Toate articolele publicate în ediţia nr. 356 a revistei Hakses

Februarie 2026

Uluslararası Anadil Günü

21 Şubat Uluslararası Anadil Günü kutlanılır. Uluslararası Anadil Günü UNESCO tarafından 17 Kasım 1999’da 21 Şubat olarak açıklanmıştır.

Uluslararası Anadil Günü’nün asıl adı Anadil Hareketi Günü’dür. Bu gün Bengali Dili Hareketi için Bangla-des polisi ile çatışan Bangladesli üniversite ögrencilerinin öldürülmesinin yıldönümü olarak kutlanmaktaydı. Uluslararası Anadil Günü her yıl UNESCO üyesi ülkeler tarafından kutlanmaktadır. Bunun savunucuları çok dilliliği de savunmaktadır.

Türkçe anadilimizi korumak borcumuzdur.

Întrevederea consulului general Derya Dingiltepe cu liderii UDTR

Președintele Uniunii Democrate Turce din România, Fedbi Osman, a avut o întrevedere cu consulul general al Republicii Turcia la Constanța, doamna Derya Dingiltepe, marți, 10 februarie, la noul sediu central al UDTR din Constanța. La întâlnirea cu diplomatul turc au mai participat prim-vicepreședintele UDTR, Iusein Gemal, secretarul general, prof. Ervin Ibraim, precum și președinți și vicepreședinți de sucursale și de comisii de specialitate.

În cadrul discuțiilor a fost afirmată, de ambele părți, dorința de a continua și dezvolta bunele relații de colaborare dintre cele două instituții, precum și de a coopera în realizarea de noi proiecte. A fost evidențiat, de asemenea, rolul important pe care îl au activitățile organizate de UDTR pentru păstrarea și promovarea valorilor identitare ale etnicilor turci din România.

În cadrul întâlnirii a fost abordată şi problema studiului limbii materne în instituţiile de învăţământ din Dobrogea. Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Derya Dingiltepe, a afirmat că este necesară reluarea cursurilor de perfecţionare a profesorilor de limba turcă, cu o durată de minim două săptămâni, în Republica Turcia. De asemenea, diplomatul turc a subliniat necesitatea vorbirii limbii materne în familie, astfel încât elevii din clasele primare să fie familiarizaţi, încă de la începutul şcolarizării, cu comunicarea în limba turcă.

Preşedinta Comisiei de Învăţământ a UDTR, prof.dr. Vildan Bormambet, a adus în discuţie studiul limbii turce la nivel universitar. În acest context, Vildan Bormambet a precizat că Limba şi Literatura Turcă se studiază ca limbă A, doar la Universitatea din Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. La Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Limba şi Literatura Turcă este studiată ca Limba B, absolvenţii Facultăţii de Litere având Specializarea Limba turcă, secundară şi Limba română sau Limba engleză principală. De asemenea, „examenele de grad ale profesorilor de limba turcă se susţin la Universitatea din Bucureşti, deşi majoritatea profesorilor predau limba maternă în judeţul Constanţa”, a precizat preşedinta Comisiei de Învăţământ a UDTR.

În cadrul întrevederii, preşedintele Comisiei de Tineret, Harun Osman, a vorbit despre proiectele destinate tinerilor, care urmează să fie derulate în acest an la noul sediu al Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă. În acest context, consulul general Derya Dingiltepe s-a oferit să invite un ansamblu folcloric din Turcia care să evolueze la Constanţa cu prilejul Zilei Tineretului şi Sportului, şi să susţină, totodată, cursuri de dans folcloric pentru membrii ansamblurilor care aparţin UDTR.

De asemenea, diplomatul turc a subliniat importanța Radio T ca mijloc de comunicare de masă în limba turcă și a apreciat activitatea redacțională.

Vizita consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Derya Dingiltepe, la sediul Uniunii Democrate Turce din România şi dialogul deschis cu conducerea uniunii au constituit prima întâlnire oficială din acest an a diplomatului turc cu liderii UDTR. La eveniment a fost prezent și subprefectul județului Constanța, domnul Şenol Ali.

Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe’nin RDTB Liderleriyle Görüşmesi

Romanya Demokrat Türk Birliği Genel Başkanı Fedbi Osman, 10 Şubat Salı günü, Köstence’deki RDTB’nin yeni genel merkezinde Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe ile bir görüşme gerçekleştirdi. Türk diplomatla yapılan toplantıya RDTB Birinci Başkan Yardımcısı Iusein Gemal, Genel Sekreter Prof. Ervin Ibraim ile şube ve uzmanlık komisyonlarının başkan ve başkan yardımcıları da katıldı.

Taraflar, görüşmelerde iki kurum arasındaki iyi işbirliği ilişkilerini sürdürme ve geliştirme ve yeni projelerin gerçekleştirilmesinde işbirliği yapma arzusunu dile getirdiler. Ayrıca, Romanya’daki Türk kökenli halkın kimlik değerlerini korumak ve tanıtmak için RDTB tarafından düzenlenen faaliyetlerin önemli rolü de vurgulanmıştır.

Toplantıda, Dobrogea’daki eğitim kurumlarında ana dil eğitimi konusu da ele alındı. Türkiye’nin Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe, Türkiye’de en az iki hafta süreli Türkçe öğretmenleri için mesleki gelişim kurslarının yeniden başlatılması gerektiğini belirtti. Ayrıca, Türk diplomat, ilkokul öğrencilerinin okul hayatının başından itibaren Türkçe iletişim kurmaya alışmaları için ailede ana dilin konuşulmasının gerekliliğini vurguladı.

RDTB Eğitim Komisyonu Başkanı Prof. Dr. Vildan Bormambet, üniversite düzeyinde Türkçe öğrenimini gündeme getirdi. Bu bağlamda Vildan Bormambet, Türkçe Dil ve Edebiyatının sadece Bükreş Üniversitesi Yabancı Diller Fakültesi’nde A dili olarak okutulduğunu belirtti. Köstence’deki Ovidius Üniversitesi’nde Türkçe Dil ve Edebiyatı, ikinci dil olarak öğrenilmektedir. Edebiyat Fakültesi mezunları, Türkçe dilini ikinci dil olarak, Romence veya İngilizceyi ise ana dil olarak öğrenmektedirler. Ayrıca, “Türkçe öğretmenlerinin derece sınavları Bükreş Üniversitesi’nde yapılmaktadır, ancak öğretmenlerin çoğu Köstence ilinde ana dili Türkçe dersleri vermektedir” diye belirtti RDTB Eğitim Komisyonu Başkanı.

Toplantıda, Gençlik Komisyonu Başkanı Harun Osman, bu yıl Türk Eğitim ve Kültür Merkezi’nin yeni binasında gençlere yönelik olarak gerçekleştirecekleri projelerden bahsetti. Bu bağlamda, Başkonsolos Derya Dingiltepe, Gençlik ve Spor Günü vesilesiyle Köstence’de sahne alacak bir Türk halk dansları grubu davet etmeyi ve RDTB’ye bağlı halk dansları topluluklarının üyelerine halk dansları dersleri vermeyi teklif etti.

Türk diplomat, Radio T’nin Türkçe yayın yapan bir kitle iletişim aracı olarak önemini vurguladı ve yayıncılık faaliyetlerini takdir etti.

Türkiye Cumhuriyeti Konsolosu Derya Dingiltepe’nin Köstence’deki Türk Demokrat Birliği’nin merkezini ziyareti ve birlik yönetimi ile açık diyalog, Türk diplomatın bu yıl RDTB liderleriyle yaptığı ilk resmi görüşme oldu. Etkinliğe Köstence Vali Yardımcısı Şenol Ali de katıldı.

Consulul General Derya Dingiltepe a vizitat Radio T

Directorul Radio T, prof. Ervin Ibraim, a avut o întrevedere cu consulul general al Republicii Turcia la Constanța, doamna Derya Dingiltepe, marți, 3 februarie, la sediul instituției pe care o conduce. Discuțiile s-au axat în principal pe programele difuzate în limba turcă de instituția media. Consulul general al Republicii Turcia la Constanța, Derya Dingiltepe, a felicitat echipa Radio T pentru programele difuzate și pentru profesionalism. De asemenea, a subliniat faptul că ar trebui intensificate demersurile pentru a obţine o arie de acoperire mai mare şi a unui număr sporit de ascultători.

La întrevedere a participat și doamna Selmin Abaz, redactor-șef, căreia diplomatul turc i-a acordat un interviu. În interviul acordat, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Derya Dingiltepe, a mărturisit că, deşi se află de mai bine de patru luni în România, se simte ca acasă, municipiul Constanţa fiind un oraş emblematic cu o istorie bogată. „Deşi sunt diplomat de carieră de peste 33 de ani, nu am lucrat în nicio misiune diplomatică din Balcani, până în prezent. Balcanii constituie o zonă de care noi suntem legaţi sufleteşte”, a afirmat, în interviul acordat la Radio T, doamna Derya Dingiltepe.

Diplomatul turc a mai vorbit despre relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia, două ţări partenere strategic şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, care asigură împreună securitatea la Marea Neagră. Totodată, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Derya Dingiltepe, a vorbit şi despre comunitatea turcă din România, pe care o consideră „cea mai importantă verigă a legăturii culturale dintre România şi Turcia”. În încheierea interviului a mulţumit tuturor pentru ospitaliatea cu care a fost primită.

Aceasta a fost prima vizită oficială efectuată de consulul general Derya Dingiltepe la Radio T, în cadrul mandatului diplomatic început în România în luna septembrie a anului trecut.

T.C. Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe, Radio T’yi Ziyaret Etti

Radio T Müdürü Prof. Ervin Ibraim, 3 Şubat Salı günü, kurumun genel merkezinde Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe ile bir görüşme gerçekleştirdi. Görüşmelerde ağırlıklı olarak medya kuruluşunun Türkçe yayınladığı programlar ele alındı. Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe, Radio T ekibini yayınladığı programlar ve profesyonelliği için tebrik etti. Ayrıca, daha geniş bir kapsama alanı ve daha fazla dinleyici elde etmek için çabaların yoğunlaştırılması gerektiğini vurguladı.

Görüşmeye, Türk diplomatın mülakat verdiği baş editör Selmin Abaz da katıldı. Verdiği röportajda, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe, Romanya’da dört aydan fazla süredir bulunmasına rağmen, zengin tarihi ile simgesel bir şehir olan Köstence’de kendini evinde hissettiğini itiraf etti. Derya Dingiltepe, RadioT’ye verdiği röportajda “33 yılı aşkın süredir kariyer diplomatı olmama rağmen, bugüne kadar Balkanlar’da hiçbir diplomatik görevde çalışmadım. Balkanlar, ruhen bağlı olduğumuz bir bölge” ifade etti.

Türk diplomat, Romanya ve Türkiye arasındaki ikili ilişkilerden de bahsetti. Bu iki ülke, Kuzey Atlantik İttifakı kapsamında stratejik ortaklar ve birlikte Karadeniz’in güvenliğini sağlıyorlar. Aynı zamanda, Türkiye’nin Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe, Romanya’daki Türk toplumu hakkında da konuştu ve bu toplumu “Romanya ile Türkiye arasındaki kültürel bağın en önemli halkası” olarak nitelendirdi. Röportajın sonunda, kendisine gösterilen misafirperverlik için herkese teşekkür etti.

Bașkonsolos Derya Dingiltepe’nin geçen yıl Eylül ayında Romanya’da başlayan diplomatik görev süresi kapsamında Radio T’ye yaptığı ilk resmi ziyarettidir.

Ziua Internațională a Limbii Materne

În fiecare an la data de 21 Februarie se sărbătorește Ziua limbii materne, proclamată de UNESCO în anul 1999.

Departamentul pentru Relații Interetnice, în parteneriat cu Uniunea Ucrainenilor din România, au organizat în data de 19 februarie 2026, un eveniment dedicat marcării Zilei Internaționale a Limbii Materne.

La eveniment au participat, alături de reprezentanți ai Comisiei pentru învățământ și tineret și ai Comisiei pentru cultură, culte și mass-media din cadrul Consiliul Minorităților Naționale, domnii Dincer Geafer și Thomas Șindilariu, subsecretari de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, domnul Nicolae Petrețchi, deputat din partea minorității ucrainene, domnul Mihai Traista, președintele filialei București a Uniunii Ucrainenilor din România, domnul Ștefan Bouda, deputat din partea minorității cehe, domnul Alexandru Szepesi, director general al Direcției Generale Minorități și Desegregare din cadrul Ministerul Educației și Cercetării, precum și doamna prof.dr. Vildan Bormambet, doamna Mariana Vicsai și domnul Cristian Pădure, consilieri în cadrul aceleiași direcții.

În intervențiile lor, participanții au subliniat că învățământul în limbile minorităților naționale și studiul limbii materne reprezintă nu doar un drept constituțional, ci și o condiție esențială pentru dezvoltarea armonioasă a comunităților etnice din România. Reprezentanții Departamentului pentru Relații Interetnice au evidențiat importanța cooperării interinstituționale în elaborarea și implementarea proiectelor dedicate minorităților naționale, subliniind că dialogul constant între structurile guvernamentale, organizațiile minoritare și sistemul educațional este esențial pentru identificarea unor soluții viabile și sustenabile.

Din partea Uniunii Democrate Turce din România d-na prof.dr. Vildan Bormambet, Președita Comisiei de Învățământ, în alocuțiunea sa a prezentat concursurile, olimpiadele și activitățile care contribuie la promovarea, învățarea și atragerea tinerilor în învățarea limbii turce materne.

Modelul românesc de promovare și sprijin a limbii materne este recunoscut la nivel european și internațional ca un exemplu de bună practică, echilibru și funcționalitate în gestionarea diversității etnice, contribuind la consolidarea coeziunii sociale, a dialogului intercultural și a respectului reciproc.

A opta Adunare Generală Extraordinară a Sindicatului Cadrelor Didactice din Turcia (TES)

A 8-a Adunare Generală Extraordinară a Türk Eğitim-Sen a avut loc la Ankara pe 15 februarie 2026. Adunarea Generală anuală, care este de mare importanță pentru funcționarea democratică și viitorul instituțional al sindicatului, a desemnat noile cadre de conducere care vor ghida perioada următoare. Evenimentul a reunit profesori delegați din Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîstan, Macedonia, Kosovo, România şi Turcia. Doamna prof.dr. Vildan Bormambet, preşedinta Comisiei de învăţământ a UDTR a fost delegată de UDTR să onoreze invitația la această reuniune internațională în cadrul căreia au fost discutate și luate decizii asupra raportului de activitate al Consiliului Executiv Central, raportul Comitetului de Audit, raportul financiar și bugetul estimat. În plus, au fost discutate modificările necesare la statut după care au avut loc alegeri pentru organele obligatorii ale sindicatului și delegații consiliului executiv.

Adunarea Generală a stabilit noua structură de conducere care va ghida lupta pentru apărarea drepturilor și intereselor angajaților din învățământ. Discursul de deschidere al Adunării Generale a fost rostit de domnul Talip Geylan, președintele Türk Eğitim-Sen din Türkiye. Timp de treizeci și trei de ani, de la înființare până în prezent, Sindicatul Funcționarilor Publici din Turcia (Türkiye Kamu-Sen) și sindicatele sale afiliate, au dovedit întregii lumi că este posibil să lupți pentru drepturi fără a intra în conflict cu statul, fără a contrazice valorile națiunii. Reprezentanta UDTR, invitată să ia cuvântul, le-a mulțumim tuturor, membri și susținători, reprezentanți sau președinți ai filialelor asigurând participanții că se alătură abordării principiale, hotărâte și curajoase față de sindicalism a Türkiye Kamu-Sen. I-a asigurat pe organizatorii acestei reuniuni că datorită sprijinului constant acordat de aceștia, de peste zece ani, au fost stabilite și perfectate principalele proiecte internaţionale, cultural–educaţionale, organizate anual de UDTR, ce au fost și vor fi derulate cu succes și în acest an, de ce nu și în anii care vor veni.

Totodată reprezentanta UDTR, prof.dr. Vildan Bormambet a avut întrevederi cu domnul Abdulhadi Turus, preşedintele Departamentului pentru Turcii din Străinătate şi Comunităţile Înrudite şi cu domnul Haşim Koç, preşedintele Consiliului de Conducere al Ministrului Educaţiei - Direcţia Învăţământ Preuniversitar. Potrivit declaraţiei preşedintei Comisiei de învăţământ a UDTR în urma discuțiilor s-au semnat noi acorduri pentru organizarea mai multor proiecte în parteneriat care ar putea aduce beneficii importante societății noastre.

Vizite, interviuri și parteneriate

17 februarie 2026 a fost pentru comisiile de specialitate ale UDTR o zi plină în care am avut ocazia să ne prezentăm comunitatea prin toate aspectele ei. Am început cu primirea unei delegații din Türkiye, la noul sediu central UDTR, parteneri vechi de peste cincispezece ani, care ne-au vizitat pentru prima oară. An de an am participat cu ansamblurile de copii și tineri la festivalurile și activitățile organizate de Organizația Internațională de Dans Folcloric IFDO cu sediul central la Ankara. Mândrii de realizările noastre de până acum am prezentat cu deosebită plăcere particularități ale societații noastre dar mai ales am avut prilejul de a împărtăși o serie de proiecte și de a stabili noi obiective și activități motivaționale pentru a ne atrage copii și tinerii în proiecte comune care să-i ajute să-și descopere importanța de a fi mândrii de ei și de națiunea turcă din care fac parte. Succesul poate fi legat de diferite situații pe care le întâlnim în viața noastră în fiecare zi. Deși aceste situații nu sunt adesea mari, ele fac parte din viața noastră de zi cu zi. Recunoașterea și celebrarea propriilor noastre realizări ne permite să fim mândri de noi înșine. În același timp, celebrarea realizărilor celor din jurul nostru este o modalitate de a-i face să simtă cât de importanți sunt. Promovarea și vizualizarea propriilor noastre realizări ne oferă motivație și ne ajută să ne atingem obiectivele. Discuțiile nu s-au fixat doar pe stabilirea obiectivelor de realizare a diverselor evenimente sau participarea la activități educațional culturale și importanța împărtășirii realizărilor noastre. Cum eram foarte aproape de începerea lunii Ramazan era important să ne amintim că sprijinirea și ajutarea celorlalți joacă un rol semnificativ în călătoria noastră spre succes.

După o frumoasă colaborare de aproximativ 15 ani cu Organizația de Dans Folcloric IFDO, această întâlnire a fost un moment special, plin de emoție și deschidere pentru noi proiecte în anii care urmează. Fiind prima lor vizită la sediul nostru central, care ne-a onorat în mod deosebit și ne-a oferit ocazia de a consolida relațiile de prietenie și parteneriat construite în timp, programul de prezentare nu se putea opri doar la noul sediu central. De aceea ne-am invitat oaspeții să ne viziteze și muzeul etnofolcloric Casa Tradițională Turcă de la Sucursala Cobadin UDTR. Delegația reprezentată de fondatorii International Folk Dance Organization, au admirat munca depusă și rezultatul final al restaurării și valorificării acestei case tradiționale. La sucursala Cobadin, ca și la sediul central au fost primiți cu drag și ospătați cu produse tradiționale asa cum numai turcii știu să o facă. Le mulțumim pentru interes, seriozitate și pentru dorința de a continua împreună proiecte culturale care aduc comunitățile noastre mai aproape.

Câteva ore mai tărziu și-a anunțat intenția de a realiza un reportaj în cadrul muzeului UDTR o echipă formată din jurnaliști ai postului de televiziune TRT Türk, care au făcut un frumos reportaj despre casa tradițională și despre povestea din spatele acestui proiect de suflet ce a fost difuzat trei zile mai târziu. Ne bucurăm că tradiția, autenticitatea și pasiunea pentru păstrarea patrimoniului au trecut dincolo de granițe și au fost apreciate la nivel internațional. Le mulțumim pentru vizită și îi mai așteptăm cu mare drag, ori de câte ori vor dori să ne treacă pragul!

Olimpiada de religie islamică, faza judeţeană

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, în colaborare cu Muftiatul Cultului Musulman din Romania şi Uniunea Democrată Turcă din România a organizat, sâmbătă, 14 februarie la Şcoala Gimnazială „Ferdinand” nr. 43, Olimpiada de Religie Islamica, faza judeţeană. La această fază s-au înscris 100 de elevi din unităţile de învăţământ, clasele V-XIII, din municipiul şi judeţul Constanţa.

Concursul s-a desfăşurat sub forma unui examen scris pe parcursul a trei ore iar subiectele, au fost selectate din tematica studiată în acest an şcolar.

Elevii din clasele V-XII, care au obţinut rezultate peste nota 8 vor participa la Olimpiada de religie islamică, faza naţională ce va avea loc în perioada 15-18 aprilie la Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia.

In memoriam Kemal Karpat

În acest an, la 15 februarie, s-au împlinit 103 ani de la naşterea lui Kemal Karpat, personalitate marcantă a mediului academic internaţional, istoric şi politolog de talie mondială, născut în Dobrogea. Tot în luna februarie, în anul 2019, profesorul Kemal Karpat a părăsit această lume, departe de ţinuturile natale, în Statele Unite ale Americii şi a fost înmormântat cu onoruri de stat, la Istanbul, în cimitirul Moscheei Fatih, acolo unde îşi dorm somnul de veci sultani şi demnitari, atât din perioada Imperiului Otoman, cât şi a Republicii Turcia.

Kemal Karpat a lăsat în urmă o prodigioasă carieră universitară, la instituţii de învăţământ de prestigiu din Statele Unite ale Americii şi Republica Turcia, unde a pregătit sute de studenţi şi doctoranzi. De asemenea, a publicat zeci de cărţi despre istoria târzie a Imperiului Otoman şi a Turciei moderne, sute de articole ştiinţifice. Întreaga sa viaţă a fost dedicată studiului, cercetării, perfecţionării continue. El însuşi se descria ca fiind „mereu dornic să înveţe şi să-i înveţe pe tineri”.

Fiu de imam, Kemal Karpat (Haşim) a urmat cursurile Seminarului Musulman din Medgidia, acolo unde şi-a descoperit înclinaţia către studiu şi unde a citit, în limba română, sute de cărţi, aşa cum el însuşi a mărturisit în unul din interviurile sale. În 1942, după ce a încheiat studiile Seminarului Musulman din Medgidia, Kemal Haşim a părăsit România, întreptându-se spre Turcia. La Istanbul, a absolvit Liceul „HaydarPaşa”, iar în anul 1948, la vârsta de 25 de ani, Facultatea de Drept. Doi ani mai târziu, în 1950, a absolvit un Master în Ştiinţe Politice la Universitatea Washington, din Seattle, după care a fost cooptat să lucreze în stafful Departamentului de Cercetare Socială al Secretariatului Organizaţiei Naţiunilor Unite. În 1957, a obţinut titlul de doctor al Universităţii New York şi şi-a început cariera didactică la Universitatea de Stat din Montana. De atunci, timp de mai bine de 50 de ani, le-a împărtăşit studenţilor cunoştinţele sale de la catedrele unor instituţii de învăţământ superior prestigioase precum: Universitatea New York, Universitatea Wisconsin, Universitatea John Hopkins, Universitatea Princetown, Universitatea Tehnică a Orientului Mijlociu (ODT) din Ankara, unde sunt pregătiţi majoritatea diplomaţilor turci şi Universitatea „Şehir” din Istanbul, unde a fost şi membru al Consiliului de Administraţie. Kemal Karpat a fost preşedinte sau membru în consiliile de administraţie a numeroase instituţii şi asociaţii precum:Institutul de Afaceri Mediteraneene, Institutul de Studii Turce, Institutul Naţional pentru Sprijinul Omenirii, Asociaţia de Ştiinţe Politice, Asociaţia pentru Studiul Orientului Mijlociu din America de Nord, Asociaţia Americană de Istorie, Societatea Turco-Americană, Insitutul Turc de Istorie etc. Datorită capacităţii sale intelectuale şi a cunoştinţelor în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, a fost cooptat să consilieze trei preşedinţi americani Jimmy Carter, Ronald Reagan şi George Bush.

A fost distins cu ordine şi medalii de guvernele României, în 1978 şi Turciei, în 2016, şi a primit titlul de doctor al Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, în semn de apreciere a studiilor sale valoroase privind istoria Imperiului Otoman şi a Turciei moderne. Un om de deosebită modestie şi generozitate, Kemal Karpat a donat în anul 2011, colecţia sa personală de 4000 de cărţi şi publicaţii Universităţii „Şehir” din Istanbul.

Am enumerat cele mai importante etape şi realizări din viaţa marelui istoric, sociolog şi politolog Kemal Karpat. Opera sa este o moştenire valoroasă pentru comunitatea turcă şi nu numai. Uniunea Democrată Turcă din România a înfiinţat în anul 2022 o bibliotecă ce îi poartă numele, unde se regăsesc cărţi ce aparţin istoricului Kemal Karpat. Chiar dacă a trăit departe de ţara natală, Kemal Karpat nu a uitat limba română şi nici tărâmul dobrogean, acest pământ binecuvântat pe care l-a purtat mereu în suflet.

Kemal Karpat’ın Anısına

Bu yıl, 15 Şubat’ta, uluslararası akademik camiada önemli bir şahsiyet, dünya çapında bir tarihçi ve siyaset bilimci olan Kemal Karpat’ın Dobrogea’da doğuşunun 103. yıldönümü kutlandı. Yine Şubat ayında, 2019 yılında, Profesör Kemal Karpat, memleketinden uzakta, Amerika Birleşik Devletleri’nde hayata veda etti ve İstanbul’daki Fatih Camii Mezarlığı’nda, Osmanlı İmparatorluğu ve Türkiye Cumhuriyeti döneminden sultanlar ve devlet adamlarının gömüldüğü mezarlıkta devlet töreniyle defnedildi.

Kemal Karpat, Amerika Birleşik Devletleri ve Türkiye Cumhuriyeti’ndeki prestijli eğitim kurumlarında yüzlerce öğrenci ve doktora öğrencisini yetiştirerek muhteşem bir akademik kariyer bıraktı. Ayrıca, Osmanlı İmparatorluğu’nun geç tarihi ve modern Türkiye hakkında onlarca kitap ve yüzlerce bilimsel makale yayınladı. Tüm hayatını öğrenmeye, araştırmaya ve sürekli kendini geliştirmeye adadı. Kendisini her zaman öğrenmeye ve gençleri eğitmeye istekli biri olarak tanımlıyordu. İmamın oğlu olan Kemal Haşim, Medgidia’daki Müslüman İlahiyat Okulu’nda okudu ve burada öğrenmeye olan ilgisini keşfetti. Kendisinin bir röportajında da belirttiği gibi, burada Romence yüzlerce kitap okudu. 1942 yılında, Medgidia’daki Müslüman İlahiyat Okulu’nu bitirdikten sonra Kemal Haşim Romanya’yı terk ederek Türkiye’ye gitti. İstanbul’da Haydarpaşa Lisesi’ni bitirdi ve 1948 yılında, 25 yaşında Hukuk Fakültesi’nden mezun oldu. İki yıl sonra, 1950’de Seattle’daki Washington Üniversitesi’nde Siyaset Bilimi alanında yüksek lisansını tamamladıktan sonra Birleşmiş Milletler Sekreterliği Sosyal Araştırma Departmanı’nda çalışmaya başladı. 1957’de New York Üniversitesi’nden doktora derecesini aldı ve Montana Eyalet Üniversitesi’nde öğretim görevine başladı. O zamandan beri, 50 yılı aşkın bir süredir, New York Üniversitesi, Wisconsin Üniversitesi, John Hopkins Üniversitesi, Princetown Üniversitesi, çoğu Türk diplomatın yetiştirildiği Ankara’daki Orta Doğu Teknik Üniversitesi (ODT) ve yönetim kurulu üyeliği yaptığı İstanbul’daki Şehir Üniversitesi gibi prestijli yükseköğretim kurumlarında ders vermiştir. Kemal Karpat, Akdeniz İşleri Enstitüsü, Türk Araştırmaları Enstitüsü, Ulusal İnsanlık Destek Enstitüsü, Siyaset Bilimi Derneği, Kuzey Amerika Orta Doğu Araştırmaları Derneği, Amerikan Tarih Derneği, Türk-Amerikan Derneği, Türk Tarih Enstitüsü vb. Orta Doğu hakkındaki entelektüel kapasitesi ve bilgisi sayesinde, üç Amerikan başkanı Jimmy Carter, Ronald Reagan ve George Bush’un danışmanı olarak görevlendirildi.

1978 yılında Romanya hükümeti ve 2016 yılında Türkiye hükümeti tarafından madalya ve nişanlarla onurlandırılmış, Osmanlı İmparatorluğu ve modern Türkiye tarihi üzerine yaptığı değerli çalışmalarından dolayı Köstence’deki Ovidius Üniversitesi ve Cluj Napoca’daki Babeş-Bolyai Üniversitesi’nden fahri doktora unvanı almıştır. Son derece mütevazı ve cömert bir insan olan Kemal Karpat, 2011 yılında 4000 kitap ve yayından oluşan kişisel koleksiyonunu İstanbul’daki Şehir Üniversitesi’ne bağışladı.

Büyük tarihçi, sosyolog ve siyaset bilimci Kemal Karpat’ın hayatındaki en önemli aşamaları ve başarıları sıraladık. Eserleri, Türk toplumu ve sadece Türk toplumu için değil, değerli bir mirastır. Romanya Türk Demokratik Birliği, 2019 yılında onun adını taşıyan bir kütüphane kurdu ve bu kütüphanede tarihçi Kemal Karpat’a ait kitaplar bulunuyor. Anavatanından uzakta yaşamış olsa da, Kemal Karpat Romenceyi ve Dobruca’yı, kalbinde her zaman taşıdığı bu kutsal toprağı unutmadı.

Berat Kandili

2-3 Şubat 2026 gününe bağlayan gece, Berat gecesini idrak ettik. Berat, borçtan, kazadan ve günahtan kurtuluş anlamına gelmektedir. Berat gecesi, müminlere Allah’ın rahmet ve mağfiretinin bol, bol ihsan edileceği gecelerden biri dir, müslümanların beratını aldıkları, insanların yaptıklarının takdir edildiği, rızıkların taksim olunduğu gecedir.

Bu gece birçok mühim hadiselerin birbirinden ayrıştırıldığı, gelecek seneye kadar kulların rızıklarının, ecellerinin ve olacak hadiselerin karara bağlandığı, özellikle Peygamber Efendimiz (sav)’e büyük şefaatin verildiği mübarek bir gecedir.

Kur’an-ı Kerimde, Duhan suresinde :”Hâ Mîm! Helal ve haramı, hak ve batılı açıkça bildiren bu kitaba yemin olsun ki şüphesiz biz Kur’an-ı Kerim-i mübarek bir gecede indirdik. Gerçekten biz Kur’an’la uyarırız ve her hikmetli iş o mübarek gecede ayırt edilir. Rabbin katından bir rahmet olarak şüphesiz biz peygamberler gönderenlerdeniz. Gerçekten o Allah, işitendir ve bilendir. “ buyurulmaktadır.

Anlaşılıyor ki Beraat Gecesi Kur’an-ı Kerimle şereflenen bir gecedir. Kur’an-ı Kerim bu gecede Levh-i Mahfuz’dan dünya semasına topluca indirilmiş ve kadir gecesi de ayet ayet Peygamber Efendimize nazil olmaya başlamıştır. O halde her Müslüman Kur’an-ı Kerim’in rehberliği altında hayatına yeniden bir yön vermelidir. Hayrın, bereketin ve güzelliklerin bol bol ihsan edileceği bu gecede ellerimizle beraber gönüllerimizi de açarak manevi ziyafetlerden nasibimizi almalıyız. Bu geceye hazırlık için Efendimizin sözüne kulak verelim: “Şaban ayının yarı gecesi olduğunda onu ibadetle ve taatle geçirin, gündüzünü oruç tutun. Allah-u Teâla bu gece, güneşin batışından itibaren dünya semasına rahmetle tecelli eder ve şöyle buyurur: Yok mu bana istiğfar eden, onu mağfiret edeyim. Yok mu rızık isteyen, rızık vereyim. Yok mu hastalığa yakalanan, ona şifa vereyim. Yok mu şunu- bunu isteyen diye sabaha kadar devam eder.”

Mübarek Berat Gecesinin bizlerin ve bütün müminlerin beraatına vesile olmasını yüce Mevlamızdan niyaz ediyor ve daima sevgi ve kardeşlik duyguları içinde yaşayalım. Romanya Camilerinde Kuran-ı Kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliği, Tuzla, Bucuresti, Cobadin, Lazu ve Köstence şubelerine ikramda bulundu. Allah dualarımızı kabul etsin.

Sărbătoarea Berat

În data de 2-3 februarie am sărbătorit Noaptea Berat care este una dintre nopțile considerate sfinte în religia islamică. Această noapte se sărbătorește în noaptea de 13 spre 14 a lunii Şaban, lună premergătoare lunii sfinte Ramazan.

În această noapte musulmanii citesc din Coran, se căiesc pentru păcatele săvârșite, îndeplinesc rugăciuni și interpreteză cântece religioase. Berat înseamnă noaptea iertării şi musulmanii suniți privesc această noapte ca fiind una a mântuirii.

„Berat” provine de la cuvântul „Beraet” și înseamnă „a scăpa de o greutate, a fi achitat”. Musulmanii cred că în această noapte prosperă Allah le iartă păcatele și îi purifică fiind o noapte „a înregistrărilor şi a eliberării”. Cu privire la această noapte musulmanii suniţi acceptă această noapte ca fiind sfântă, la care se face referire în Coran, că Coranul cel Sfânt a fost coborât în Lawh-il-mahfuz.

„Noi am trimis-o într-o noapte binecuvântată- căci Noi am fost cu adevărat prevenitori”. În timp ce unii comentatori spun că „noapte binecuvântată” este Laylatu-l Qadr, alții afirmă că în acest verset se face referire la noaptea coborârii Coranului în Lawh-il-mahfuz. Surat ad-Dukhan, versetele 2,3)

Conform unor teologi musulmani, în a 15-a noapte a lunii Șaban, se stabilesc de către Allah, evenimentele importante care vor avea loc în decursul unui an.

Potrivit acestei nopţi avem relatările profetului Muhammad (saw) :

„Aceasta este noaptea de la mijlocul lunii Șaban. În această noapte Allah eliberează din iad un număr mai mare de oameni decât firele de păr ale ovinelor din tribul Kalb. Dar, Allah nu-l iartă pe cel care îi aduce asociați, pe cel care nutrește răutate în inima lui (față de fratele său musulman), pe cel care întrerupe relațiile cu rudele sale, pe cel care nu-și ascultă și respectă părinții ori pe cel care are obiceiul de a consuma vin.”

„În noaptea Berat se deschid ușile cerurilor, îngerii aduc vești oamenilor și îi încurajează să îndeplinească ibadah.”

„Petreceți-vă noaptea de 15 a lunii Șaban în adorare iar ziua postiți. În acea noapte Allah spune: Nu este nimeni care dorește să fie iertat, ca Eu să-l iert? Nu este nimeni care dorește binefacere, ca Eu să-i ofer? Nu este nimeni care are greutăți ca Eu să-i ofer sănătate? Cine dorește ceva, să ceară și îi voi oferi. Această situație continuă până dimineața.”

„Ruga făcută în aceste cinci nopți nu este respinsă: noaptea Regaib, noaptea Berat, noaptea de joi spre vineri, nopțile dinaintea sărbătorii Ramadanului și cea a sacrificiului.”

„În noaptea a 15-a din luna Șaban, Allah este iertător. El îi iartă pe toți cu excepția celor care îi aduc asociați și a celor care poartă ranchiună fraților săi musulmani.”

În România, în noaptea Berat musulmanii merg la moschee și își petrec noaptea adorându-l pe Allah, iar doamnele iscusite pregătesc plăcinte, dulciuri şi şerbet pe care le împart vecinilor și participanţilor la slujbele ţinute în geamiile din localităţi. Anul acesta Uniunea Democrată Turcă din România a marcat evenimentul la sucursalele Tuzla, Bucuresti, Cobadin, Lazu şi Constanţa

Mihai Eminescu și Nazim Hikmet

Mihai Eminescu și Nazîm Hikmet s-au născut în aceeași zi de 15 ianuarie 1850–1889, 1902–1963). Cei doi poeți sunt două mari personalități ale literaturii universale, aparținând unor spații culturale diferite — Turcia și România — însă între creațiile lor există puncte de convergență semnificative, atât la nivel tematic, cât și în ceea ce privește destinul lor de artiști. Ambii poeți au fost profund implicați în viața socială și națională a poporului lor. Eminescu, poetul național al românilor, exprimă în opera sa dorul de absolut, iubirea pentru natură și preocuparea pentru destinul națiunii. Nazîm Hikmet, la rândul său, este un poet al poporului turc, angajat politic, ale cărui poezii reflectă lupta pentru libertate, dreptate socială și solidaritate umană. Dacă Eminescu a criticat degradarea morală și politică a societății vremii sale, Hikmet a denunțat direct opresiunea și nedreptatea socială. Tema suferinței și a condiției poetului apare în opera ambilor poeți.

Eminescu trăiește drama geniului neînțeles, izolat într-o societate mediocră, în timp ce Nazîm Hikmet exprimă suferința poetului prigonit, întemnițat și exilat la propriu. În ambele cazuri, poezia devine o formă de rezistență și salvare spirituală. Iubirea este o temă esențială la ambii poeți, dar tratată diferit.

La Eminescu, iubirea este idealizată, adesea imposibilă, asociată cu natura și visul romantic. La Nazîm Hikmet, iubirea este pământeană, concretă, legată de viața reală și de speranța într-un viitor mai bun. Deși provin din epoci și contexte diferite, Nazîm Hikmet și Mihai Eminescu se aseamănă prin forța expresivă a poeziei lor, prin implicarea în destinul uman și prin asumarea unei misiuni morale a poetului. Amândoi au transformat poezia într-un act de conștiință și într-o voce a celor care nu puteau vorbi.

Verei

Mi-a spus să vin,
Mi-a spus să rămân,
Mi-a spus să zâmbesc,
Mi-a spus să mor.

Am venit,
Am rămas,
Am zâmbit,
Am murit.

Un uriaş cu ochi albaştri

A fost odată un uriaş cu ochi albaştri
îndrăgostit de o femeie mărunţică.
Ea visa să aibă o căsuţă foarte mică
cu o grădină sub fereastră
și în grădină mult caprifoi cu florile-n lumină
Dar uriaşul, cu mâinile lui de uriaş
menite să înalţe un întreg oraş,
nu putea construi visul femeii,
adică, o căsuţă foarte mică
cu o grădină sub fereastră
și în grădină mult caprifoi cu florile-n lumimnă.
A fost odată un uriaş cu ochi albaştri
îndrăgostit de o femeie mărunţică.
Ea era foarte micuță.
Tânjea după confort.
Obosise în lunga călătorie a uriașului.
Și i-a spus „Adio” uriașului cu ochi albaștri.
Intrând la brațul unui bărbat mărunt, bogat.
într-o căsuţă foarte mică,
cu o grădină sub fereastră
și în grădină mult caprifoi cu florile-n lumină.

Acum înțelege uriașul cu ochi albaștri:
casa cu grădina cu mult caprifoi
n-ar fi putut fi nici măcar mormânt
pentru dragostea lui de uriaş.

Cea mai frumoasă mare n-a fost încă traversată.
Cel mai frumos copil n-a crescut încă.
Cele mai frumoase zile ale noastre n-au fost încă trăite.
Iar cel mai frumos cuvânt pe care doream să ţi-l spun
este cuvântul pe care încă nu l-am rostit.

Ciden-Sena Menabit

Redacţia

Mihai Eminescu ve Nazim Hikmet

Mihai Eminescu ve Nazîm Hikmet aynı gün, 15 Ocak’ta doğdular 1850–1889 ve 1902–1963. Ikisi de farklı kültür alanlarına ait olan Türkiye ve Romanya evrensel edebiyatın iki büyük şahsiyetidir, ancak eserlerinde hem tematik düzeyde hem de sanatçı olarak kaderleri açısından önemli ortak noktalar bulunmaktadır. Her iki şair de halklarının sosyal ve ulusal yaşamına derinden dahil olmuşlardır. Romanyalıların ulusal şairi Eminescu, eserlerinde mutlak olana duyduğu özlemi, doğaya olan sevgisini ve ulusun kaderine olan ilgisini ifade eder. Nazîm Hikmet ise, politik olarak aktif olan Türk halkının şairidir ve şiirleri özgürlük, sosyal adalet ve insan dayanışması için verilen mücadeleyi yansıtır. Eminescu, kendi dönemindeki toplumun ahlaki ve politik çöküşünü eleştirirken, Hikmet ise baskı ve sosyal adaletsizliği doğrudan kınamıştır. Acı ve şairin durumu teması her iki yazarın eserlerinde de yer almaktadır. Eminescu, sıradan bir toplumda izole edilmiş, anlaşılmayan bir deha olarak dramını yaşarken, Nazım Hikmet ise zulüm gören, hapsedilen ve sürgüne gönderilen şairin acısını dile getirir. Her iki durumda da şiir, bir direniş ve manevi kurtuluş biçimi haline gelir. Aşk, her iki şair için de önemli bir konudur. Farklı dönemlerden ve bağlamlardan gelmelerine rağmen, Nazım Hikmet ve Mihai Eminescu şiirlerinin ifade gücü, insan kaderine olan ilgileri ve şairin ahlaki misyonunu üstlenmeleriyle birbirlerine benziyorlar. İkisi de şiiri bir bilinç eylemine ve konuşamayanların sesi haline getirdiler.

Aşağıda Nazım Hikmetin edebi üslübünü yansıtan şiirlerinden birkaç dize:

Vera’ya

Gelsene dedı bana,
Kalsana dedı bana,
Gülsene dedi bana,
Ölsene dedi bana.
Geldim, kaldım, güldüm, öldüm

Mavi Gözlü Dev

O mavi gözlu bir devdi
Minnacık bir kadın sevdi
Kadının hayali minnacık bir evdi
Bahçesinde ebrulii
Hanimeli
Acan bir ev
Bir dev gibi seviyordu dev
Ve elleri öyle büyük işler için
Hazırlanmıştı ki devin
Yapamazdı yapısını
Çalamazdı kapısını
Bahçesinde ebrulii
Hanimeli
Açan evin

O mavi gözlü bir devdi
Minnacık bir kadın sevdi
Miniminnacıktı kadın
Rahata açıktı kadın
Yoruldu devin büyük yolunda
Ve “Elveda” deyip mavi gözlü dev’e
Girdi zengin bir cucenin kolunda
Bahçesinde ebrulii
Hanımeli
Açan eve

Şimdi anlıyor ki mavi gözlü dev
Dev gibi sevdalara mezar bile olamaz
Bahçesinde ebrulii
Hanımeli
Açan ev

Aşağıdaki dizeleri ise, 24 eylül 1945 yılında yazmıştır.

En güzel deniz:
henüz gidilmemiş olandır.
En güzel çocuk:
henüz büyümedi.
En güzel günlerimiz:
henüz yaşamadıklarımız.
Ve sana söylemek istediğim en güzel söz :
henüz söylememiş olduğum sözdür.

Ciden-Sena Menabit

Yazı kurulu

Călătorie culturală în universul artistic al lui Barış Manço

Muzeul de Artă Constanţa a găzduit vernisajul expoziţiei „Muzica lui Barış: De la cameră la poveste”, eveniment organizat de Institutul Cultural „Yunus Emre” în data de 4 februarie. Expoziţia a adus în atenţia publicului constănţean un nume emblematic al muzicii rock, Barış Manço, de la a cărui trecere în nefiinţă s-au împlnit 27 de ani.

Evenimentul a oferit vizitatorilor o experiență interactivă și multidimensională, reunind muzica, cultura și tehnologia. Potrivit declaraţiei organizatorilor, expoziția „valorifică moștenirea artistică a lui Barış Manço printr-o abordare contemporană și digitală, aducând-o mai aproape de noile generații și constituind, totodată, o platformă importantă pentru consolidarea dialogului intercultural la Constanța”.

Vernisajul a debutat cu tăierea panglicii inaugurale şi a fost urmat de alocuţiunea directorului Institutului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, domnul Mustafa Yıldız, care s-a referit la muzica şi cariera artistică a lui Barış Manço. „Încă din copilărie, melodiile lui Barış Manço ne-au însoțit și ne-au rămas în suflet. Este un artist cunoscut și apreciat și de coetnicii noștri din România, care a făcut cunoscută lumii filosofia culturii turcești și care a dus mai departe tradiția spirituală a lui Yunus Emre, Hacı Bektaș Veli, Hacı Bayram Veli și a multor altor mari personalități, transmițând până astăzi mesaje pline de profunzime. Institutul „Yunus Emre” încearcă să readucă în atenția lumii acest artist de mare valoare”, a afirmat Mustafa Yıldız.

Prezentă la eveniment, doamna consul general al Republicii Turcia la Constanţa, Derya Dingiltepe, a declarat: „Barış Manço a fost, fără îndoială, ascultat de oameni de toate vârstele. Suntem mândri de cântecele sale pline de semnificație, de valorile pe care le-a reprezentat și de operele pe care le-a lăsat moștenire.” De asemenea, subprefectul judeţului Constanţa, domnul Şenol Ali, şi-a adus aminte cu nostalgie de muzica lui Barış Manço, pe care a avut oportunitatea să o asculte şi să o îndrăgească încă de la vârsta de 7 ani când părinţii i-au achizţionat din Turcia casete audio cu melodiile artistului rock.

În cadrul expoziției, piesele lui Barış Manço, întipărite în memoria colectivă, parcursul său artistic și poveștile din spatele compozițiilor sale au fost prezentate publicului prin intermediul unor panouri digitale special concepute. Datorită codurilor QR integrate în fotografii, vizitatorii au putut accesa instantaneu, de pe dispozitivele mobile, videoclipuri și imagini de arhivă. Totodată, poveștile despre apariția operelor și informațiile referitoare la procesul de creație al artistului oferă oportunitatea de a cunoaște îndeaproape viziunea artistică complexă și multidimensională a lui Barış Manço.

Artist, compozitor, textier, producător și prezentator de programe de televiziune, Barış Manço a fost un ambasador al culturii turce. Pionier al muzicii rock, autor a peste 200 de piese şi câştigător a douăsprezece discuri de aur, precum și a unui disc de platină, Barış Manço a fost recompensat în 1991, cu titlul de „Artist de Stat al Republicii Turcia”.

Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de secretarul genearal al UDTR, prof. Ervin Ibraim. Printre invitaţi s-au mai numărat vicepreşedintele Sucursalei Judeţene Constanţa a UDTR, Onur Asan, şi redactori ai revistei „Hakses”.

Barış Manço’nun Sanat Dünyasında Dijital Bir Kültür Yolculuğu

Köstence Sanat Müzesi, 4 Şubat’ta Yunus Emre Kültür Enstitüsü tarafından düzenlenen “Barış’ın Müziği: Kameradan Hikâyeye” sergisinin açılışına ev sahipliği yaptı. Sergi, Köstence halkının dikkatini, vefatının 27. yıldönümü olan rock müziğinin simgesel ismi Barış Manço’ya çekti.

Etkinlik, ziyaretçilere müzik, kültür ve teknolojiyi bir araya getiren interaktif ve çok boyutlu bir deneyim sundu. Organizatörlerin açıklamasına göre, sergi “Barış Manço’nun sanatsal mirasını çağdaş ve dijital bir yaklaşımla değerlendirerek, onu yeni nesillere daha yakın hale getiriyor ve aynı zamanda Köstence’de kültürlerarası diyaloğu güçlendirmek için önemli bir platform oluşturuyor”.

Sergi, açılış kurdelesinin kesilmesiyle başladı ve ardından Yunus Emre Kültür Enstitüsü Köstence Müdürü Mustafa Yıldız’ın Barış Manço’nun müziği ve sanat kariyerine değindiği konuşmasıyla devam etti. Çocukluğumuzdan beri Barış Manço’nun şarkıları bize eşlik etti ve kalbimizde yer etti. Romanya’daki hemşehrilerimiz tarafından da tanınan ve sevilen bir sanatçı olan Barış Manço, Türk kültürünün felsefesini dünyaya tanıtmış ve Yunus Emre, Hacı Bektaş Veli, Hacı Bayram Veli ve diğer birçok büyük şahsiyetin manevi mirasını günümüze kadar derin mesajlarla aktarmıştır. Yunus Emre Enstitüsü, bu değerli sanatçıyı yeniden dünyanın dikkatine sunmaya çalışıyor” dedi.

Etkinliğe katılan Türkiye’nin Köstence Başkonsolosu Derya Dingiltepe, “Barış Manço, şüphesiz her yaştan insan tarafından dinlenilen bir sanatçıydı. Anlamlı şarkıları, temsil ettiği değerler ve miras bıraktığı eserleriyle gurur duyuyoruz” dedi. Ayrıca, Köstence Vali Yardımcısı Şenol Ali, 7 yaşındayken ailesinin Türkiye’den aldığı kasetlerde Barış Manço’nun şarkılarını dinleyip sevmeye başladığını ve bu şarkıları özlemle hatırladığını söyledi.

Sergide, kolektif hafızaya kazınmış Barış Manço’nun eserleri, sanatçıya ait kariyeri ve bestelerinin ardındaki hikayeler, özel olarak tasarlanmış dijital panolar aracılığıyla izleyicilere sunuldu. Fotoğraflara entegre edilmiş QR kodları sayesinde ziyaretçiler, mobil cihazlarından anında video ve arşiv görüntülerine erişebildiler.

Aynı zamanda, eserlerin ortaya çıkışına dair hikayeler ve sanatçının yaratım sürecine ilişkin bilgiler, Barış Manço’nun karmaşık ve çok boyutlu sanatsal vizyonunu yakından tanıma fırsatı sunuyor.

Sanatçı, besteci, söz yazarı, yapımcı ve televizyon programı sunucusu olan Barış Manço, Türk kültürünün elçisiydi. Rock müziğinin öncüsü, 200’den fazla şarkının yazarı ve on iki altın plak ile bir platin plak sahibi olan Barış Manço, 1991 yılında “Türkiye Cumhuriyeti Devlet Sanatçısı” unvanıyla ödüllendirildi.

Romanya Demokrat Türk Birliği, etkinlikte RDTB Genel Sekreteri Prof. Ervin Ibraim tarafından temsil edildi. Konuklar arasında RDTB Köstence İl Şubesi Başkan Yardımcısı Onur Asan ve “Hakses” dergisinin editörleri de bulundu.

Topkapı Sarayı Kütüphanesi

Topkapı Sarayı, Osmanlı sultanlarının ana ikametgahı olarak 400 yıldan fazla bir süre hizmet vermiş olup, sadece bir siyasi ve idari merkez değil, aynı zamanda önemli bir kültürel ve entelektüel merkezdi. Bu sarayın kalbinde, Osmanlı İmparatorluğu’nun en ünlü kütüphanelerinden biri olan Topkapı Sarayı Kütüphanesi bulunuyordu. Bu kütüphane, Osmanlı toplumunda kültür ve bilginin değerinin bir simgesiydi.

Kütüphane, IV. Mehmet döneminde 17. yüzyılda kurulmuş ve sonrasında I. Ahmed ve Kanuni Sultan Süleyman gibi sultanlar, koleksiyonların genişletilmesine ve kütüphanenin modernize edilmesine katkıda bulunmuştur. Zamanla kütüphane, binlerce nadir el yazması ve kitap topladı ve hem Osmanlı İmparatorluğu’nun dini hem de bilimsel ve sanatsal kültürünü yansıtan bir bilgi hazinesi haline geldi.

Kütüphanenin koleksiyonları son derece çeşitli ve sofistikeydi, aşağıdaki alanları kapsıyordu:

Birçok el yazması, işleme kapaklar ve altın veya canlı renklerle yapılan tezhiplerle süslenmiş olup, onları gerçek sanat eserlerine dönüştürüyordu. Bu el yazmaları sadece içerik açısından değil, aynı zamanda dönemin estetik zevkini ve sanatsal ustalığını da yansıtıyordu.

Topkapı Sarayı Kütüphanesi sadece sultan ve saray ailesine hizmet vermiyordu. Bilginler, din alimleri ve saray görevlileri tarafından da sıkça kullanılıyor ve böylece bir araştırma ve eğitim merkezi haline geliyordu. Kütüphane, Osmanlı İmparatorluğu’nun bilgiye, kültüre ve seçkinlerin entelektüel eğitimine verdiği derin önemi yansıtıyordu.

Bu kütüphane aracılığıyla, imparatorluk hem Türk, Fars ve Arap edebiyatı geleneklerini, hem de diğer bölgelerin bilimsel ve kültürel etkilerini koruyordu. Ayrıca, saray kütüphaneleri, ziyaretçilere ve elçilere Osmanlı toplumunda kültür ve eğitimin önemini gösteren diplomatik ve kültürel araçlar olarak da işlev görüyordu.

Günümüzde Topkapı Sarayı Kütüphanesi, Topkapı Sarayı Müzesi’nin bir parçasıdır ve ziyaretçilere ve araştırmacılara açıktır. Koleksiyonları, Osmanlı entelektüel yaşamını ve sarayda bilginin değerini canlı bir şekilde gösterir. Burada saklanan el yazmaları ve kitaplar, Osmanlı tarihi, dini, edebiyatı ve sanatı çalışmalarında ölçülemez bir kültürel miras olarak kabul edilir.

Kütüphaneyi ziyaret etmek, sadece kitapların içeriğini görmekle kalmayıp, aynı zamanda sultanların yaşam tarzını, eğitime verdikleri önemi ve yüzyıllar boyunca imparatorluğu tanımlayan kültürel zenginliği anlamayı sağlar. Böylece Topkapı Sarayı Kütüphanesi, Osmanlı entelektüel geleneğinin ve kültürel zarafetin simgesi olarak günümüze ulaşmıştır.

internet

Biblioteca Palatului Topkapî

Topkapı Sarayı, reședința principală a sultanilor otomani timp de mai bine de 400 de ani, nu a fost doar un centru politic și administrativ, ci și un important centru cultural și intelectual. În inima acestui palat se afla Biblioteca Palatului Topkapî, una dintre cele mai renumite biblioteci ale Imperiului Otoman, simbol al valorii pe care cultura și cunoașterea le aveau în societatea otomană.

Biblioteca a fost fondată în secolul al XVII-lea, în timpul domniei sultanului IV. Mehmed, iar ulterior sultanii precum Ahmed I și Suleiman Magnificul au contribuit la extinderea colecțiilor și modernizarea ei. În timp, biblioteca a adunat mii de manuscrise și cărți rare, devenind un depozit de cunoaștere care reflecta atât cultura religioasă, cât și cea științifică și artistică a Imperiului Otoman.

Colecțiile bibliotecii erau extrem de variate și sofisticate, acoperind domenii precum:

Multe dintre manuscrise erau frumos ornamentate, cu coperți brodate și iluminări cu aur sau culori vii, transformându-le în adevărate opere de artă. Manuscrisele reflectau nu doar conținutul informațional, ci și gustul estetic și măiestria artistică a epocii.

Biblioteca Palatului Topkapî nu servea doar sultanul și familia imperială. Ea era frecventată de învățați, teologi și oficiali ai curții, devenind un centru de cercetare și educație. Biblioteca reflecta respectul profund al Imperiului Otoman pentru cunoaștere, cultură și formarea intelectuală a elitei.

Prin intermediul acestei biblioteci, imperiul conserva tradițiile literare turcești, persane și arabe, dar și influențele științifice și culturale ale altor regiuni. În plus, bibliotecile palatului erau instrumente diplomatice și culturale, arătând vizitatorilor și ambasadorilor importanța culturii și educației în societatea otomană.

Astăzi, Biblioteca Palatului Topkapî face parte din Muzeul Topkapı și este accesibilă vizitatorilor și cercetătorilor. Colecțiile sale oferă o imagine vie a intelectualității otomane și a valorii cunoașterii în viața palatului. Manuscrisele și cărțile păstrate aici sunt considerate o moștenire culturală inestimabilă, vitală pentru studiul istoriei, religiei, literaturii și artei otomane.

Vizitarea bibliotecii permite nu doar admirarea conținutului cărților, ci și înțelegerea stilului de viață al sultanilor, al respectului pentru educație și al bogăției culturale care a definit imperiul timp de secole. Biblioteca Palatului Topkapî rămâne astfel un simbol al tradiției intelectuale și al rafinamentului cultural otoman.

internet

Barış Manço

Tüm Türkiye’nin, hatta dünyanın tanıdığı bir isimdir, Barış Manço. Özellikle, Türk müziğine sağladığı katkılar ve çocuklara olan sevgisi ile tanınır. Çok iyi bir müzisyen olmasının yanı sıra, ayrıca koleksiyonerlik, ressamlık, aranjörlük, sunuculuk.. vs gibi bir çok özelliğe sahip olan Barış Manço, Anadolu Rock kültürünün ilk örneklerinden bir tanesidir. Galatasaray Lisesinden mezun olduktan sonra, Kurtalan Ekspres isimli müzik grubu ile çalışmalarına başlayan Barış Manço, Türkiye dışında da onlarca ülkede konserler vererek gönüllere taht kurdu. 200’ün üzerinde kendine ait olan bestesi bulunmaktadır. 12 altın ve 1 platin ödül sahibi olmakla beraber, şarkıları farklı dillere de uyarlanarak farklı şarkıcılar tarafından seslendirilmiştir.

Sunuculuk kimliği ile de izleyicilerin karşısına çıkan Barış Manço 1988 yılında TRT1 ’de yayınlanan ’7’den 77’ye ’ isimli program ile rekorlara imza atarak tüm Türkiye’nin ve çocukların sevgisini kazandı. Bu çalışma Türk televizyonlarının en uzun süren ve başarılı programları arasında yerini almıştır. Kendisi, belgeselcilik yönünden de oldukça derin bilgi sahibi olmakla beraber, 5 kıtada 100’den fazla yeri keşfederek, gezgin kimliği ile de hafızalara kazınmıştır.

Yükseköğrenimini Belçika Kraliyet Güzel Sanatlar Akademisinde tamamlayan Manço, aynı zamanda 300’ün üzerinde ödül sahibidir. Barış Manço, ’Mançoloji’ ismindeki albümünü sanatseverler ile buluşturamadan, 31 Ocak 1999 gecesi evinde vefat etmiştir. Kadıköy’de bulunan evi, Kadıköy Belediyesi tarafından müzeye dönüştürülmüştür.

7’den 77’ye büyük küçük demeden herkesin gönlünde taht kurmuş olan Barış Manço, aynı zamanda çocuklara olan büyük sevgisi ile de akıllara kazındı, yapmış olduğu TV programı sayesinde, her hafta farklı yaş gruplarından, onlarca çocuğu ekranla buluşturdu.

Birçok ezbere bilinen şarkıya imza atan Barış Manço’nun, en bilinen ve sevilen eserleri şu şekildedir; Gülpembe, Ayı, Can Bedenden Çıkmayınca, Müsaadenizle Çocuklar, Dağlar Dağlar, Bugün Bayram, Gül Bebeğim, Bal böceği, Hatırlasana, Nane Limon Kabuğu, Domates Biber Patlıcan, Beyhude Geçti Yıllar, Benden Öte Benden Ziyade, Güle Güle Oğlum, Sarı Çizmeli Mehmet Ağa, İşte Hendek İşte Deve gibi birçok unutulmaz şarkıya imza atmıştır.

Çevrimiçi kaynak: www.milliyet.com.tr

internet

Barış Manço

Barış Manço este un nume cunoscut atât în Turcia cât și în întreaga lume. Este renumit pentru contribuțiile sale în muzica turcă și pentru dragostea sa față de copii. Pe lângă faptul că era un muzician de excepţie, Barış Manço avea multe alte pasiuni, era un bun colecționar, pictor, aranjor artistic și prezentator. Este unul dintre primele exemple ale culturii rock anatoliene. După absolvirea Liceului Galatasaray, Barış Manço și-a început cariera cu grupul muzical Kurtalan Ekspres și a cucerit inimile publicului din zeci de țări din afara Turciei cu concertele sale. Are peste 200 de compoziții originale la activ. A câștigat 12 premii de aur și 1 de platină, iar melodiile sale au fost adaptate în diferite limbi și interpretate de diverși cântăreți.

Barış Manço, care a apărut și în fața telespectatorilor în calitate de prezentator, a câștigat simpatia întregii țări și a copiilor săi, stabilind recorduri cu programul „7’den 77’ye” (De la 7 la 77), difuzat pe TRT1 în 1988. Această emisiune și-a găsit locul printre cele mai longevive și de succes programe ale televiziunii turce. De asemenea, el avea o experiență considerabilă în realizarea de filme documentare și, după ce a explorat peste 100 de locații de pe cinci continente, a lăsat o amprentă de remarcabilă în memoria oamenilor ca și călător.

Manço, care și-a finalizat studiile superioare la Academia Regală de Arte Frumoase din Belgia, a câștigat peste 300 de premii. Barış Manço a decedat la domiciliul său în noaptea de 31 ianuarie 1999, înainte de a putea lansa albumul său „Mançoloji” cu iubitorii de artă. Casa sa din Kadıköy a fost transformată în muzeu de către municipalitatea Kadıköy.

Barış Manço, care a cucerit inimile tuturor, de la vârsta de 7 la 77 de ani, s-a remarcat și prin marea sa dragoste pentru copii. El a adus în fiecare săptămână pe ecran zeci de copii de diferite vârste în emisiunea sa TV.

Barış Manço este compozitorul unor șlagăre renumite și totodată indrăgite și memorate de către public precum: Gülpembe, Ayı, Can Bedenden Çıkmayınca, Müsaadenizle Çocuklar, Dağlar Dağlar, Bugün Bayram, Gül Bebeğim, Bal böceği, Hatırlasana, Nane Limon Kabuğu, Domates Biber Patlıcan, Beyhude Geçti Yıllar, Benden Öte Benden Ziyade, Güle Güle Oğlum, Sarı Çizmeli Mehmet Ağa și İşte Hendek İşte Deve.

Eli Böğründe (Kahramanmaraş Yöresi)

Malzemeler (4 kişilik)

Yapılışı

  1. Geniş bir tencerenin ya da fırın kabının tabanına çiğ eti yerleştirin.
  2. Üzerine soğanları, sarımsağı, biberleri ve domatesleri ekleyin.
  3. Tuz, karabiber ve kırmızı biberi serpin.
  4. Sıcak suyu ve yağı ilave edin. Kapağını kapatın (veya alüminyum folyo ile sıkıca örtün).
  5. Kısık ateşte ocakta ya da 180°C fırında yaklaşık 1,5–2 saat pişirin.
  6. Et iyice yumuşayınca hafifçe karıştırabilir, isterseniz 5–10 dakika kapağı açık tutarak suyunu biraz çektirebilirsiniz.

internet

Eli Bogrunde

Ingrediente (4 porții)

Mod de preparare

  1. Într-o cratiță adâncă sau vas de cuptor, pune carnea crudă pe fund.
  2. Adaugă ceapa, usturoiul, ardeii și roșiile (sau pasta).
  3. Presară sarea, piperul și boiaua.
  4. Toarnă apa și uleiul/ untul. Nu amesteca – acesta este secretul rețetei.
  5. Acoperă bine cu capac sau folie de aluminiu.
  6. Gătește la foc mic pe aragaz sau în cuptor la 180°C timp de ~1,5–2 ore, până carnea devine foarte fragedă.
  7. La final poți amesteca ușor și mai lași 5–10 minute descoperit, dacă vrei sos mai scăzut.

Portakallı Kek

Malzemeler

Yapılışı

  1. Yumurta ve şekeri köpük köpük olana kadar çırpın.
  2. Sütü ve sıvı yağı ekleyip karıştırın.
  3. Portakal suyu ve rendelenmiş portakal kabuğunu ilave edin.
  4. Unu, kabartma tozunu ve vanilini eleyerek karışıma ekleyin.
  5. Spatula ile alttan üste doğru nazikçe karıştırın.
  6. Yağlanmış kek kalıbına dökün.
  7. Önceden ısıtılmış 170–180°C fırında yaklaşık 40–45 dakika pişirin. (Kürdan testi yapmayı unutmayın.)

internet

Chec cu portocală

Ingrediente

Mod de preparare

  1. Bate ouăle cu zahărul până devin spumă.
  2. Adaugă laptele și uleiul, amestecă bine.
  3. Încorporează sucul de portocală și coaja rasă.
  4. Cerne făina împreună cu praful de copt și zahărul vanilat și adaugă-le treptat în compoziție.
  5. Amestecă ușor cu spatula.
  6. Toarnă aluatul într-o formă de chec unsă.
  7. Coace în cuptor preîncălzit la 170–180°C timp de 40–45 minute. (verifică cu scobitoarea)