Toate articolele publicate în ediţia nr. 326 a revistei Hakses

Mai 2023

Gençlik ve Spor Bayramı Kutlu Olsun!

Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti'nde ve tüm dünyadaki Türk toplumlarda kutlanmaktadır. 1919'da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun'a çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı'nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençlerere armağan etmiştir.
Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye’de ve Türk dünyasında spor gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde “Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına” yazan ve “Sevgi Bayrağı” olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolun’daki Tütün İskelesi'nden karaya çıkarılarak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim edilir. Samsun'dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve Kırıkkale'den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara'da Cumhurbaşkanına sunulur.
Romanya’daki Türk toplumu bu günü sevincle kutlar. Gençlik ve Spor Bayramı kutlu olsun, bu önemli bayramları unutmamalıyız ve bu güzel faaliyetler sonsuza kadar devam etsin!

UDTR va deţine în continuare preşedinţia a două comisii de specialitate din CMN

Comitetele de conducere a două Comisii de specialitate din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţioanle au fost alese la prima reuniune din acest an, care s-a desfăşurat în data de 15 mai, la Bucureşti. Reuniunea a fost găzduită în premieră de Uniunea Ucrainenilor din România şi a reunit membri ai comisiilor de cultură, culte şi mass media, învăţământ şi tineret. În urma votului exprimat de membrii Comisiei de cultură, culte şi mass media, Serin Türkoğlu a fost realeasă în funcţia de preşedinte. Serin Türkoğlu deţine această funcţie, fără întrerupere, din anul 2009. De asemenea, Serin Türkoğlu este şi preşedinta Comisiei de cultură a UDTR şi are o bogată activitate de promovare a valorilor culturale ce aparţin etnicilor turci.
Din comitetul de conducere al Comisiei de cultură, culte şi mass media vor mai face parte Svetlana Crăciun (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România), vicepreşedinte şi Anca Pandici (Uniunea Bulgarilor din Banat), secretar. După alegeri au fost conturate câteva din proiectele aflate pe agenda comisiei în 2023. A fost reluată o idee mai veche, pe care DRI a încercat să o transpună în realitate în anii trecuţi şi anume, proiectul „Jos pălăria!”. Acesta se va desfăşura cu aportul reprezentanţilor organizaţiilor minorităţilor naţionale şi constă în fotografierea pieselor vestimentare pentru acoperirea capului, specifice costumelor populare tradiţionale. Fotografiile pieselor vestimentare, însoţite de denumirile acestora (în limba română şi în limba maternă) şi de o scurtă descriere, vor fi publicate pe contul de facebook şi paginile web ale DRI şi ale organizaţiilor minorităţilor naţionale.
Tot în data de 15 mai, a fost aleasă şi structura de conducere a Comisiei de învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale. Uniunea Democrată Turcă din România va deţine în continuare preşedinţia Comisiei de învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale, prin realegerea doamnei prof. dr. Vildan Bormambet în funcţia de preşedinte. Vildan Bormambet este de asemenea, preşedinta Comisiei de învăţământ a UDTR cu o bogată expereinţă în organizarea unor proiecte educaţionale, atât în sprijinul comunităţii turce, cât şi a unor schimburi de experienţă între profesorii din România şi cei din Republica Turcia. La sfârşitul anului trecut, Vildan Bormambet şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul „Antroponimia turcească în Dobrogea”, la Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Din comitetul director al Comisiei de învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale vor mai face parte Svetlana Moldovan (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România), vicepreşedinte şi Olivia Simion (Asociaţia Italienilor din România RO. AS. IT.), secretar.
Reuniunea Comisiei pentru învaţământ şi tineret s-a concentrat asupra măsurilor avute în vedere de către organizaţiile minorităţilor naţionale, în ceea ce priveşte desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare şi asupra exemplelor de bune practici, cu referire la învăţământul în limba maternă. Participanţii au fost informaţi despre lansarea Concursului de proiecte, sesiunea iunie – iulie 2023. Toate informaţiile necesare pentru întocmirea propunerilor de proiecte se regăsesc pe pagina web a Departamentului pentru Relaţii Interetnice www.dri.gov.ro, la secţiunea Proiecte/Finanţări nerambursabile.
Felicitări şi succes în promovarea limbilor materne şi a educaţiei în limbile minorităţilor naţionale, precum şi a proiectelor culturale, comitetelor de conducere a celor două comisii din cadrul CMN!

R.D.T.B. CMN’deki iki ihtisas komitesinin başkanlığını yürütmeye devam edecektir

Ulusal Azınlıklar Konseyi’nin iki ihtisas komitesinin Yürütme Komiteleri, 15 Mayıs’ta Bükreş’te gerçekleştirilen bu yılın ilk toplantısında seçildi. Romanya’daki Ukraynalılar Birliği’nin ilk kez ev sahipliği yaptığı toplantı kültür, din işleri, medya, eğitim ve gençlik komisyon üyelerini bir araya getirdi. Serin Türkoğlu, kültür komisyon üyeleri tarafından yeniden başkanlığa seçildi. Serin Türkoğlu bu görevi 2009 yılından bu yana aralıksız olarak sürdürmektedir. Serin Türkoğlu aynı zamanda R.D.T.B. kültür komitesi başkanıdır ve etnik Türklerin kültürel değerlerinin tanıtılmasında büyük destek vermektedir. Kültür komitesi yürütme kurulunda ayrıca başkan yardımcısı olarak Svetlana Crăciun (Romanya’daki Rus Lipovenler Topluluğu) ve sekreter olarak Anca Pandici (Banat’taki Bulgarlar Birliği) yer alacak.
eçimlerin ardından, 2023 yılında komitenin gündeminde yer alan bazı projelerin ana hatları belirlendi. DRI’ın geçmiş yıllarda hayata geçirmeye çalıştığı eski bir fikir, yani “Şapkalar Çıksın!” projesi yeniden ele alındı. Ulusal azınlık kuruluşlarının temsilcilerinin katkılarıyla gerçekleştirilecek olan çalışma, geleneksel halk kıyafetlerine özgü başörtüsü giysilerinin fotoğraflanmasını içeriyor. Giysilerin fotoğrafları, isimleri (Romence ve ana dilde) ve kısa bir açıklamayla birlikte, DRI ve ulusal azınlık kuruluşlarının facebook hesaplarında ve web sitelerinde yayınlanacaktır.
Ayrıca 15 Mayıs’ta Ulusal Azınlıklar Konseyi Eğitim ve Gençlik Komitesi’nin liderlik yapısı seçildi. Dr. Vildan Bormambet’in yeniden başkan seçilmesiyle Romanya Türk Demokratik Birliği, Ulusal Azınlıklar Konseyi Eğitim ve Gençlik Komitesi’nin başkanlığını yürütmeye devam edecek. Vildan Bormambet aynı zamanda R.D.T.B. Eğitim Komisyonu Başkanıdır ve hem Türk toplumunu desteklemek hem de Romanya ve Türkiye Cumhuriyeti’nden öğretmenler arasında deneyim alışverişi sağlamak amacıyla eğitim projeleri düzenleme konusunda zengin bir deneyime sahiptir. Vildan Bormambet geçtiğimiz yılın sonunda Köstence’deki “Ovidius” Üniversitesi’nde “Dobruca’da Türk Antroponimi” başlıklı doktora tezini sunmuştur. Ulusal Azınlıklar Konseyi Eğitim ve Gençlik Komisyonu’nun yürütme kurulunda ayrıca Svetlana Moldovan (Romanya Rus Lipovenler Topluluğu) başkan yardımcısı ve Olivia Simion (Romanya’daki İtalyanlar Derneği RO. AS. IT.) sekreter olarak yer alacak.
Eğitim ve Gençlik Komitesi toplantısı, ulusal azınlık kuruluşları tarafından okul olimpiyatları ve yarışmalarının yürütülmesi için öngörülen tedbirlere ve anadil eğitimine ilişkin iyi uygulama örneklerine odaklanmıştır. Katılımcılar, Haziran - Temmuz 2023 dönemini kapsayan Proje Çağrısı hakkında bilgilendirildi. Proje tekliflerinin hazırlanması için gerekli tüm bilgiler Etnik Gruplar Arası İlişkiler Dairesi’nin web sitesinde www.dri.gov.ro, Projeler/Hibe Dışı Fonlar bölümünde bulunabilir. CMN’nin iki komisyonunun yürütme komitelerine anadillerin ve ulusal azınlık dillerinin eğitimi ve kültürel projelerinin desteklenmesinde tebrikler ve iyi şanslar diliyoruz!

CNA sprijină demersurile UDTR de introducere a canalelor TV turceşti

În urma demersurilor întreprinse de Uniunea Democrată Turcă din România, Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa cu privire la retransmiterea posturilor de televiziune turceşti de către distribuitorii de servicii de programe TV, în şedinţa publică a CNA, din data de 23.05.2023, a fost analizată solicitarea primită din partea Consiliului Suprem pentru Radio şi Televiziune al Republicii Turcia (RTÜK), de a sprijini retransmisia pe teritoriul României a posturilor publice cu logo-ul TRT (TRT 1, TRT Haber şi TRT Çocuk) – posturile de televiziune ale Corporaţiei Turce de Radio şi Televiziune, precum şi a altor servicii de programe din Turcia, pentru care transmite licenţele reînnoite.
Având în vedere că Turcia este semnatară a Convenţiei Europene privind Televiziunea Transfrontalieră a Consiliului Europei, „CNA vine în sprijinul comunităţii turce din România şi informează distribuitorii de servicii de programe că pot retransmite posturile publice cu logo-ul TRT (TRT 1, TRT Haber şi TRT Çocuk) ale Corporaţiei Turce de Radio şi Televiziune, precum şi posturile:

În baza acestei recomandări a CNA, UDTR va solicita din nou, distribuitorilor de servicii de programe TV, retransmiterea posturilor de televiziune turceşti. Sperăm că solicitarea noastră va fi soluţionată cât mai curând, astfel încât, atât etnicii turci, cât şi românii care iubesc limba şi cultura turcă să se bucure de vizionarea programele tv turceşti îndrăgite.

CNA R.D.T.B.’nin Türk TV kanallarını pazarlama çabalarını destekliyor

Romanya Demokrat Türk Birliği, Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçiliği ve Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu’nun Türk TV kanallarının TV program hizmeti dağıtıcıları tarafından yeniden iletimine ilişkin yaklaşımlarının ardından, CNA’nın 23.05. 2023 tarihli kamuya açık toplantısında, Türkiye Cumhuriyeti Radyo ve Televizyon Üst Kurulu’ndan (RTÜK) alınan, Türkiye Radyo ve Televizyon Kurumu’nun TV kanalları olan TRT logolu kamu kanallarının (TRT 1, TRT Haber ve TRT Çocuk) yanı sıra lisanslarını yenilediği diğer Türk program hizmetlerinin Romanya topraklarında yeniden iletiminin desteklenmesi talebi değerlendirilmiştir.
Türkiye’nin Avrupa Konseyi’nin Avrupa Sınır Ötesi Televizyon Sözleşmesi’ni imzalamış olması nedeniyle, “CNA Romanya’daki Türk toplumunun yanında yer almakta ve program hizmeti dağıtıcılarına Türkiye Radyo Televizyon Kurumu’nun TRT logolu kamu kanallarının (TRT 1, TRT Haber ve TRT Çocuk) yanı sıra:

CNA’nın bu tavsiyesine dayanarak R.D.T.B., TV program hizmeti dağıtıcılarından Türk TV kanallarını yeniden yayınlamalarını tekrar talep edecektir. Hem etnik Türklerin hem de Türk dilini ve kültürünü seven Romenlerin sevdikleri Türk TV programlarını keyifle izleyebilmeleri için bu talebimizin en kısa sürede çözüme kavuşturulacağını umuyor.

Unitate în Diversitatea Europeană

În fiecare an, pe data de 9 mai, este sărbătorită Ziua Europei, un eveniment menit să simbolizeze unitatea la nivel european. Această zi, este unul dintre simbolurile europene menite să promoveze unitatea ca un simbol al momentului istoric „Declaraţia Schuman”, care a lansat ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care ar face ca războiul dintre naţiunile Europei să fie de neconceput. Propunerea lui Robert Schuman este considerată, şi astăzi, piatra de temelie a Uniunii Europene.
Uniunea Democrată Turcă din România- Sucursala Tulcea a participat la Festivalul Regional „Unitate în Diversitatea Europeană”, organizat de Palatul Copiilor Tulcea eveniment ce a reunit turci, tătari, ruşi lipoveni, ucraineni, greci, armâni, megleni, bulgari, germani, şi nu în ultimul rând oficialităţi: primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, subprefectul Aslâ Aişe Mierlă, administratorul public al municipiului, Nicolae Bibu şi reprezentanţii comunităţilor etnice din judeţul Tulcea. Din cadrul uniunii a participat profesor Mahmudi Nurten, cu o expoziţie de produse tradiţionale din bucătăria turcească cât şi costume, ţesături tradiţionale.
Vicepreşedintele Mihai Huleni, din cadrul Consiliul Judeţean Tulcea, a declarat:
„Îmi doresc să vă vorbesc despre Tulcea, despre acest festival şi despre unitatea în diversitatea europeană. În acest sens, trebuie făcută o paralelă între acest festival care se întâmplă de zece ani la Tulcea şi nivelul de înţelegere existent între etniile din judeţul Tulcea. Acest festival reuşit înseamnă foarte multă muncă, foarte multă implicare. De cealaltă parte, etniile se înţeleg pentru că au muncit împreună, au pus umăr lângă umăr şi au avut rezultate bune împreună.
Vă felicit pentru tot ce aţi făcut, sunteţi un exemplu pentru toţi cei care organizăm evenimente. Noi, nu putem decât să vă sprijinim şi să ne bucurăm de acţiunile dumneavoastră.”

Ziua Constanţei Multietnice

Ziua municipiului Constanţa, sărbătorită anual în data de 21 mai, a fost marcată prin diverse evenimentel culturale atât de autorităţile publice locale cât şi de organizaţiile comunităţilor etnice. În acest an, Asociaţia Dobrogea de Patrimoniu în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Judeţean Constanţa, Forţele Navale Române, precum şi cu organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale, s-au reunit în cadrul evenimentului „Ziua Constanţei Multietnice”.
Evenimentul a debutat cu parada costumelor comunităţilor etnice din Dobrogea la care au participat reprezentanţii a 7 etnii. Reprezentanţii minorităţilor naţionale şi-au etalat piesele vestimentare populare defilând pe faleza Cazionului din Constanţa din dreptul Farului Genovez şi până în Piaţa Ovidiu, în ritmurile muzicii militare a Forţelor Navale Române. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de ansamblul folcloric „Şirinler”, care a participat la parada costumelor comunităţilor etnice şi la spectacolul organizat cu prilejul Zilei Constanţei, duminică, 21 mai 2023. Ansamblul „Şirinler”, pregătit de prof. Yasmin Selin Raşid, a susţinut un program de dansuri tradiţionale turceşti pe scena amplasată în Piaţa „Ovidiu” din Constanţa.
La paradă, dar şi pe scenă, au participat împreună cu Ansamblul „Şirinler” al UDTR: Ansamblul Folcloric Profesionist „Brâuleţul” din cadrul Centrului Cultural Judeţean „Teodor T. Burada”, Ansamblul „Elpis” al Comunităţii Elene „Elpis” Constanţa, Ansamblul „Can Renkler” al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Ansamblul „Galuboe More” al Comunităţii Ruşilor Lipoveni Constanţa, Ansamblul „Iholu” al Comunităţii Aromâne Constanţa şi Ansamblul „Nairi” al Uniunii Armenilor din România filiala Constanţa. De asemenea, voluntarii Asociaţiei „Historia Renascita” filiala Constanţa, îmbrăcaţi în costume de daci şi romani au susţinut, în public, lecţii de istorie vie. La evenimentau mai luat parte: Asociaţia „Cusături Dobrogene”, Comunitatea „Domniţe cu altiţe” şi reprezentantele Asociaţiei „Ia de la malul mării”, ale căror membre sunt colecţionare de costume tradiţionale autentice româneşti.
Evenimentul cultural „Ziua Constanţei Multietnice” a fost prezentat de actorul şi regizorul Dan Cojocaru.

Çok Uluslu Köstence Günü

Her yıl 21 Mayıs’ta kutlanan Köstence Günü, hem yerel kamu makamları hem de etnik toplum örgütleri tarafından düzenlenen çeşitli kültürel etkinliklerle kutlandı. Bu yıl Dobrogea Miras Derneği, Köstence Belediyesi ve İlçe Meclisi, Romanya Deniz Kuvvetleri ve ulusal azınlık örgütleriyle ortaklaşa olarak “Çok Uluslu Köstence Günü” etkinliği için bir araya geldi.
Etkinlik, 7 etnik grubun temsilcilerinin katılımıyla Dobrogea’daki etnik toplulukların kostümlerinin geçit töreniyle başladı. Ulusal azınlıkların temsilcileri, Köstence’deki Cazino kayalığı boyunca Ceneviz Feneri’nden Ovidiu Meydanı’na kadar, Romanya Deniz Kuvvetleri’nin askeri müziğinin ritimleri eşliğinde halk kıyafetlerini sergilediler. Etkinlikte Romanya Demokrat Türk Birliği, etnik topluluk kostümlerinin geçit törenine ve 21 Mayıs 2023 Pazar günü Köstence Günü vesilesiyle düzenlenen gösteriye katılan “Şirinler” folklor grubu tarafından temsil edildi. Prof. Yasmin Selin Raşid tarafından eğitilen “Şirinler” grubu, Köstence’deki “Ovidiu” Meydanı’nda yer alan sahnede geleneksel Türk danslarından oluşan bir program sergiledi.
Geçit töreninin yanı sıra sahnede de R.D.T.B.’nin “Şirinler” grubu ile birlikte “Teodor T. Burada” İlçe Kültür Merkezi’nin Profesyonel Halk Topluluğu “Brâuleţul”, Köstence “Elpis” Helen Topluluğu Romanya Türk-Müslüman Tatarları Demokrat Birliği “Can Renkler” Grubu, Köstence Rus Lipovan Topluluğu “Galuboe More”, Köstence Romen Topluluğu “Iholu” ve Romanya Ermeni Birliği Köstence Şubesi “Nairi” Topluluğu yer aldı. Ayrıca, “Historia Renascita” Derneği Köstence şubesi gönüllüleri, Daçyalılar ve Romalıların kostümlerini giyerek halka canlı tarih dersleri verdi. Diğer katılımcılar da etkinlikte yer aldı: Cusături Dobrogene “, “Domniţe cu altiţe” Topluluğu ve üyeleri otantik Romanya geleneksel kostümleri koleksiyoncusu olan “Ia de la malul mare” Derneği temsilcileri.
“Çok Uluslu Köstence Günü” kültürel etkinliği oyuncu ve yönetmen Dan Cojocaru tarafından sunuldu.

Isaccea

Doamna Memnune Omer profesor de limba română cu o carieră impresionantă a fost timp de 30 de ani preşedinta Sucursalei Isaccea, implicându-se în viaţa comunităţii locale. Zeci de copii au învăţat de la doamna Memnune limba română cât şi limba turcă predând copiilor din comunitatea noastră. În data de 20 mai 2023, deputatul Ibram Iusein a participat la şedinţa de alegeri a noului preşedinte a sucursalei Isaccea, fiind ales domnul Beizat Ediz, un om implicat în comunitatea turcă din Isaccea, fiind propus şi ales de membrii UDTR Isaccea.
Întâlnirea a avut loc în sala de şedinţe a Primăriei Isaccea, la întrunire a participat ca invitat domnul primar Moraru Anastase, care a luat cuvântul şi a vorbit despre importanţa comunităţii turce din Isaccea, afirmând că va fi mereu alături de aceştia.
Domnul deputat Ibram Iusein a oferit doamnei Memnune Omer o diplomă de Preşedinte de Onoare, în semn de mulţumire pentru întreaga sa activitate desfăşurată din anul 1990. Doamna Memnune Omer s-a retras din funcţia de preşedinte al Sucursalei Isaccea după mai bine de 30 de ani de activitate în sânul comunităţii.

Ziua mamei sărbătorită la Istanbul

În perioada 07–12 mai 2023, oraşul de pe Bosfor, Istanbul, o metropolă pe cât de cosmopolită pe atât de frumoasă şi plină de istorie, a fost gazda unei delegaţii din cadrul unui proiect organizat de către Uniunea Democrată Turcă din România prin Comisia de femei. Proiectul s-a derulat pe parcursul a cinci zile, şi a avut ca scop sărbătorirea „Ziua mamei” în Turcia cu doamnele din comunitatea turcă din România, precum şi vizitarea unor obiective istorice şi culturale din oraşul Istanbul, ce fac parte din traseul cultural al acestei acţiuni.
Această activitate culturală a reunit membre active ale Sucursalelor UDTR din: Constanţa, Bucureşti, Babadag, Cobadin, Cumpăna, Cernavodă, Brăila, Galaţi, Măcin, Medgidia, Mangalia, Tulcea, Valu lui Traian, Lazu.
În prima parte a proiectului, delegaţia Comisiei de femei a UDTR a întreprins o vizită în cartierul Beyoğlu la Casa memorială a lui Mehmet Âkif Ersoy, din blocul Mısır, ce a servit drept ultima reşedinţă a poetul imnului naţional al Turciei, fiind renovat şi transformat într-o casă memorială, un loc important pentru a fi martor cu propriii ochi a vieţii lui Ersoy, care a fost o figură respectată în cercurile literare ale vremii sale. S-a vizionat această locaţie împărţită în patru secţiuni: Biblioteca Mehmet Âkif, sala de documentare, care prezintă scene din viaţa lui, în timp ce sala de poezie şi salonul de expoziţie permite vizitatorilor să audă din propria voce sentimentele şi gândurile sale. Mai multe informaţii şi detalii despre acest obiectiv cultural au fost oferite de către un reprezentant al acestui muzeu, care a menţionat că această Casă Memorială a fost deschisă cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la scrierea Imnului naţional turc, ce găzduieşte mai multe obiecte care aruncă lumină asupra vieţii lui Mehmet Âkif Ersoy, un maestru literar al literaturii turce.
În continuare, seria de manifestări culturale ce a avut ca tematică „pornind pe urmele celor două culturi româno-turce” şi „Anul omagial dedicat lui Dimitrie Cantemir” s-a derulat cu o întâlnire protocolară la sediul Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul. Aici, reprezentantele Comisiei de femei a UDTR au fost primite de către domnul Dragoş Tiberiu Niţă, Director ICR Istanbul, doamna Şeila Çelik, Coordonator de proiecte, precum şi de alţi reprezentanţi ai instituţiei. La deschiderea evenimentului, Dl. Dragoş Tiberiu Niţă prin cuvântarea sa a punctat printre altele şi deschiderea manifestărilor culturale dedicate Anului Cantemir-2023 de către ICR-Istanbul, printr-o premieră, cu un concert de excepţie şi de înaltă ţinută artistică într-un loc cu totul şi cu totul special, un monument istoric unic, o expresie a patrimoniului universal al umanităţii-Cisternele lui Theodosius, unde au fost invitate şi doamnele de la UDTR.
În acest sens, sub egida Centrului Cultural Român din Istanbul, care poartă numele marelui cărturar român, Dimitrie Cantemir, a avut loc o conferinţă pe tema vieţii şi activităţii ilustrului precursor al iluminismului românesc celebrat, sub genericul „ Dimitrie Cantemir: Prinţ între Orient şi Occident-contribuţia sa la istorie, muzică şi cultură” susţinută de doamna Ghiulten Abdula-Nazare, preşedinta Sucursalei Galaţi a UDTR şi iniţiatoarea acestui program dedicat „Anului Dimitrie Cantemir”. Prin acest eveniment, Uniunea Democrată Turcă din România-Comisia de femei, deschide „Anul omagial dedicat lui Dimitrie Cantemir”, personalitate complexă a culturii române şi europene, oferind startul unei serii de evenimente culturale reprezentative şi Festivalului „Dimitrie Cantemir”, unde UDTR-Sucursala Galaţi este partener de la prima ediţie. La finalul evenimentului, preşedinta Comisiei de femei a UDTR, Filiz Ismail, a înmânat o plachetă din partea UDTR, domnului Dragoş Tiberiu Niţă, Director ICR, drept mulţumire pentru înlesnirea desfăşurării acestui important eveniment la ICR- Istanbul.
Delegaţia UDTR a onorat invitaţia prin participarea la concertul excepţional susţinut la Cisternele Serefiye „Theodosius” de către Ansamblul Orient-Occident din Istanbul, ce a oferit o performanţă muzicală de excepţie, cu peşrevuri semnate de Cantemir, primul teoretician al muzicii otomane. În plus, proiecţia de video-mapping a adăugat o dimensiune captivantă acestui eveniment cultural unic, transformând spaţiul istoric al cisternei într-un decor spectaculos pentru concert. Evenimentul organizat de către ICR „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, în parteneriat cu Consulatul General al României la Istanbul şi IBB Kültür Aş, a fost cu adevărat impresionant, rămânând o seară memorabilă care a transpus pe fiecare intr-o lume muzicală şi vizuală fascinantă.
Ultima parte a proiectului, cu sprijinul organizaţiei RUBASAM şi a doamnei Melek Tabak, s-a derulat printr-un program de vizitare a principalelor obiective istorice şi culturale din Istanbul, cum ar fi: Muzeul istoric Panorama 1453, Miniatürk, Muzeul Dimitrie Cantemir, Cartierul istoric Balat, Moscheea Eyüp Sultan şi Pier Loti, Cisterna Basilica, Piaţa Taksim, Muzeul Cultural şi Etnografic a popoarelor turcice.
Acest proiect cultural complex ce s-a desfăşurat la Istanbul a fost un prilej de îmbogăţire intelectuală şi spirituală ce face parte din seria de proiecte culturale derulate de UDTR pentru comunitatea de etnie turcă din România, şi a fost coordonat de către doamnele Filiz Ismail, preşedinta Comisiei de femei, şi respectiv Durie Accoium, vicepreşedinta aceleiaşi comisii.

Hıdrellez

Hıdrellez, Hızır ve İlyas isimlerinin halk ağzında aldığı şekilden bir söyleyiş. Hızır ve İlyas isimleri etrafında İslâm öncesi eski Orta Asya, Ortadoğu ve Anadolu halk bayramın adıdır. Hıdrellez, halk arasında ölümsüzlük sırrına erdiklerine biri karada, diğeri denizde darda kalanlara yardım ettiklerine inanılan Hızır ve İlyas peygamberlerin yılda bir defa bir araya geldikleri gün olarak kabul edilir. Osmanlı Devleti’nde 6 Mayıs (23 Nisan) halk arasında yaz mevsiminin başlangıç tarihi sayılmaktaydı. Romanya’da Türkler bir halk şenliği olan hıdrellezin buralarda özellikle 6 Mayıs’ta kutlanması iklim ve tabiat şartlarıyla bağlantılıdır. Hızır adının anımsattığı gibi genellikle bolluk ve bereketi simgeleyen, su ve yeşillik kavramlarının öne çıktığı, ağacın bol bulunduğu, bazan içinde türbe de yer alan mesire yerlerinde kutlanan merasimlerdir, buna benzer Babadag şehrimiz. 5 Mayıs günü temizlik yapıp yiyecek ve içecek hazırlama gibi işlerle başlayan hıdrellez Dobruca bölgesine göre adet ve gelenekleri ile karşılaşmak mümkündür. Romanya’da genellikle 6 Mayıs büyük çoşkuyla ve merasimlerle kutlanır. Bu gün unutulmasın diye Romanya Demokrat Türk Birliği bu geleneği devam ettirmektedir. Her sene Hıdrellez projesi kapsamında Dobruca bölgesinde mesire alanı arayıp tüm şubelerden üyeleri davet ederek bu geleneği devam etmektedir. Mangalia, Tuzla, Techirghiol, Lazu, Cumpana, Valu lui Traian, Cobadin, Başpınar, Medgidia, Cernavoda’ dan üyeleri davet ederek bu günü kutlamaktadır. Tulcea, Babadağ, Macin ve Bükreştekiler kendi kapsamlarında birlik şubeleri ayrı ayrı program düzenler. Romanya’da güzel bir gelenek haline gelmiş mezarlıklar temizliği olmuş. İnsanlar birkaç gün önce vefat etmiş yakınlarını ziyaret edip, temizliyorlar, çiçekler ekiyorlar, Hıdrellez için hazırlık yapıyorlar. İslami bir gün olmamasına rağmen, bu gelenek çok güzel bir boyut almış. Hıdrellez günü de herkes mezarları ziyaret ederek çiçekleri sulayıp, dualar okuyorlar. Bazı köylerde cemaat camide toplaşıp hatim bağışlayıp dualar edilir. Köstence’ de imamlar mezarlıklara giderek orada okuyorlar. Tabi zaman içersinde bunlar abartıya yol açmış. Mezarlıklarda yemek yeme ve dağıtımı yavaş yavaş imamlar ve Müftülük tarafından kaldırılmaya çalışmaktalar.
Hanımlar, çörek, pide, sabırma, kobete hazırlayıp camiye götürüp ikramda bulunurlar. Romanyada, Dobruca bölgesinde Hıdrellez günü kuzu çorbası olan naneli “sorpa” hazırlanır. Genelde kuzu, gençlik, yenilik, ilkbaharı temsil eden bir unsurdur. Yeşil soğan, turp ve mevsim yeşillikler sofradan eksik olmaz. Hıdrellez dini bir bayram olmasa da Romanya’da çok güzel bir şekilde kutlanmaktadır. Mezarlar, temizlenerek ölmüşleri hatırlarız, evler ilkbahar temizliği ile nasiplenir, saksılardaki çiçeklerin toprakları yenilenir, bahçeler ekilir, temizlenir. Herşeyin canlanmasına şahit olmaktayız. Hıdrellez şenlikleri, oyunlar yapılarak türkü ve maniler söylenir.
Hıdırellez günü, doğa ve insan sevgisi çok önemlidir çünkü Hızır ve İlyas, insanları, doğayı, iyiliği ve cömertliği seven, bereketin simgesi olan, kutsallıklarına inanılan simgelerdir.
Genellikle hıdrellez gecesi Hızır’ın yeryüzünde dolaştığı ve dokunduğu şeylere bereket getirdiği inancı çok yaygın olduğundan o gece evlerdeki yiyecek ve içeceklerin ağzının açık bırakılması, dileklerin bir kağıda yazılarak gül ağaçlarının dibine konulması vb. şeyler teşkil eden uygulamalara örnek sayılabilir. Hıdırellez akşamında gül ağacının dibine isteklerinizi temsilen resimler çizebilir, gül dalına da dilekler yazılır kağıtlar veya kumaşlar bağlanır. Hıdırellez sabahında kağıda yazılan dilekler gül dalından alınıp denize atılır. Bunlara benzer pek çok örneğe her yerde rastlamak mümkündür. Zaman İçersinde bunlar kayboldu ama köylerde hatırlayan ve torunlara aktaran çok.
Bu yerlerde icra edilen merasimler, eski devirlerde aynı zamanda evlenme yaşına gelmiş genç kız ve erkeklerin birbirlerini görüp beğenmelerine de imkan vermekteydi. Dolayısıyla hıdrellez merasimlerinin geleneksel Türk toplumlarında sosyal iletişim aracı olmak gibi pratik yönleri de bulunmaktaydı. Bu gelenek Dobruca’nın bazı köylerinde hala devam edilmektedir. Bunlardan Başpınar, Cobadin, Cumpana, Techirghiol, Tulcea, Babadag bu gibi yerleşim yerlerinde yaşlılar bu gelenekleri devam ettirmekdir.
Hıdrellez şenlikleri yapılırken özellikle dilek tutan genç kızlar tarafından söylenen aşk ve hasret dolu maniler anonim halk edebiyatının önemli bir bölümünü oluşturur. Bu tür manilere bütün Türk dünyasında rastlamak mümkündür. Bunun yanında halk şiiri geleneğine uyularak bazı saz şairlerince hıdrellezi konu alan şiirler de söylenmiştir.
İslam dini ile alakası olmayan bu adetler, bazı bölgelerde 5 Mayıs ikindi ezanı ile gül dallarına dilekler asılır ve altına para gömülür ya da cüzdan açık şekilde bırakılır. Asılan paralar ya da cüzdanlar 6 Mayıs sabah erkenden geri alınır. Para cüzdanda taşınır, dilekler denize atılır. Hıdırellez akşamı evdeki her kişi için yedi fasulye ya da yedi nohut ekilir, gelebilecek kötülüklerin bunlara gelmesi dilenir. Hıdırellez günü, erkenden kalkılıp kapılar açılır. Genç kızlar için hazırlanan sandıklar açılır. Açılır ki eve bereket dolsun, genç kızımız da iyi bir evlilik yapsın.

Hâdârlez

Hâdârlezul este una din cele mai importante sărbători ale turcilor dobrogeni la care participă întreaga comunitate turcă. Conform legendei Hâzâr si Ilias se întâlnesc odata pe an, în noaptea de 5 spre 6 mai, într-o pajişte pe malul unei ape, sub o ramură de trandafir. Ziua de Hâdârlez reprezintă sfârşitul iernii şi începutul verii. De sărbătoarea Hâdârlez turcii dobrogeni se întâlnesc pe pajişti, la pădure, în zone cu verdeaţă, unde au loc spectacole în aer liber (dansuri populare, cântece, poezii, diferite întreceri culinare şi sportive). Se fac plăcinte cu brânză, cu carne, cu dovleac, turte turceşti rotunde, ce semnifică arele si luna, etc.
În Dobrogea, un obicei frumos a devenit curăţarea mormintelor şi plantarea cu flori. În ziua de 6 mai fiecare îşi vizitează apropiaţii decedaţi rugându-se pentru ei şi îngrijând florile. Ziua de Hâdârlez exprimă tocmai sfârşitul iernii şi începutul verii. Sărbătoarea Hâdârlez se desfăşoară în zonele de verdeaţă, crânguri, pajişti şi păduri de lângă localităţile urbane şi rurale într-o zonă naturală unde găsim lacuri, izvoare, râuri, chiar şi firicele de ape curgătoare.
Se spun proverbe, zicători, legende, ghicitori, se mănâncă, se cântă, se petrece, se dansează, au loc jocuri de societate şi tradiţionalele lupte sportive numite güreş. O serbare ce este pigmentată cu muzică, dansuri populare (halk oyunları), cu întreceri sportive (güreş).
Acestei sărbători i se mai dă, în Dobrogea, numele de „tepreş”. Este o sărbătoare care întăreşte comunitatea, o face mai trainică, mai puternică şi unită.
Sărbătoare câmpenească, folclorică, Hâdârlez are loc într-o atmosferă animată, însufleţită, se sacrifică miei, se prepară bucate tradiţionale, se desfăşoară acţiuni distractiv-recreative la care participă, cu mic cu mare, femei, bărbaţi, tineri şi copii, rude, prieteni, întreaga comunitate.
Ca în fiecate an UDTR a petrecut această zi frumoasă împreună cu comunitatea turcă în Tulcea şi Cobadin. Fiecare filiala a organizat câte o petrecere câmpenească cu diferite concursuri, cu cântece, cu dansuri tradiţionale turceşti. La acest eveniment au fost prezenţi ansamblurile din Cobadin, corul doamnelor tulcence „Kaynanalar” şi grupul de dansuri „Tuna”. Anul acesta membrii filialei Constanţa au petrecut împreună cu membrii filialei Cobadin, Fântâna Mare, Cumpăna, Tuzla, Lazu, Cernavodă. Prezenţi la acest eveniment au fost: Preşedintele UDTR, d-nul Fedbi Osman, Secretarul general al UDTR, d-nul Ibraim Ervin, preşedintele filialei Cumpăna, d-nul Bari Muselim, preşedintele filialei Cobadin, d-na Borseit Aiten. Gazda activităţii a fost preşedintele filialei Cobdin, d-na Aiten Borseit împreună cu echipa sa care au făcut ca această zi să fie minumată.

Atelier de sănătate „Copiii şi sănătatea”

Proiectul propus de doamna Nazighear Mustafa, preşedinta filialei Constanţa UDTR pentru luna mai a fost unul adresat educaţiei copiilor, pentru a le arăta acestora de ce este important să fii sănătos, să ai un corp sănătos, o minte sănătoasă şi relaţii sociale sănătoase. Aşa cum îşi propusese a adunat peste 60 de copii, din rândul celor ce işi desfăşoară activitatea în cadrul ansamblurilor de dansuri din cadrul filialei şi au vorbit împreună cu specialişti din sănatate despre sănătate şi boli care pot fi prevenite printr-o corectă informare. „Suntem deosebit de onoraţi şi bucuroşi să ţinem această întâlnire cu şi despre sănatate, pe care dorim să o organizăm cel puţin o dată pe an” a spus doamna Nazighear Mustafa în deschiderea activităţii care s-a desfăşurat în data de 13 mai la sediul filialei Constanţa UDTR. Bineînţeles că informările şi dialogul cu copiii a fost preluat de specialiştii invitaţi care au adus în atenţia tuturor relaţia dintre mamă şi copil sănătos, familie, educaţie şi copil, sănătate şi educaţie, educaţie preşcolară, nutriţie şi deprinderi sănătoase, tehnologie în sănătate, practici educaţionale de prim ajutor, dezvoltarea copilului, sport şi dezvoltare fizică.
Copiii sunt la vârsta când curiozitatea îi îndeamnă să afle cât mai multe despre hrană, nutriţie, dezvoltare personală, igienă personală, emoţii, sentimente iar această activitate, cu convingere pot declara a îndeplinit toate cerinţele. Pentru aceasta dorim să mulţumim şi să-i felicităm pe toţi cei implicaţi, copiilor, părinţilor, cadrelor medicale. Mulţumim doamnei medic stomatolog Vuap Cadar Eda, doamnei farmacist manager Alexe Catalina, pentru implicare şi ajutor, doamnelor asistent medical farmacie Ramazan Nilghiun şi Pandele Gina, d-nei asistent medical Numan Fildiz, domnului Iaşar Oskan, student anul IV la medicină şi celor doi voluntari Ciocan Dan şi Raluca Cristian, care activează în cadrul Fundaţiei pentru S.M.U.R.D.
Sperăm cu toate bunele noastre intenţii să fie benefice pentru toţi participanţii şi să contribuie prin sprijin ştiinţific, sau tehnic la îmbogăţirea cunoştinţelor pentru un trai sănătos cu copii informaţi şi interesaţi de un stil de viaţă sănătos, fie că vorbim de sănătatea fizică sau mentală. Odată ce s-a răspuns la toate întrebările copiilor, aceştia înarmaţi cu un bagaj consistent de cunoştinţe au trecut la aplicarea cunoştinţelor dobândite şi au primit ca recompensă din partea UDTR diplome de participare şi câte o mică trusă medicală cu diferite produse de igiena personală.
„Sănătatea începe din interior şi nu se opreşte la nivelul pielii. Sănătatea radiază dincolo de pielea noastră sub forma acţiunilor noastre. Cum trăim nu afectează doar corpul şi mintea afectează mediul şi spiritul celor din jurul nostru”. Acesta a fost mesajul doamnei Nazighear Mustafa transmis tuturor, copii şi parinţi, la încheierea activităţii Atelier de sănătate „Copiii şi sănătatea” a sucursalei Constanţa UDTR. A fost o zi plină de energie vie şi sănătate. Aşteptăm de pe acum cel de al doilea atelier pentru sănătate.

19 Mayis Atatürk’ü Anma Gençli̇k ve Spor Bayrami Kutlu Olsu!

Ansamblul de dansuri folclorice turceşti Fidanlar al Uniunii Democrate Turce din România a avut un mare succes la concursul internaţional de dans folcloric desfăşurat la Ayvalık şi a câştigat primul loc. Campionatul de Dansuri Populare, care este inclus în programul de activităţi pe anul 2023 al Federaţiei Turce de Dans Popular - IFDO, a avut loc la Centrul de Congrese şi Cultură din Ayvalık.
În total şapte echipe au participat la competiţia desfăşurată pe parcursul a patru zile în diferite centre de cultură din raza localităţii Ayvalık. Echipa de dansatori care a participat la competiţie reprezentând UDTR a fost formată din zece tineri deosebit de talentaţi. Aceştia au fost însoţiţi de alţi 10 tineri din cadrul comisiei de tineret care au reprezentat mai multe localităţi din judeţul Constanţa.
Delegaţia UDTR a sărbătorit cu mare bucurie alături de toţi ceilalţi participanţi la evenimentul din Ayvalık, parte a Comemorării din 19 mai a lui Atatürk, Ziua Tineretului şi Sportului. Înainte de ceremonie, studenţi şi elevi, echipaţi cu steaguri turceşti gigantice, au defilat în această paradă a costumelor tradiţionale şi a drapelelor naţionale unde Ansamblul Fidanlar, echipa noastră de tineri a avut un loc special deoarece ei reprezentau TURCII din Romania.
Ceremonia a început cu importanta depunere de coroane. Primarul, Guvernatorul si mulţi distinşi invitaţi au ţinut discursuri pline de devotament şi respect subliniind semnificaţia şi importanţa zilei. În etapele ulterioare ale ceremoniei, elevii şi studenţii au susţinut momente artistice, dansuri populare şi spectacole sportive.
Acest eveniment semnificativ, 19 mai Comemorarea lui Atatürk, Ziua Tineretului şi Sportului, a fost sărbătorit cu entuziasm şi a atras un mare interes din partea publicului spectator. Cât priveşte concursul, ansamblul Fidanlar UDTR a participat cu un program nou ce a cuprins cinci dansuri Zeybek. Programul prezentat de ei a fost foarte apreciat de publicul numeros care se pare că a depăşit numarul de sase mii de spectatori, deoarece Zeybek-ul are un loc în sufletul oricărui turc, nu doar din Turkiye - Turcia, ci din întreaga lume. Ştim cu toţii că printre cei mai mari iubitori ai dansului Zeybek a fost chiar Mustafa Kemal Atatürk, întemeietorul Republicii Turcia. A fost o alegere de dansuri deosebit de inspirată deoarece ansamblul Fidanlar a primit cupa pe care s-a scris Best Performance. Primarul localităţii Ayvalık i-a felicitat pe tineri la sfârşitul concursului şi le-a urat tuturor succes în continuare în competiţiile viitoare. Suntem mândri că tinerii noştri au obţinut primul loc... la primul lor concurs cu această nouă generaţie!
Felicitări Ansamblul Fidanlar!

Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene la Cumpăna

În data de 27 mai Primăria şi Consiliul Local al comunei Cumpăna în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrata a Tătarilor Turco-Musulmani din Romania, au organizat „Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene” ediţia a XIV -a. Evenimentul s-a desfăşurat în parcul de agrement situat pe strada Strajei din comuna Cumpăna din cu un Concurs de Artă Culinară Tradiţională şi lupte tradiţionale, competiţie de Lupte Turco-Tătăreşti – Küreş. Aici reprezentanţii turci, tătari, aromâni, ruşi-lipoveni, greci şi români din localităţile Cumpăna, Constanţa, Ciocârlia, Dulcesti, Lumina, Mangalia, Medgidia, Valea Dacilor, Agigea, Constanta, Valea Seaca, Topraisar, Valu lui Traian, Poarta Albă, Amzacea au prezentat o vastă paletă de preparate din bucătăriile tradiţionale. La această competiţie au participat reprezentanţi ai etniilor conlocuitoare din judeţul Constanţa. În cadrul concursului de Artă Culinară au fost prezentate, jurizate şi degustate bucate tradiţionale, specifice fiecărei comunităţi, dintre care amintim: plăcintă dobrogeană, sarmale în foi de varză şi de viţă, tochitură dobrogeană, şuberec, cobete, geantîc, kataif, tatli ceorec, revani, musaca, iufca, baclavale şi sarailii.

Participantele la concurs s-au prezentat cu o ofertă deosebit de bogată, iar cele mai apreciate preparate au fost premiate, astfel:

La categoria „sărat”
Locul I – Comunitatea elenă Constanţa
Locul II – UDTR Cumpăna
Locul III – UDTTMR Medgidia
Menţiune – UDTTR Mangalia şi comunitatea româna Cumpăna
La categoria „dulce”
Locul I – UDTR Medgidia
Locul II – UDTTMR Constanţa
Locul III – UDTTMR Dulceşti
Menţiune - UDTTMR Valea Dacilor şi comuna Amzacea

După premiere, toţi cei prezenti s-au bucurat de programul artistic susţinut de ansamburile de dansuri Muguraşii şi Boboceii Cumpenei, Şirinler, Fidanlar, Elpis, Astras din Constanta, Qanara şi Armâna mea – din Ovidiu, Ansamblul „Flori Dobrogene” din Mihail Kogalniceanau, Ansamblul „Luminiţe Dobrogene” din Lumina, Ansamblul „Izvoraşul Dobrogean” din Fântânele, Plai de Dor – din Albeşti, Ansamblul studenţesc al Facultăţii de Arte Ovidius Constanta, Clubul de dans EL-Dance din Techirghiol şi mulţi alţii. La finalul zilei, sportivi din întreg judeţul s-au întrecut în a-şi arăta forţa şi tehnicile de luptă în tradiţionala competiţie de Lupte Turco-Tătăreşti– Küreş. La finalul competiţiei, clasamentul acestei ediţii a fost următorul:

Categoria localnici:
Locul I – Gorgea Stefan
Locul II - Şomandru Lucian
Categoria Tineret:
Locul I – Chivu Andrei
Locul II – Siminiuc Ionel
Categoria Open:
Locul I – Gelil Denis
Locul II – Isleam Serhan

Pe scena gazdă alături de edilul comunei Cumpăna, doamna Mariana Gâju a fost partenerul evenimentului Ing. Osman Fedbi, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România. Au dat curs invitaţiei dl. Şenol Ali, subprefect al judeţului Constanţa şi dl. Emre Yurdakul, consul general al Republicii Turcia la Constanţa, fost premier al României, dna Sevil Shhaideh. Prezenţi au fost şi preşedinţii sucursalelor UDTR Cumpăna şi Valu lui Traian, Bari Muselim şi Tefic Şefchet, preşedinta Comisiei de învăţământ a UDTR. Vildan Bormambet, preşedinta Comisiei de femei Filiz Ismail, preşedintele şi vicepreşedinta Comisiei de religie, Ibraim Temur şi Firdes Musledin, precum şi prof. Melek Osman, responsabil patrimoniu etno-folcloric.

Obiceiuri şi tradiţii turceşti la ţărmul Mării Negre

Sucursala Mangalia a UDTR a reînviat un vechi obicei turcesc, cel al serii de kına-hena, în cadrul proiectului „Obiceiuri şi tradiţii turceşti la ţărmul Mării Negre”, sâmbătă, 20 mai 2023.
Ce ar trebui să ştim despre tradiţia nopţii cu kına-hena. Această ceremonie cunoscută ca noaptea kına/ kına gecesi este o tradiţie turcească de sute de ani. Cu o zi sau două înainte de nuntă, familiile şi prietenii se reunesc, cântă cântece populare tradiţionale şi se aplică kına pe mâna dreaptă a miresei care se înfăşoară cu o cârpă sau o batistă după care se poartă mănuşi. Se mai pune kına şi pe degetul mic al mirelui iar soacra pune un cadou din aur cu kına-hena pe palma miresei. Istoria henei datează de mii de ani, iar legătura ei cu popoarele turcice datează dinaintea islamului. Bunicele noastre îşi aplicau kına pe păr, arătându-şi devotamentul faţă de familie şi Allah demonstrând astfel că sunt pregătite în orice moment să se sacrifice pentru familiile lor. Putem spune chiar că, kına-hena este un simbol asociat cu devotamentul şi dăruirea fiind folosit în trei situaţii: la însemnarea berbecului de sacrificat, a băieţilor care pleacă militari şi a cuplurilor care urmează să se căsătorească.
Tradiţiile nopţii cu kına-hena pot diferi de la regiune la regiune, dar putem găsi şi lucruri comune. Cel mai evident dintre acestea este plânsul viitoarei mirese, căreia i se va aplica henna.
La evenimentul desfăşurat la Mangalia în prezenţa preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, şi a secretarului general Ervin Ibraim, doamna profesor Sibel Memet a organizat şi coordonat o activitate ce a avut ca subiect un astfel de ritual practicat înainte de ziua nunţii, reunind eleve care studiază limba turcă maternă în şcolile din municipiul Mangalia. Toţi invitaţii printre care domnul Şenol Ali, subprefect al judeţului Constanţa, preşedintele şi vicepreşedintele Sucursalei UDTR Mangalia, domnii Ilmi Suliman, respectiv Netfi Mustafa, preşedinta comisiei de cultură a sucursalei Mangalia, renumita scriitoare şi poetă, doamna Urfet Şachir, au urmărit cu emoţie cum în jurul personajului Mireasa, îmbrăcată într-o rochie tradiţională „Bindallı” roşie şi aşezată pe un scaun, s-au învârtit într-un dans minunat mai multe fete cu lumânări în mână cântând cântece populare tradiţionale.
Mesajul cântecelor era trist arătând durerea fiicei care părăseşte casa tatălui ei. De aceea se aşteaptă ca mireasa şi apropiaţii să plângă. Rochia miresei poate avea culoarea roşie, vişinie, verde, bleumarin cu broderie argintie sau aurie. Bindallı sunt de obicei din două piese şi pot fi purtate ca o rochie sau shalvar şi vestă. Viitoarele mirese preferă mai mult culoarea roşie pentru nopţile cu kına, deoarece roşul reprezintă dragostea, afecţiunea şi apartenenţa.
După momentul cântecelor triste mesajul cântecelor se schimbă pentru a aduce veselie deoarece există credinţa că henna-kına aduce noroc şi că mirii cu kına-hena vor avea o căsnicie fericită. Unele viitoare mirese preferă să poarte bindallı numai atunci când se aplică kına-hena, iar în restul timpului, rochiile roşii pot fi preferate pentru a se potrivi spiritului nopţii cu kına-hena. Fetele şi femeile care participă la această noapte tradiţională se îmbracă în conformitate cu spiritul nopţii. Prietenele apropiate ale miresei sunt domnişoare de onoare şi au rochii speciale iar mama şi soacra miresei se aşteaptă să fie la fel de stilate ca mireasa.
Respectând în totalitate cerinţele unui astfel de ritual tradiţional doamna profesor Sibel Memet, preşedinta comisiei de învăţământ a sucursalei Mangalia UDTR a pregatit la această activitate, pe lânga momentul dansului în jurul miresei acompaniate de o selecţie de cântece tradiţionale specifice şi o expoziţie cu cele necesare pentru noaptea cu kına, de la voal kına la cadouri, rochie Bindallı cu caftan, pantofi tradiţionali kına, tavă cu kına, coş cu trăistuţe cu kına şi prăjituri, daruri kına-hena, coroană de kına, tamburine de kına-henna, lumânari cu kına-henna alături multe accesorii şi decoraţiuni specifice.
A fost o activitate minunată pentru care felicităm toate elevele participante care ne – au facut să trăim nişte momente magice, pline de emoţie şi bucurie.

Festivalul Internaţional Multietnic al Păstoritului

Ansamblul de dansuri Tuna al Uniunii Democrate Turce din România, Sucursala Tulcea, coordonat de Nurten Mahmudi, a participat la cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional Multietnic de Folclor al Păstoritului, ce a avut loc în perioada 11-15 mai 2023 la Sarighiol de Deal şi în municipiul Tulcea.
Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc joi, 11 mai 2023, cu prezentarea şi premierea lucrărilor înscrise la concursul de creaţie literală, desen şi fotografie din cadrul Concursului naţional, ediţia a Xl-a, „Tradiţii şi obiceiuri de păstorit”. De asemenea, a fost organizat şi o expoziţie gastronomică cu preparate specifice zonei, sâmbătă 13 mai 2023. Festivalul găzduieşte artişti din judeţul Tulcea, dar şi din provinciile istorice ale României, ba chiar şi din Balcani acolo unde păstoritul a fost şi a rămas una dintre ocupaţiile importante ale oamenilor. Pe parcursul celor patru zile ale festivalului, spectacolele s-au desfăşurat pe scena Casei de Cultură din Sarighiol de Deal şi în Piaţa Civică din Tulcea, unde au participat peste 25 de ansambluri folclorice, în total peste 700 de participanţi din ţară, Bulgaria şi din Macedonia de Nord.
În cea de-a doua zi a evenimentului, Ansamblul de dansuri Tuna a UDTR, a susţinut un program de dansuri folclorice turceşti pe scena festivalului, alături de alte comunităţi etnice cum ar fi: aromâni, ruşi lipoveni, bulgari, greci, romi. Acest festival este singura manifestare de acest gen din Dobrogea şi constă în promovarea unei îndeletniciri de milenii a locuitorilor din spaţiul balcanic ce are ca scop principal cunoaşterea, conservarea şi promovarea tradiţiei şi creaţiei culturale pastorale cu precădere din spaţiul dobrogean, dar şi din toate zonele folclorice ale ţării. Diplomele reprezentanţilor ansamblurilor participante la manifestare au fost decernate de către organizatorii evenimentului Primăria şi Consiliul Local al comunei Beidaud, respectiv şi Asociaţia Culturală Aromână „Dor”.

Noaptea hennei

Cu o zi înainte de nuntă, are loc o ceremonie care poartă denumirea de „noaptea hennei”. Aceasta se face de ambele părţi, dar mai intens şi mai detaliat în casa fetei între femei. În dimineaţa devreme care precede noaptea hennei, pe acoperişul casei băiatului se agaţă un steag de către un stegar ales special pentru aceasta, însoţit de un grup numeros şi vesel. În unele locuri, această distracţie numită „pâinea de pavilion” este urmată de o masă. Agăţarea steagului anunţă că nunta a început în mod oficial. În ziua dinaintea nopţii hennei sau cu câteva zile înainte, este luată zestrea fetei şi dusă la casa băiatului, unde este pregătită camera miresei. Zestrea este dusă de către rudele feminine ale fetei, însoţite de rude din partea băiatului. Femeile din partea fetei sunt cele care aranjează mobila, perdelele, lenjeriile, covoarele, mileurile şi tot trusoul miresei în casa în care urmează să locuiască împreună cu mirele. Trusoul este expus, înainte de nuntă, în casa fetei şi după nuntă, în casa băiatului şi arătat musafirilor. O tradiţie de largă răspândire este aceea când partea băiatului vine după zestrea fetei, una dintre rudele sau prietenele miresei se aşază pe lada de zestre şi cere plata. În ziua dinaintea nopţii hennei, la o oră devreme a dimineţii, un grup de femei din partea băiatului duc la casa fetei henna, îmbrăcămintea cu care urmează să se îmbrace mireasa şi preparatele care vor fi servite şi care poartă denumirea de „mâncarea hennei”. Aerul de nuntă începe să se simtă de-a dreptul, toată lumea este în veselie şi petrecere, în agitaţie şi emoţie, iar mirii în euforie. În ambele familii se manifestă o „dulce” grijă, casa fetei fiind mai plină de viaţă. În casa miresei sunt prietenele ei şi alte invitate. Tinerele necăsătorite şi musafirele cântă şi dansează singure, în timp ce mireasa le priveşte în linişte. În scurt timp, după muzică şi joc, începe ritualul punerii hennei, cel mai important moment al nopţii. Mireasa poartă o ţinută numită „bindallı” („o mie de ramuri”) cu ramuri şi frunze brodate cu fire aurii pe catifea şi îşi acoperă capul cu un voal de tul roşu, brodat. Sarcina de a pregăti şi de a pune henna este dată unei femei care are o căsnicie fericită. După ce henna este pregătită într-un bol de cupru sau argint, se pune pe o tavă decorată cu lumânări. Fetele singure se învârt în jurul miresei cu lumânări în mâini şi cântă cântece populare în timp ce o vârstnică a familiei poartă tava cu henna. După obiceiul „a face mireasa să plângă”, henna este pusă în palma dreaptă şi învelită cu o batistă, apoi se pune o mănuşă. Se servesc apoi dulciuri, halvaua de henna, care este un preparat special de casă, şerbet şi altele. Mireasa se schimbă în haine tradiţionale sau haine şic şi se distrează alături de oaspeţi. Deşi tradiţia nopţii de henna diferă de la o regiune la alta, există un aspect comun şi cel mai cunoscut, anume, plânsul miresei care părăseşte vatra părintească. Din acest motiv, fetele care se învârt în jurul miresei înainte de punerea hennei, cântă pe teme populare, specifice acestei nopţi, melodii precum: „Pe vârfuri înalte”, „Aney, adu henna”, „Noaptea hennei”, ş.a. Unul dintre obiceiurile din timpul punerii hennei este moneda care se pune în palmă, peste henna. În timpul acestui ritual, mireasa nu îşi deschide palma pentru a i se pune henna. Atunci se strigă: „Mireasa nu-şi deschide mâna”, ceea ce înseamnă că soacra trebuie să-i ofere un ban sau o monedă de aur, cadou de henna şi semn al abundenţei în casa viitorului cuplu. Se spune că, în mâinile cui pică moneda s-o pună în palma miresei, acesteia îi va surâde norocul. Fără muzică şi dans, noaptea hennei nu ar avea niciun gust. Dansurile variază de la o regiune la alta, însă sunt preferabile cele orientale, pe lângă cele moderne. Acestea fac ca noaptea hennei să fie plăcută.

(Fragment din articolul „Nunta turcească” din volumul în curs de apariţie „Tradiţii, datini şi obiceiuri turceşti”, publicat în Revista Culturală „Leviathan”, Nr. 4, octombrie-decembrie 2019, p. 92)

Adu, mamă, henna

Adu, măicuţă, henna
Şi scufundă-ţi degetul în ea!
În seara asta îţi sunt oaspete.
Culcă-mă, măicuţă, la sânul tău!

Ca ramura de salcie şi limba de pasăre
Am căzut pradă iubirii,
În zi de iarnă, am pornit la drum
Desculţă şi cu capul descoperit.

Rânduri, rânduri de ziduri
Se stropesc de jur împrejur,
Cei care vin de departe
Se sărută plini de sudoare.

(Vechi cântec popular turcesc, trad. de Urfet Şachir)

Kına Gecesi

Düğünden bir gün önce „kına gecesi” adını taşıyan bir tören düzenlenir. Bu her iki tarafta da yapılır, ancak kızın evinde kadınlar arasında daha yoğun ve daha ayrıntılı olarak yapılır. Kına gecesinden önce sabahın erken saatlerinde, büyük ve neşeli bir grup eşliğinde, erkek çocuğun evinin çatısında, özellikle onun için seçilen bir bayrakçı bir bayrak asar. Bazı yerlerde „bayrak ekmeği” adı verilen bu eğlenceyi yemekle takip eder. Bayrağın asılması düğünün resmen başladığını duyurur. Kına gecesinden bir gün önce veya birkaç gün önce, kızın çeyizi alınır ve gelinin odasının hazırlandığı erkek evine götürülür. Çeyiz, kızın kız akrabaları tarafından, oğlanın tarafındaki akrabaları eşliğinde taşınır. Kız tarafındaki kadınlar, damatla birlikte yaşayacağı evde mobilyaları, perdeleri, çarşafları, halıları, milleri ve tüm gelinin çeyizini düzenleyenlerdir. Çeyiz, düğünden önce, kızın evinde ve düğünden sonra, erkek evinde sergilenir ve konuklara gösterilir. Kızın çeyizinden sonra erkek tarafının gelmesi, gelinin akrabalarından veya kız arkadaşlarından birinin çeyiz sandığın üzerine oturup ödeme talep etmesi yaygın bir gelenektir. Kına gecesinden bir gün önce, sabahın erken saatlerinde, erkek tarafından bir grup kadın, kızın evine kına, gelinin giydirileceği kıyafetler ve ikram edilecek yemekler götürürler ve bu „kına yemeği” olarak adlandırılır. Düğün havası düpedüz hissedilmeye başlar, herkes neşe ve parti, koşuşturma ve duygu içindedir ve gelin ile damat coşku içindedir. Her iki ailede de „tatlı” bir bakım vardır, kızın evi daha canlıdır. Gelinin evinde arkadaşları ve diğer misafirler bulunur. Evli olmayan genç kadınlar ve konuklar tek başlarına şarkı söyleyip dans ederler, gelin ise onları sessizce izler. Müzik ve oyundan kısa bir süre sonra gecenin en önemli anı olan kına yakma ritüeli başlar. Gelin, kadife üzerine altın ipliklerle işlenmiş dalları ve yaprakları olan „bindallı” adlı bir kıyafet giyer ve işlemeli kırmızı tül bir duvak ile başını örter. Kına hazırlama ve yakma görevi mutlu bir evliliği olan bir kadına verilir. Kına bakır veya gümüş bir kapta hazırlandıktan sonra, mumlarla süslenmiş bir tepsiye konur. Bekâr kızlar ellerinde mumlarla gelinin etrafında döner ve türküler söylerken, yaşlı bir kadın tepsiyi kına ile taşır. „Gelini ağlatma” âdetine göre kına sağ avuç içine konur ve bir mendille sarılır, ardından bir eldiven giyilir. Daha sonra tatlılar, özel bir ev yapımı yemek olan kına helvası, şerbet ve diğerleri servis edilir. Gelin geleneksel kıyafetlere veya şık kıyafetlerine dönüşür ve konuklarla eğlenir. Kına gecesi geleneği yöreden yöreye farklılık gösterse de, ortak ve en ünlü bir yönü vardır, yani ebeveyn ocağından ayrılan gelinin ağlamasıdır. Bu nedenle kına yakmadan önce gelinin etrafında dönen kızlar, bu geceye özgü popüler temalar üzerine şarkı söylüyor, „Yüksek tepelerde”, „Aney, kına getir”, „Kına gecesi” gibi şarkılar vb. Kınanın yakması sırasındaki âdetlerden biri de avucun içine kınanın üzerine konulan madeni paradır. Bu ritüel sırasında gelin kına yakmak için avucunu açmaz. Sonra bağırırlar: „Gelin elini açmıyor”, bu da kayınvalidesinin ona bir kuruş veya altın para, bir kına hediyesi ve müstakbel çiftin evinde bolluk işareti vermesi gerektiği anlamına gelir. Gelinin avucunun içine koymak için paranın kimin eline düştüğü, şansına gülümseyeceği söylenir. Müzik ve dans olmadan, kına gecesinin tadı olmaz. Danslar bölgeden bölgeye değişir, ancak modern olanlara ek olarak oryantal olanlar tercih edilir. Geceyi keyifli hale getiriyorlar.

(„Leviathan” Kültür Dergisi’nde yayınlanan “Türk gelenek, görenek ve âdetler” gelecek ciltten “Türk Düğünü” makalesinden alıntı, Sayı. 4, Ekim-Aralık 2019, s. 92)

Kınayı Getir Aney

Kınayı getir aney
Parmağın batır aney
Bu gece misafirem
Koynunda yatır aney

Söğüt dalı kuş dili
Oldum yarin düşkünü
Baş açık yalın ayak
Yola düştüm kış günü

Sıra sıra çeperler
Çepere su serperler
Uzak yoldan geleni
Terli terli öperler

(Eski Türk halk şarkısı)

Ziua Eroilor

Joi, 25 mai 2023, UDTR Uniunea Democrata Turca Din Romania- Sucursala Tulcea a participat la ceremonialul militar şi religios dedicat Zilei Eroilor ce a avut loc la Mausoleul Eroilor din municipiul Tulcea.
Evenimentul a fost organizat de Insituţia Prefectului- Judeţul Tulcea împreună cu Garnizoana Tulcea.
În România, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălţării Domnului.

anonim

Proiect Erasmus

În data de 26.05.2023, ansamblul TUNA al Uniunii Democrate Turce Din Romania- Sucursala Tulcea a fost invitat să susţină un program artistic cu dansuri tradiţionale turceşti, la Şcoala Gimnazială nr 12 Tulcea, în cadrul unui proiect ERASMUS.
In cadrul acestui program, „Educaţie incluzivă- oportunităţi şi provocări pentru viitor” a participat un grup de profesori din localitatea Edirne, Turcia.
După activităţile educaţionale, Grupul de profesori conduşi de domnul Tamer Karakuş a vizitat sediul UDTR. Aceştia au fost încântaţi de eforturile noastre pentru păstrarea, conservarea şi transmiterea tinerelor generaţii a tradiţiilor comunităţii turce din Tulcea.

Karnıyarık

Malzemeler

Kızartmak için:

Bol suda yıkadığınız patlıcanları, pijamalı şekilde soyun ve tuzlu suda bekletin.
3 yemek kaşığı zeytinyağını bir tavada kızdırın. Yemeklik doğradığınız 1 adet soğanı da üzerine ekleyip pembeleşene kadar kavurun. 2 adet doğranmış yeşil biberi ilave edip kavurmaya devam edin.
350 gram orta yağlı kıymayı da ekleyin ve kavrulmakta olan soğanlarla birlikte renk alıp, suyunu çekene kadar pişirin.
Aralarda karıştırıp pişirme işlemine devam ederek sırasıyla; 2 diş sarımsak, yarım tatlı kaşığı domates salçası, yarım tatlı kaşığı biber salçası, 1’er çay kaşığı tuz ve karabiber ekleyin.
2 adet küp doğranmış domatesi ekleyin, 5 dakika kadar pişirdikten sonra ocağın altını kısın ve bir avuç doğranmış maydanozu ekleyip son kez karıştırarak ocaktan alın.
Acısını alıp, pijamalı soyduğunuz 6 adet patlıcanı kızartın.
Fırına dayanıklı bir kaba yerleştirin.
Orta kısımlarından patlıcanları yarın.
Hazırladığınız iç harçtan bol bol ekleyin.
Patlıcanların üzerine birer cherry domates ve biber dilimleri ekleyin.
Karnıyarıkları önceden ısıtılmış 170 derece fırında 20-25 dakika kadar pişirdikten sonra, sıcak olarak, dilerseniz tereyağlı pirinç pilavı eşliğinde servis edin, afiyet olsun!

internet

Kakaolu Yulaf Kepeği Topları

Malzemeler

Yapılışı:

Önce hurmaların çekirdeklerini çıkaralım. Kayısıları da 4-5 parçaya bölün.
Hurma, muz, süt ve kayısıları rondodan geçirelim. Sonra yulaf, tarçın ve kakao ekleyerek tekrar rondoyu çalıştıralım.
Sonra, dövülüş olan fındıkları ilave edip, kaşık yardımı ile karıştıralım.
Hazır olan karışından elimizle küçük toplar yapıp, servis tabağına alalım. Buzdolabında 1-2 saat kadar dinlendirip servis yapalım.
Afiyet Olsun!

internet

Vinete umplute

Ingrediente:

Pentru prăjit:

Mod de preparare:

  1. Curaţă vinetele pe care le speli în apa din abundenţă, şi le înmoaie în apa cu sare.
  2. Încinge 3 linguri de ulei de măsline într-o tigaie. Adăugaţi o ceapă tocată şi prăjiţi-o până devine translucidă. Adăugaţi 2 ardei verzi tocaţi şi continuaţi să prăjiţi.
  3. Adăugaţi 350 de gr de carne de vită cu grăsime medie şi gătiţi-o împreună cu ceapa prăjită până se absoarbe apa.
  4. Se adaugă 2 căţei de usturoi, o jumatate de linguriţă de pasta de roşii, o jumatate de linguriţă de pastă de ardei, câte o linguriţă de sare şi piper negru.
  5. Adaugaţi 2 roşii tăiate cubuleţe, gătiţi 5 minute, apoi închideţi focul şi adăugaţi o mână de pătrunjel tocat şi amestecaţi pentru ultima dată
  6. Stergeţi bine vinetele cu ajutorul unui prosop de bucatarie şi prăjiţi vinete pe care le-aţi curăţat în modelul pijama.
  7. Puneţi într-un tavă termo-rezistentă.
  8. Tăiaţi vinetele în 2 pe lungime şi scobiţi un pic mijlocul.
  9. Adaugăţi umplutură pe care ai pregătit-o în scobitura vinetei.
  10. Ornaţi vânăta umpltă cu felii de roşie cherry şi felii de ardei.
  11. După ce s-au copt vinetele în cuptorul preîncalzit la 170 de grade timp de 20–25 de minute se pot servi alături de orez, poftă bună!

Biluţe de tărâţe de ovăz cu cacao

Ingrediente:

Mod de preparare:

  1. Mai întâi, se scot seminţele curmalelor. Tăiaţi caisele în 4-5 părţi.
  2. Se mixează curmalele, bananele, laptele şi caisele. Apoi adăugaţi ovăz, scorţişoară şi cacao şi continuaţi să mixaţi.
  3. După ce aţi obţinut o pastă adăugaţi alunele măcinate şi amestecaţi-le cu ajutorul unei linguri.
  4. Cu ajutorul mâinilor facem bile mici din amestecul pregătit şi să le punem pe farfuria de servire. Se lasă să se odihnească 1-2 ore la frigider şi se pot servi.