Toate articolele publicate în ediţia nr. 323 a revistei Hakses

Februarie 2023

Ziua limbii materne

În Conferinţa Generală UNESCO din 17 Noiembrie 1999, data de 21 Februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne, prin care se promovează recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume, în special a limbilor grupurilor minoritare. La origine, a fost Ziua Mişcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începînd din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de către poliţie, care au militat pentru recunoaşterea limbii Bengali în Pakistan (ce cuprindea pe atunci statul Bangladesh).
Statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare diferite. În prezent, potrivit statisticilor oficiale, mai mult de jumătate din limbile lumii este pe cale de dispariţie.
Cred că toate acestea ne vor face să fim mai conştienţi în privinţa responsabilităţii ce ne revine în privinţa păstrării limbii materne turce, aici în România, Pentru a nu lasa limba turcă să dispară în România va trebui cu toţii să fim mult mai responsabili şi să acţionăm unitar în vederea promovării ei.

In memoriam Kemal Karpat – 100 de ani de la naştere

Uniunea Democrată Turcă din România-Sucursala Constanţa a marcat împlinirea unui centenar de la naşterea renumitului istoric şi politolog Kemal Karpat (1923-2019), printr-un simpozion organizat, miercuri, 15 februarie 2023, la Constanţa. Simpozionul a reunit reprezentanţi ai administraţiei publice, ai mediului academic, membri ai familiei reputatului profesor Kemal Karpat şi ai sucursalelor UDTR din judeţele Constanţa şi Tulcea. În debutul simpozionului, a fost păstrat un moment de reculegere în memoria zecilor de mii de victime înregistrate în urma cutremurului din Republica Turcia, din 6 februarie 2023. Prezentarea lucrărilor ştiinţifice a fost precedată de o înregistrare video cu profesorul dr. Kemal Karpat, realizată în anul 2015, vorbind în limba română despre locurile natale, despre Dobrogea, acest pământ binecuvântat pe care l-a purtat mereu în suflet şi despre multiplele sale identităţi, care i-au îmbogăţit spiritul. Referindu-se la pământul natal, Kemal Karpat declara în înregistrarea video, în urmă cu 8 ani: „Sunt născut în Dobrogea şi toată viaţa am rămas dobrogean. Deşi mi-am petrecut cea mai mare pare a vieţii mele în afara Dobrogei, petecul acesta de pământ este adânc înrădăcinat în mintea şi sufletul meu. Deci, eu mă consider mai presus de toate dobrogean şi după aceea turc, tătar, român, american şi alte identităţi cu care am fost înzestrat. Pentru mine, Dobrogea este un locaş sfânt. În camera mea de lucru se află harta Dobrogei”.

Conferenţiar univ.dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a UOC a prezentat mesajul asistentei profesorului Kemal Karpat, Profesor dr. Deniz Balgamis, managerul Centrului de Studii Turce din cadrul Universităţii Wisconsin – Madison, Departamentul Istorie, transmis cu prilejul centenarului naşterii renumitului istoric. Profesor Dr. Deniz Balgamis şi-a exprimat gratitudinea faţă de incredibila generozitate a profesorului Kemal Karpat, care a sprijinit studiul bursierilor şi cercetătorilor în domeniul istoriei, în cadrul Centrului de Studii Turce, înfiinţat în anul 2002, precum şi pentru donaţiile de carte făcute Universităţii Wisconsin, numele său fiind gravat pe o plăcuţă alături de numele celor mai importanţi donatori. Profesor Dr. Deniz Balgamis a felicitat Uniunea Democrată Turcă din România pentru organizarea simpozionului „In memoriam Kemal Karpat” şi a afirmat că „se simte onorată să transmită un mesaj cu prilejul centenarului naşterii genialului istoric”.
În continuare, conferenţiar univ.dr. Emanuel Plopeanu s-a referit la lucrarea lui Kemal Karpat intitulată „Studii asupra Politicii şi Societăţii Turce”, care oferă o imagine de ansamblu a evoluţiei societăţii turce după anii ’60, subliniind faptul că „literatura sa ştiinţifică, dedicată evoluţiilor politice, sociale, intelectuale din Turcia post-1945 merită a fi evaluată la adevărata sa valoare şi semnalată generaţiilor actuale şi viitoare de istorici, ca literatură de referinţă”. Decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a afirmat referindu-se la profesorul Kemal Karpat: „Istoricul revendicat de trei ţări: România, Turcia şi Statele Unite ale Americii (unde şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă, din anii `60 şi până la moartea sa, la 20 februarie 2019) şi-a asumat regiunea în care s-a născut, inclusiv în numele său (Karpat, munţii Carpaţi). Mai mult, la finalul unei cariere istoriografice de excepţie, a găsit energie şi timp pentru a ne lăsa o monografie a localităţii Babadag, în apropierea căreia s-a născut. O lucrare atipică deoarece Babadag-ul naşterii sale este inclus în contextul dobrogean şi regional, într-un parcurs ştiinţific care are ca punct de plecare perioada pre-otomană din istoria Dobrogei. Însuşi subtitlul acestei lucrări, apărute cu sprijinul Ambasadei Republcii Turcia la Bucureşti şi al Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă este semnificativ: istoria unei localităţi turco-musulmane monument. Titlu care poate fi uşor extrapolat asupra unei alte localităţi-monument, Medgidia, acolo unde Kemal Karpat a urmat Seminarul Musulman, înainte de a decide să se stabilească în Republica Turcia”. Referitor la importanţa studiilor şi a cărţilor semnate de renumitul istoric, Conf. univ dr. Emanuel Plopeanu a afirmat: „Kemal Karpat este istoricul prin excelenţă al Imperiului Otoman (în perioada secolului al XIX-lea şi până la dispariţia sa) şi al metamorfozării acestuia în actuala Republică Turcia. Am putea afirma, fără teama de a fi acuzaţi de subiectivism, că nu se poate concepe o analiză ştiinţifică, din partea niciunui istoric onest, din nicio parte a globului, fără apelul la vasta literatură de înaltă ţinută academică având ca autor pe Kemal Karpat”.
Lectorul univ. Dr. Cezmi Karasu din Turcia s-a referit în discursul său, înregistrat video, la cărţile publicate de Kemal Karpat în Republica Turcia şi SUA. Câteva reflecţii asupra lucrării „Omagiu profesorului Kemal Karpat” semnată de cercetătorul Muhammed Negiz a prezentat şi Gülten Abdula, preşedinta Sucursalei UDTR Galaţi.

Sevil Shhaideh, fost viceprim-ministru al României şi ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Publice a vorbit despre omul Kemal Karpat, aşa cum îl numea familia „dayım”. Referindu-se la „dayım”, Sevil Shhaideh a afirmat: „El se bucura când se uita în ochii noştri, ai familiei. Toate realizările sale în calitate de istoric, profesor universitar, consilier al unor preşedinţi americani nu aparţin numai familiei, ci întregii comunităţi pe care a reprezentat-o cu mândrie în orice colţ de lume în care s-a aflat. Cel mai important loc în care a fost şi va rămâne Kemal Karpat este în inimile noastre”. Ghiulfer Gafar, nepoata renumitului istoric i-a dedicat unchiului său poezia „Dor” pe care a recitat-o în finalul simpozionului. Diplomele au fost înmânate participanţilor de către preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi.
Simpozionul s-a încheiat cu vernisarea unei expoziţii de cărţi semnate de Kemal Karpat şi publicate în Republica Turcia. La eveniment a fost prezent subprefectul judeţului Constanţa, dl. Şenol Ali, dar şi consulul Republicii Turcia la Constanţa, Ayça Doluküp. Simpozionul a fost moderat de Serin Türkoğlu şi Irfan Memet. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa preşedintelui UDTR, Osman Fedbi, a prim-vicepreşdintelui Iusein Gemal şi a secretarului general Ervin Ibraim.
Simpozionul a fost organizat de Sucursala Constanţa a UDTR în cooperare cu comisiile de cultură şi de tineret ale Uniunii Democrate Turce din România.

Kemal Karpat’ın anısına – doğumunun 100. Yılı

Romanya Demokrat Türk Birliği - Köstence Şubesi, ünlü tarihçi ve siyaset bilimci Kemal Karpat’ın (1923-2019) doğumunun yüzüncü yılını 15 Şubat 2023 Çarşamba günü Köstence’de düzenlediği bir sempozyumla kutladı. Sempozyum, kamu yönetimi, akademi, ünlü profesör Kemal Karpat’ın aile üyeleri ile Köstence ve Tulcea illerindeki R.D.T.B. şubelerinin temsilcilerini bir araya getirdi.
Sempozyumun başında, 6 Şubat’ta Türkiye Cumhuriyeti’nde meydana gelen depremde hayatını kaybeden on binlerce kişinin anısına bir dakikalık saygı duruşunda bulunuldu. Bilimsel çalışmaların sunumundan önce Profesör Dr. Kemal Karpat’ın 2015 yılında çekilen ve doğduğu yerleri, Dobruca’yı, her zaman ruhunda taşıdığı bu mübarek toprakları ve ruhunu zenginleştiren çoklu kimliklerini Romence anlattığı video kaydı gösterildi. Köstence “Ovidius“ Üniversitesi Tarih ve Siyaset Bilimi Fakültesi Dekanı Emanuel Plopeanu, Profesör Kemal Karpat’ın asistanı, Wisconsin - Madison Üniversitesi Tarih Bölümü Türkiye Araştırmaları Merkezi Müdürü Profesör Dr. Deniz Balgamış’ın ünlü tarihçinin doğumunun yüzüncü yılı vesilesiyle yayınladığı mesajı sundu. Dr. Deniz Balgamış, Profesör Kemal Karpat’ın 2002 yılında kurulan Türkiye Araştırmaları Merkezi’ndeki tarih akademisyenleri ve araştırmacılarının çalışmalarını desteklemedeki inanılmaz cömertliği ve Wisconsin Üniversitesi’ne yaptığı kitap bağışları için minnettarlığını ifade etti. Dr. Deniz Balgamış, “Kemal Karpat’ın Anısına” sempozyumunu düzenleyen Romanya Demokrat Türk Birliği’ni kutladı ve “parlak tarihçinin doğumunun yüzüncü yılı vesilesiyle bir mesaj göndermekten onur duyduğunu” söyledi.
UOC Tarih ve Siyaset Bilimi Fakültesi Dekanı Emanuel Plopeanu, Profesör Kemal Karpat’ın asistanı, Wisconsin - Madison Üniversitesi Tarih Bölümü Türkiye Araştırmaları Merkezi Müdürü Profesör Dr. Deniz Balgamış’in ünlü tarihçinin doğumunun yüzüncü yılı vesilesiyle yayınladığı mesajı sundu. Dr. Deniz Balgamış, Profesör Kemal Karpat’ın 2002 yılında kurulan Türkiye Araştırmaları Merkezi’ndeki tarih akademisyenleri ve araştırmacılarının çalışmalarını desteklemedeki inanılmaz cömertliği ve Wisconsin Üniversitesi’ne yaptığı kitap bağışları için minnettarlığını ifade etti. Dr. Deniz Balgamış, “Kemal Karpat’ın Anısına” sempozyumunu düzenleyen Romanya Türk Demokratik Birliği’ni kutladı ve “parlak tarihçinin doğumunun yüzüncü yılı vesilesiyle bir mesaj göndermekten onur duyduğunu” söyledi.
Dr. Emanuel Plopeanu, Kemal Karpat’ın 1960’lardan sonra Türk toplumunun geçirdiği evrime genel bir bakış sunan “Türk Siyaseti ve Toplumu Üzerine Çalışmalar” başlıklı eserine atıfta bulunarak, “1945 sonrası Türkiye’deki siyasi, sosyal ve entelektüel gelişmelere adanmış bilimsel literatürünün gerçek değeriyle değerlendirilmeyi ve mevcut ve gelecek nesil tarihçilere referans literatür olarak işaret edilmeyi hak ettiğini” vurguladı. Tarih ve Siyaset Bilimi Fakültesi Dekanı Profesör Kemal Karpat için şunları söyledi: “Üç ülke tarafından ‘sahiplenilen’ tarihçi: Romanya, Türkiye ve Amerika Birleşik Devletleri (1960’lardan 20 Şubat 2019’daki ölümüne kadar hayatının çoğunu geçirdiği yer), adı da dahil olmak üzere (Karpat, Karpat Dağları) doğduğu bölgeyi üstlendi. Dahası, olağanüstü bir tarihçilik kariyerinin sonunda, doğduğu köy olan Babadağ üzerine bir monografi bırakacak enerji ve zamanı buldu. Doğduğu Babadağ’ın Dobruca ve bölge bağlamında ele alındığı, Dobruca tarihinin Osmanlı öncesi dönemini başlangıç noktası olarak alan bilimsel bir yolculuk olması nedeniyle atipik bir çalışma. Doğduğu Babadağ’ın Dobruca ve bölge bağlamında ele alındığı, Dobruca tarihinin Osmanlı öncesi dönemini başlangıç noktası olarak alan bilimsel bir yolculuk olması nedeniyle atipik bir çalışma. Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçiliği ve Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı Başkanlığı’nın desteğiyle yayımlanan bu eserin alt başlığı oldukça manidar: Bir Türk-Müslüman anıtının tarihi. Kemal Karpat’ın Türkiye Cumhuriyeti’ne yerleşmeye karar vermeden önce Ruhban Okulu’na gittiği bir başka anıt kent olan Medgidia’ya kolayca uyarlanabilecek bir başlık”. Dr. Emanuel Plopeanu, ünlü tarihçi tarafından imzalanan çalışma ve kitapların önemine ilişkin olarak şunları söyledi: “ Kemal Karpat, Osmanlı İmparatorluğu’nun (19. yüzyıldan yıkılışına kadar) ve bugünkü Türkiye Cumhuriyeti’ne dönüşümünün mükemmel bir tarihçisidir. Sübjektivizmle suçlanmaktan korkmadan diyebiliriz ki, dünyanın herhangi bir yerinde dürüst bir tarihçinin yapacağı hiçbir bilimsel analiz, Kemal Karpat’ın kaleme aldığı yüksek akademik değere sahip geniş literatüre başvurmadan düşünülemez. Öğretim Görevlisi, Türkiye’den Dr. Cezmi Karasu video kaydına alınan konuşmasında Kemal Karpat’ın Türkiye Cumhuriyeti ve ABD’de yayınlanan kitaplarına atıfta bulundu. UDTR Galati Şubesi Başkanı Gülten Abdula da araştırmacı Muhammed Negiz’in imzasını taşıyan “Profesör Kemal Karpat’a Saygı” adlı eser üzerine bazı değerlendirmelerde bulundu. Romanya eski Başbakan Yardımcısı ve Kalkınma, Bayındırlık ve Kamu Yönetimi Bakanı Sevil Shhaideh, ailesinin “dayım” dediği Kemal Karpat hakkında konuştu. Sevil Shhaideh, “Dayım “a atıfta bulunarak, “Gözlerimizin içine, ailenin gözlerine baktığında mutluydu. Bir tarihçi, üniversite profesörü ve Amerikan başkanlarının danışmanı olarak elde ettiği tüm başarılar sadece ailesine değil, ziyaret ettiği dünyanın her köşesinde gururla temsil ettiği tüm topluma aittir. Kemal Karpat’ın olduğu ve kalacağı en önemli yer kalplerimizdir.” Ünlü tarihçinin torunu Ghiulfer Gafar, “Dor” (Özlem) şiirini amcasına ithaf etti ve sempozyumun sonunda okudu. Katılımcılara diplomaları R.D.T.B. Başkanı Müh. Osman Fedbi tarafından takdim edildi.
Sempozyum, Kemal Karpat tarafından imzalanan ve Türkiye Cumhuriyeti’nde yayınlanan kitaplardan oluşan bir serginin açılışıyla sona erdi. Etkinliğe Köstence Vali Yrd. Şenol Ali’nin yanı sıra Türkiye Cumhuriyeti Köstence Konsolosu Ayça Doluküp de katıldı. Sempozyumun moderatörlüğünü Serin Türkoğlu ve İrfan Memet üstlendi. Sempozyuma R.D.T.B. Başkanı Osman Fedbi, Birinci Başkan Yardımcısı Iusein Gemal ve Genel Sekreter Ervin Ibraim katıldı.
Sempozyum, R.D.T.B. Köstence Şubesi tarafından Romanya Demokrat Türk Birliği Kültür ve Gençlik Komiteleri ile işbirliği içinde düzenlendi.

Întrevederea liderilor UDTR cu experţi COMEX

O delegaţie condusă de preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a participat la o întrevedere cu membri ai Comitetului Independent de Experţi privind Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, la începutul lunii februarie a acestui an. Din delegaţie au făcut parte: secretarul general Ervin Ibraim, preşedinţii comisiilor de cultură, religie şi tineret, Serin Türkoğlu, Temur Ibraim respectiv Harun Osman şi Sorina Asan, jurnalist. La discuţii a luat parte şi Şenol Ali, subprefect al judeţului Constanţa. Întâlnirea liderilor UDTR cu membrii comitetului de experţi a fost găzduită de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.
Întrevederea a avut loc în contextul monitorizării punerii în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, după prezentarea de către România a celui de-al 3-lea şi al 4-lea Raport periodic. Discuţiile s-au axat în principal pe evoluţiile din domeniul educaţiei, în ceea ce priveşte studiul limbii turce materne. Preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a precizat: „În anul şcolar 2022-2023, sunt înscrişi la învăţământul de stat 4458 de elevi care studiază limba turcă maternă, la toate nivelele de învăţământ primar, gimnazial şi liceal în şcolile din judeţul Constanţa. Cursurile de religie islamică sunt urmate de 3996 de elevi, în timp ce la orele de Istoria şi tradiţiile turcilor din România sunt înscrişi 560 de elevi. Un număr de 62 de cadre didactice, din care 10 sunt educatoare, predau limba turcă şi religia islamică în şcolile din judeţul Constanţa. Elevii noştri studiază limba turcă maternă 4 ore pe săptămână în învăţământul primar şi gimnazial, iar religia islamică o oră pe săptămână. În plus, la clasele a VI-a şi a VII-a se studiază Istoria şi tradiţiile turcilor din România, o oră pe săptămână. În învăţământul liceal, limba turcă se studiază 3 ore pe săptămână, iar religia islamică o oră. Astfel, din punctul nostru de vedere nu sunt probleme în ceea ce priveşte studiul limbii turce materne”. La rândul său, secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, a ţinut să precizeze că orele de limba turcă maternă sunt frecventate şi de elevi de etnie tătară nu numai de etnie turcă.
Experta Mahulena Hofmanova a specificat că în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare este prevăzut ca toate materiile, inclusiv matematica şi fizica să fie studiate în limba maternă. Serin Türkoğlu, preşedinta comisiei de cultură a UDTR a precizat că „elevii studiază limba turcă maternă după orele de curs, în clase special amenajate pe grupe de vârstă. În fiecare clasă există un număr redus de elevi de etnie turcă, nu există clase compacte de elevi de etnie turcă şi din acest motiv nu se pot studia toate materiile în limba turcă”. În acest context, preşedintele Osman Fedbi a sublinat faptul că la începutul anilor 90 mulţi copii au primit burse de la statul turc şi au plecat să studieze în Republica Turcia. „La terminarea studiilor au avut probleme în ceea ce priveşte limba română datorită studierii numai în limba turcă, fapt ce le-a redus şansele de a obţine un loc de muncă în ţara natală sau de a urma cursurile unei facultăţi.
În cadrul discuţiilor, au mai fost abordate evoluţiile la nivelul autorităţilor publice locale în localităţile în care populaţia de etnie turcă depăşeşte procentul de 20%. Liderii UDTR au subliniat faprtul că există inscripţii cu denumirea în limba turcă în toate localităţile în care populaţia depăşeşete procentul de 20%. Mai mult decât atât, reprezentanţii UDTR au specificat că multe din localităţile în care trăiec etnici turci şi-au păstrat vechea denumire din timpul Imperiului Otoman, dând ca exemplu localităţile Babadag, Tuzla sau Techirghiol.
Preşedintele comisiei de tineret a UDTR, Harun Osman, s-a referit la activităţile organizate în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă. Harun Osman a subliniat faptul că în perioada pandemiei, cursurile de limba turcă s-au desfăşurat on line, astfel încât, cât mai mulţi tineri au putut să se conecteze la platforma special creată şi să înveţe limba turcă. De asemenea, liderul comisiei de tineret a mai precizat că, în perioada pandemiei, comunicarea on line a fost intensă, activităţile tinerilor fiind promovate pe reţelele de socializare ale comisiei.
În ceea ce priveşte publicaţiile şi emisiunile radio sau tv în limba turcă, ori destinate comunităţii turce, liderii UDTR au precizat că „în prezent, televiziunea naţională difuzează programe destinate minorităţii turce pe canalele TVR 1- Convieţuiri şi Europolis, La Porţile Orientului, pe TVR2, InfoEtnic pe TVR Info şi Etnikult pe TVR Cultural. O emisiune în limba turcă, „Să învăţăm limba turcă şi Istorie, cultură şi spirit turc”, se difuzează la Galaţi o dată la două săptămâni şi poate fi urmărită şi pe canalul you tube. La Radio Constanţa se difuzează în continuare emisiunea săptămânală în limba turcă, la fel şi Radio România difuzează ştiri despre activităţile UDTR de promovare a valorilor identitare. De asemenea, Radio T, ce aparţine UDTR, emite zilnic în limba turcă în intervalul orar 5.00.-14.00 şi pe internet 24 de ore din 24.”
Schimbul de opinii s-a desfăşurat în traducere simultană română-engleză şi a avut ca scop evaluarea de către experţi, prin întălnirile cu oficiali români şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, a punerii în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei.

R.D.T.B. liderlerinin COMEX uzmanları ile toplantısı

R.D.T.B. Başkanı Müh. Fedbi Osman başkanlığındaki bir heyet, bu yılın Şubat ayı başında Bölgesel veya Azınlık Dilleri Avrupa Şartı Bağımsız Uzmanlar Komitesi üyeleriyle bir toplantıya katıldı. Heyette Genel Sekreter Ervin Ibraim, Kültür, Din ve Gençlik Komiteleri başkanları Serin Türkoğlu, Temur Ibraim ve Harun Osman ile gazeteci Sorina Asan yer aldı. Görüşmelere Köstence Vali Yrd. Şenol Ali de katıldı. R.D.T.B. liderlerinin uzman komite üyeleriyle buluşması Köstence’deki Ulusal Tarih ve Arkeoloji Müzesi’nin ev sahipliğinde gerçekleşti. Toplantı, Romanya’nın 3. ve 4. Periyodik Raporlarını sunmasının ardından, Bölgesel veya Azınlık Dilleri Avrupa Şartı’nın uygulanmasının izlenmesi bağlamında gerçekleştirildi. Tartışmalar ağırlıklı olarak anadil Türkçe’nin öğrenimi açısından eğitim alanındaki gelişmelere odaklandı. R.D.T.B. Başkanı Müh. Fedbi Osman, şunları söyledi: “ 2022-2023 eğitim-öğretim yılında, Köstence İlçesindeki okullarda ilkokul, ortaokul ve lise eğitiminin tüm seviyelerinde Türkçe anadilde eğitim gören 4458 öğrenci devlet eğitimine kayıtlıdır. İslam dini derslerine 3996 öğrenci katılırken, Romanya’daki Türklerin Tarihi ve Gelenekleri dersine 560 öğrenci kayıtlıdır. Köstence ilçesindeki okullarda 10’u öğretmen olmak üzere toplam 62 kişi Türkçe ve İslam dini dersleri veriyor. Öğrencilerimiz ilkokul ve ortaokulda haftada 4 saat Türkçe anadil ve haftada 1 saat İslam dini eğitimi almaktadır. Ayrıca 6. ve 7. sınıflar haftada bir saat Romanya’daki Türklerin tarihi ve gelenekleri üzerine çalışmaktadır. Ortaöğretimde haftada 3 saat Türkçe ve 1 saat İslam dini eğitimi verilmektedir. Dolayısıyla, bizim bakış açımıza göre, anadil Türkçe’nin öğrenilmesinde herhangi bir sorun bulunmamaktadır.” R.D.T.B. Genel Sekreteri Profesör Ervin İbraim ise anadil Türkçe derslerine sadece etnik Türklerin değil etnik Tatar öğrencilerin de katıldığına dikkat çekti. Uzman Mahulena Hofmanova, Avrupa Bölgesel veya Azınlık Dilleri Şartı’nın matematik ve fizik de dahil olmak üzere tüm derslerin anadilde öğrenilmesini öngördüğüne dikkat çekti. R.D.T.B.’nin kültür komitesi başkanı Serin Türkoğlu, “öğrenciler okuldan sonra yaş gruplarına göre özel olarak düzenlenmiş sınıflarda ana dilleri Türkçeyi öğreniyorlar. Her sınıfta az sayıda etnik Türk öğrenci var, etnik Türk öğrencilerden oluşan kompakt sınıflar yok ve bu nedenle tüm dersler Türkçe olarak işlenemiyor.” Bu bağlamda Başkan Osman Fedbi, 1990’ların başında birçok çocuğun Türk devletinden burs alarak Türkiye Cumhuriyeti’nde okumaya gittiğine dikkat çekti. Eğitimlerini tamamladıklarında, sadece Türkçe çalıştıkları için Romence dilinde sorun yaşadılar ve bu da kendi ülkelerinde iş bulma veya üniversiteye gitme şanslarını azalttı.
Görüşmeler sırasında, etnik Türk nüfusunun %20’yi aştığı yerlerdeki yerel kamu makamları düzeyindeki gelişmeler de ele alındı. UDTR liderleri, nüfusun %20’yi aştığı tüm yerleşim yerlerinde Türkçe isimlerin yer aldığı tabelaların bulunduğunu vurguladı. Ayrıca, R.D.T.B. temsilcileri etnik Türklerin yaşadığı birçok bölgenin Osmanlı İmparatorluğu’ndan kalma eski isimlerini koruduğunu belirterek Babadağ, Tuzla veya Techirghiol bölgelerini örnek gösterdiler. R.D.T.B. Gençlik Komitesi Başkanı Harun Osman, Türk Eğitim ve Kültür Merkezi tarafından düzenlenen etkinliklere değindi. Harun Osman, pandemi sırasında Türkçe dil kurslarının çevrimiçi olarak düzenlendiğini, böylece mümkün olduğunca çok gencin özel olarak oluşturulan platforma bağlanıp Türkçe öğrenebildiğini belirtti. Gençlik komisyonu lideri ayrıca pandemi sırasında çevrimiçi iletişimin yoğun olduğunu ve gençlik faaliyetlerinin komisyonun sosyal medyasında tanıtıldığını söyledi. Türkçe ya da Türk toplumuna yönelik yayınlar ve radyo ya da TV programlarıyla ilgili olarak UDTR liderleri “şu anda ulusal televizyonda TVR 1’de Convieţuiri ve Europolis, TVR2’de La Porţile Orientului, TVR Info’da InfoEtnic ve TVR Cultural’da Etnikult adlı Türk azınlığa yönelik programlar yayınlanmaktadır. Galati’te iki haftada bir “Türkçe Öğreniyorum ve Türk Tarihi, Kültürü ve Ruhu” adlı Türkçe bir program yayınlanmaktadır ve you tube kanalından da izlenebilmektedir. Köstence Radyosu haftalık Türkçe programını yayınlamaya devam ederken, Romanya Radyosu da UDTR’nin kimlik değerlerini tanıtmaya yönelik faaliyetleri hakkında haberler yayınlamaktadır. AyrıcaR.D.T.B.’ye ait Radyo T, her gün sabah 5.00’ten öğleden sonra 2.00’ye kadar Türkçe ve 24 saat internet üzerinden yayın yapmaktadır.”
Romence-İngilizce simültane çeviri ile gerçekleşen görüş alışverişi, Avrupa Konseyi Bölgesel veya Azınlık Dilleri Avrupa Şartı’nın uygulanmasının uzmanlar tarafından Romanyalı yetkililer ve ulusal azınlık temsilcileriyle yapılan toplantılar aracılığıyla değerlendirilmesini amaçlıyordu.

6 februarie 2023 ora 04:17…

Turcia nu va uita foarte mult timp această dată când în regiunea Gaziantep - Kahramanmaraş au avut loc două cutremure, una de 7,8 Mw (±0,1) iar cealaltă cu magnitudinea de 7,5 Mw. Aceste două cutremure cu centrul în Kahramanmaraş au zguduit întreaga Turcie. Imediat dupa amplul dezastru milioane de oameni au devenit o singura inimă şi mii de echipe din ţară şi din lume au participat în eforturile de salvare.
Mii de vieţi au rămas sub dărâmături în câteva secunde după cutremurul de 7,7... Vise, speranţe, dorinţe, cămine, familii frumoase au fost distruse într-o clipita. Acea dimineaţă, pentru toţi cei care s-au trezit, a fost o zi deosebit de dureroasă. Nimic nu mai era la fel... Amploarea dezastrului, odată ce a devenit mai clară în următoarele ore a adus durerea „calamităţii secolului” în inimile tuturor. Turcia plângea pentru vieţile pierdute şi toate popoarele lumii erau alături de ei încercând să le aline durerea. Specialiştii salvatori din România au fost printre primele echipe de intervenţie care au plecat să le panseze rănile şi să le dea speranţa pentru „încă o viaţă” salvată din darâmături. Fiecare viaţă salvată din ruine a devenit o nouă speranţă şi un motiv de bucurie pentru cei ce i- au urmărit prin reţelele audio video de comunicare. Echipajele au scos în fiecare zi de sub dărâmături „suflete noi”. Chiar şi după şaptezeci de ore miracolele salvării au venit una după alta, bebeluşi, copii, tineri, bătrânii au fost aduşi în siguranţa la ambulanţele de expertiză medicală şi tratament. Distrugerea a fost simţită atât de mare încât o femeie în vârstă care a fost scoasă câteva zile mai târziu din dărâmături a pus echipajului de salvare următoarea întrebare: Există lumea?
Este important de remarcat faptul că în orice dezastru sau boală care se abate asupra omenirii, 25% din oameni nu păţesc absolut nimic şi acesta este chiar miracolul vieţii.
În foarte multe ţăria au fost create celule de ajutor, comandamente de susţinere şi amenajare a mediului de trai, cu toate cele necesare vieţii zilnice. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor celor afectaţi de cutremurul din sudul Turciei din data de 06.02.2023 Uniunea Democrată Turcă din România s-a implicat prin toţi membrii săi de la toate sucursalele din ţară în campania de ajutorare prin strângere de fonduri şi obiecte de prim-ajutor şi a direcţionat pe toţi cei care doreau să facă donaţii direct către Autoritatea pentru Mangamentul Dezastrelor Naturale (AFAD), din Turcia, prin conturile şi reţeaua de spaţii de depozitare recomandate de Ambasada TC din Bucureşti, Consulatul General TC Constanţa şi TIAD (Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România) care s-au ocupat de depozitarea şi siguranţa transportului lucrurilor donate. Comisia de tineret a Uniunii Democrate Turce din România s-a implicat fizic, timp de mai multe zile în campania de întrajutorare a sinistraţilor din Republica Turcia, prin donaţii personale, prin colectarea şi sortarea de obiecte de strictă necesitate în caz de calamitate din depozitele amenajate. Mulţumim tuturor tinerilor de etnie turcă, liderului comisiei Harun Osman, pentru promovarea conturilor oficiale de ajutor pentru sinistraţi, pentru implicare şi pentru munca depusă. Mulţumim de asemenea, tuturor preşedinţilor şi membrilor Sucursalelor UDTR care s-au implicat în strângerea de ajutoare, membrilor UDTR care au donat sume de bani în conturile bancare deschise de Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti şi de Muftiatul Cultului Musulman din România. În egală măsură le mulţumim şi tuturor celor care ne au fost alături în campania de întrajutorare a sinistraţilor de pe urma cutremurului din Republica Turcia. Recunoştinţa noastră se îndreaptă şi către preotul Tămaş Vasile Antonie din comuna Vâlcele, judeţul Covasna, pentru importanta sa donaţie de obiecte de strictă necesitate, gest ce demonstrează că solidaritatea, empatia şi generozitatea nu cunosc graniţe şi nu ţin cont de naţionalitate sau religie. Mulţumim celor care au semnat în cartea de condoleanţe deschisă la Consulatul Republicii Turcia la Constanţa, celor care au transmis gândurile bune şi sprijinul lor prin scrisori, telefonic sau prin intermediul poştei electronice.

BAŞIN SAĞOLSUN TÜRKİYE

Noul Ambasador al Turciei în vizită la UDTR

Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, ing. Fedbi Osman, a avut prima întrevedere cu noul ambasador al Republicii Turcia în România, E.S. Özgür Kıvanç Altan, vineri, 17 februarie 2023, la sediul central al uniunii din Constanţa. La întrevedere au mai luat parte: prim-vicepreşedintele Iusein Gemal, secretarul general Ervin Ibraim, preşedinţi şi vicepreşedinţi de comisii de specialitate, precum şi ziarişti din cadrul redacţiei „Hakses”.

În debutul întrevederii, preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, şi-a exprimat regretul pentru tragicul eveniment înregistrat în Turcia în dimineaţa zilei de 6 februarie, când în urma unui cutremur de magnitudine 7,8 grade pe scara Richter şi a numeroase replici de peste 5 grade şi-au pierdut viaţa zeci de mii de persoane şi alte zeci de mii au fost rănite. Preşedintele UDTR a transmis prin intermediul ambasadorului Özgür Kıvanç Altan condoleanţe poporului turc, greu încercat de dezastrul din 6 februarie. Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, dl. Emre Yurdakul i-a mulţumit preşedintelui UDTR pentru sprijinirea campaniei de strângere de fonduri şi obiecte de strictă necesitate pentru sinistraţi şi în special tinerilor din comunitate care s-au implicat în colectarea şi sortarea hainelor şi alimentelor. La rândul său, ambasadorul Özgür Kıvanç Altan a mulţumit preşedintelui UDTR, cât şi celor prezenţi pentru implicarea în ajutorarea celor afectaţi de cutremurul din 6 februarie. De asemenea, diplomatul turc a mulţumit autorităţilor române pentru implicare şi pentru mesajele de condoleanţe transmise, atât de Preşedintele Klaus Iohannis, cât şi de primul –ministru şi de membrii cabinetului său.
În cadrul întrevederii, ambasadorul şi-a exprimat gratitudinea faţă de statul român care asigură un climat paşnic minorităţilor naţionale şi finanţează activităţile UDTR de promovare a valorilor identitare ce aparţin etnicilor turci. Ambasadorul Özgür Kıvanç Altan a declarat: „sunteţi priviliegiaţi că trăiţi în acest spaţiu unde vă puteţi exprima liber atât în limba maternă cât şi în ceea ce priveşte credinţa religioasă, lucru de care puţine comunităţi turce din lume se pot bucura. Prin moştenirea voastră culturală îmbogăţiţi spaţiul dobrogean şi păstraţi vie în acestă zonă a Europei limba şi cultura turcă”.
La întâlnirea cu diplomatul turc a luat parte şi subprefectul Şenol Ali. A fost întâia vizită de curtoazie efectuată de diplomatul turc la Constanţa, pentru a avea întrevederi atât cu edilul oraşului, cât şi cu liderii UDTR, directorul Radio T, prof. Ervin Ibraim, precum şi cu muftiul Murat Iusuf. Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti a vizitat Radio T unde a fost primit de directorul Ervin Ibraim şi de colectivul redacţional şi tehnic format din: Selmin Abaz, Derya Halil şi Fatih Osman.
Ambasadorul Özgür Kıvanç Altan a fost însoţit de Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, dl. Emre Yurdakul, de Consulul Ayça Doluküp şi de Muftiul Cultului Musulman din România, dl. Murat Iusuf. La finalul întrevederii, preşedintele Osman Fedbi i-a oferit diplomatului turc un tablou cu Cazinoul din Constanţa, clădire emblematică a oraşului.
Özgür Kıvanç Altan este noul ambasador al Republicii Turcia la Bucureşti din luna ianuarie a acestui an. Şi-a început cariera de diplomat în cadrul Ministerului de Externe al Republicii Turcia în 1996, an în care a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Ankara. Özgür Kıvanç Altan a mai absolvit şi un master în Relaţii internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice din Ankara în 1996, iar în anul 2005 a urmat cursurile Colegiului de Apărare NATO. A îndeplinit misiuni diplomatice în Bosnia Hertzegovina, Grecia, Belgia şi Statele Unite ale Americii. Printre funcţiile diplomatice îndeplinite se numără cea de Consul General la Consulatul General al Republicii Turcia din Miami şi cea de Consilier la Reprezentanţa Permanentă a Turciei la NATO. Özgür Kıvanç Altan s-a născut la Ankara în 1973, este căsătorit şi are doi copii.

Yeni Türk Büyükelçisi R.D.T.B.’yi ziyaret etti

Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Müh. Fedbi Osman, Türkiye Cumhuriyeti’nin yeni Romanya Büyükelçisi Sayın Özgür Kıvanç Altan ile 17 Şubat 2023 Cuma günü Birliğin Köstence’deki merkezinde ilk görüşmesini gerçekleştirdi.

Toplantının başında R.D.T.B. Başkanı Müh. Fedbi Osman, 6 Şubat sabahı Türkiye’de meydana gelen ve Richter ölçeğine göre 7.8 şiddetinde bir deprem ve 5 derecenin üzerinde çok sayıda artçı sarsıntının on binlerce insanın ölümüne ve on binlercesinin yaralanmasına yol açtığı trajik olaydan duyduğu üzüntüyü dile getirdi. R.D.T.B. Başkanı, Büyükelçi Özgür Kıvanç Altan aracılığıyla 6 Şubat felaketinin acısını yaşayan Türk halkına taziyelerini iletti. Görüşme sırasında Büyükelçi, Romanya devletine ulusal azınlıklar için barışçıl bir ortam sağladığı ve R.D.T.B. ‘nin etnik Türklerin kimlik değerlerini tanıtmaya yönelik faaliyetlerini finanse ettiği için teşekkürlerini ifade etti. Büyükelçi Özgür Kıvanç Altan şunları söyledi: Kendinizi hem anadilinizde hem de dini inançlarınızda özgürce ifade edebildiğiniz bu yerde yaşama ayrıcalığına sahipsiniz ki bu, dünyada çok az Türk toplumunun sahip olabileceği bir özelliktir. Sizleri burada böyle görmek bir memnuniyet veriyor. Bizim burada ata yadigarı, tarihi, dini, dil bağımız bulunan bu güzel insanlara bu özgürlü tanımışsınız, hem onlar bu ülkenin ayrılmaz bir parçası ve güzel katkıda bulunuyorlar, bu önemli bir katkı, bir yandan da katkıyı yaparken kendileri olabiliyorlar.“
Türk diplomatla yapılan görüşmeye Kaymakam Şenol Ali de katıldı. Türk diplomatın Köstence’ye yaptığı bu ilk nezaket ziyaretinde Köstence Belediye Başkanı’nın yanı sıra UDTR yöneticileri, Radyo T Müdürü Profesör Ervin Ibraim ve Müftü Murat Iusuf ile de görüşüldü. Bükreş’teki Türkiye Cumhuriyeti Büyükelçisi Radyo T’yi ziyaret etti ve burada müdür Ervin İbraim ile Selmin Abaz, Derya Halil ve Fatih Osman’dan oluşan editoryal ve teknik ekip tarafından kabul edildi.
Büyükelçi Özgür Kıvanç Altan’a Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sayın Emre Yurdakul, Konsolos Ayça Doluküp ve Romanya İslam Kültü Müftüsü Sayın Murat Yusuf eşlik etti. Özgür Kıvanç Altan, bu yılın Ocak ayından bu yana Türkiye Cumhuriyeti’nin Bükreş Büyükelçisi olarak görev yapmaktadır. Diplomatik kariyerine 1996 yılında Ankara Üniversitesi Siyasal Bilgiler Fakültesi’nden mezun olduktan sonra Türkiye Cumhuriyeti Dışişleri Bakanlığı’nda başlamıştır. Özgür Kıvanç Altan ayrıca 1996 yılında Ankara Siyasal Bilgiler Fakültesi Uluslararası İlişkiler Bölümü’nden yüksek lisans derecesi ile mezun olmuş ve 2005 yılında NATO Savunma Koleji’ne katılmıştır. Bosna Hersek, Yunanistan, Belçika ve Amerika Birleşik Devletleri’nde diplomatik görevler yürütmüştür. Diplomatik görevleri arasında Türkiye Cumhuriyeti Miami Başkonsolosluğu’nda Başkonsolosluk ve Türkiye’nin NATO Daimi Temsilciliği’nde Müşavirlik bulunmaktadır. Özgür Kıvanç Altan 1973 yılında Ankara’da doğdu, evli ve iki çocuk babasıdır.

21 Februarie – Ziua Internaţională a Limbii Materne

La 21 februarie, se celebrează Ziua Internaţională a limbii materne, un eveniment ce promovează diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume. Ziua internaţională a limbii materne este sărbătorită în fiecare an începând din februarie 2000, ca urmare a adoptării Rezoluţiei 37 în cadrul celei de-a treizecea sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din noiembrie 1999. Ca amintire, 2008 a fost declarat în rezoluţia Adunării Generale a ONU drept Anul Internaţional al Limbilor, iar 2010 a devenit Anul Internaţional pentru apropierea culturilor. Statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, printre care şi România, marchează acest moment prin manifestări culturale şi educaţionale, menite să sublinieze importanţa conservării limbii materne şi a folosirii acesteia în viaţa cotidiană. De asemenea, prin celebrarea diversităţii lingvistice se marchează, de fapt, înţelegerea, toleranţa şi dialogul, ce sunt valori fundamentale ale lumii democratice.

Prin introducerea Zilei limbilor materne în calendarul internaţional, UNESCO a solicitat ţărilor să dezvolte, să sprijine şi să intensifice activităţile care vizează respectarea şi protejarea tuturor limbilor, în special a limbilor aflate în pragul dispariţiei. Cu acest prilej, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. UNESCO consideră că „limbile materne sunt cele mai puternice instrumente de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial. Iar toate acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi, atât, la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume, pentru a construi o solidaritate bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Doar stăpânind prima limbă sau limba maternă, abilităţile de bază privind cititul, scrisul şi numărarea vor putea fi dobândite. Totodată, limbile locale, în special cele minoritare şi autohtone, transmit culturi, valori şi cunoştinţe tradiţionale, jucând astfel un important rol în promovarea unui viitor durabil.
Fiecare limbă este unică în felul său, de aceea reprezintă o valoare culturală foarte mare, care trebuie să fie păstrată cât mai mult timp. Orice măsuri întreprinse pentru răspândirea limbilor native contribuie la diversitatea lingvistică şi la educaţia multilingvă, şi fiecare individ trebuie să se familiarizeze cu tradiţiile lingvistice şi culturale ale ţărilor lor. Acest lucru permite consolidarea solidarităţii bazate pe înţelegere reciprocă şi dialog, însă, o mare atenţie ar trebui să fie acordată limbii materne, deoarece este un instrument de comunicare, reflecţie şi percepţie, ce descrie viziunea noastră despre lume. Limbajul este de asemenea, capabil să reflecte legătura dintre trecut, prezent şi viitor, fiind un mod de exprimare a creativităţii. Limba maternă lasă o amprentă unică pentru fiecare individ din momentul naşterii. O persoană îşi înţelege limba maternă încă din fragedă pruncie, când se naşte, începe treptat să vorbească limba vorbită de oamenii din jurul său în familie. Putem spune că limba maternă ne formează conştiinţa în cadrul culturii încorporate în ea.
Pentru comunitatea turcă din România, ziua de 21 februarie nu reprezintă numai un prilej de sărbătorire a limbii materne, ci şi o ocazie de a-şi concentra activităţile pe păstrarea şi promovarea tradiţiilor lingvistice ale minorităţii naţionale turce din România. Chiar dacă membrii comunităţii turce sunt foarte bine integraţi în societate şi folosesc în mod curent limba română, elevii au acces la studiul limbii materne prin programele, orele de curs predate în instituţiile de învăţământ şi prin materialele editoriale în limba turcă sau bilingve, ce contribuie la conservarea sentimentului apartenenţei şi la împrospătarea cunoştinţelor lingvistice ale membrilor comunităţii turce.
Astfel, anul acesta, această zi a fost marcată de Casa Corpului Didactic din Constanţa prin organizarea unei manifestări pe teme culturale, lingvistice şi educative, de către instituţiile de învăţământ în colaborare cu minorităţile etnice din Dobrogea, pentru a evidenţia diversitatea şi conturarea specificităţii fiecăreia dintre culturi în parte. Spectacolul „Cântecul şi Poezia Limbii Materne” dedicat acestei zile s-a desfăşurat pe scena Palatului Copiilor unde au participat alături de profesorii coordonatori, elevi de diferite etnii, cum ar fi: turcă, tătară, aromână, ucraineană, albaneză, elenă, ruşilor lipoveni. Evenimentul s-a derulat printr-un program ce a cuprins dansuri populare tradiţionale specifice etnicilor, urmat de cântece interpretate de aceste minorităţi, precum şi o serie de poezii recitate în limba lor maternă. Participanţii acestui moment cultural au fost răsplătiţi de către publicul din sală cu multe aplauze pentru interpretările frumoase în limba maternă a fiecăruia, după care a urmat vizionarea unei expoziţii organizate în cadrul acestui program.
Evenimentul a fost o activitate frumoasă unde, pentru încă odată organizatorii şi profesorii coordonatori ai elevilor minorităţilor etnice din România, au reuşit prin interpretarea cântecelor şi poeziilor să evidenţieze diversitatea şi conturarea specificităţii fiecăreia dintre culturi în parte, şi nu în ultimul rând, dragostea pentru limba maternă.

Atelierul de creaţie

Obiectivul principal al UDTR este protecţia identităţii etnice şi transmiterea valorilor materiale şi imateriale generaţiei tinere. O parte din cultura nostră este şi măiestria turcoaicelor doamnelor de a croşeta, tricota, împleti într-un cuvânt de a înfrumuseţa şi împodobi căminul familiei. Generaţia mea s-a bucurat de serile în care bunicile îşi adunau nepoatele, rudele pentru a lucra mileuri, feţe de mese, zestra tinerilor fete totul însemnând migală, măiestrie, frumuseţe. Astăzi aceste obiceiuri s-au pierdut, locul acestor minunăţii fiind luate de mileuri fabricate.
Uniunea Democrată Turcă din România prin aceste ateliere de creaţie, doreşte să revigoreze tradiţiile, învăţând tinerele fete să croşeteze, să împletească, într-un cuvânt să se bucure de tot ce este frumos.
Şi anul acesta, Comisia de Cultură a Uniunii Democrate Turce din România a organizat Atelierul de creaţie: cercei, coliere tradiţionale turcesti, păpusi tricotate şi brăţări, ediţia a V a adresat elevilor şi profesorilor şi a avut loc in patru centre.
În data de 17.02.2023 elevii s-au întâlnit la Centrul cultural al UDTR unde s-a organizat atelierul, oaspeţi de onoare fiind TVR 1. Al doilea atelier s-a desfăşurat la Filiala Cobadin a UDTR, iar în data de 18.02.2023 atelierul s-a organizat la Filiala Constanţa şi la Filiala Medgidia a UDTR. Anul acesta vedetă pot spune că au fost păpuşile tricotate realizate de d-na Nunu Ramazan deja cunoscută pentru măiestria sa şi pentru personajele care le dă viaţă.
Acţiunea s-a desfăşurat în prezenţa echipei TVR condusă de jurnalista Dana Ioniţă.
La eveniment s-au implicat tinerii din Comisia de Tineret „M.K. Atatürk” a Uniunii Democrate Turce, elevi participanţi la echipele folclorice UDTR, elevi ce studiază limba turcă maternă. S-a mizat pe originalitate, pe calitatea materialelor, impactul estetic, pe frumuseţea artizanatului şi a lucrului realizat cu dragoste şi dăruire. Tinerii au învăţat să realizeze manual aceste bijuterii, mărţişoare şi păpuşi.

Educaţia pentru sănătate în familie

A devenit o tradiţie pentru comisia de femei de a organiza anual simpozionul „Educaţia pentru sănătate în familie”. Evenimentul s-a desfăşurat în data de 26 februarie 2023 în sala de protocol a unui resturant din Constanţa şi a adunat membrele din sucursalele: Constanţa, Cobadin, Valu lui Traian, Hârşova, Eforie, Medgidia, Mangalia şi Tuzla. Tema simpozionului fiind foarte importantă pentru femei şi implicit pentru sănătatea familiei, anul acesta s-a pus accent pe perioada de postpandemie şi efectele ei, nutriţie, stil de viaţă sănătos, şi prevenţie. Invitaţi au fost dr. Melek Niculescu medic pediatru şi dr. Yener Suliman, medic rezident Urologie. Evenimentul a fost organizat de doamnele Filiz Ismail, preşedinta comisiei de femei şi d-na Durie Accoium, vicepreşedinta comisiei.
La eveniment a participat d-na av. Yurdacul Mutlu, soţia d.nului Consul General a Republicii Turcia la Constanţa, d-na Serin Turkoglu peşedinta comisiei de cultură şi d-na Elif Osman vicepreşedinta comisiei de tineret. Sănătatea familiei, sub toate aspectele ei: fizic, psihologic şi spiritual – este foarte importantă pentru doamnele din comunitatea turcă, este esenţială pentru creşterea unor copii sănătoşi, fericiţi iar rolul cel mai important îl are femeia, ea fiind nucleul familie, despre acest aspect a vorbit în deschidere d-na Melek Osman responsabil patrimoniu cultural. D-na dr Melek Niculescu a vorbit doamneleor despre promovarea sănătăţii ca fiind un termen care presupune o abordare multidimensională de îmbunătăţire a stării de sănătate, care include activităţi de educaţie, prevenirea îmbolnăvirilor activităţi de promovare a unor schimbări comportamentale şi de stil de viaţă. Tot în alocuţiunea ei d-na doctor a explicat despre faptul că după perioada de pandemie au apărut o serie de lucruri care nu au existat înainte de pandemie cum ar fi: multe miocardite, un număr mai are de boli autoimune, boli articulare ca o consecinţă a lipsei de mişcare, greutate în exces etc. Nu au fost doar prezentate, aceste aspecte chiar au fost dezbătute de doamnele participante la simpozion. D-nul dr. Yener Suliman, medic rezident urolog a prezentat principalele apecte legate de bolile renale şi modalităţi de prevenire.
Aceste activităţi sunt benefice pentru sănătatea femeilor şi a familiei.

Miraç Kandili

17-18 februarie 2023 gününe bağlayan gece, mukaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi olan ve pek çok ilahi lütuf ve ihsanla dolu Miraç Kandilini idrak ettik. İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculuğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: “Kendisine ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu (Muhammed’i) bir gece Mescid-i Haram’dan çevresini bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa’ya götüren Allah’ın şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla görendir.”
Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahi rahmet ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuçlarından biri, İslâm’ın beş temel esasından biri olan beş vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, imanın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah’a en sevimli olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva ehlinin göz aydınlığı, mü’minlerin miracıdır. Bu sebeple, her mü’min namaza başladığında, namazın kendisinin miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah’ın huzurunda bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şerefine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç, Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu geceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu, dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda hissedelim. Yüce Dinimiz İslam’ın “yaratılanı yaratandan ötürü sevme” prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül, ve ruh temizliğinden geçtiğini unutmayalım.
Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm Müslümanlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler. Camilerde Kuran-ı Kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliği, Mangalia, Cobadin, Fântâna Mare, Măcin, Bucureşti, Köstence şubelerine ikramda bulundu. Allah dualarımızı kabul etsin.

Sărbătoarea Miraj

În noaptea de 17-18 februarie 2023 a avut loc Sărbătoarea Miraj care este din cele două părţi ale călătoriei nocturne a profetului Muhammed în timpul nopţii. Miraj înseamnă înălţare şi reprezintă înălţarea lui Muhammed la cele şapte ceruri şi discuţia pe care a purtat-o cu Allah. Această călătorie a avut loc în noaptea de 27 Recep în cel de-al doisprezecelea an după revelaţie. Musulmanii postesc în timpul zilei de 27 Regep şi îndeplinesc fapte bune, iar seara se adună în moschei şi îndeplinesc rugăciuni. Călătoria nocturnă a fost „darul de alinare” pe care Allah i l-a făcut lui Muhammed, după moartea unchiului şi protectorului său, Abu Talib şi moartea soţiei sale dragi Hatija.
Această călătorie este relată în Coran şi în hadith-urile profetului. Despre acest eveniment miraculos se vorbeşte în Sura Al-‘Isra şi Nacm.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Sfânt: Mărire Celui care l-a dus pe robul Său în timpul unei nopţi de la Moscheea Al-Haram la Moscheea Al-Aqsa, a cărei împrejurime am binecuvântat-o, ca să-i arătăm din semnele Noastre. El este cu adevărat Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul!” (Coran, Sura Al-‘Isra, 17:1).
„Aceasta este o dezvăluire ce i-a fost dezvăluită./ I-a făcut-o cunoscut-ă cel tare la putere, / cel cu iscusinţă, ce s-a aşezat. / pe orizontul cel mai înalt / apoi s-a apropiat stând aninat / El era la o depărtare de două aruncături de suliţă / şi atunci i-a dezvăluit robului său cee ace i-a dezvăluit / Inima nu a socotit amăgire cee ace el a văzut. / Vă îndoiţi de ceea ce El a văzut? / El l-a văzut încă o dată, / lângă Lotusul de la capăt / unde se află grădina lăcaşului / atunci când lotusul era învăluit de cee ace era învăluit. / Privirea sa nu s-a abătut şi nici nu a fost stingherită ” (Coran, Sura Al-Nacm, 52:4-18).
Potrivit acestei nopţi avem relatările profetului:
Acest eveniment miraculos a fost relatat astfel de Malik ibn Sa’sa’a: Mesagerul lui Allah a călătorit trup şi suflet, cu voia lui Allah, pe un animal asemănător unui cal, numit Al-Buraq, în tovărăşia îngerului Gabriel, de la moscheea sfântă din Mekka, la îndepărtata moschee din Ierusalim.
Acolo a descălecat, şi-a legat calul de o verigă de la poarta moscheei şi a condus profeţii în rugăciune. După aceea Gabriel l-a purtat trup şi suflet spre ceruri. Profetul şi Îngerul Gabriel şi-au continuat ascensiunea până când au ajuns într-un loc în care Îngerul Gabriel s-a oprit. Acesta era cel mai îndepărtat loc în care îngerul Gabriel avea voie să ajungă. Era Copacul de Lotus (Copacul Sfârşitului), vârful sau punctul de la care creaturile nu pot trece mai departe. Nicio creatură nu putea trece de acea limită, în afară de Muhammed. Profetul a spus că a ajuns într-un loc unde putea auzi peniţele ce însemnau destinele oamenilor.
Înaintând în sferele cereşti i-a întâlnit pe Adam, tatăl omenirii, pe Ioan, fiul lui Zaharia si pe Isus, fiul Mariei, în a treia pe Iosif (Yusuf), în a patra pe Profetul Enoch (Idris), în a cincea sferă pe Aaron (Harun), în a şasea pe profetul Moise (Musa) iar în cea de-a şaptea sferă l-a întâlnit pe Avraam (Ibrahim). Toţi profeţii l-au salutat şi şi-au exprimat credinţa în profeţia sa.
Profetul a ajuns în faţa lui Allah, primind: Rugăciunea Attahiyatu, dialogul dintre Allah şi profet în noaptea de Miraj, care se recită în timpul salat-ului. (Toate saluturile sunt pentru Allah. Toate actele de slăvire şi faptele bune sunt pentru El. Pacea, mila şi binecuvântarea lui Allah să fie asupra ta, o, profetule. Pacea să fie asupra noastră şi asupra tuturor servitorilor dreptcredincioşi ai lui Allah. Mărturisesc că nu există altă divinitate în afară de Allah şi că Muhammed este robul şi Trimisul Său!”, cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii, ultimele două versete din Sura Al-Bakara (2: 285-286) cunoscute sub denumirea de ‘Amenerrasulu’. Tot în această noapte profetul a primit vestea că persoanele care au murit fără să-i aducă asociaţi lui Allah li se vor ierta păcatele şi vor merge în rai, vestea că cineva care intenţionează să facă o faptă, dar nu reuşeşte să o îndeplinească va primi o faptă bună, dacă o îndeplineşte va primi de zece ori mai mult şi cele 12 principii ale islamului aşa cum sunt menţioante în Sura Al-Isra, 17:22-39. De asemenea, el a văzut Raiul şi râul Kawthar pe care i l-a promis Allah.

Osmanlı Devletinde Gemi Teknolojisi

İmparatorluk dönemi Türkiyesinde tersaneler aynı zamanda deniz teknolojisinin keşif merkezleriydi. Buralarda her türlü deniz keşifleri tecrübe edilirdi.
Teknik ilerlemeye çok önem veren ve birçok şahsi teknik buluşu da olan Fatih Sultan Mehmed ne kadar büyük gemi yapmanın kâbil olduğunu anlamak istedi. Bu amaçla 3.000 tonluk bir gemi yaptırdı. Zırhlı olmayan ve asıl malzemesi ahşap – tahta olan 3.000 tonluk gemi muazzam bir gemidir ki dünya tarihinde o güne kadar böyle bir gemi yapılmamıştı.
Fatih’in bu gemsi tersane tezgâhından indirilince battı. Bu zamana kadar görülmemiş en büyük çapta topların mühendisi olan Fatih’in gemi mühendisliğinde de başka deneyler ve yeni keşifler yapmaya ömrü vefa etmedi.
Fakat onun giriştiği bu tecrübe oğlu II. Bayazid’e örnek oldu ve birbiri ardınca çalışmalar yapıldı. Nihayet 1488’de İstanbul’da 2.500 tonluk bir baştarda (büyük gemi) haliçte kızaklarından denize indirildi.
Bu geminin sadece iç döşemesi için bu günkü para ile 2 trilyon 64 milyar para harcanmıştı. Dünya tarihinde o güne kadar bu büyüklükte bir gemi asla yapılmamış, yapılması tasavvur dahi edilememişti. Geminin 2.000 mürettebatı ve 120 yivli uzun menzilli topu vardı. Bu gemi II. Bayezid tarafından kaptan-ı derya Mesih Paşa’ya paşalık gemisi olarak verildi.
XVI. asra gelindiğinde 3.000 tonluk gemilerde yapılabilindi. 1710’da yine İmparatorluk Türkiyesinde imal edilere Haliç’den denize indirilen bir kalyon (yelkenli büyük harp gemisi) 3.300 mürettebatlı ve dünyanın en büyük teknesiydi.
IV. Murad devrinde (1623–1640) yapılan kadırgalar arasında bir tanesi vardı ki 3.120 mürettebatlı ve 150 toplu adeta bir devdi. 1827 de Navarin faciası ile Osmanlı donanması yakılınca, II.Mahmud süratle donanmayı yeniletti. Gemi mühendislerine inşa ettirttiği 1,400 mürettebatlı 124 toplu gemi vardı ki yeryüzünün en iyi harp gemisiydi, bir benzeri sadece İngiliz donanmasında vardı.

internet

Tehnologia navelor în Imperiul Otoman

Şantierele navale din Turcia imperială au fost şi centrele de descoperire ale tehnologiei navale. Aici au fost experimentate o multitudine de tehnologii în domeniul maritim.
Fatih Sultan Mehmed, a acordat o mare importanţă progresului tehnic şi a avut multe invenţii tehnice personale. El a vrut să înţeleagă cât de mare era posibilitatea să construiască o navă şi a construit o navă de 3.000 de tone în acest scop. Nava de 3.000 de tone, care nu este blindată şi al cărei material principal este lemnul, este o navă imensă care nu a mai fost construită până la acel moment în istoria lumii.
Această navă a lui Fatih s-a scufundat când a fost descărcată din şantierul naval. Fatih, care a fost inginerul celor mai mari tunuri văzute vreodată, nu a apucat să trăiască pentru a face şi alte experimente şi noi descoperiri în ingineria navelor.
Dar această experienţă a fost contiunuată de către fiul său Bayazid al II, care în 1488 a construit o navă mare de 2.500 de tone care a fost lansată la apă la Cornul de Aur din Istanbul.
Doar pentru interiorul acestei nave, 2 trilioane 64 de miliarde de dolari au fost cheltuiţi în banii din zilele noastre. În acel moment din istoria lumii, o navă de această dimensiune nu fusese niciodată construită sau poate chiar imaginată. Nava avea un echipaj de 2.000 de personae şi 120 de tunuri cu rază lungă de acţiune. Această navă a fost data de către Baiezid al II amiralului Messiah Pasha ca navă imperial.
Până în secolul al XVI lea, se puteau construi nave de 3.000 de tone. În 1710, un galion (navă de război mare cu vele) fabricat în Turcia Imperială şi lansat din Cornul de Aur era cea mai mare ambarcaţiune din lume, cu un echipaj de 3.300 de oameni.
În timpul domniei lui Murad al IV (1623-1640), a existat o galeră gigantică cu un echipaj de 3.120 şi 150 de tunuri. În anul 1827 flota otomană a fost arsă în dezastrul de la Navarin iar Mahmud al II. a reînnoit rapid flota. Erau 124 de nave cu un echipaj de 1.400, pe care le-au construit ingineri navali. Aceste tip de navă era cea mai bună navă de război din lume, una similară se găsea doar în marina britanică.

Tas Kebabı

Malzemeler

800 gram kuşbaşı dana eti
1yemek kaşığıayçiçek yağı
2 yemek kaşığıtereyağı
1adetorta boy kuru soğan
3diş sarımsak
1yemek kaşığıun
1tatlıkaşığı domates salçası
1tatlı kaşığıtuz
2 adetorta boy patates
1adetorta boy havuç
3 su bardağısıcak su
4 adettane karabiber

Nasıl Yapılır

1 yemek kaşığı sıvı yağ ve 2 yemek kaşığı tereyağını tencerede kızdırın. Üzerine 800 gram dana kuşbaşı etini ekleyin ve etler suyunu salıp çekene kadar kavurun.
Yemeklik doğranmış 1 adet soğanı ve 3 diş doğranmış sarımsağı da ekledikten sonra etlerle beraber kavurmaya devam edin.
Bu aşamada ekleyeceğiniz 1 yemek kaşığı unu, kokusu çıkana kadar yaklaşık 2-3 dakika etlerle birlikte kavurun. 1 tatlı kaşığı salçayı ekleyin ve karıştırın.
Ardından 1 tatlı kaşığı tuz, 1 adet küp doğranmış patates, 1 adet küp doğranmış havuç ve 1 çay kaşığı karabiberi de ekleyip 3 su bardağı su ilave edin.
Kapağını kapattığınız tencerede, kısık ateşte 30 dakika kadar pişirin.
Kıvamlı bir sos halini alan suyu ve sebzelerle birlikte pişen eti, sıcak olarak bekletmeden servis edin. Afiyetler olsun!

internet

Elmalı Pasta

Malzemeler

3 su bardağı un
1 çay bardağı pudra şekeri
1 adet yumurta
1 çay bardağı yoğurt
200 gram margarin
1 paket kabartma tozu
1 paket vanilya

Elmalı harç için:

4 adet rendelenmiş elma
1 tatlı kaşığıtarçın
3 yemek kaşığıtoz şeker

Üzeri için:

3yemek kaşığıpudra şekeri

Nasıl Yapılır

Elmalı harcı hazırlamak için; rendelenmiş elmaları, toz şeker ve tarçın ilavesiyle elmalar suyunu çekene kadar yaklaşık 10 dakika kavurun. Soğuması için bir kenarda bekletin.
Yumurta ve pudra şekerini oval bir kapta karıştırın. Yoğurdu, oda sıcaklığında beklettiğiniz margarini, vanilyayı, unu ve kabartma tozunu ekleyin. Tüm malzemeyi özleşene kadar yoğurun.
Hazırladığınız hamurun dörtte birini ayırın ve bir kenarda bekletin. Geri kalan kısmını unlanmış mutfak tezgahı üzerinde bir merdane yardımıyla 1- 2 cm. kalınlığında açın.
Açtığınız hamuru yuvarlak fırın tepsisi ya da tart kalıbına dikkatlice alın. Hazırladığınız elmalı harcı üzerine yayın.
Ayırdığınız hamurdan ceviz büyüklüğünde parçalar alın ve mutfak tezgahı üzerinde avuç içinizle bastırarak ince uzun çubuklar halinde açın.
Hamur parçalarını, elmalı pastanın üzerine kafes görüntüsünü alacak şekilde yerleştirin. Hamurların bağlantı noktalarına yapışması için hafifçe bastırın.
Elmalı pastayı, önceden ısıtılmış 180 derece fırında 35 dakika kadar pişirin. Ilındıktan sonra üzerine pudra şekeri eleyin ve dilimledikten sonra servis edin. Sevdiklerinizle paylaşın.

internet

Tas Kebab

Ingrediente

800 grame de carne de vită tocată
o lingură ulei de floarea soarelui
2 linguri de unt
o ceapă medie
3 caţei de usturoi
o lingură de faina
o linguriţă pasta de roşii
o linguriţă sare
2 cartofi medii
un morcov de mărime medie
3 căni de apa
4 boabe de piper negru

Mod de preparare:

Se încinge o lingură de ulei şi 2 linguri de unt într-o cratiţă. Adăugaţi 800 de grame de carne de vită cuburi şi prăjiţi până carnea îşi lasă zeama.
După ce adăugaţi o ceapă tocată şi 3 căţei de usturoi tocaţi, continuaţi să prăjiţi carnea.
Prăjiţi o lingură de făină pe care o veţi adăuga în această etapă, împreună cu carnea, aproximativ 2-3 minute, până când mirosul dispare. Adăugaţi o linguriţă de pastă de tomate şi amestecaţi.
Adăugaţi apoi o linguriţă de sare, un cartof tăiat cubuleţe, un morcov tăiat cubuleţe şi o linguriţă de piper negru şi adăugaţi 3 pahare de apă.
Gătiţi la foc mic timp de 30 de minute în oala cu capacul închis.
Serviţi carnea gătită cu sosul îngroşat şi legumele, fierbinte, fără să aşteptaţi să se racească.

Poftă bună!

Prăjitură cu mere

Ingrediente

3 căni de făină
o linguriţă de zahăr pudră
un ou
un pahar de ceai cu iaurt
200 gr margarină
un pachet de praf de copt
un pachet de vanilie

Pentru umplutura de mere:

4 mere rase
o linguriţă scorţişoară
3 linguri de zahăr tos

Pentru ornamentare:

3 linguri de zahăr pudră

Mod de preparare

Pentru a pregăti umplutura de mere: Sotaţi merele rase cu adaos de zahăr tos şi scorţişoară timp de aproximativ 10 minute până când merele îşi absorb sucul. Puneţi deoparte să se răcească.
Amestecă oul şi zahărul pudră într-un castron. Adăugaţi iaurtul, margarina (la temperatura camerei), vanilia, făina şi praful de copt. Frământaţi toate ingredientele până se încorporează.
Separă un sfert din aluatul pe care l-ai preparat şi ţine-l deoparte. Cu ajutorul unui sucitor pe blatul de bucătărie înfăinat, întindeţi o foaie groasă de 1-2 cm.
Luaţi cu grijă aluatul rulat într-o tavă rotundă de copt sau într-o formă pentru tartă. Întindeţi pe umplutura de mere pe care l-aţi pregătit.
Luaţi bucăţi de mărimea unei nuci din aluatul pe care l-aţi separat şi apăsaţi-le cu palmele pe blatul de bucătărie şi tăiaţi-le în beţişoare lungi şi subţiri.
Puneţi bucăţile de aluat deasupra prăjiturii cu mere într-o formă de zăbrele. Apăsaţi uşor pentru ca aluatul să se lipească de marginii.
Coaceţi plăcinta cu mere într-un cuptor preîncălzit la 180 de grade timp de 35 de minute. După ce s-a răcit, cerne zahăr pudră şi serveşte după feliere.