Akdeniz'in incisi Kuzey Kıbrıs

Akdeniz'in en büyük üçüncü adası olan Kıbrıs, dört mevsim güneşle yıkanan sahilleri ve 10 bin yıllık görkemli tarihiyle büyülüyor.
Kıbrıs'ın incisi Girne, şehre adım atar atmaz ünlü kalesiyle karşılıyor. 7'inci yüzyılda Arap akınlarına karşı kenti korumak amacıyla yapılan bu kale, şehrin binlerce yıllık muhafızı adeta. Kale içinde yer alan Batık Gemi Müzesi bugüne dek ele geçirilen en eski gemi kalıntılarına ev sahipliği yapıyor. 1974 Barış Harekâtı'nın izlerini taşıyan bu şehirde Karaoğlanoğlu Şehitliği mutlaka görülmesi gereken duraklardan. Casinolarıyla ayrı bir üne sahip olan kentin Türk ve dünya mutfağından lezzetler sunan restoranları ise dillere destan.
Düz bir ova üzerine kurulu Lefkoş, Türk ve Rum kesimlerini ayıran yeşil hatla ikiye ayrılıyor. Makarios Sarayı, Ledra Palace Sınır Kapısı, Barbarlık Müzesi, Venedik Sütunu gibi eserlere ev sahipliği yapan şehir tarihi bir masalı yaşatıyor. Dünle bugünün harmanlandığı bu şehirde dar ve çıkmaz sokaklar tarihin havasını soluturken, yüksek binalar, geniş kavşaklar ve büyük parklar modern dünyanın kapılarını aralıyor. Tarihi değerleri ve doğal dokusunun yanı sıra bitki örtüsü ve carettalar Kıbrıs'ın doğal güzelliklerinden. Her sene Chelonia Mydos (yeşilbaş) ve Caretta Caretta (logger head) kaplumbağaları tarafından ziyaret edilen adada yumurtlama yaptıkları kumsallardan biri olan Alagadi koruma altında
Mutlaka Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti ni ziyaret edelim!

Ervin İbraim

Eğitim adası – Kuzey Kıbrıs

Uluslararası Karşılaştırmalı Eğitim Sempozyumu

Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti (kısaca KKTC) veya Kuzey Kıbrıs, Akdeniz’de bulunan en büyük üçüncü ada ve Anadolu yarımadasının 65 km güneyindeki Kıbrıs adasının kuzey kısmında yer alan bağımsız devlettir. Fetihden önce Kıbrıs, Doğu Akdeniz’deki Osmanlı Devleti’ne ait gemilerine akın yapan Hıristiyan korsanlarının sığınağı haline gelmiştir.[19] Bu korsanlar genellikle deniz ticaret gemilerine ve hacca giden yolculara saldırarak buradaki yol güvenliğini yok etmektedir. Bu gibi nedenlerden dolayı Kıbrıs’ın alınması gerekli görülmüştür.
Kıbrıs, II. Selim’in hükümdarlığı esnasında, Lala Mustafa Paşa komutasındaki ordu ve Piyale Paşa komutasındaki donanma tarafından, 1 Temmuz 1570’de başlayıp, 1 Ağustos 1571’de Mağusa’nın fethedilmesiyle Osmanlı idaresine girdi. Kıbrıs’ın fethiyle Osmanlı Devleti, Doğu Akdeniz’e tamamen hâkim olmuştur.
15 Eylül 1570 tarihinde Lala Mustafa Paşa, tören ile Lefkoşa şehrine girmiştir. Kıbrıs fethedildiği tarihte adada çok az sayıda Ortodoks Rum vardı. Çünkü Venedikliler Katolik idi ve Ortodoks Kilisesi’ne yaşama hakkı tanımıyordu. Osmanlı Devleti Ortodokslara serbestçe kilise kurma ve gelişme imkânı sağladı. Böylece adada Ortodoks Kilisesi gelişti ve Katolik Kilisesi etkinliğini kaybetti.
1571 yılında Kıbrıs’ta yapılmış bulunan nüfus sayımında yerli halkın nüfusu 150.000’dir. Burada bulunan Türk askeri ise 30.000 kadardır. Fethin ardından Karaman’dan adaya göç ettirilen Türkler, adanın ilk Türk sakinleridir. Bugün adada yaşayan Kıbrıs Türkleri’nin (Kıbrıs Harekâtı’ndan sonra Türkiye Cumhuriyeti’nden gelenler hariç) soyu bu Osmanlı idaresinde adaya gönderilen Türklerden gelmektedir.
Bağımsızlık ilanından bu yana Türkiye tarafından ekonomik, siyasi ve askerî olarak desteklenmektedir. Türkiye’de “Yavru vatan”, “Yeşilada” ya da “cennet ada” diye de bilinir.
27 Eylül 2014 tarıhinde, Kuzey Kıbrıs, Girne şehirinde KKTC Teknik Öğretmenler Derneği (TÖDER), “Uluslararası Karşılaştırmalı Eğitim Sempozyumunu“ düzenledi. Dernek Başkanı Ahmet Arslan tarafından yönetilen faaliyet 9 farklı katılımı ile Uluslararası Avrasya Eğitimcileri Federasyonu (UAEF) çatısı altında gerçekleştirildi. Katılan ülkeler, Azerbaycan, Moldavya, Kosova, Irak, İran, Kuzey Kıbrıs, Türkiye ve Romanya oldu.
Sempozyumun açılışında konuşan, KKTC Teknik Öğretmenler Derneği Başkanı Ahmet Arslan, sempozyumun, eğitimdeki sorunların giderilmesine ve geleceğe yönelik vizyon çizilmesine katkı sağlayacağını anlattı.
Uluslararası Avrasya Eğitimcileri Federasyonu Başkanı Şuayip Özcan da ülkeleri zirveye taşıyacak en önemli unsurun eğitim olduğuna vurgu yaptı.
Milli Eğitim Bakanı Vekili, Çevre ve Doğal Kaynaklar Bakanı Hamit Bakırcı ise KKTC’nin Uluslararası Avrasya Eğitimcileri Federasyonu’nda temsil edilmesinin önemine işaret ederek, sempozyuma ev sahipliği yapmanın gurur verici olduğunu söyledi. Eğitimin, insan yaşamında, doğumla başlayan ve ölüme kadar devam eden bir süreç olduğunu kaydeden Bakırıcı, “Eğitim, doğru verildiği zaman sonuçları çok güzel ve iyi olan, ama yanlış verildiği zaman da tüm dünyayı kaosa kadar götürebilecek bir unsurdur” dedi.
Ülkede, eğitim sisteminde eksiklikler ve sorunlar olduğunu ancak bunların aşılabileceğini dile getiren Bakırcı, sempozyumdan çıkacak sonuçların Kuzey Kıbrıs eğitimine de önemli katkı sağlayacağına inandığını söyledi.
Romanya tarafından katılan Milli Eğitim Bakanlığından Türk Dili Müffetişi Vildan Bormambet Romanya’daki eğitim sistemi üzerine calışmasını sundu. Türk azınlığın hükümet tarafından desteklendiğini ve Türkçe eğitimi yuksek seviyede bulunduğunu belirtti. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından kültür komisyonun başkan yardımcısı Melek Osman ve Genel Sekreter Ervin İbraim katıldı.

Nurcan İbraim

Ziua Națională a Chinei sărbătorită la Constanța

Ziua națională a Republicii Populare Chineze a fost marcată luni, 29 septembrie, la Constanța printr-o recepție oferită de Consulul general Su Yanwen. Sărbătoarea a avut dublă semnificație, la 1 octombrie China împlinind 65 de ani de la proclamarea Republicii dar şi tot atâția ani de relații diplomatice dintre România şi China.
În deschiderea evenimentului, Consulul General Su Yanwen a vorbit despre realizările economice ale țării sale, despre cei 36 de ani de reforme care situează China pe locul doi în economia mondială şi pe primul loc în rândul țărilor exportatoare din lume. Conform declarației Consulului General Su Yanwen „visul chinezesc” constă în transformarea Chinei într-o țară modernă, bogată, puternică, democratică, avansată cultural şi armonioasă. „Acesta, prin oportunitățile pe care le oferă în exterior este şi visul lumii. În dezvoltarea sa, China nu va fi separată de restul statelor, vor fi continuate deschiderea către exterior şi cooperarea cu beneficii reciproce, inclusiv cu România, ca partener global, pentru a lucra împreună la dezvoltarea comună, aducându-ne contribuția la progresul omenirii”, a declarat Su Yanwen.
În ceea ce priveşte vizitele reciproce efectuate de cei doi premieri, român şi chinez excelența sa a spus că „acestea sunt încununate de succes, urmând să aprofundeze încrederea politică reciprocă, să consolideze cooperarea pragmatică şi prietenia tradițională dintre cele două țări”.
În prezent, în România sunt înfrățite cu oraşe din China, 30 de localități printre acestea numărându-se, Constanța, Brăila, Galați, Tulcea şi Medgidia şi urmează ca alte două localități, Cumpăna şi Techirghiol să se înfrățească în luna octombrie.
Prezent la eveniment, Subprefectul Județului Constanța Levent Accoium a amintit în mesajul său: „Vizitele reciproce ale reprezentanților comunităților turcă şi tătară dar şi a unei delegații din partea Asociațieie Islamice din China s-au concretizat în acest an prin semnarea la începutul lunii septembrie a unui protocol de colaborare pentru activități religioase între Cultul Musulman din România şi Asociația Islamică din China. Sperăm ca în baza acestui protocol să ne aducem şi noi contribuția la dezvoltarea schimburilor interculturale dintre cele două state, să organizăm manifestări internaționale care să contribuie la combaterea manifestărilor xenofobe, extremiste sau teroriste.
Vă felicit cu prilejul Zilei Naționale şi vă doresc pace şi prosperitate alături de conaționalii excelenței voastre.”
La recepția oferită de Consulatul General al Republicii Populare Chineze la Constanța au participat: Consulul general al Republicii Turcia, la Constanța, Ali Bozçalışkan, Consulul general al Federației Ruse la Constanța, Mikhail Reva împreună cu soția, Consulul Onorific al Italiei, Adrian Bavaru, primarul oraşului Techirghiol Adrian Stan, profesorii şi elevii Clasei „Confucius” a Universității „Ovidius”. Printre invitați s-au mai aflat: secretarul general al UDTR, Ervin Ibraim, preşedintele comisiei de cultură, Serin Turkoglu şi vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Melek Osman precum şi muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf.

Sorina Asan

Acord de cooperare între SELEC şi Departamentul de Stat al SUA

În data de 9 septembrie a fost semnat la Bucureşti un acord de cooperare între Centrul Sud-Est European de Implementare a Legii şi Departamentul de Stat SUA. Acordul a fost parafat de directorul general Gürbüz Bahadır şi de asistentul adj. al secretarului de stat pentru Europa şi Euroasia, Hoyt B.Yee.
După ceremonia de semnare a acordului, directorul general SELEC Gürbüz Bahadır şi-a exprimat încrederea că acordul semnat va facilita menținerea unei bune colaborări între Centrul Sud- Est European pentru implementarea legii şi SUA.
Gürbüz Bahadır a declarat: „Statele Unite ale Americii au jucat un rol important încă de la începutul organizației noastre, au sprijinit SELEC pentru a obține o identitate regională puternică în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul aplicării legii.”
SELEC este o organizație importantă care a consolidat în mod semnificativ cooperarea dintre Statele Unite şi Europa în regiunea de sud-est a continentului european încă de la înființarea sa din 1999, a declarat Hoyt B. Yee, asistentul adj. al Secretarului de Stat pentru Europa şi Asia.
Centrul SELEC are sediul la Bucureşti şi este singura organizație din sud-estul Europei care acționează în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere. La nivel operațional, Centrul SELEC reprezintă punctul de convergență pentru susținerea țărilor din regiune în eforturile lor de aderare la Uniunea Europeană, în domeniul justiției şi al afacerilor interne. Statele membre SELEC sunt: Albania, Bosnia Herțegovina, Croația, Yugoslavia, Macedonia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Muntenegru, România, Serbia şi Turcia.
Directorul general al SELEC Gürbüz Bahadır s-a născut la Istanbul, a urmat cursurile Academiei de Poliție din Ankara şi deține un master la Universitatea Gazi din Ankara. Gürbüz Bahadir are o bogată experiență profesională internă şi internațională. Pe parcursul carierei sale profesionale a îndeplinit funcția de Director al Departamentului de Relații Internaționale din cadrul Poliției Naționale de la Ankara şi a lucrat în țări ca Macedonia, Bosnia Herțegovina şi Afganistan. Din anul 2011 este Director general al Centrului Sud-Est European de Implementare a Legii, cu sediul la Bucureşti.
La ceremonia de semnare a acordului a luat parte şi Însărcinatul cu Afaceri al misiunii diplomatice a SUA, la Bucureşti, Dean Thompson.

Sorina Asan

Protocol de colaborare între musulmanii din România şi cei din China

Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf şi preşedintele Asociației Islamice din Republica Populară Chineză, Xilalunding Chen Guangyuan au semnat în data de 15 septembrie, la Beijing, un protocol de colaborare pentru activități religioase şi culturale. Protocolul a fost ratificat în prezența vice-ministrului Zhang Lebin de la Administrația de Stat pentru Culte.
În conținutul documentului este stipulat faptul că: „cele două părți îşi recunosc în mod bilateral şi neechivoc rolul important pe care îl joacă în societate, prin promovarea calității şi transparenței, a unui sistem de valori prin intermediul căruia se doreşte atingerea unor niveluri superioare în domeniul culturii islamice şi dezvoltării dialogurilor interculturale şi religioase ecumenice între cele două popoare pentru păstrarea şi protejarea valorilor tradiționale, specifice fiecărui popor“, a declarat dr. Muurat Iusuf.
Conform protocolului de colaborare, se urmăreşte realizarea schimburilor de experiență între clericii români şi chinezi, în baza bunelor relații de prietenie dintre cele două state, ceea ce va duce la o înțelegere mai bună a valorilor spiritual-culturale existente în aceste țări. Astfel, se va asigura posibilitatea clericilor din Republica Populară Chineză să interacționeze cu enoriaşii comunității musulmane din România pentru a dezbate probleme legate de modul de practică religioasă şi combaterea atât a atitudinilor xenofobe cât şi a manifestărilor religioase radicale, ce pot rezulta dintr-o interpretare greşită a învățăturilor islamice.
Muftiul Murat Iusuf a mai declarat pentru Agerpres: „Avem în vedere şi crearea unei platforme virtuale pentru comunicarea dintre clericii musulmani din România şi Republica Populară Chineză dar şi între enoriaşii musulmani din ambele state pentru facilitarea schimburilor de idei şi o mai bună cunoaştere reciprocă între membrii celor două comunități confesionale, schimbul de publicații cultural-religioase editate de către cele două organizații semnatare, identificarea unor surse de autofinanțare a unităților de cult şi consultarea unor investitori români şi chinezi dispuşi să susțină propovăduirea religiei islamice şi un aspect extrem de important — am convenit la recunoaşterea reciprocă a certificatelor HALAL (atestate de origine curată a produselor din carne pentru consum, necompromisă de alte produse organice interzise de religia islamică) emise atât de către Muftiatul Cultului Musulman din România cât şi de Asociația Islamică din China, acest lucru dinamizând exporturile şi comerțul cu produse din carne”.
Protocolul de colaborare semnat la Beijing, între organizațiile musulmane de cult din România şi China mai prevede organizarea unor manifestări internaționale la nivel academic ce vor aborda în mod ştiințific, cultural şi sociologic problemele specifice cu care se confruntă musulmanii din întreaga lume pentru combaterea radicalismului, a fenomenelor extremiste, xenofobe şi promovarea unei comunicări eficiente între comunitățile islamice din întreaga lume în vederea asigurării unei înțelegeri şi conviețuiri paşnice.
Conform declarațiilor muftiului Murat Iusuf pe baza protocolului de colaborare va fi organizată la anul, la Bucureşti şi Constanța o expoziție de artă islamică chineză. Tot atunci va fi prezentat şi un spectacol susținut de artişti din China.
Vizita muftiului Murat Iusuf în China s-a desfăşurat în perioada 10-17 septembrie şi a mai cuprins întrevederi cu reprezentanți ai Asociației Islamice din China din Beijing şi Xi an.

Sorina Asan

Debut de an şcolar la Colegiul Național „Kemal Atatürk”

Luni, 15 septembrie a sunat clopoțelul pentru cei 520 de elevi ai Colegiului Național „Kemal Atatürk” din Medgidia. Festivitatea de deschidere a anului şcolar 2014-2015 s-a desfăşurat în prezența a numeroşi oaspeți de seamă. Printre invitați s-au aflat: subprefectul județului Constanța, Ersun Anefi, primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, inspectorul de specialitate din cadrul Ministerului Educației Naționale, Vildan Bormambet şi inspectorul şcolar Gabriela Bucovală. Printre oaspeți s-a aflat şi consulul general al Republicii Turcia la Constanța Ali Bozçalışkan care a participat pentru prima dată la deschiderea anului şcolar la Colegiul Național „Kemal Atatürk” din Medgidia, de la preluarea mandatului său de diplomat în România.
În discursul său, inspectorul Vildan Bormambet a subliniat necesitatea studierii la un nivel ridicat a materiilor din programa şcolară şi a insistat pe acordarea unei atenții deosebite aprofundării cunoştințelor de limba turcă. În final, i-a felicitat pe elevi cu prilejul începerii noului an şcolar şi a urat: „succes în activitate !” atât şcolarilor cât şi profesorilor.
Colegiului Național „Kemal Atatürk” din Medgidia şi-a deschis porțile în 1995, în urma unui protocol semnat de guvernele României şi Turciei, eveniment la care au fost prezenți preşedinții Ion Iliescu şi Suleyman Demirel. Conform declarațiilor directorului Accan Mologani, din 1995 şi până astăzi, Colegiul Național „Kemal Atatürk” a pregătit mai multe promoții de absolvenți oferindu-le posibilitatea perfecționării cunoştințelor de limba turcă şi aprofundării religiei islamice. Elevii Colegiului studiază limba turcă şi religia islamică, cu profesori din Republica Turcia.

Sorina Asan

Oaspeți din Edirne la sediul UDTR

O delegație formată din reprezentanți ai Prefecturii din Edirne a fost primită vineri, 5 septembrie de preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi şi de secretarul general, prof. Ervin Ibraim. Delegația condusă de Ibrahim Tarancı, director în cadrul Instituției Prefectului din Edirne s-a aflat în România într-o vizită de documentare cu scopul de a pregăti cea de a IV-a ediție a Reuniunii poeților din Balcani care se va desfăşura în luna noiembrie, la Constanța.
Secretarul general al UDTR, prof. Evin Ibraim le-a prezentat oaspeților câteva date despre istoricul comunității turce din Dobrogea şi despre activitățile desfăşurate în cadrul uniunii. Vicepreşedintele comisiei de cultură, Osman Melek a vorbit despre ansamblurile folclorice ale UDTR subliniind rolul important pe care acestea îl joacă în conservarea şi promovarea zestrei culturale a turcilor din Dobrogea. La finalul întrevederii, oaspeții au primit o plachetă cu însemnele uniunii şi cărți editate de UDTR.
Din delegație au mai făcut parte Veli Sarıkamış- consilier şi Ender Aydın-director pentru Relații Publice în cadrul Prefecturii din Edirne.

Sorina Asan

DIVERSITATE CULTURALĂ

În perioada 24-27 septembrie 2014, în Tulcea s-a derulat a noua ediție a proiectului „Diversitate culturală“. Scopul manifestării a fost acela de a promova imaginea comunității turce în rândul celorlalte minorități etnice care conviețuiesc în zona Tulcei, dar şi în rândul majorității. În proiect a fost inclus şi simpozionul cu tema „Dobrogea – zonă de conviețuire interetnică“. În cadrul acestuia reprezentanți ai comunității turce, ai celei aparținând ruşilor lipoveni, precum şi ai comunității grecilor au prezentat tradiții şi obiceiuri legate de sărbătorile religioase. După simpozion, comunitățile participante şi-au etalat frumusețea dansului şi cântecului în cadrul unui spectacol folcloric. De asemenea, a fost organizată şi o expoziție de costume tradiționale vechi şi de publicații editate de U.D.T.R.
Manifestarea a continuat cu un concurs de pescuit si un concurs de indemanare culinare, organizat în colaborare cu comunitatea ruşilor-lipoveni.
Evenimentul s-a bucurat de un real succes, având în vedere participarea numeroasă a celorlalte comunități din zonă.

Panaitescu Nilgun

Sevgili öğretmenim günaydın

Yarıyıl tatili sona erdi, yeni dönem okul başladı. 2014 – 2015 Eğitim – Öğretim yılının açılışında protokolün üyeleri okullarımıza katıldılar ve törenler mutlulukla ve saygı sözleriyle yeniden başladı.
Köstence Mihail Koiciu no. 10 İlkokulu’nda düzenlenen törene öğrencilerin “Hoşgeldiniz“ seremonisi ile başlayan törenin açılış konuşmasını Valiyardımcısı, Sayın Levent Accoium ve yeni görevlenen Din Kültürü ve Ahlak bilgisi öğretmen, Erhan Ünükür yaptılar. Valiyardımcısı Levent Accoium “Yeni dönemin güzel bir biçimde başladığı gibi, sağlıkla ve başarıyla tamamlanmasını dilerim” dedi. Okul törenine katılan Erhan Ünükür öğretmenimiz “Türkiye’den bu yıl Köstence’ye gelerek, aranıza yeni katılan bir öğretmen olduğum için onur duyduğumu söylemek istiyorum” dedi.
Her yıl okulların açıldığı ilk gün en iyi şekilde kutlanılan, 2014 – 2015 Eğitim Öğretim yılında Köstence’nin her yerinde büyük bir coşkuyla kutlandı. Bir daha belli oldu ki öğretmenlerimiz en iyi şekilde öğrencileri kendilerine, ailelerine ve ülkemize, tüm insanlığa faydalı olmalarına hazırlıyor. Aynı zamanda öğrencilerimizin akademik başarısını yükseltmek meslek dünyasında yolunu kolayca bulmak ve tabii ki değerlerini aktarmaktır.
Türkçe sınıflarımızın öğrencileri bizleri sevindirmişlerdir, ama ne yazık ki her yıl aynı sınıf problemlerimize çözüm bulunmuyor. Öğrencilerimiz ve öğretmenlerimiz disiplinli çalışmalarıyla her yıl başarılarını artıyorlar. Önümüzdeki yeni dönemde inanıyorum ki başarılarımız daha çok artacaktır. Okul öncesi, ilkokul, ortaokul ve lisedeki öğrenci ve öğretmen, ders başı yaptı. Türkçe sınıflarımıza, 2014-2015 eğitim-öğretim yılının tüm öğrenci ve eğitimcilere hayırlı olmasını diliyoruz. Huzur, mutluluk ve başarıyla dolu bir biçimde geçmesini temenni ederiz.
Okula başladık, hepimize hayırlı olsun!

Melek Osman

Pelerinaj la Babadag, 2014

Considerat un loc sfânt, Babadagul a devenit un loc de reîntâlnire a etnicilor turci din România. Bineînțeles un rol important în organizarea acestui pelerinaj îl are Uniunea Democrată Turcă din Romănia care prin membrii comisiilor ei se ocupă de finanțarea şi buna desfăşurare a acestui eveniment deja tradițional. Ca orice lucru bine definit pelerinajul nostru are trei locuri de vizitat foarte importante. După cum ați remarcat avem numărul magic trei al monumentelor sfinte. Unul este Mormântul lui Sarî Saltuk Dede, construcție ce aparține arhitecturii islamice cu cişmeaua Kalaycı din apropierea mausoleului. Cât priveşte eroul care îşi doarme somnul de veci în acest mormânt vă reamintesc că acesta a fost un mare comandant de oşti, un faimos gânditor turc, fiind considerat un simbol al unității culturii turce pe teritoriile celor două continente, Europa şi Asia. Al doilea obiectiv este geamia „Gazi Ali Paşa“şi mormântul lui Gazi Ali Paşa aşezat într-un frumos mausoleu în grădina geamiei iar cel de-al treilea loc sfânt este mormântul lui Koyun Baba aflat pe cel mai înalt deal din Babadag. Acest păstor, unul din primii locuitori ai Babadagului este recunoscut şi cinstit ca salvatorul de odinioară a oraşului. În semn de respect, toți vizitatorii urcă pe coate şi genunchi dealul care duce la mormântul lui Koyun Baba. Cu alte cuvinte, monumentul funerar a devenit un fel de Mecca a Dobrogei.
Aşa cu am arătat mai sus itinerariul sfânt este susținut de UDTR. Astfel, pe data de 13 septembrie a acestui an 2014, 15 autocare şi 5 microbuze de la filialele uniunii pline cu membrii ai comunității turce s-au întâlnit la Babadag. Cei peste 800 de participanți au trecut pe la cişmea pentru abdest, au vizitat mausoleul lui Sarî Saltuk după care au ținut un moment de reculegere iar unii au făcut chiar un ritual magic presupun purificator. După acest moment toți călătorii noştrii au intrat în geamie pentru a participa la mevlid-ul care a fost ținut de cinci hogi. Predica celor doi hogi titulari ai geamiei a fost impresionantă. S-au amintit morții au fost elogiați cei vii, s-au dat bani pentru săraci iar la finalul slujbei religioase toți au servit bomboane şi au fost împrospătați în ritualul tradițional turcesc cu apă de lămâie şi trandafiri. După slujbă pelerinii au vizitat mormântul lui Gazi Ali Paşa unde au ținut un moment de reculegere şi au spus rugăciuni pentru sufletele morților.
De amintit aici că pelerinii noştrii au venit din Constanța, Tulcea, Medgidia, Tuzla, Lazu, Techirghiol, Hârşova, Babadag, Măcin, Isaccea, Cumpăna, Cobadin, Medgidia, Cernavodă, Fântăna Mare, Bucureşti, Băneasa, Amzacea, Mangalia, Galați şi Brăila.
Ca o dovadă a promovării comorilor culturale, culinar- tradiționale a etnicilor turci gospodinele din cadrul filialelor s-au întrecut în prepararea produselor de patiserie specifice bucătăriei turceşti pe care le-au servit tuturor pelerinilor care s-au înşirat ulterior pentru cucerirea dealului care duce la Koyun Baba. Pentru unii mai greu pentru alții mai uşor traseul muntos, un urcuş destul de anevoios, a fost o provocare pentru tineri şi un act de rezistență pentru cei vârstnici. Cu toate acestea toți au reuşit să urce şi să-şi aducă cu ei dorințele şi cererile pentru sfânt. S-au spus din nou rugăciuni, s-au aprins lumânări, s-au legat batiste ale dorințelor în pomi. Locul radia de puritate şi de emoții calde şi sincere. O adevărată feerie a spiritului turcesc musulman. Coborârea muntelui a fost şi ea anevoioasă pentru unii şi spectaculoasă pentru ceilalți. Una peste alta aşa cum a precizat d-nul Osman Fedbi, preşedintele U.D.T.R. „Turcii din Dobrogea trebuie să-şi cunoască istoria şi să fie mândri de valorile spirituale moştenite din străbuni. Mausoleul Sarı Saltuk Dede, cişmeaua Kalaigi, Geamia Gazi Ali Paşa şi mormântul lui Gazi Ali Paşa, mormântul lui Koyun Baba sunt dovezi milenare, incontestabile ale istoriei noastre locale”.
A fost un moment special plin de bucurie şi fericirea revederii prietenilor, rudelor, cunoştințelor de orice rang sau grad. Toți participanții s-au rugat, au cântat, au dansat şi s-au desfătat cu delicatese ale patiseriei turceşti. Aşa cum a mai declarat domnul Osman Fedbi, preşedintele UDTR, el însuşi coordonator al acestui proiect „Pelerinajul la Babadag, la mormântul lui Sarî Saltuk este un eveniment organizat anual cu scopul de a reînvia istoria turcilor dobrogeni. Babadag este un oraş încărcat de istorie care îi reuneşte pe turcii de pretutindeni, un sanctuar al spiritualității turce aflat pe meleaguri dobrogene. În trecut a fost loc de pelerinaj pentru toți sultanii care treceau prin Babadag.“

Osman Melek

Minever Omer

Minever Omer

„Zilele Recoltei” – Cumpăna

Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, alături de Consiliul Local au organizat în perioada 13-14 septembrie 2014 cea de-a XII-a ediție a Festivalului Internațional „Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”.
Festivalul Internațional „Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna” este un eveniment dedicat cinstirii pământului şi a gospodărilor, gastronomiei româneşti şi internaționale, bogăției etnografice şi folclorice. La acest eveniment au participat reprezentanți ai mai multor regiuni turistice ale României, precum şi invitați din Bulgaria, Grecia, Israel, Turcia şi Moldova. Standurile au expus produse tradiționale alături de atelierele de gastronomie şi expozițiile de animale şi păsări. De asemenea, invitații şi-au putut achiziționa legume şi fructe comercializate la preț de producător şi au putut degusta plăcintă dobrogeană, produse din bucătăria turcească şi lipovenească. Standul bucătăriei turceşti a fost asigurat de Uniunea Democrată Turcă din România filiala Cumpana.
La acest eveniment au fost şi reprezentanți ai administrației publice centrale, ai Ministerului Agriculturii, Direcția pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanța, Camera de Comerț, Industrie, Navigație si Agricultură Constanța, Instituția Prefectului Județului Constanța, Consiliul Județean Constanța. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au primit diplome de participare dl preşedinte Osman Fedbi, prim-vicepreşedinte Iusein Gemal, secretar general Ervin Ibrim, preşedinte comisia de femei Amet Melec, deputat Ibram Iusein şi subprefect Accoium Levent.
Momentele artistice au fost asigurate de ansambluri folclorice din județele Maramureş, Argeş, Prahova, Dâmbovița, Cluj, Olt, Botoşani, Călăraşi, Tulcea şi Constanța, precum şi de interpreți consacrați de muzică populară romanească. Comunitatea turcă a fost reprezentată de către ansamblul „Kardelen“ al U.D.T.R. filiala Cumpăna şi ansamblul folcloric din oraşul Edremit- Turcia.
În ultima zi de festival a avut loc un spectacol omagial In Memoriam Liviu Vasilică.

Nilgün Panaitescu

Minever Omer

Referințe despre turci şi tătari în presă dobrogeană

În revista „Analele Dobrogei“ din 1928, dintr-un articol publicat de către fostul director al Seminarului Musulman, Alexandru Alecu, rezultă că populația turcă, datorită strădaniei absolvenților seminarului, a început să-şi trimită copiii la şcolile publice cu mai multă bunăvoință şi că s-a „apropiat foarte mult de sufletul românesc“.
Tot Alexandru Alecu, fostul director al Seminarului Musulman, publică în „Dobrogea jună“, mai aflăm că în „tot cursul anului, în afară de orelede clasă, s-au ținut cicluri de şezători, câte două pe lună, care au constat din: coruri alese, în interpretarea elevilor, lecturi din autori români şi străini, recitari, piese de teatru, şedințe de radio etc. Şezătorile începeau întodeauna cu o conferință ținută de către unul dintre profesorii şcolii“.
În „Curierul Caliacrei“ nr. 1 din anul 1926 se face o trecere în revistă a principalelor etnii ce conviețuiesc pe pământul dobrogean – turci, tătari, găgăuți, bulgari, greci, evrei, armeni, tigani cu obiceiurile specifice fiecăruia. În ceea ce-i priveşte pe turci şi tătari, autorul (Vasile Stroescu) scrie despre cântecele improvizate la petrecerile câmpeneşti organizate în ziua de Sf. Gheorghe (Hadâr Ilias). Cântecul fetelor începea cu:

„Juma ghiuni, oinalar, bizim iacnân câzlarî
Irgat iurub caz sailar, ghighitnin a câzsârlasî
Oinaic, chiuleich, corada, sefa sureich.”
(Fetele la noi joacă Vinerea, flăcăii fără minte, fiind argați, au pretenția să aleagă Vom juca, ne vom veseli şi vom petrece cu hora noastră.)

şi este urmat de cel al băietilor:

“Edil degen, uichen su, geagasân tizden buz bolur
Giaşi gighitini az dărgăn gearavâ getchen câz.”
(Marginea marelui râu Edill să prindă gheață până la genunchi. Pe băieții tineri îi zăpăcesc fetele bune de măritat.)

Petrecerea durează din revărsatul zorilor până seara târziu.
În presa vremii întâlnim referiri şi la viața spirituală, religioasă a populației musulmane precum şi Ia înlesnirile făcute de Statul român. Astfel în Dobrogea jună din 20 februarie 1940 – Elem C. Mola Baş – muftiu face un preambul la Proclamația dată de rege pe 14 noiembrie 1878 „marile acte ale Regelui Carol 1, pentru noi musulmanii.” Astfel în 1892 cultul musulman trece în întreținerea Statului român geamiile urbane, acțiune continuată până în 1895 când şi geamiile rurale din întreaga Dobroge beneficiază de acelaşi tratament. În 1892 – se înființează muftiatele şi cadiatele în județele dobrogene subvenționate de Statul român, după care se înființează Seminarul Musulman la Babadag. Ulterior, este mutat la Medgidia, centrul musulmani lor din Dobrogea, iar județul Tulcea se depopulează de musulmani prin emigrarea lor în Turcia.
Deasemeni, instituția căsătoriei, cu ritul ei, special, rezidând în Coran, a fost deferită organelor religioase musulmane şi astfel timp de 50 de ani, căsătoriile erau celebrate conform ritului musulman, fără prezența căsătoriți lor la oficiul stării civile ci numai prin înserarea în registrul Primăriei a fiecărei căsătorii, anunțată de preotul musulman care oficiase căsătoria.
În Dobrogea jună din 9 octombrie 1943 avem informații despre numirea ca şef religios şi spiritual al turcilor musulmani din România, muftiu – Sadâc Ibraim, absolvent al Seminarului din Medgidia. El a încercat să facă ordine în administrația muftiatului şi să pună de acord cu noua orgamzare, întregul cler musulman, prin contopirea celor trei instituții: cele două muftiate din Constanța şi Tulcea şi fostul Baş Muftiat. S-a ocupat de reorganizarea administrativă a comunităților dar şi de partea spirituală (amenajarea de noi lăcaşuri de rugăciune, de repararea şi întreținerea geamiilor şi moscheilor existente, de mersul învățământului musulman ca şi de chestiunile de asistență socială. În ceea ce priveşte învățământul s-a luat măsura introducerii în şcolile din România a alfabetului latin în locul celui arab care era în uz, deşi în Turcia fusese abolit de mult.
Presa vremii face mențiuni şi despre asociațiile culturale organizate de către populația musulmană din Dobrogea ce s-au implicat în ridicarea nivelului cultural al comunității precum şi în ajutorarea celor fără posibilități.
În ziarul „Dacia“ din 6 aprilie 1927 în articolul „Viața culturală a musulmanilor: dobrogeni” se menționează că la Silistra şi Bazagic s-au creat numeroase societăți culturale şi sportiv iar la Constanța a luat ființă o puternică acțiune de propagandă prin, organizația ştiințifico-cultural-sportivă „Kiazim Abdulachim” – numită astfel îl amintirea tânărului erou, care a fost unul dintre premergătorii ideii înfrățirii culturale ramâno-musulmane. Aceasta a fost „prima încercare de a trezi în sufletul publicului turc gustul de cultură”. Începutul s-a făcut prin teatru – prezentându-se piesa „Taş-parciasâ” (Bolovanul de piatră) lucrare în 2 acte a lui Richat Noury, scriitor şi dramaturg turc contemporan.
Şi în anii următori presa consemnează existența acestor asociații culturale cu scopul „culturali zării” populației musulmane din Dobrogea.
Deasemeni sunt consemnate în presă şi acțiunea de emigrare a musulmanilor din Dobrogea în Țurcia.
În revista „România Maritimă şi Fluvială“, noiembrie 1931, publica următorul articol: „…Constanța genoveză a fost apoi cucerită şi distrusă de Ali Paşa pe timpul lui Baiayid Ilderim (1393).
Stăpânirea turcească a schimbat numele Constanței în Kustenge. Cetatea a fost distrusă, iar cea mai mare parte a populației a fugit pe corăbiile genoveze în Crimeea.
Constanța decade şi vegetează sub turci, până ce navele engleze vin în marea Neagră să încarce grâu din valea Dunării… Cionstanța nu era decât un sărăcăcios târguşor tătăresc….“
În „Graiul Neamului“ din 15 septembrie 1937 acestea sunt descrise astfel: „Pornesc convoaie din şiruri lungi de care asemenea celor cari veniră, trase pe atunci de cai, bivoli sau cămile, care, cu osii de lemn primitive, şi învelite şi azi ca pe vremuri spre a le ascunde bruma de avut şi a-l feri de ploaie şi arşiță. Fesurile cu cealmale, ferigelele pestrițe ale câzâlaşilor şi cele negre ale simiților şi şiilor, mai împestrițează încă convoiul care le aduce pe ultimul lor drum ca un convoi alegoric, ştiind că la granița republicii, vor fi alungate relicvele sultanatului. Păşesc greoi prin colbul drumului, se leagănă vitele în jug târându-şi picioarele alene, pare că ar vrea să mai zăbovească pe acest pământ care poartă în adâncul său osemintele generațiilor de cinci secole.”
Într-un articol intitulat “Să nu mai emigrăm” din “Revista musulmanilor dobrogeni”, s-a încercat avertizarea etniei turce să nu mai părăsească România pentru paradisul promis din Turcia: “după o muncă de decenii şi după ce generația de astăzi se află în epoca civilizației de azi, nu ştiu ce-i îndeamnă, de-şi vând avuturile şi plec pe alte meleaguri, unde nu-i aşteaptă decât vitregia oamenilor de prin partea locului, care, deşi coreligionari, dar de teamă să nu le ia locurile, se uită cu duşmănie la dânşii. Nici un neam, nici un cunoscut şi nici un sprijin”.
Făcând apel la conştiință, autorul încearcă să ofere o variantă la ceea ce ar putea găsi în Turcia: “Aşadar, Musulmani, nu mai faceți asemenea greşeli! Căci pâinea şi cuțitul este aci, unde v-au adus predecesorii voştri strămoşi. Căci din ținuturile câte le-au străbătut, aici au găsit mai nimerit de aşezământ pentru un plugar harnic şi să ştiți că aşa este! Plecând din Dobrogea, unde vă duceți? De ce să plecați spre necunoscut? Acolo unde vă duceți, credeți voi că vă aşteaptă miere şi unt? Nu! şi acolo ca şi aci, de munciți aveți, iar de nu, răbdați. Apoi dacă este aşa, la ce bun să vă lăsați gospodăria rămasă de la dragii voştri părinți, la care ați mai adăugat şi voi ceva din viața şi sufletul vostru? Vă duceți acolo deci unde Dumnezeu ştie ce soartă vitregă vă va îmbrățişa! De vi se va fi făcut vre-o nedreptate, ați spus oare cuiva? V-ați plâns acolo unde trebuie? Şi în caz că da, şi nu vi s-a făcut dreptate, drept răzbunare, plecați pentru a vă nenoroci pe veci atât pe voi cât şi întreaga familii!?”.
Acest articol, semnat de Plugarul Murat, exprima în primul rând dorința de a rămâne în România, de a trăi în linişte, conchizând că nu este nicio diferență între România şi Turcia, sau poate că acolo ar fi mai rău. Aici se regăsea şi o parte din propaganda statului turc, care supus unui aflux mare de emigranți îi făcea cu greu față.
Ziarul Curentul scria că emigrarea trebuia rezolvată printr-un acord între statul turc şi cel român. Unii dintre emigranți au fost înşelați de către funcționari, plătind pe un paşaport între 4 şi 5 mii lei.
“Bacşişul” funcționa şi printre autoritățile turceşti, astfel tot cei care plăteau şi ultimii bani pentru a prinde un loc pe vaporul de Istanbul, se vedeau nevoiți să aştepte, câteodată, luni bune, deoarece interveneau alții care ofereau bacşişul cuvenit autorităților turceşti, aceştia din urmă luând locul celor care plătiseră deja, dar omiseseră bacşişul”.
În privința tinerilor, pentru a putea pleca din țară, aveau nevoie de un act administrativ, care legal costa 20 lei, la negru ajungea până la 1.000 lei. Acest act era în fapt o scutire de serviciul militar, fără de care nu puteau părăsi țara. În acelaşi cotidian, la 17 mai, se semnala drama prin care trece minoritatea turcă, rămasă pe drumuri în iarna anului 1936/37.
“La început au rămas zile şi nopți întregi în port, în frig, în ploaie, în vecinătatea rigorilor mării. Şi nu numai fără adăpost, ci lipsiți şi de pâinea zilnică. Au fost izgoniți de aici. Rătăceau pe străzile Constanței, jerpeliți, rebegiți, cerşind pomană. Ți-era mai mare mila de ei”.

Minever Omer şi Nilgün Panaitescu

HAC İBADETİ

İslâm’ın beş esasından birisi de hac’dır. Medine’de hicretin dokuzuncu yılında farz kılınmıştır. Yüce Allah’a kulluk maksadıyla yapılan hac, hem mal ve hem de beden ile yapılan bir ibadettir. Hac; akıllı, ergenlik çağına gelmiş, hür ve zengin olan her Müslüman üzerine farzdır.
Haccın farz oluşuyla ilgili olarak Kur’an-ı Kerim’de şöyle buyurulmuştur: “Gitmeğe gücü yetenlerin Kabeyi ziyaret etmeleri, Allah’ın insanlar üzerinde bir hakkıdır” (Âl-i İmran Suresi, Âyet: 97).
Bu ayet-i kerimeden de anlaşılacağı gibi hac’da aranan zenginlik zekat ve kurbandaki gibi nisab’a bağlı değildir. Kişinin hacca gidip gelecek kadar parası varsa ve hac yolculuğu süresi boyunca çoluk çocuğuna yetecek kadar nafaka bırakabiliyorsa o kişiye hac farzdır. Aynı zamanda aile efradının giyecek ve yiyecek borcunun da olmaması gerekiyor.
Bir Müslüman bir vesile ile, (şoför olarak, görevli olarak veya davetli olarak) hac döneminde orada bulunur ve hac görevlerini yerine getirirse yine hacı olur. Yani kişi böyle bir görevle hacca gider de daha sonra zengin olursa tekrar hacca gitme mecburiyetinde değildir. Önemli olan, Müslüman’ın ömründe bir defa hacca gidip hac’la ilgili görevleri yerine getirmesidir.
Yüce Peygamberimiz (S.A.V.) de şöyle buyurmuştur: “İslâm beş esas üzerine kurulmuştur: Allah’tan başka ilah olmadığına ve Muhammed’in Allah’ın Resülü olduğuna şahitlik etmek, namaz kılmak, zekat vermek, Kâbeyi ziyaret etmek ve Ramazan orucunu tutmak”. (Buhari, İman, 2)
Haccın mü’minlere birçok faydası vardır. Bu faydaları şöyle özetleyebiliriz:
Allah rızası için hac ibadeti yapan kimsenin küçük günahları affedilir. Nitekim Peygamber Efendimiz: “Kim Allah için hacceder de hac esnasında kötü sözlerden ve Allah’a karşı gelmekten sakınırsa, annesinin onu doğurduğu günkü gibi (günahlarından arınmış olarak) hac’dan döner” buyurmuştur. (Buharı, Hac, 4)
Bu hadis-i şeriften anlaşılacağı gibi öncelikle hac ibadeti yalnız Allah rızası için yapılmalı, gösteriş ve riyadan da uzak olmalıdır. Yüce Rabbimiz Kur’an-ı Kerimde; “Haccı ve umreyi Allah için tamamlayın” buyurmaktadır.
Bu nedenle, kişi hacca giderken kul hakkıyla gitmemelidir. Mutlaka akraba ve komşularından helallik almalıdır. Varsa işlediği büyük günahları kesinlikle terk etmeli, tövbe etmeli ve tekrar aynı günahlara dönmemeye karar vermelidir.
Hac bir sabır okuludur. Hac ibadetinde birtakım meşakkat ve zorluklar vardır. Hiçbir ibadette “kolaylaştır” ibaresi yokken, haccın niyetinde, “Bunu bana kolaylaştır” ibaresi bulunmaktadır. Bu nedenle hacı adayları, hac yolculuğu esnasında ve hac farizalarını ifa ederken karşılaştıkları her türlü sıkıntılara sabretme mecburiyetindeler. Hiçbir şekilde başka hacı adaylarına eziyet etmemeleri gerekir. Örneğin; Tavaf esnasında çoğu kez hacılarımız hacerul esvedi öpmek isterken başkalarına eziyet etmektedirler. Halbuki hacerul esvedi öpmek sünnet, başkalarına eziyet etmek ise haramdır. Bu nedenle hacılarımız son derece sabırlı olmalıdırlar.
Hac, İslam’daki tevhid inancının en güzel göstergesidir. Hac esnasında dünyanın her tarafından gelen, renkleri, dilleri, ırkları ve kıyafetleri farklı Müslümanlar, her türlü vasıf ve rütbelerini bırakarak, beyaz ihramlar içerisinde Beytullahı tavaf ederken, sa’y yaparken, Arafat’ta, Mina’da ve Müzdelife’de adeta tek bir vücut oluşturmaktadırlar.
Çünkü diller ve renkler farklı olsa da aynı samimi duygularla hep birlikte; “Lebbeyk, Allahümme lebbeyk, Lebbeyke la şerike leke lebbeyk. İnnel hamde ve’nimete leke vel mülk, La şerikelek.” (Allahım davetine isteyerek uydum, emrine amadeyim. Eşin ve ortağın yoktur. Sana yöneldim, hamd senin, nimet senin, mülk de senindir. Eşin ve ortağın yoktur) sedalarıyla o mukaddes beldeleri inletmektedirler.
Hac ibadeti sayesinde Müslüman, Peygamberimizin doğduğu, büyüdüğü, Kur’an-ı Kerim ayetlerinin indiği, inanç uğruna çeşitli sıkıntı ve ızdırapların çekildiği, İslâm Dininin dünyaya yayıldığı, her köşesi mübarek hatıralarla dolu olan kutsal yerleri ve makamları görür, böylece de maneviyatını yükseltir ve dini duygularını kuvvetlendirir.

Hazırlayan: Firdes Musledin

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲