Atatürk’ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı Kutlu Olsun!

Atatürk’ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti’nde ve tüm dünyadaki türk toplumlarda kutlanmaktadır. 1919’da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun’a çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı’nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine armağan etmiştir.
20 Haziran 1938 tarihli kanunla "Gençlik ve Spor Bayramı" olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı 12 Eylül Darbesinden sonra "Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı" olarak değiştirildi.
Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye’de ve Türk dünyasında spor gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde "Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına" yazan ve "Sevgi Bayrağı" olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolun’daki Tütün İskelesi’nden karaya çıkarılarak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim edilir. Samsun’dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve Kırıkkale’den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara’da Cumhurbaşkanına sunulur.
Romanya’daki Türk toplumu bu günü sevincle kutlar, Hakses dergimizin sayfalarında bu günün önemini ve Romanya’da nasıl kutlandığını göreceğiz. Atatürk’ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı kutlu olsun, bu önemli bayramları unutmamalıyız ve bu güzel faaliyetler sonsuza kadar devam etsin!

Ervin İbraim

„UDTR – Împreună de 25 de ani”

După Revoluția din 1989, România trece printr-o schimbare radicală, astfel, în 1991 este adoptată o nouă Constituție, care s-a ridicat la standardele europene. În ceea ce priveşte politica minoritară, putem spune că România are o legislație care include cele mai multe drepturi privind minoritățile în spațiul est-european. Cele 18 minorități naționale au avut posibilitatea să se organizeze în uniunii, asociații de sine stătătoare, cu sprijin material şi logistic din partea Guvernului României.
La 29 decembrie 1989, la inițiativa unor lideri ai comunității turce şi tătare a fost fondată la Constanța Uniunea Democrată Turcă Musulmană din România, care se dorea a ? o „organizație non-profit, etno-confesională a populației turce şi tătare din România”. Această formă de organizare a durat destul de puțin, astfel încât datorită unor neînțelegeri din cadrul comunității turce şi tătare, la 1 februarie 1990, s-a luat hotărârea de separare a celor două etnii, formându-se astfel: Uniunea Minoritară Etnică Turcă din România, care, după trei ani (21 decembrie 1993) a căpătat statut juridic, cu denumirea Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.
Istoricul Mehmet Ali Ekrem în lucrarea sa cu titlul: «Din istoria turcilor dobrogeni» defineşte menirea organizației, astfel: „Uniunea Democrată Turcă din România, are rostul de a apăra şi promova interesele specifice comunității noastre etnice, a dreptului ei la identitate națională. Înțelegem să urmărim aceste obiective militând permanent întru apărarea independenței, suveranității şi integrității teritoriale a României, pentru întărirea coeziunii dintre toți locuitorii țării”
La 1 februarie 1990 are loc o Adunare a comunității turce, cu cca. 300 persoane, pentru constituirea Uniunii Minoritare Etnice Turce din România – UMETR. Prin vot deschis a fost aleasă următoarea conducere: preşedinte ing. Şerif Ziadin, vicepreşedinte Accoium Ali, vicepreşedinte ing. Emurla Osman şi secretar dl. Balgi Ruhan. În procesul-verbal de constituire s-a consemnat şi faptul că printre membri fondatori a acestei Uniuni au fost domnii Talip Revan, Bayram Şaban, Eliaz Recep, Cerchez Hayri, Ali Beytin, Ismail Maren, Amet Hogea şi alții.
În 1994 a fost fondată «Federația Turcilor şi Tătarilor din România», o organizație care nu s-a implicat în nici o acțiune de anvergură. Activitatea „Comitetului consultativ al federației“ a fost structurată pe comisii, care nu făceau altceva decât să dubleze comisiile celor două uniunii deja existente.
Uniunea Democrată Turcă din România este o organizație apolitică, singura recunoscută de Guvernul României ce aparține etnicilor turci, cetățeni români. Are ca obiectiv de bază exprimarea, protejarea şi promovarea identității etno-culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi: protecția identității etnice, în principal, limba, literatura, muzica, religia, tradițiile şi valorile materiale proprii; ocrotirea aşezămintelor şi lăcaşurilor de cultură proprii şi care o reprezintă; întreținerea vestigiilor şi monumentelor istorice şi arhitectonice care îi oglindesc trecutul şi permanența; exprimarea liberă a credinței religioase islamice; cultivarea şi dezvoltarea relațiilor tradiționale de prietenie româno-turcă; promovarea imaginii turcilor de cetățenie română peste hotare.
Unul din obiectivele U.D.T.R. este cultivarea şi dezvoltarea relațiilor tradiționale. În acelaşi timp un alt obiectiv îl constituie protecția identității etnice, în principal, limba, literatura, muzica, tradițiile. Urmare a acestui lucru conducerea uniunii a constituit comisii de lucru pentru realizarea programelor de activitate, sperând a fi benefice comunității turce.
Astfel anul acesta, Uniunea Democrată Turcă din România a sărbătorit împlinirea a 25 de ani de activitate neîntreruptă. Sâmbăta 30 mai, în sala de conferințe a unui hotel din Mamaia, într-o admosfera festivă, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România a ținut un scurt discurs despre istoricul organizației şi a decernat diplome şi medalii tuturor membrilor care au jucat un rol în istoria de 25 de ani a uniunii.
Preşedintele UDTR Osman Fedbi a declarat: „În ultimul deceniu, UDTR a promovat valorile etno-culturale ale comunității turce, limba maternă prin studiul acesteia în şcoli şi exprimarea liberă a credinței islamice. La nivel național, comunitatea turcă din România continuă să fie o punte de legătură între România şi Turcia, contribuind la întărirea relațiilor bilaterale dintre cele două state, prin realizarea unor acțiuni culturale comune cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța, sau cu Ambasada Turciei la Bucureşti. În toți cei 25 de ani de activitate UDTR s-a bucurat de sprijinul Guvernului României prin intermediul Departamentului pentru Relații Interetnice, care a susținut cea mai mare parte a proiectelor de promovare a valorilor etno-culturale şi lingvistice.”
La această manifestare au fost prezenți membri de la toate filialele cât şi reprezentanții instituțiilor cu care uniunea colaborează: Prefectura Județului Constanța, Inspectoratul Şcolar Județean, Universitatea Ovidius, Muftiat precum şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța.
Cu această ocazie a fost lansată şi broşura „UDTR – Împreună de 25 de ani”, autori Nilgün Panaitescu şi Minever Omer care descrie pe larg istoria uniunii de la începuturi până în prezent.
Festivitatea s-a încheiat cu un spectacol oferit de către ansamblul «Delikanlılar» care a electrizat audiența şi cu tăierea unui tort aniversar.

Nilgün Panaitescu

Întrevederea Deputatului Iusein Ibram cu Preşedintele României

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis s-a întâlnit în data de 19 mai, cu membrii grupului parlamentar al minorităților naționale din care a făcut parte şi deputatul UDTR, domnul Iusein Ibram. Discuțiile au vizat teme de interes pentru minoritățile naționale, care în opinia Preşedintelui României au reprezentat constant un factor de echilibru şi stabilitate în sistemul politic din România, în ultimii 25 de ani.
Conform Administrației Prezidențiale, Preşedintele României a transmis întreaga sa apreciere pentru eforturile organizațiilor minorităților naționale şi cele ale Grupului parlamentar de a promova constant valori şi principii democratice şi europene, pentru deschiderea permanentă pentru cooperare, dialog şi construcție împreună cu reprezentanții majorității.
Totodată, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi-a exprimat convingerea că „acest model de cooperare trebuie continuat şi îmbogățit fiind parte esențială a viziunii sale privind statul român şi guvernarea.” În opinia sa, societatea şi statul român au nevoie de contribuția minorităților naționale la procesul de schimbare pe care îl parcurg în prezent, dar şi la proiectele naționale pe termen lung. Preşedintele României a mai subliniat că, „obiectivele sale de mandat privind aplicarea legilor, funcționarea instituțiilor şi buna guvernare vor avea efecte pozitive inclusiv în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităților naționale”.
Conform aceluiaşi comunicat de presă remis de Administrația Prezidențială, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților au adus în discuție nevoia de a avea un proiect de țară asumat de întreaga societate românească, necesitatea păstrării identității etnice şi a dreptului de a studia în limba maternă, situația actuală din sistemul sanitar românesc, precum şi problema acordării cetățeniei române pentru cei care au studiat în România. În cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni a mai fost abordată problema restituirii proprietăților comunităților etnice şi religioase preluate abuziv de statul român şi adoptarea unui cadru legal pentru protejarea monumentelor istorice.

Sorina Asan

Liderii UDTR față în față cu jurnaliştii constănțeni

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la constituirea primei organizații reprezentative a etnicilor turci, vineri, 29 mai, o conferință de presă, la sediul central. S-au aflat față în față cu jurnaliştii constănțeni: preşedintele Osman Fedbi, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal şi deputatul Iusein Ibram. În debutul conferinței de presă, preşedintele Osman Fedbi a rememorat primele şedințe de constituire a UDTR, entuziasmul cu care etnicii turci au pus bazele primei organizații reprezentative. Preşedintele Osman Fedbi a declarat: „la 1 februarie 1990, a luat ființă Uniunea Minoritară Etnică Turcă din România, în urma unei şedințe de constituire la care au participat 300 de membri ai comunității turce care au ales prin vot deschis, următoarea conducere: Şerif Ziadin – preşedinte, Accoium Ali şi Emurla Osman – vicepreşedinți şi Balgi Ruhan – secretar. După trei ani, la 21 decembrie 1993, organizația a căpătat statut juridic sub numele de Uniunea Democrată Turcă din România. UDTR a fost constituită cu scopul de a promova drepturile şi interesele comunității turce, identitatea etno-culturală, lingvistică şi religioasă. Printre membrii fondatori ai UDTR se numără: Şerif Ziadin, Talip Revan, Balgi Ruhan, Bairam Şaban, Memet Etem, Accoium Ali şi Meneveli Şaip.”
Referindu-se la realizările UDTR, Deputatul Iusein Ibram a afirmat: „cea mai importantă realizare a UDTR în cei 25 de ani de activitate o constituie studiul limbii turce în şcoli. Cu toate acestea, sunt familii foarte sărace şi lucrez la un proiect prin care abandonul şcolar să fie redus printr-un sistem after school. Oamenii nu au bani să-şi trimită copiii la şcoală, iar acest aspect reprezintă o realitate dureroasă. Nu s-au născut proşti, acest lucru vreau să se rețină, doar că părinții lor nu au posibilități să-i trimită la şcoală, iar acest sistem i-ar educa în mod corespunzător. Ar trebui alocate sume mai mari de bani şi avem semnal pozitiv că anul viitor vor fi alocați mai mulți bani către bugetul educației şi va creşte semnificativ, astfel încât să putem schimba total acest domeniu de activitate, aşa cum ne-am propus. De asemenea, vrem un centru cultural la Constanța, cu săli de lectură, cu săli pentru studiu, dar şi spații pentru spectacole pentru că, după cum ştiți avem multe ansambluri.”
La rândul său, preşedintele Osman Fedbi a mai declarat că: „la nivel național, comunitatea turcă din România continuă să fie o punte de legătură între România şi Turcia, contribuind la întărirea relațiilor bilaterale dintre cele două state, prin realizarea unor acțiuni culturale comune cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța, sau cu Ambasada de la Bucureşti. Prin intermediul celor două reprezentanțe diplomatice ale Turciei de la Bucureşti şi Constanța au fost oferite burse de studii pentru tineri dar şi stagii de perfecționare pentru profesorii de limba turcă. Mai mult, UDTR a extins în ultimii ani relațiile de cooperare cu Ambasada SUA la Bucureşti care a oferit gratuit stagii de perfecționare în Statele Unite pentru trei membri ai comunității. Din 2012, UDTR cooperează şi cu Asociația Islamică din Republica Populară Chineză. O delegație formată din reprezentanți ai UDTR a avut întâlniri cu membri ai Asociației Islamice din Beijing şi Shanghai şi alte două delegații chineze au avut întrevederi în România, cu liderii UDTR. Următorul proiect comun va fi o expoziție de artă islamică din România prezentată în Republica Populară Chineză, unde UDTR va participa cu un ansamblu folcloric şi cu obiecte tradiționale de artizanat.”
„În toți cei 25 de ani de activitate UDTR s-a bucurat de sprijinul Guvernului României prin intermediul Departamentului pentru Relații Interetnice, care a susținut cea mai mare parte a proiectelor de promovare a valorilor etno-culturale şi lingvistice”, a spus în încheierea conferinței de presă preşedintele Osman Fedbi.
La conferința de presă au participat jurnaliştii: Adina Bocai – Interetnica, Mona Constantinescu – Radio România, Mihaela Tîrpan – Observator de Constanța şi Derya Amet – Radio T.

Sorina Asan

Casa Turcească

Uniunea Democrată Turcă din România, filiala Cobadin a organizat cea de a II- a ediție a proiectului «Casa Turcească» destinat elevilor de etnie turcă din clasele V–VIII. Elevii de la Liceul din Cobadin coordonați de prof. Caragea Selime au avut ca temă construcția unei case turceşti în miniatură, cu elemente decorative tradiționale. Au fost selectate pentru a intra în concurs douăzeci de căsuțe tradiționale turceşti, premiile fiind adjudecate de: Mustafa Emre şi Cherim Zeinur – locul I, Borseit Emre şi Mustafa Eryn – locul II şi Reşit Fatime şi Stoian Paula – locul III. Un premiu special a primit şi Alibec Duigu.
Festivitatea de premiere a avut loc duminică, 26 aprilie, la sediul filialei UDTR din Cobadin în prezența preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi, a subprefectului Accoium Levent şi a preşedintelui filialei UDTR din Cobadin, Raim Naim. Elevii clasați pe primele locuri au primit diplome şi premii din partea UDTR.
Preşedintele Osman Fedbi a declarat: „Casa turcească face parte din seria de proiecte destinate promovării tradițiilor comunității noatre. Este îmbucurător faptul că elevii din Cobadin au răspuns pozitiv concursului lansat de UDTR şi au reuşit în mod creativ, folosind elemente decorative tradiționale să construiască în miniatură, case turceşti inspirate din fotografii vechi. Este important ca cei mai mici membri ai comunității să învețe să îşi păstreze tradițiile, identitatea etnică şi religioasă.”

Sorina Asan

Ziua Europei

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Europei, rămasă în istorie şi sub numele de „Ziua Schuman”. La 9 mai 1950 ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea un plan de colaborare economică între Franța şi Germania, pentru eliminarea rivalităților seculare dintre cele două state.

Schuman a făcut primul pas spre crearea a ceea ce este astăzi Uniunea Europeana (UE). La doar cinci ani după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a propus crearea unei instituții europene care să centralizeze şi să gestioneze producția de cărbune şi oțel, în urma căreia la 1 ianuarie 1952 a luat ființă Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oțelului (CECO). La 25 martie 1957, prin semnarea Tratatului de la Roma, a luat naştere Comunitatea Economică Europeană, devenită Uniunea Europeană în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993. Declarația Schuman a stat la baza amplului proces de construcție a unei Europe unite.
În acest an, se împlinesc 30 de ani de când Consiliul European de la Milano (iunie 1985) a decis ziua de 9 Mai ca Zi a Europei, precum şi 10 ani de la semnarea de către România a Tratatului de Aderare la UE (25 aprilie 2005). În perioada comunistă, în țara noastră se sărbătoarea pe 9 mai Ziua Victoriei, după modelul din URSS, în vreme ce în Europa de Vest aceasta este celebrată pe 8 mai iar în țările Commonwealth pe 7.
La Constanța activitățile au început cu o defilare de la Sala Sporturilor la Prefectură şi au continuat cu un spectacol în fața Prefecturii. Fiecare din cele 28 de țări din Uniunea Europeană a fost reprezentată, la câte un stand, de elevi îmbrăcați în costume tradiționale, care au pregătit preparate culinare tradiționale specifice țării respective cu care i-au îmbiat pe trecători sau pe ceilalți participanți. În acelaşi timp, în sala „Remus Opreanu” din Prefectură alte nouă unități şcolare, cărora li s-a adăugat Palatul copiilor din Constanța, au derulat o activitate paralelă.
Eurocarnavalul 2015 a fost inițiat de Direcția Județeană pentru Sport şi Tineret Constanța şi Asociația „Together Everyone Achieves More”, în parteneriat cu Prefectura Constanța.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la manifestările dedicate Zilei Europei de ansamblul Delikanlılar cu un scurt program de dansuri tradiționale turceşti.
La Tulcea Ziua Independenței, Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei au fost marcate prin evenimentele organizate la Monumentul Independenței de Prefectura județului şi Garnizoana Tulcea care s-au încheiat cu intonarea imnului Europei şi depunere de coroane de flori.
În continuare, în Piața Tricolorului din municipiul Tulcea, s-a desfăşurat prima ediție a Festivalului județean de folclor pentru copii la care au participat 12 ansambluri folclorice şi patru interpreți, printre care şi ansamblul de dansuri folclorice turceşti Tuna al filialei Tulcea UDTR.

Minever Omer

Omer Minever

Festivalul Internațional al Păstoritului

În perioada 8-12 mai 2014 s-a desfăşurat la Tulcea ediția a XII-a a Festivalului Internațional al Păstoritului în organizarea Consiliului Județean Tulcea, Primăriei Municipiului Tulcea, Ansamblului Artistic „Baladele Deltei”, Primăriei Beidaud şi Ansamblului folcloric aromân „Dor” din Sarighiol de Deal.
Programul festivalului a cuprins: Concursul național de creație literara, desen şi fotografie „Tradiții şi obiceiuri de păstorit”, expoziție pastorală, întâlnire cu pastori din comuna Beidaud şi comunele învecinate, expoziție de fotografie şi diplome ale ansamblului folcloric aromân «Dor» la cei 36 de ani de activitate, simpozion dedicat „Festivalului Internațional al Păstoritului” – „Locul Păstoritului şi transhumanța în spațiul balcanic”, expoziție gastronomică cu preparate specifice zonei Sarighol de Deal, spectacole folclorice.
Unic în țară, festivalul a adunat la toate edițiile grupuri folclorice din diferite zone ale țării precum şi formații din străinătate, care au adus pe scenele acestei manifestări obiceiuri şi tradiții cele mai multe unice în felul lor.
Comunitatea turcă din România a fost reprezentată la acest festival de ansamblul de dansuri folclorice Delikanlılar care prin dansurile prezentate au contribuit la schimbul cultural artistic.
„Țin să îi felicit pe toți participanții, fie ei dansatori, expozanți sau creatori de literatură, şi să le transmit că au arătat, încă o dată, că sunt cei mai buni dintre cei buni, adevărați profesionişti ai culturii şi artei populare. Stimați oaspeți, ați dovedit, atât la Tulcea, cât şi la Sarighiol, că acest festival, extrem de important pentru cultura şi tradițiile tulcenilor, a dat oameni de calitate, a dat profesionişti, a dat artă. Cu toții meritați aplauzele noastre şi dacă am vorbi de o competiție, fiecare dintre dumneavoastră ar putea fi numit câştigător al acesteia. Încă o dată, sincere felicitări tuturor celor implicați la propriu în această nouă reuşită, şi aici mă refer în special la organizatorii trup şi suflet, domnii Caimacan Popescu şi Ştefan Coman. În final, îmi exprim speranța, dragi participanți, că Tulcea a fost şi în acest an o gazdă primitoare şi vă aşteptăm să reveniți cu drag pe meleagurile noastre!”, a declarat, în acest sens, vicepreşedintele Consiliului Județean, domnul Vasile Strat.

Omer Minever

O carte nouă pentru cititori – „Haremul sultanilor otomani”, Bucureşti, 2015 (188 pag.)

La începutul anului 2015, la Editura Contrast, din Bucureşti, a apărut o carte cu titlul de mai sus, semnat de nonagenarul turcolog Mustafa Ali Mehmet.
După lucrarea: „Pagini din istoria turcilor – De la huni până în zilele noastre” (”Türk Tarihinden Sayfalar – Hunlardan Günümüze Kadar”), publicată în anul 2013, cu sprijinul financiar al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD) şi Firma de Turism Peter Company-Bucureşti, destinată cu precădere cititorilor de limbă turcă, acelaşi autor ne introduce, de această dată, în lumea Haremului Sultanilor otomani, instituție social-familială specific spațiului musulman, care avea să-şi cunoască forma sa desăvârşită tocmai între zidurile pline de mistere ale Palatului Topkapı din Istanbul, astăzi muzeu.
Lucrarea a fost tipărită cu mijloacele proprii ale autorului – pensionar.
Scrisă în limba română, lucrarea se adresează unui cerc mult mai larg de cititori decât prima, la care ne-am referit mai sus, familiarizându-ne totodată şi cu o serie de detalii necunoscute sau mai puțin cunoscute din viața de Harem, în general, şi din viața de Harem din incinta Palatului Topkapı, în special.
După cum se ştie, cititorii români abia în ultima vreme au putut afla unele detalii despre Haremul Sultanului Suleyman Magnificul (1520–1566) cu prilejul prezentării la Kanal D – TV a serialului: Suleyman Magnificul – Sub semnul iubirii, adaptare după serialul turcesc ”Muhteşem Yüzyıl” (Secolul Magnific), care a cucerit o lume întreagă.
Spre deosebire de exagerările din alte lucrări, în lucrarea pe care o prezentăm aici găsim o serie de detalii despre ceea ce a însemnat, în realitate, Haremul sultanilor otomani în contextul evoluției Imperiului Otoman, atât prin amestecul femeilor din Harem în viața politică, într-o perioada sau alta, cât şi prin tot felul de rivalități dintre femeile din Harem, care se soldau adeseori cu numeroase crime chiar prin odăile sau coridoarele Haremului propriu-zis. Vă dorim lectură plăcută!

UDTR Bucureşti

Monumentele istorice din Hârşova, încotro?

Uniunea Democrată Turcă din România, filiala Hârşova a organizat sâmbătă, 9 mai, la Casa de Cultură din localitate, o dezbatere în cadrul acțiunii „Hârşova, străveche cetate otomană”, cu tema: „Monumentele istorice din Hârşova, încotro?” Dezbaterile din cadrul simpozionului s-au axat în principal pe posibilitățíle de valorificare a cetății şi necropolei otomane, de includere a acestora în circuitul turistic. După dezbatere, participanții la eveniment au vizitat necropola şi cetatea otomană.
În cadrul aceluiaşi eveniment, ansamblul folcloric «Martalar» format din elevi de etnie turcă de la Şcoala nr. 1 din localitate a susținut un scurt program artistic.
Cetatea Hârşova constituie una dintre cele mai interesante mărturii arheologice şi a fost ridicată pe vechile ruine ale unei cetăți romane, construită de Împăratul Traian. În 1389, Mircea cel Bătrân a cucerit Hârşova, iar în secolul al XV-lea localitatea a intrat sub stăpânire otomană.
La eveniment au participat: preşedintele U.D.T.R. ing. Osman Fedbi, secretarul general Ervin Ibraim, preşedintele filialei Hârşova, Memet Redvan, reprezentanți ai Muzeului „Carsium” din Hârşova. La dezbateri a luat parte şi viceconsulul Genç Tanay din partea Consulatului General al Republicii Turcia la Constanța împreună cu directorul comercial Turkish Airlines Constanța, doamna Güneş Tanay.

Sorina Asan

Expoziție dedicată împlinirii a 100 de ani de la victoria de la Çanakkale

Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța în parteneriat cu Muzeul Marinei Române şi cu Asociația Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea” au organizat în data de 19 mai, expoziția „Calea de la război la pace –Fotografii ale luptelor de la Çanakkale”.
Expoziția a fost găzduită de Muzeul Marinei Române din Constanța şi a cuprins 40 de fotografii care ilustrează eroismul armatei turce atât în luptele terestre cât şi în cele navale desfăşurate la Çanakkale precum şi rolul lui Mustafa Kemal Atatürk în punerea bazelor statului turc. Prezent la eveniment, referindu-se la semnificația zilei de 19 mai, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța, Ali Bozçalışkan a declarat: „19 mai este un punct de cotitură în istoria țării noastre. La această dată, în anul 1919, Mustafa Kemal a plecat din Istanbul către Samsun şi a dat startul luptei de eliberare. Putem spune că bazele Republicii Turcia s-au pus acolo, la Samsun. La această dată încă exista Imperiul Otoman, iar Mustafa Kemal era unul din conducătorii armatei. Era deja sfârşitul Primului Război Mondial, Imperiul Otoman se destrămase şi forțele inamice începuseră să cucerească Anatolia. Din acest motiv era necesar să apară un nou stat în Anatolia iar Mustafa Kemal şi-a asumat rolul de lider şi a început lupta de eliberare. Datorită dăruirii cu care s-a luptat şi a condus poporul turc, îl comemorăm astăzi, încă o dată, cu respect.” Diplomatul turc a mai precizat: „Această expoziție este prilejuită de aniversarea a 100 de ani de la marea victorie navală de la Çanakkale. Ne-am dorit să organizăm vernisajul pe 19 mai, atât pentru că Mustafa Kemal a fost un erou în luptele de la Çanakkale, cât şi pentru că semnificația zilei de 19 mai este legată de numele său. Atatürk a dăruit această zi tinerilor, convins fiind că viitorul unei națiuni stă în tineret. Ne dorim ca tinerii să înțeleagă valoarea acestei moşteniri şi să se comporte la înălțimea aşteptărilor pe care le avem de la ei. De asemenea, ne dorim să sărbătorim de acum înainte, multe zile ale tinerilor.”
La vernisajul expoziției „Calea de la război la pace – Fotografii ale luptelor de la Çanakkale” au participat: subprefecții Accoium Levent şi Anefi Ersun, preşedintele comisiei de cultură a UDTR, Serin Türkoğlu, decanul Facultății de Istorie şi Ştiințe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, viceconsulul Özgen Topçu, preşedintele TIAD, Zeki Uysal şi numeroşi membri ai comunității turce. După vernisarea expoziției, cei prezenți la eveniment s-au întreținut într-o atmosferă cordială în cadrul unei recepții.

Sorina Asan

Nurgean Ibraim

Hâdârlez

Hâdârlezul este una din cele mai importante sărbători ale turcilor dobrogeni la care participă întreaga comunitate turcă. Conform legendei se spune ca erau doi frați Hâzâr si Ilias ce l-au supărat pe Stăpânul Cerurilor şi acesta ca pedeapsa i-a despărțit, unul devenind Stăpânul Pământurilor şi celălalt Stăpânul Apelor. Acestora li s-a permis să se întâlnească odata pe an, în noaptea de 5 spre 6 mai, într-o pajişte pe malul unei ape, sub o ramură de trandafir. Ziua de Hâdârlez reprezintă sfârşitul iernii şi începutul verii. De sărbătoarea Hâdârlez turcii dobrogeni se întâlnesc pe pajişti, la pădure, în zone cu verdeață, unde au loc spectacole în aer liber (dansuri populare, cântece, poezii, diferite întreceri culinare şi sportive). Se fac plăcinte cu brânză, cu carne, cu dovleac, turte turceşti rotunde, ce semnifică arele si luna etc. Din punct de vedere religios de Hâdârlez se comemorează sufletele celor răposați. Se vizitează mormintele, se fac rugăciuni din sfântul Coran.
Ziua de Hâdârlez exprimă tocmai sfârşitul iernii şi începutul verii. Sărbătoarea Hâdârlez se desfăşoară în zonele de verdeață, crânguri, pajişti şi păduri de lângă localitățile urbane şi rurale într-o zonă naturală unde găsim lacuri, izvoare, râuri, chiar şi firicele de ape curgătoare.
Se spun proverbe, zicători, legende, ghicitori, se mănâncă, se cântă, se petrece, se dansează, au loc jocuri de societate şi tradiționalele trânte, lupte sportive numite güreş. O serbare ce este pigmentată cu muzică, dansuri populare (halk oyunları), cu întreceri sportive (güreş).
Acestei sărbători i se mai dă, în Dobrogea, numele de „tepreş“. Este o sărbătoare care întăreşte comunitatea, o face mai trainică, mai puternică.
Sărbătoare câmpenească, folclorică, Hâdârlez are loc într-o atmosferă animată, însuflețită, se sacrifică miei, se prepară bucate tradiționale, se desfăşoară acțiuni distractiv-recreative la care participă, cu mic cu mare, femei, bărbați, tineri şi copii, rude, prieteni, întreaga comunitate.
Ca în fiecare an UDTR a petrecut această zi frumoasă împreună cu comunitatea turcă în Tulcea şi Cobadin. Fiecare filiala a organizat câte o petrecere câmpenească cu diferite concursuri, cu cântece, cu dansuri tradiționale turceşti. La acest eveniment au fost prezenți ansamblurile din Cobadin, corul doamnelor tulcence «Kaynanalar» şi grupul de dansuri «Tuna». Anul acesta membrii filialei Constanța au petrecut împreună cu membrii filialei Cobadin, Fântâna Mare, Cumpăna, Tuzla, Lazu, Cernavodă. Prezenți la acest eveniment au fost: Preşedintele UDTR, d-nul Fedbi Osman, Secretarul general al UDTR, d-nul Ibraim Ervin, preşedintele filialei Cumpăna, d-nul Bari Muselim, preşedintele filialei Cobadin, d-nul Raim Naim şi preşedintele filialei Tuzla, d-nul Salim Levent. Prezent la eveniment a fost şi subprefectul județului Constanța d-nul Accoium Levent. Gazda activității a fost preşedintele filialei Cobdin, d-nul Raim Naim împreună cumembrii filialei care au făcut ca această zi să fie minunată. Nu în ultimul rând îi mulțumim d-nei Aiten Borseit pentru efortul depus.

Firdes Musledin

Ana Dilim, Güzel Türkçem / Frumoasa mea limbă maternă 2015

Cu mare interes, cel puțin din partea segmentului activ al profesorilor de limba turcă, s-a făcut, în data de 29 mai, deschiderea concursului de poezie şi cântec turcesc organizat de Inspectoratul Şcolar Județean Constanța cu sprijinul Uniunii Democrate Turce din România. Ediția din acest an a Concursului Şcolar Județean de Poezie şi Cântec Turcesc „Ana Dilim, Güzel Türkçem” a debutat în acelaşi timp la Constanța şi Medgidia, în două instituții şcolare. Această primă etapă, de preselecție a Concursului Județean, a fost coordonată de doamna Arif Aisel la Constanța şi doamna Bolat Nurdanie la Medgidia.
Uniunea Democrată Turcă a dorit să fie parte a acestui concurs şcolar deoarece este preocupată permanent de activitatea claselor de limba turcă, pentru care caută să obțină tot felul de recompense precum biletele de tabără. Pentru elevii preocupați de studierea limbii turce materne orice efort este prea mic. Este adevărat că ne-am dori să putem face mult mai multe pentru copiii noştri dar, l-a fel de mult, ne-am dori ca aceştia să acorde mai multă importanță acestei discipline identitare. Concursul din acest an, faza preliminară, a adus laolaltă peste 40 de copii la Constanța şi tot cam atâția la Medgidia. Clasele de turcă din şcolile care au intrat în concurs au putut participa cu câte un elev pentru secțiunile:

• Recitare limbă turcă maternă grupele: PR-IV, V-VIII pentru elevi de origine turcă;
• Cântec turcesc grup: PR-VIII pentru elevi de origine turcă;
• Recitare limba turcă pentru elevi de altă origine care au optat pentru studierea limbii turce.

Numărul total de elevi, la nivelul fiecărei şcoli participante s-a limitat la 4 elevi. Selecția a fost făcută la nivelul fiecărei şcoli de către profesorul coordonator.
Tema concursului de poezie şi cântec turcesc „Ana Dilim, Güzel Türkçem” este foarte importantă pentru noi şi sperăm ca toate aceste poezii recitate de elevii noştrii să însemne pentru ei cam ce au însemnat poeziile lui M. Eminescu, G. Coşbuc, O. Cazimir pentru noi generația de dinainte de 1989. Am fi astfel răsplătiți pentru eforturile noastre. Suntem convinşi că recitările şi interpretările copiilor au adus şi vor aduce entuziasm şi emoție. Cum data Concursului Județean „Ana Dilim, Güzel Türkçem” a fost sabilită pentru data de 5 iunie, vă invităm să împărtăşim bucuria valorii etnice împreună.

Melek Osman

Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene

În data de 23 mai anul curent a avut loc cea de-a VIII-a ediție a evenimentului “Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene”. La această activitate comuna Cumpăna, reuneşte atât locuitori ai comunei, cât şi oaspeți din diferite colțuri ale Dobrogei.
Activitatea a debutat cu“Hora etniilor Dobrogei” şi cu o paradă a costumelor populare.
Doamna Mariana Gâju, Primarul comunei Cumpăna a deschis evenimentul în prezența oficialităților şi a invitaților prezenți: dl. subprefect Levent Accoium, dl. preşedinte al U.D.T.R. Fedbi Osman, dl deputat U.D.T.R. Iusein Ibram, reprezentanți ai Consulatului Republicii Populare Chineze la Constanța.
Manifestarea a continuat cu „Concursul de artă culinară tradițională”, în cadrul căruia au fost prezentate, jurizate şi degustate bucate tradiționale, specifice fiecărei comunități, dintre care amintim: plăcintă dobrogeană, sarmale în foi de varză şi de viță, tochitură dobrogeană, şuberec, cobete, geantîc, tatli ceorec, revani, musaca, iufca, humus, baclavale şi sarailii. Participantele la concurs s-au prezentat cu o ofertă deosebit de bogată. Astfel, au prezentat preparate culinare specifice bucătăriilor proprii ale filialelor U.D.T.R şi U.D.T.T.M.R şi ruşii lipoveni din Ghindăreşti, precum şi aromânii din Mihail Kogălniceanu, Cogealac şi Amzacea.
Pe scena amplasată pe Stadionul Complexului Sportiv «Victoria» Cumpăna au evoluat următoarele ansambluri: Kardelen, Multietnic Techir, Elips, Astras, Aromân Dor, Ildîzlar, Muguraşii şi Boboceii Cumpenei, Altițe Dobrogene, Şcoala de balet „Nicolae Spirescu”, trupa de dans modern instruită de Cristina Tescuteanu ş.a.
Evenimentul „Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene” a reunit oaspeți din peste 20 de localități ale județului Constanța, dar şi din Bucureşti. Evenimentul a continuat cu concursul de lupte tradiționale tătăreşti Kureş.

Musledin Firdes

Ziua mamei

Ziua Mamei s-a sărbătorit pentru prima dată în Grecia Antică, în onoarea Zeiței Rhea iar din 1600 este celebrată în Anglia în onoarea tuturor mamelor. În SUA, din anul 1907 devine sărbătoare națională iar în Republica Turcia Ziua Mamei se sărbătoreşte în fiecare an, în a doua duminică din luna mai.
În perioada 7-12 mai comisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România a răspuns invitației asociaței de folclor «Kocaeli Armelit Folklor Derneği» şi a participat la seminarul dedicat zilei mamei, desfăşurat la Istanbul. La seminar au participat membre ale comunității turce din Constanța şi filiale precum: Cobadin, Mangalia, Hârşova, Cumpăna, Măcin, Galați, Brăila, Bucureşti, Techirgiol, Tuzla.
Scopul seminarului a fost acela de a întări relațiile comunicaționale între femeile de etnie turcă, de a intensifica accesul acestora la informare şi de a impulsiona manifestarea acestora ca personalități cu identitate etnică specifică în viața socială românească.
Pentru a premia participantele, comisia de femei, prin preşedintele Amet Melec şi vicepreşedinte Accoium Durie au organizat la finalul seminarului o excursie în oraşul Istanbul unde s-a vizitat Insula Mare, Muzeul Armatei, Marele Bazar şi renumitele moschei Sultan Ahmet, Suleymaniye, Eyüp.

Nurgean Ibraim

Geamia „Mamut Kuyusu” din satul Izvoru Mare

Comuna constănțeană Peştera a inaugurat, unul dintre cele mai importante obiective de cult: Geamia «Mamut Kuyusu» din satul Izvoru Mare.
Primarul Valentin Vrabie declara „Din respect pentru trecut şi din apreciere pentru prezent, pentru relațiile deosebite existente între comunitatea musulmană şi cea ortodoxă, am simțit că trebuie să ne implicăm şi să sprijinim atât tradițiile culturale, cât şi valorile spirituale ale unei comunități care în scurt timp a devenit parte a societății româneşti. Credința este foarte importantă indiferent despre ce religie vorbim. Atât Biblia, cât şi Coranul, ne învață legea dragostei şi a bunei înțelegeri”.
La eveniment au participat consulul General al Republicii Turcia la Constanța, şeful Cultului Musulman din România şi un număr mare credincioşi musulmani.
Cu ani în urmă în satul Izvoru Mare trăia o comunitate importantă de credincioşi musulmani.
Lăcaşul de cult, care datează încă din anul 1866 fiind din chirpic s-a deteriorat odată cu trecerea anilor şi astfel a fost nevoie reconstruirea din temelii. Acest lucru s-a făcut sub atenta îndrumare şi implicare permanentă a imamului Arslan Ozgun precum şi cu sprijinul financiar al primăriei comunei Peştera. După multă muncă şi eforturi susținute astăzi locuitorii din satul Izvoru Mare se pot mândri cu un lăcaş de cult impresionant ce poate găzdui la slujbele religioase peste 100 de enoriaşi.

Expoziție de artă turcă în miniatură

Muzeul de Artă din Constanța a găzduit la începutul lunii mai, vernisajul expoziției de pictură, „Femeia de origine turcă din trecut până în prezent” aparținând artistei miniaturiste, Gül Özkan. Evenimentul a fost organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța, Centrul Cultural Turc «Yunus Emre» şi Asociația Oamenilor de Afaceri Turci «Dobrogea», cu prilejul zilei de 10 mai, Ziua Mamei în Republica Turcia.
În debutul vernisajului, artista le-a mărturisit invitaților: „Am început să pictez miniaturi care au avut ca laitmotiv femeia, în anul 2006 şi prima expoziție personală am realizat-o în anul 2011 unde am expus 33 de lucrări şi 30 dintre acestea se află în fața dumneavoastră. Nutrim speranța ca cea care dă sens şi valoare vieții, femeia să primească la rândul său ceea ce merită.”
Artista a mai precizat: „Primele miniaturi au fost descoperite în Turkmenistan în secolele VIII-IX. Aceste miniaturi sunt deosebit de valoroase şi constituie o bază de studiu pentru artiştii plastici. Prima şcoală de miniaturi a fost înființată în Anatolia, în perioada selgiucidă. În perioada otomană, miniaturile au cunoscut o perioadă de înflorire. În epoca modernă miniatura a fost pe cale de dispariție dar noi încercăm să reînviem această artă.”
În cadrul aceluiaşi eveniment au susținut recitaluri la pian şi vioară, Merve Uysal, elevă la Colegiul Național de Arte «Regina Maria» şi Güzin Özkan.
Gül Özkan a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Turcă a Universității Inönü din Malatia, în 1997, an în care a şi început să lucreze ca profesor de limba turcă. În paralel, a desfăşurat o intensă activitate teatrală, în care a scris şi regizat numeroase piese de teatru. Având o afinitate pentru artă încă din timpul studenției, artista a cochetat îndeaproape cu majoritatea ramurilor artei dramatice, dar arta miniaturistă şi cea de aurire Tezhip au devenit domeniile de specializare ale artistei.
Abordând în lucrările sale ca temă, femeia de naționalitate turcă de la origini şi până în prezent, artista a modernizat arta miniaturistă prin stilizarea acesteia. Debutul artistic l-a avut în aprilie 2011, la Muzeul Çengelhan Rahmi Koç din Ankara, cu expoziția „Miniatura atinsă de mâna Femeii”.
Printre participanții la vernisaj s-au numărat: Subprefectul Județului Constanța, Levent Accoium, Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța Ali Bozçalışkan, Directorul Centrului Cultural Turc «Yunus Emre» din Constanța, Ali Oğuzhan. şi preşedintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, Zeki Uysal. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de preşedintele comisiei de cultură, Serin Türkoğlu.

Sorina Asan

Miraç Kandili

15-16 Haziran 2015 gününe bağlayan gece, mukaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi olan ve pek çok ilahi lütuf ve ihsanla dolu Miraç Kandilini idrak ettik. İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculuğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: “Kendisine ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu (Muhammed’i) bir gece Mescid-i Haram’dan çevresini bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa’ya götüren Allah’ın şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla görendir.”
Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahî rahmet ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuçlarından biri, İslâm’ın beş temel esasından biri olan beş vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, imanın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah’a en sevimli olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva ehlinin göz aydınlığı, mü’minlerin miracıdır. Bu sebeple, her mü’min namaza başladığında, namazın kendisinin miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah’ın huzurunda bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şerefine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç, Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu geceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu, dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda hissedelim. Yüce Dinimiz İslam’ın “yaratılanı yaratandan ötürü sevme” prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül, ve ruh temizliğinden geçtiğini unutmayalım.
Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm Müslümanlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler. Allah dualarımızı kabul etsin.

Hazirlayan: Firdes Musledin

DİLENCİ HACİVAT

Hacivat tüccarın biriyle ortak olur. Birlikte mal alıp satmaya başlarlar. İlk zamanlar işler iyi gider, sonradan bozulur. Bir sabah erkenden tüccar çıkagelir ve Hacivat’a iflas ettiklerini, elde avuçta birşey kalmadığını söyler. Hacivat parasız ve çaresiz kalır, evine ekmek götüremez olur. İş arar bulamaz, dilencilik yapmaya başlar:
“Fakire bir sadaka, fakire bir sadaka,” diyerek dolanır durur.
Karagöz Hacivat’ı dilenirken görünce beyninden vurulmuşa döner. Kendini çabucak toparlar ve Hacivat’ın yanına gider.
Karagöz: “Hacivatım, bu ne hal böyle?“
Hacivat: “Halim haraptır, Karagözüm. Tüccarın biriyle ortaklık kurdum, koca serveti har vurup harman savurdum. “
Karagöz: “Koca servet mi? Bu işe ne yatırdın sen onu söyle.“
Hacivat: “Bin beş yüz altın. Gitti, gitti, bin beş yüz altınım.“
Karagöz: “Ne?! Senin o kadar altının var mıydı, Hacivat?“
Hacivat: “Olmaz olur mu Karagözüm? Babamdan kalan servet pek çoktu.“
Karagöz: “Hazıra dağlar dayanmaz derler.“
Hacivat: “Dayandı.“
Karagöz: “Mirasyedinin mirası biter derler.“
Hacivat: “Bitmedi.“
Karagöz daha sonra Hacivat’tan tüccarın adını öğrenir. Tüccara giderek, ortak aradığını, evini ve bahçesini ortaya koyarak iş yapmak istediğini söyler ama gelir gider defterini kendisinin tutması gerektiğini bildirir. Tüccar, Hacivat’tan sonra yolunacak kaz olarak gördüğü Karagöz’e elindeki bin beş yüz altını verir.
Karagöz ertesi gün Hacivat’a bin beş yüz altını verir ve bir daha hiç kimseyle ortak olmamasını söyler. Daha ertesi gün Karagöz’ün evine gelen tüccar yanındaki adamı göstererek, evi ve bahçeyi satın almak isteyen bir müşteri buldum, der. Ayrıca ortaklık gereği verdiği altınların bundan sonra kendisinde duracağını söyler.
Bunun üzerine Karagöz altınları gece evine giren hırsızların götürdüğünü, ortaklık kalmadığı için, evini ve bahçesini satmaktan vazgeçtiğini söyler. Tüccar durumu kabullenmek istemez. Karagöz sesini yükseltir, tüccara diklenir. Tüccar, Karagöz’ün karşısında tutunamaz. Müşteri kaçar gider. Çaresiz kalan tüccar yol kenarına oturup ava giderken avlandım der ve hüngür hüngür ağlamaya başlar.