Toate articolele publicate în ediţia nr. 319 a revistei Hakses

Septembrie 2022

Eğitimin Önemi

Birçok kişi elde ettiği imkan ve başarıyı eğitime borçludur. Eğitim yoluyla insanın sahip olacağı meslek çok kere kişiyi ruhsal açıdan doyurur ve maddi olarak rahatlatır. Bu durumun sağlayacağı imkanlar kişinin hayattan daha fazla zevk almasını mümkün kılar.
İyi bir eğitim hayat standartını yükseltir. Yüksek öğretim hayattaki çeşitli olaylar arasındaki gerçekleri, bağlantıları ve ilkeleri görmek ve anlamak becerisini kazandırır. İyi bir eğitim aynı zamanda kişide yeni ilgi alanlarının gelişmesine yardım ederek hayatı daha zevkli ve ilginç kılar.
Eğitim insanın bilerek düşünce üretmesine ve yaratıcılığa yönelmesine imkan verir. İnsanın kafasındaki kalıpları kırmasına ve dünyaya daha esnek ve geniş açıdan bakmasına imkan verir.
Düşünme ufkunu genişletmek için iyi bir eğitim, okumak ve daha çok bilmek bugüne kadar keşfedilmiş tek yoldur. Topluma katkıda bulunabilmek için de bireyin kendisinin olgunlaşması gerekir. Olgunlaşmadan insan ancak canını vererek topluma katkıda bulunabilir. Oysa artık günümüzde canını değil, beynini adayarak topluma katkıda bulunacak gençlere ihtiyaç vardır. Kahramanlara ihtiyaç göstermeyen bir toplum yaratmak, iyi eğitim görmüş gençlerin çabalarıyla mümkün olacaktır.

Premierul României s-a întâlnit cu deputaţii minorităţilor naţionale

Membrii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale au avut o întâlnire cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, luni, 19 septembrie, la Palatul Victoria din Bucureşti. Cei 17 deputaţi prezenţi la discuţii i-au semnalat premierului Nicolae Ciucă o serie de probleme cu care se confruntă minorităţile naţionale, în special cele care trăiesc în zonele defavorizate ale ţării.
Deputatul Iusein Ibram a adus în discuţie problemele etnicilor turci cu venituri mici din comuna Băneasa care trebuie să se deplaseze la Medgidia sau la Constanţa pentru investigaţii sau consultaţii la medici specialişti, în lipsa unui spital în localitate. Transformarea fostului spital din Băneasa, închis în urmă cu câţiva ani, în spital de urgenţă şi utilarea acestuia cu aparatură necesară investigaţiilor pacienţilor ar rezolva problemele de sănătate ale etnicilor turci din zonă, fără ca aceştia să se deplaseze la peste 100 de km distanţă. În prezent, la Băneasa există doar un centru de permanenţă deschis în cadrul fostului spital din localitate.
În cadrul întrevederii, a mai fost abordată relaţia Executiv-Legislativ, subliniindu-se faptul că şeful Guvernului a sprijinit mereu buna desfăşurare a activităţii organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale. Astfel, reprezentanţii organizaţiilor minorităţilor naţionale în Parlamentul României i-au mulţumit şefului Guvernului pentru sprijinul acordat în buna desfăşurare a activităţilor de promovare a valorilor identitare şi pentru susţinerea permanentă a activităţii acestora.
În cadrul întâlnirii, deputaţii şi prim-ministrul au convenit ca astfel de discuţii să aibă loc periodic, astfel încât să existe transparenţă în comunicare şi totodată, rezultate mai bune în demersurile comune.

Romanya Başbakanı ulusal azınlıkların milletvekilleri ile bir araya geldi

Ulusal azınlıklar meclis grubu üyeleri, 19 Eylül Pazartesi günü Bükreş’teki Victoria Sarayı’nda Romanya Başbakanı Nicolae Ciucă ile bir toplantı yaptı. Görüşmelerde hazır bulunan 17 milletvekili, Başbakan Nicolae Ciucă’ya ulusal azınlıkların, özellikle de ülkenin dezavantajlı bölgelerinde yaşayanların karşılaştığı bir dizi soruna işaret etti. Milletvekili Iusein Ibram, bölgede hastane olmadığı için uzman doktorlarla muayene veya konsültasyon için Medgidia veya Köstence’ye gitmek zorunda kalan düşük gelirli etnik Türklerin sorunlarını gündeme getirdi. Birkaç yıl önce kapatılan Băneasa’daki eski hastanenin acil durum hastanesine dönüştürülmesi ve hasta muayeneleri için gerekli ekipmanla donatılması, bölgedeki etnik Türklerin sağlık sorunlarını 100 km’den fazla uzaklaşmadan çözecektir. Şu anda, Băneasa’da, bölgedeki eski hastane içinde açık olan tek bir kalıcı merkez var. Toplantıda, Hükümet başkanının ulusal azınlıklara ait örgütlerin faaliyetlerinin sorunsuz bir şekilde yürütülmesini her zaman desteklediği gerçeği vurgulanarak Yürütme-Yasama ilişkisi de ele alındı. Böylece, Romanya Parlamentosu’ndaki ulusal azınlık örgütlerinin temsilcileri, kimlik değerlerinin tanıtılmasına yönelik faaliyetlerin sorunsuz yürütülmesinde verilen destek ve faaliyetlerine kalıcı destek için Hükümet Başkanına teşekkür ettiler.
Toplantıda, milletvekilleri ve başbakan, iletişimde şeffaflık ve aynı zamanda ortak çabalardan daha iyi sonuçlar elde etmek için bu tür tartışmaların periyodik olarak yapılması gerektiği konusunda anlaştılar.

Premii la concursuri internaţionale pentru elevii profesoarei Alev Medgit

Elevii Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa, pregătiţi de tânăra profesoară de vioară, Alev Medgit, au obţinut premii valoroase la diferite concursuri naţionale şi internaţionale, în anul şcolar 2021-2022. De trei ani de zile, de când predă vioară la Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”, Alev Medgit şi-a pus amprenta asupra pregătirii micilor violonişti, încurajându-i pe cei talentaţi şi dornici de compeţie, să se înscrie la concursuri, atât în ţară cât şi în străinătate. Astfel, una din elevele prof. Alev Medgit, Pantelescu Bella Gabriela, elevă în clasa a IV-a, a obţinut locul I la Concursul Internaţional de Interpretare „Prometheus” din Italia, locul III la Concursul Internaţional „Constellation of talents”, menţiune la Concursul Naţional „Iosif Sava” organizat de Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar al Muncipiului Bucureşti şi Şcoala Gimnazială de Arte „Iosif Sava”, locul III la Concursul Internaţional de interpretare „Magia Colindelor” organizat de Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu”, menţiune la Concursul Naţional de interpretare vocal-instrumentală „Cantis” organizat de Colegiul Naţional de Arte „Octav Băncilă” Iaşi, Universitatea de Arte „George Enescu” şi Inspectoratul Şcolar Judeţean din Iaşi, locul III la Concursul Internaţional de Interpretare „Scherzo” Bucureşti, Premiul I la Concursul Internaţional de Interpretare „Talente Împlinite” organizat de Colegiul Naţional de Arte „George Enescu” şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
O altă elevă în clasa a III-a, Petrea Anastasia Maria, a obţinut locul I la Concursul Naţional „Drumul Artelor” Bucureşti, locul II la Concursul Internaţional de Interpretare „Magia Colindelor” organizat de Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu”, locul III la Concursul Naţional de Interpretare Vocal-Instrumentală „Cantis” organizat de Colegiul Naţional de Arte „Octav Băncilă” Iaşi, Universitatea de Arte „George Enescu” şi Inspectoratul Şcolar Judeţean din Iaşi. Locul I a fost obţinut şi de eleva Ciupuligă Mira, din clasa a II-a, profesor de vioară Medgit Alev, la Concursul Internaţional de interpretare „Magia Colindelor” organizat de Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Popa Luca-Ioan, elev în clasa a IV-a al aceleeaşi profesoare de vioară, a obţinut Menţiune la Concursul Naţional de Interpretare Vocal – Instrumentală „Cantis”organizat de Colegiul Naţional de Arte „Octav Băncilă” din Iaşi, Universitatea de Arte „George Enescu” şi Inspectoratul Şcolar Judeţean din Iaşi.
Alev Medgit este absolventă a Academiei de Muzică „Ghe. Dima”din Cluj Napoca, secţia Interpretare Muzicală şi deţine un Master în Muzică-Stil şi Performanţă în Interpretare Instrumentală la Universitatea Transilvania din Braşov, absolvit în anul 2022. Prima întâlnire cu vioara, instrument care şi-a pus amprenta asupra întregii ei vieţi, a fost la vârsta de 3 ani când a primit în dar de la bunica o vioară în miniatură. Abia la vârsta de 10 ani, părinţii i-au cumpărat prima vioară şi mult mai târziu, în liceu mama i-a oferit în dar o vioară profesionistă. La vârsta de 7 ani a început studiul viorii la şcoală. Au urmat ani întregi de studiu, mai întâi la Colegiul de Arte „Regina Maria” din Constanţa şi mai apoi la facultate. De peste 20 de ani vioara face parte din viaţa ei, fie că studiază îndelung pentru a cânta în concerte sau predă lecţii elevilor. Alev Medgit a cântat pentru prima dată în faţa publicului la acţiunile organizate de UDTR şi la serbările şcolare. După absolvirea facultăţii au urmat şi concertele dar, pasiunea pentru vioară a apropiat-o foarte mult de copii şi a început să predea lecţii de vioară, în perioada 2012-2019, la Centrul Cultural „Yunus Emre” din Constanţa şi din 2019 la Colegiul de Arte „Regina Maria”. Cea mai recentă apariţie pe scenă a tinerei profesoare de vioară Alev Medgit a avut loc cu prilejul Zilei Limbii Turce, când a susţinut un recital de muzică clasică turcească, alături de Marina şi Mihai Dunărinţiu, în data de 5 iunie 2022.

Ada Kaleh, mon amour

Istoria şi amintirile insulei Ada Kaleh au fost readuse la viaţă în cadrul unui amplu proiect itinerant, organizat în luna septembrie, de Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie „Anton Pann”, având ca partener şi Uniunea Democrată Turcă din România, prin Sucursala UDTR Bucureşti. Proiectul „Ada Kaleh, mon amour” a debutat sâmbătă, 10 septembrie, la Drobeta-Turnu Severin în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale, a ambasadoarei Republicii Turcia la Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz, şi a numeroşi foşti locuitori ai insulei Ada Kaleh. Evenimentul a debutat cu un periplu pe Dunăre atât în zona unde a fost scufundată Insula Ada -Kaleh, cât şi la Cetatea Ada - Kaleh, strămutată în anii ‘60 pentru construirea Hidrocentralei Porţile de Fier I. Preşedintele Sucursalei UDTR Bucureşti, dl. Şemsi Turhan, a aruncat în Dunăre o coroană de flori în memoria locuitorilor insulei, decedaţi din cauza dezrădăcinării, şi a păstrat un moment de reculegere împreună cu cei prezenţi la eveniment. Foştii locuitori ai Insulei Ada - Kaleh au vizitat pentru prima dată cetatea şi au căutat chiar locurile în care ar fi putut fi localizate casele în care s-au născut.
Referindu-se la proiect, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, dl. Aladin Georgescu, a afirmat: „M-am bucurat că le-am oferit momente cu o încărcătură emoţională puternică oaspeţilor noştri, veniţi în Mehedinţi, pentru derularea proiectului „Ada - Kaleh Mon Amour”. După ce, în prima parte a zilei, a fost vizitată zona fostei insule Ada - Kaleh, împreună cu prefectul judeţului, Alin Isuf şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Ramona Cupă, i-am însoţit pe insulari şi pe E.S. Doamna Ambasador, la Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier I, acolo unde sunt expuse obiecte originale sau replici fidele ce redau aspecte ale vieţii de pe insula scufundată. Prin înfiinţarea acestei expoziţii, am convingerea că Muzeul Regiunii Porţilor de Fier şi Consiliul Judeţean Mehedinţi au arătat respectul şi preţuirea pe care le au pentru locuitorii insulei scufundate. Îi mulţumesc Excelenţei Sale, doamna Ambasador Füsun Aramaz pentru vizita în judeţul Mehedinţi, a doua în decurs de un an, şi îi transmit toate gândurile de apreciere!” Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi a mai spus că îşi doreşte un parteneriat pe termen lung cu organizatorii proiectului, pentru a reda generaţiilor viitoare istoria locurilor chiar şi prin prisma amintirilor insularilor.
Expoziţia foto-documentară „Ada Kaleh, mon amour” vernisată în cea de a doua zi a proiectului, derulat la Drobeta Turnu-Severin, a scos la iveală un număr de aproximativ 40 de documente, majoritatea redactate în paleografie turco-osmană, emise în perioada 1767-1967, însoţite de ilustrate, hărţi din colecţiile de documente fotografice aflate la Arhivele Istorice Centrale şi la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Mehedinţi. Conţinutul documentelor relevă aspecte variate ale vieţii economice, politice şi sociale ale populaţiei din insula Ada Kaleh: principalele instituţii administrative, taxele municipale, componenţa populaţiei, şcoala, moscheea, mărfurile comercializate, ş.a. Organizatorii au expus ilustrate cu imagini ale edificiilor din insula Ada Kaleh (fortăreaţa, moscheea etc), uliţe, dar şi figuri de negustori, localnici şi vizitatori ai insulei. Seara, ansamblul „Anton Pann” a recreat în Parcul Arheologic al Muzeului Regiunii Porţile de Fier II atmosfera de poveste a insulei Ada Kaleh interpretând muzica veche turcească, cântată odinioară de insulari. Viaţa de pe insulă a fost rememorată de foştii locuitori prezenţi la eveniment care au povestit întâmplări din copilărie.
Proiectul „Ada Kaleh, mon amour” a poposit şi la Constanţa în data 17 septembrie, eveniment găzduit de Biblioteca Judeţeană I.N. Roman. Manifestarea s-a defăşurat în prezenţa preşedintelui UDTR, ing. Fedbi Osman, şi a secretarului general, prof. Ervin Ibraim. Alături de foştii locuitori ai Insulei Ada-Kaleh s-au aflat: preşedinţii comisiilor de cultură, învăţământ şi femei ale UDTR, Serin Türkoğlu, Vildan Bormambet şi Filiz Ismail, vicepreşedinţii comisiilor de religie şi femei ale UDTR, Firdes Musledin respectiv Durie Accoium, preşedintele Sucursalei UDTR Tuzla, Levent Salim, precum şi numeroşi membri ai comunităţii turce. La eveniment a fost prezent şi decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” Constanţa, Conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu.
Evenimentul de la Constanţa a fost dechis de fondatorul şi liderul formaţiei Anton Pann, dl. Constantin Răileanu, dr. în Muzică al Universităţii Naţionale de Muzică, dirijor şi orchestrator, voce, percuţie, daire, canun. Constantin Răileanu a mulţumit pentru implicarea în amplul proiect atât partenerilor: Uniunea Democrată Turcă din România, Arhivele Naţionale, Centrul de Studii Turce de la Universitatea Bucureşti, Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Consiliul Judeţean Mehedinţi, Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman Constanţa”, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Radio România, Radio România Cultural, Primăria Drobeta-Turnu Severin, Institutul Cultural „Yunus Emre” Constanţa, cât şi sponsorilor: COMPUTERLAND, TIAD Bucureşti, Turkish Airlines, Kanal D, Prodal 94.
Evenimentul a continuat cu alocuţiunea directorului Bibliotecii Judeţeane „I.N. Roman”, Prof. univ. dr. hab. Angelo Mitchievici, care a afirmat referindu-se la proiect:” celebrăm astăzi memoria afectivă a celor două popoare, român şi turc. Ada-Kaleh este un stil de viaţă, un mod de a trăi. Ada-Kaleh este felul în care viaţa ar merita să fie trăită, care împrumută ceea ce este mai bun şi mai elevat din cultura orientală, şi anume cultura şi civilizaţia turcă”.
Prezent la eveniment, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, dl. Emre Yurdakul, a afirmat referindu-se la insula Ada Kaleh: „această mică insulă a fost martora unei mari istorii. Aceasta demonstrează că o populaţie izolată dar inteligentă şi harnică se poate dezvolta şi poate progresa cu succes. Acestea sunt învăţături nepreţuite care trebuie valorificate”. Diplomatul turc a mai adăugat: „expoziţia de fotografie, filmul documentar şi concertul sprijină demersul nostru de a transmite spiritul Ada Kaleh generaţiilor viitoare”.
Directorul Arhivelor Naţionale, dr. Cristian Aniţa, a amintit că „Insula Ada Kaleh era un loc al credinţei naţionale, al credinţei în statul român deoarece în 1923, populaţia turcă din Ada Kaleh a decis să fie integrată în statul român, a hotărât să trăiască în România”.
Evenimentul a continuat cu vizionarea filmului documentar Ada Kaleh realizat de TRT şi cu amintirile răscolitoare depănate de doi foşi locuitori ai insulei Ada Kaleh, Pervin Halimoğlu, care actualmente trăieşte în Turcia şi ale dlui Şemsi Turhan, preşedintele Sucursalei UDTR Bucureşti. La final a fost vernisată expoziţia „Ada Kaleh, mon amour” şi au fost depănate amintiri în continuare, la un pahar de bragă, o baclava şi o cafea turcească.
Spectacolul „Ada Kaleh, mon amour”, parte a proiectului cu acelaşi nume, susţinut de ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann” a avut loc duminică, 18 septembrie 2022, la Biblioteca Judeţeană „ I.N. Roman” din Constanţa. Acordurile muzicii vechi turceşti cântată de-a lungul timpului pe Insula Ada Kaleh au fost presărate cu informaţii din Arhivele Naţionale despre insulă, oferite de dr. Claudiu Turcitu, şef Arhive Medievale, Fonduri personale şi Colecţii şi de amintiri evocate de doi insulari, doamna Pervin Halimoğlu şi domnul Şemsi Turhan. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa subprefectului judeţului Constanţa, dl. Şenol Ali şi a consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, dl. Emre Yurdakul.
La Bucureşti, concertul „Ada Kaleh, mon amour” a fost susţinut de ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann”, vineri, 23 septembrie, la Opera Naţională. Atmosfera fascinantă a insulei a fost recreată de muzica veche turcească, interpretată de membrii ansamblului: Sabin Penea (vioară), Alexandru Stoica (oud), Andrei Niţescu (violoncel) Ghassan Bouz (bendir, darbuka, riq) şi liderul Constantin Răileanu (voce). Invitată specială în spectacolul de la Bucureşti a fost Mehtap Demir. Muziciana Mehtap Demir este Conf. univ. dr. la Universitatea din Istanbul. De asemenea, este directorul Centrului de Studii Feministe de la Universitatea din Istanbul. Cei doi locuitori ai insulei Ada Kaleh, Şemsi Turhan şi Pervin Halimoğlu, au reconstituit prin poveştile lor modul de viaţă al locuitorilor insulei Ada Kaleh. Dl. Şemsi Turhan a afirmat: „insula era un loc preferat al turiştilor care poposeau cu drag în paradisul cafelei, delicateselor turceşti (lokumul, dulceaţa de smochine sau de trandafir) şi tutunului. Nu poţi avea o poveste la cafea dacă nu are caimac. Cafeaua se râşnea pe loc pentru fiecare client şi nimic nu se compară cu acea cafea cu caimac de pe insulă.”
Proiectul, co-finanţat de AFCN şi derulat sub patronajul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti s–a încheiat în data de 24 septembrie, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” cu o conferinţă în care au prezentat lucrări despre insula Ada-Kaleh: conf. univ. dr. Silvana Rachieru, conf. univ. dr. Paula Popoiu, dr. Marian Pele Trăiloiu, Monica Bercovici Ratoiu, cercetător ştiinţific şi prof. univ. dr. Ozan Meral.

Ada Kaleh, mon amour

Ada Kaleh adasının tarihi ve anıları, Eylül ayında Kültür ve Gelenek Derneği “Anton Pann” tarafından Romanya Demokrat Türk Birliği’nin Bükreş Şubesi aracılığıyla ortak olduğu kapsamlı bir gezici projeyle hayata döndürüldü. 10 Eylül Cumartesi günü Drobeta-Turnu Severin’de yerel yönetim temsilcilerinin katılımıyla başlatılan “Ada Kaleh, mon amour” projesi, Türkiye Cumhuriyeti’nin Bükreş Büyükelçisi sayın Füsun Aramaz ve Ada Kaleh adasının birçok eski sakini bulundu. Etkinlik, hem Ada-Kaleh Adası’nın battığı bölgede hem de Portile de Fier I Hidroelektrik Santrali’nin inşası için 60’lı yıllarda yerinden edilen Ada-Kaleh Kalesi’nde Tuna Nehri üzerinde bir yolculukla başladı. R.D.T.B. Bükreş Şube Başkanı Sn. Şemsi Turhan, adanın yerinden sökülmesi sonucu yaşamını yitiren ada sakinlerinin anısına Tuna Nehri’ne çiçek çelenk attı ve etkinlikte hazır bulunanlarla birlikte bir dakikalık saygı duruşunda bulundu. Ada - Kaleh Adası’nın eski sakinleri, kaleyi ilk kez ziyaret ederek doğdukları evlerin bulunabileceği yerleri aradılar. Projeye değinen Mehedinţi İlçe Meclisi Başkanı Sn. Aladin Georgescu, şunları söyledi: “ ‘Ada - Kaleh Mon Amour’ projesinin geliştirilmesi için Mehedinţi’ye gelen misafirlerimize duygu yüklü anlar yaşatmaktan mutluluk duydum. Günün ilk bölümünde, eski Ada - Kaleh adası bölgesi ziyaret edildikten sonra, ilçe valisi Alin Isuf ve Mehedinţi İlçe Meclisi Başkan Yardımcısı Ramona Cupă, adalılar ve sayın Büyükelçi birlikte, batık adadaki yaşamın farklı yönlerini yeniden üreten orijinal nesnelerin veya sadık kopyaların sergilendiği Portile de Fier I Hidroelektrik Santrali Müzesi’ne eşlik ettim. Bu sergiyi düzenleyerek, Demir Kapılar Bölgesi Müzesi ve Mehedinţi İlçe Meclisinin batık adanın sakinlerine duydukları saygıyı ve takdiri gösterdiğine inanıyorum. Ekselansları Sayın Büyükelçi Füsun Aramaz’a bir yıl içinde ikinci kez düzenlenen Mehedinţi ilçesini ziyareti için teşekkür ediyor, kendisine tüm takdirlerimi sunuyorum!”. Mehedinţi İlçe Meclisi Başkanı ayrıca, adalıların anılarının aracılığı ile bile gelecek nesillere yerlerin tarihini verebilmek için projenin organizatörleriyle uzun vadeli bir ortaklık istediğini söyledi.
Projenin ikinci gününde Drobeta Turnu-Severin’de açılan “Ada Kaleh, mon amour” fotoğraf-belgesel sergisi, 1767-1967 döneminde yayınlanan, çoğu Türk-Osmanlı paleografisinde yazılmış yaklaşık 40 belgeyi, Merkezi Tarih Arşivlerinde ve Mehedinţi Ulusal Arşivleri İlçe Hizmetinde bulunan fotoğrafik belge koleksiyonlarından çizimler, haritalar eşliğinde ortaya çıkardı. Belgelerin içeriği, Ada Kaleh adasının nüfusunun ekonomik, politik ve sosyal yaşamının çeşitli yönlerini ortaya koymaktadır: ana idari kurumlar, belediye vergileri, nüfusun bileşimi, okul, cami, ticaret malları, vb. Organizatörler, Ada Kaleh adasındaki binaların (kale, cami vb.), sokakların yanı sıra tüccarların, yerlilerin ve adaya gelen ziyaretçilerin resimlerini içeren illüstrasyonlar sergilediler. Akşam saatlerinde ise Demir Kapılar II. Bölge Müzesi Arkeoloji Parkı’nda Ada Kaleh adasının masalsı atmosferini canlandıran “Anton Pann”, erken dönem oda müziği topluluğu bir zamanlar adalılar tarafından söylenen eski Türk müziğini seslendirdi. Adadaki yaşam, etkinlikte bulunan ve çocukluklarından hikayeler anlatan eski sakinler tarafından hatırlatıldı.
“Ada Kaleh, mon amour” projesi 17 Eylül’de Köstence’de, İlçe Kütüphanesi I.N. Roman’ da devam etti. Etkinlik, R.D.T.B. başkanı Fedbi Osman, Genel Sekreter Ervin İbraim huzurunda gerçekleşti ve I.N. Roman İlçe Kütüphanesi müdürü Angelo Mitchievici konuşması ile açıldı: “ Bugün Romen ve Türk halkının duygusal hatırasını kutluyoruz. Ada Kaleh bir yaşam tarzı, bir yaşam biçimidir. Ada Kaleh, oryantal kültürün en narin kültürünü, yani Türk kültürünü paylaşan, hayatın bir inceliği, hayatın yaşanması gerektiğidir”. Diğer katılanlar ise R.D.T.B.’nin kültür komisyon başkanı Serin Türkoğlu, eğitim komisyon başkanı Vildan Bormambet, kadın ve din komisyonların başkan yardımcıları Durie Accoium ve Firdes Musledin oldu. Ayrıca, etkinliğe “Ovidius” Köstence Üniversitesi Tarih ve Siyasal Bilgiler Fakültesi Dekanı Emanuel Plopeanu da katıldı.
Köstence’deki etkinliğin açılışını grubun kurucusu ve lideri Anton Pann, Constantin Răileanu, Ulusal Müzik Üniversitesi’nden Müzik Doktoru, şef ve orkestra şefi, ses, perküsyon, davul, kanon. Constantin Răileanu her iki ortağa da kapsamlı projeye katılımlarından dolayı teşekkür etti: Romanya Demokrat Türk Birliği, Ulusal Arşivler, Bükreş Üniversitesi Türkiye Araştırmaları Merkezi, Portile de Fier Bölge Müzesi, Mehedinţi İlçe Meclisi, “I.N. Roman Köstence”, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu, Radyo Romanya, Radyo Romanya Kültür, Drobeta-Turnu Severin Belediye Binası, Köstence “Yunus Emre” Kültür Enstitüsü ve sponsorlar: BİLGİSAYAR, TİAD Bükreş, Türk Hava Yolları, Kanal D, Prodal 94.
Etkinlikte hazır bulunan Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sn. Emre Yurdakul, Ada Kaleh adasına atıfta bulunarak şunları söyledi: “ bu küçük ada büyük bir tarihe tanık oldu. Bu, ayrılmış ama zeki ve çalışkan bir nüfusun başarılı bir şekilde gelişebileceğini ve ilerleyebileceğini kanıtlıyor. Bunlar, yararlanılması gereken paha biçilmez dersler”. Türk diplomat, “fotoğraf sergisi, belgesel film ve konserin Ada Kaleh’in ruhunu gelecek nesillere aktarma çabamızı desteklediğini” de sözlerine ekledi. Ulusal Arşivler müdürü Dr. Cristian Aniţa, şunu hatırladı: “ Ada Kaleh Adası, ulusal inancın bir yeriydi, Romen devletine olan inancım çünkü 1923’te Ada Kaleh’in Türk nüfusu Romanya devletine entegre olmaya karar verdi, Romanya’da yaşamaya karar verdi”.
Etkinlik, TRT tarafından çekilen Ada Kaleh belgeselinin izlenmesi ve Ada Kaleh adasının iki eski sakini, şu anda Türkiye’de yaşayan Pervin Halimoğlu ve R.D.T.B. Bükreş Başkanı Şemsi Turhan’ın duygulandıran anılarıyla devam etti. Sonunda “Ada Kaleh, mon amour” sergisi açıldı ve bir bardak boza, bir baklava ve bir Türk kahvesi eşliğinde anılar paylaşıldı.
Erken dönem oda müziği topluluğu “Anton Pann” tarafından desteklenen aynı isimli projenin bir parçası olan “Ada Kaleh, mon amour” gösterisi 18 Eylül 2022 Pazar günü “ I.N. Roman” İlçe Kütüphanesi’nde gerçekleşti. Ada Kaleh Adası’nda zaman içinde çalınan eski Türk müziğinin akorları, Orta Çağ Arşivleri, Kişisel Fonlar ve Koleksiyonlar Başkanı Dr. Claudiu Turcitu’nun ada hakkında Ulusal Arşiv’den edindiği bilgiler ve iki adalı, Mrs. Pervin Halimoğlu ve Sayın Şemsi Turhan hatıraları ile devam etti. Faaliyet Köstence Vali Yardımcısı Şenol Ali ve Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sn. Emre Yurdakul huzurunda gerçekleşti.
Bükreş’te 23 Eylül Cuma günü Ulusal Opera’da düzenlenen “Ada Kaleh, mon amour” konseri “Anton Pann” erken dönem oda müziği topluluğu tarafından desteklendi. Adanın büyüleyici atmosferi, topluluk üyelerinin seslendirdiği eski Türk müziğiyle yeniden yaratıldı. Sabin Penea (keman), Alexandru Stoica (ud), Andrei Niţescu (çello), Ghassan Bouz (bendir, darbuka, riq) ve lider Constantin Răileanu (ses). Mehtap Demir, Bükreş’teki gösterinin özel konuğuydu. Müzisyen Mehtap Demir İstanbul Üniversitesi’nde Doç. Dr’dur. Aynı zamanda İstanbul Üniversitesi Feminist Araştırmalar Merkezi’nin direktörüdür. Ada Kaleh adasının iki sakini Şemsi Turhan ve Pervin Halimoğlu, hikayeleri aracılığıyla Ada Kaleh adası sakinlerinin yaşam biçimini yeniden oluşturdular. Şemsi Turhan şunları ifade etti: “Ada turistler için favori bir yerdi, kahvenin, incir ve gül reçelin, lokumun ve tütünün cennetidir.” Köpüksüz kahvenin masalı olamaz. Kahve her müşteri için öğütülüyordu.
AFCN tarafından ortak finanse edilen ve Türkiye Cumhuriyeti’nin Bükreş Büyükelçiliği himayesinde yürütülen proje, 24 Eylül’de “Dimitrie Gusti” Köy Müzesi’nde Ada’da eserlerin sergilendiği bir konferansla sona erdi. Ada Kalah hakkında konuşmacılar ise: Doç. Dr. Silvana Rachieru, Doç. Dr. Paula Popoiu, Dr. Marian Pele Trăiloiu, araştırmacı Monica Bercovici Ratoiu ve Prof. Dr. Ozan Meral.

Iniţierea tinerilor în arta tradiţională turcă

Pentru a transmite generaţiilor viitoare moştenirea noastră istorică şi culturală, într-o zi însorită de 29 septembrie la sediul sucursalei Uniunii Democrate Turce din Cobadin, care îşi continuă activităţile la ritm maxim, am implementat un alt proiect semnificativ în cooperare cu membrii filialei noastre din această comună. Lucrările de artă ale tinerilor studenţi care activează în filiala noastră, care avea în acea zi atmosfera unui atelier de artă turcească, au fost prezentate iubitorilor de artă în cadrul Galeriei de Artă a Muzeului Cobadin în perioada 1-30 octombrie. Filiala noastră din Cobadin şi-a deschis porţile vizitatorilor timp de o lună cu lucrările profesorilor şi studenţilor din cadrul atelierelor de meşteşuguri şi artă turcească. Pe lângă obiectele şi produsele tradiţionale precum cipici, mătănii, miniaturi, oale ibrice, păpuşi, batiste şi clopoţei pentru bebeluşi, expoziţia include şi covoare, perne sau ţesături. Din anul 2021, la filiala noastră din Cobadin, aproximativ 100 de participanţi cursanţi au fost instruiţi în diferite ramuri de artă tradiţională şi modernă. Prin programul Academia de Artă pentru Tineri de la UDTR Sucursala Cobadin, se urmăreşte ca elevii şi studenţii interesaţi şi au abilităţi în domeniul în artele tradiţionale turceşti, să primească tot ce este necesar pentru a-i iniţia pe tinerii noştri în artă, pentru a-şi dezvolta propriile abilităţi, sentimente şi mod de gândire care să contribuie la dezvoltarea lor artistică. Etnicii noştri turci, afiliaţi la filiala Cobadin au participat timp de trei ore împreună, cu mare interes la programul dedicat predării culturii şi civilizaţiei noastre şi au primit explicaţii sau chiar a explicat fiecare din meşterii prezenţi, pas cu pas importanţa cusăturilor de broderie şi dantelă, croşetat sau tricotat cu mărgele. Doi dintre profesorii noştri care au participat la program au făcut mai întâi prezentări despre valorile culturii şi meşteşugurilor din arta casnică a civilizaţiei turceşti. Preşedintele Filialei Cobadin, doamna Aiten Borseit, a pregătit o expoziţie pentru a promova mai îndeaproape arta meşteşugurilor. În acelaşi timp, a mobilat o cameră cu perne, covoare, tapiserii şi ţesături la fel ca în casele bunicilor noastre. După ce s-a făcut prezentarea istoriei meşteşugului, concurenţii au luat în faţă diverse materiale şi s-au pus pe treabă. A fost o zi spendidă dedicată artei moştenite de la mame şi bunici deosebit de interesantă şi productivă.

Gençleri geleneksel Türk sanatıyla tanıştırma

Tarihi ve kültürel mirasımızı gelecek nesillere aktarmak için Cobadin merkezimizde 29 Eylül güneşli bir günde faaliyetlerimizi tüm hızıyla sürdüren Cobadin şubemizin üyeleri iş birliği ile anlamlı bir projeyi daha hayata geçirdik. Türk Sanat Atölyelesi havasını alan şubemizde eğitim gören genç öğrencilerin sanat eserleri, 1-30 Ekim tarihleri arasında Cobadin Müze Sanat Galerisi’nde sanat severlerin beğenisine sunuluyor.
Türk Sanat elişi Atölyeleri hocaları ve öğrencilerinin eserleri bir ay boyunca ziyaretçilere Cobadin şubemiz ücretsiz olarak kapılarını açtı. Sergide terlik, tespih, minyatür, çini, kukla, mendil çıngır gibi geleneksel sanatlarımızın yanı sıra kilim, minder, yastık veya danteller de yer alıyor.
2021 yılından bu yana Cobadin şubemizde geleneksel hem de modern sanat dallarında her yıl yaklaşık 100 katılımcıya eğitim veriliyor.
Cobadin Genç Sanat Akademisi Programı ile gençlerimizin sanatla tanıştırması ve sanatsal gelişimlerine katkı sağlaması amacıyla Geleneksel Türk Sanatlarına giriş eğitimleri alanında ilgi duyan ve becerisi olan öğrencilerin kendi kabiliyetlerini duygu ve düşünce dünyalarının geliştirmelsine amaçlanmıştır.
Programa şubemize bağlı olan Türk soydaşlarımız katıldılar, yaşlı genç bir arada üç saat boyunca kültür ve medeniyetimizin önemli nakış dikiş örgü boncuk iğne oyaları oğretimini adım adım açıkladılar. Programa katılan iki öğretmenimiz öncelikle kültür el sanatları. değerlerinin bilinmesi ve Türk medeniyet konularında okumalar ve tanıtmalar yaptılar. Cobadin Şube başkanımız, Aiten Borseit hanım, elişleri sanatını daha yakından bir tanıtma yapmak için bir sergi yerleştirdi aynı zamanda bir odayı büyükannelerimizin evleri gibi minder halı kilim yastıklarla döşedi. El sanatları tarihi tanıma yapıldıktan sonra yarışmacılar çeşitli malzemeleri önlerine aldılar ve işe kondular. Annelerden ve büyükannelerden miras kalan, özellikle ilginç ve üretken sanata adanmış muhteşem bir gündü.

Festivalul „Neşeli Köftecikler” – „Chifteluţele vesele” la Techirghiol

Uniunea Democrată Turcă din România - UDTR - Sucursala Techirghiol în parteneriat cu Primăria oraşului au organizat în perioada 2 - 4 septembrie, în preajma falezei, cea de a doua ediţie a Festivalului „Neşeli Köftecikler” – „Chifteluţele vesele”. Pregătirile pentru festivalul mult aşteptat, găzduit de oraşul Techirghiol au fost foarte atent structurate pentru a nu exista nici o omisiune. În cadrul festivalului, au fost expuse multe arome culinare şi decoraţiuni din mai multe regiuni culturale şi locale care au aşteptat cu intens interes venirea vizitatorilor, localnici sau din alte părţi ale ţării şi de ce nu a lumii largi. Artişti renumiţi au fost şi ei invitaţi la festival pentru a se întrece în interpretarea cântecelor tradiţionale. Reclama festivalului a fost în mod sigur asigurată de toţi cei care au vizitat standurile şi au fost invitaţi să servească din Chifteluţa Veselă pregătită de preşedintele sucursalei Techirghiol, Domnul Menseit Ergean şi oferită sutelor de oaspeţi. Au luat parte la expozitiile culinare bucătari profesionişti şi gurmanzi din diferite părţi ale ţării cu preparate expuse din bucătăria turcească, românească, azeră, ucrainiană şi albaneză. Toţi aceşti artişti bucătari au oferit adevărate spectacole de gătit, deoarece cele mai multe preparate au fost pregătite şi gătite pentru prezentare în cadrul festivalului. Atât locuitorii din Techirghiol, cât şi oaspeţii s-au delectat pe săturate cu faimoasele preparate turceşti, cum ar fi kebab, köfte, yarımca, gözleme, sarburma, ayran sau boza. Festivalul a fost trăit într-o atmosferă plină de culoare, emoţie, bucurie şi fericire. Domnul Osman Fedbi, preşedinte UDTR, care şi-a arătat tot sprijinul pentru festival, a declarat: „Noi, ca organizaţie etnică turcă, vom încerca să luăm parte la toate festivalurile care vor găzdui expozanţi cu preparate din bucătăria turcă tradiţională sau produse şi obiecte specifice culturii turce. Am observat la festivalurile precedente că toţi cei care vin sunt curioşi şi atraşi în cea mai mare parte de preparatele făcute acasă. Cum sunt mâncate? Cum sunt condimentate? Cum sunt produse şi gătite? Oamenii cercetează astfel de locuri în care sunt prezenţi artizani şi artişti cu o ofertă variată. Principalele articole şi produse care domină bucătăria noastră tradiţională sunt pregătite pentru a fi oferite tuturor într-o mulţime de variante pentru degustare”.
Totdeauna alături de activităţile UDTR oferindu-şi sprijinul ori de câte ori este invitat, domnul Ali Şenol, subprefectul judeţului Constanţa, a spus în mesajul său: „Credem că până acum, de sute de ani, s-a arătat şi împărtăşit tot ce era mai frumos sau gustos în cultura turcă. În acest moment suntem convinşi că nu a mai rămas aproape nimic din bucătăria tradiţională din care să nu se fi gustat. Acest festival bogat îi aşteaptă în acest sens pe toţi cei ce iubesc frumosul şi gustosul. „
Cele trei zile de festival au atras o mulţime de musafiri care fost primiţi şi ospătaţi regeşte. Toţi expozanţii au primit diplome şi premii frumoase din partea UDTR, pregătite cu mult suflet de către doamna Menseit Seriha, responsabila activităţilor culturale la Sucursala UDTR Techirghiol, cea care a iniţiat şi organizat fără cusur şi acest festival.
Pentru anul următor doamna Seriha împreună cu membrele active ale sucursalelor noastre se pregătesc să vină cu o ofertă nouă de chiftele umplute, supe cu tăiţei şi ciorbe cu chifteluţe vesele alături de o varietate de produse de patiserie şi cofetărie. Vor fi preparate cu ulei de măsline, dolma şi sarma din bucătăria turcească. Se vor alege preparatele potrivite care pot fi servite în fiecare perioadă a anului.
Multe soiuri din bucataria internaţională şi din bucataria turcească vor fi şi la standurile Festivalului Multietnic Gastrotekir, găzduit de oraşul Techirghiol, începând cu anul 2023, pe care Primăria Techirghiol ne-a invitat să îl pregătim împreună. Vă urăm tuturor, de pe acum bun venit la festivalul etniilor Techirghiol-ene. Va fi un festival foarte frumos. Ne vom pregăti foarte bine pentru ai aştepta pe vizitatorii noştri la acest festival fastuos.

Institutul „Yunus Emre” Constanţa are un nou director

Directorul Institutului Cultural „Yunus Emre” Bucureşti, dl. Mustafa Yıldız, a preluat şi conducerea Institutului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, odată cu încheierea mandatului dlui Tuna Balkan, la începutul lunii septembrie. În acest context, dl. Mustafa Yıldız, a efectuat o serie de vizite de curtoazie la Constanţa. Noul director al Institutului Cultural „Yunus Emre” Constanţa a fost primit de preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, ing. Fedbi Osman, în data de 13 septembrie, la sediul central al uniunii. În cadrul întrevederii, noul director a vorbit despre proiectele derulate de Institutul Cultural „Yunus Emre” Bucureşti în noul an şcolar, amintind că, în premieră, în acest an, vor fi predate on line cursuri de limba osmană. Preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a apreciat demersul instituţiei de a începe predarea limbii osmane şi a subliniat că aceste cursuri sunt binevenite pentru studenţii Facultăţilor de Istorie, care îşi dorec să cerceteze perioada Imperiului Otoman, dar şi pentru toţi cei interesaţi să studieze istoria Turciei. Au fost aduse în discuţie şi monumentele istorice din România care deţin inscripţii în limba osmană şi care vor fi studiate şi traduse de viitorii cursanţi.
La discuţii au mai luat parte: secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, preşedinta comisiei de cultură, prof. Serin Türkoğlu, vicepreşedinta comisiei de religie, prof. dr. Firdes Musledin, prof. Melek Osman, responsabil Patrimoniu Cultural UDTR şi prof. Subihan Iomer. Melek Osman a adus în discuţie patrimoniul cultural al UDTR care s-a îmbogăţit de curând cu Casa lui Tekir, din oraşul Techirghiol, unde a fost amenajată o secţie de Artă populară turcească, ce conţine o colecţie donată şi îngrijită de doamna Seriha Menseit.
La finalul întâlnirii, preşedintele Fedbi Osman i-a oferit musafirului cele mai recente cărţi publicate de UDTR şi a primit în dar din partea domnului Mustafa Yıldız, un CD cu versuri aparţinând poetului Yunus Emre, recitate în limbile turcă şi română.
În aceeaşi zi, directorul celor două Institute Culturale „Yunus Emre” din România, Mustafa Yildiz, a vizitat Radio T unde a fost primit de directorul Ervin Ibraim. În centrul discuţiilor s-au aflat noile programe preluate de Radio T de la Institutul „Yunus Emre” de la Ankara, în baza Protocolului de colaborare existent din acest an între cele două instituţii.
Mustafa Yildiz are 36 de ani şi este absolvent al Universităţii Erciyes, Departamentul de Educaţie în Limba Turcă. În septembrie 2012, a fost numit lector în Bosnia Herţegovina, unde a deţinut şi funcţia de director adjunct al Centrului Cultural „Yunus Emre” din Sarajevo. În perioada 2018-2020 şi-a desfăşurat activitatea la Amman capitala Iordaniei. În martie 2020, a preluat conducerea Institutului Cultural „Yunus Emre” Bucureşti.

“Yunus Emre” Kültür Merkezi Köstence’nin yeni müdürü belli oldu

Bükreş “Yunus Emre” Kültür Merkezi Müdürü Sn. Mustafa Yıldız, Eylül ayı başında Sayın Tuna Balkan’ın görevinin sona ermesiyle birlikte “Yunus Emre” Kültür Merkezi Köstence’nin liderliğini devraldı. Bu kapsamda Sn. Mustafa Yıldız, Köstence’ye bir dizi nezaket ziyaretinde bulundu.
Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Müh. Fedbi Osman, Bükreş “Yunus Emre” Kültür Merkezi Müdürü Sn. Mustafa Yıldız, 13 Eylül 2022 Salı günü birliğin merkez binasında buluştu. Toplantı, sayın Mustafa Yıldız Köstence “Yunus Emre”müdür makamınıda üstlendiği sonucudur. Görüşmede yeni müdür, Bükreş “Yunus Emre” Kültür Merkezi’nin yeni eğitim yılında yürüttüğü projelerden bahsederek, bu yıl ilk kez Osmanlıca online derslerin verileceğini hatırlattı. R.D.T.B. Başkanı Müh. Fedbi Osman, kurumun Osmanlıca öğretmeye başlama yaklaşımını takdir etti. Bu derslerin Osmanlı İmparatorluğu dönemini araştırmak isteyen Tarih Fakülteleri öğrencilerinin yanı sıra Türkiye tarihi ile ilgilenen herkes için uygun olduğunu vurguladı. Romanya’da Osmanlıca yazılı kitabesi bulunan ve geleceğin öğrencileri tarafından incelenip tercüme edilecek tarihi eserler de tartışıldı. Tartışmalara ayrıca R.D.T.B. genel sekreteri prof. Ervin İbrahim, kültür komisyonu başkanı prof. Serin Türkoğlu, din komisyonu başkan yardımcısı prof. Firdes Musledin, R.D.T.B’nin Kültürel Mirasından sorumlu Melek Osman ve prof. Subihan Iomer katıldı.
Toplantının sonunda Başkan Fedbi Osman, R.D.T.B.’nin son çıkan kitaplarını konuklara hediye ederek, Mustafa Yıldız’dan şair Yunus Emre’ye ait Türkçe ve Romence dizelerinin yer aldığı bir CD kabul etti.
Aynı gün Romanya’daki iki “Yunus Emre” Kültür Merkezi Müdürü Mustafa Yıldız da Radyo T’yi ziyaret ederek yönetmen Ervin Ibraim tarafından karşılandı. Tartışmaların merkezinde, iki kurum arasında bu yıl imzalanan işbirliği protokolüne dayalı olarak Ankara’daki “Yunus Emre” Enstitüsü’nden Radyo T tarafından devralınan yeni programlar yer aldı.
Mustafa Yıldız 36 yaşında ve Erciyes Üniversitesi Türkçe Eğitimi Bölümü mezunudur. Eylül 2012’de Bosna Hersek’te öğretim görevlisi olarak atandı ve burada Saraybosna’daki “Yunus Emre” Kültür Merkezi’nin müdür yardımcılığını da üstlendi. 2018-2020 yılları arasında Ürdün’ün başkenti Amman’da çalıştı. Mart 2020’de Bükreş “Yunus Emre” Kültür Merkezi’nin yönetimini devraldı.

Reşedinţele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României

În data de 21.09.2022, la sediul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, a avut loc lansarea volumului „Reşedinţele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României”, scrisă de d.na muzeograf doctor Delia Roxana Cornea. La eveniment au participat Dr Constantin Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Constanta, prof univ Florin Anghel, d.na Jenny Mihailovka, directoarea Centrului Cultural, Palatul Balcic şi George Varsami, directorul Muzeului Portului din Constanţa.
Din partea Uniunii Democrate Turce din România a participat Preşedinta Comisiei de Cultură profesor Serin Türkoğlu, Preşedintele Comisiei de Tineret Osman Harun, vicepreşedinta comisiei de Tineret Osman Elif şi secretarul comisiei Elvir Bolat.
Orice lucru frumos începe cu un vis, în urmă cu doi ani în urma scandalului de retrocedare a Castelul Reginei Maria din Mamaia sau Vila Regală Mamaia fiind unul dintre monumentele istorice rare de pe litoralul românesc, dar care a ajuns în proprietate privată încă din 2003. Guvernul României, prin Ministerul Culturii, a cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare. Pentru a trage un semnal de alarmă autorităţilor din România d.na muzeograf doctor Delia Roxana Cornea a început o muncă intensă de cercetare prin arhivele statului român cu privire la situaţia reşedinţelor regale din Dobrogea, pentru a oferi suficiente argumente autorităţilor locale şi centrale pentru a iniţia restaurarea acestor clădiri simbol. Astfel a rezultat un volum valoros, „Reşedinţele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României”, amplu documentat ce scoate in evidenţă valoarea istorică acestor clădiri, moştenirea culturală pe care regalitatea a lăsat-o Constanţei, dar şi Balcicului cât şi un tablou detaliat a vieţii şi activităţii familiei regale din acea vreme. Citind acest volum, aflăm lucruri inedite scoase cu multă migală din arhivele statului ce fac parte din istoria noastră locală şi este structurată în patru capitole.
„Prima reşedinţă este Palatul regal de la Constanţa, astăzi sediul Tribunalului. Are o poveste foarte interesantă şi mult timp nu s-a ştiut exact ale cui au fost planurile acestei clădiri. Eu am găsit în arhive, confirmarea că planurile au aparţinut arhitectului Pierre Louis Blanc, planuri care au fost aprobate de Consiliul Tehnic Superior. Lucrările acestei construcţii au durat între 1905-1906 şi prima locuire în acest palat o avem atestată în septembrie 1907, cu ocazia manevrelor militare din Dobrogea. După aceea, documentaţia este mai abundentă şi există foarte multe mărturii din epocă, prin care se confirmă faptul că Regele Carol şi familia regală veneau cel puţin 3 săptămâni la Constanţa, de obicei în lunile aprilie-mai, când se desfăşura şi călătoria pe Dunăre, pe care Regele Carol a realizat-o în ultimii 10 ani de viaţă, cu excepţia anului 1913.”
După cum ne povesteşte d.na muzeograf doctor Delia Roxana Cornea autoarea volumului „Povestea reşedinţelor regale a început imediat după instaurarea administraţiei româneşti în Dobrogea. În 1879, atunci când a venit pentru prima oară la Constanţa, principele pe atunci Carol I, era puţin dezamăgit de faptul că nu se putea caza în casa unui român şi a stat timp de câteva zile în casa inginerului englez Edward Harris (casele N. Macri), pe locul în care astăzi se află Muzeul Ion Jalea.
Ideea construirii unei reşedinţe regale a fost intens dezbătută încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar ea s-a concretizat în perioada 1904-1906, când s-a construit acel complex de la Lupoaică, aşa cum îi spunem noi azi, complexul care includea atât un Palat de Justiţie, cât şi Prefectura şi Palatul Regal, acesta din urmă fiind cel din curtea actualului Tribunal Constanţa.
Palatul Regal nu a mai aparţinut după război familiei regale. Acolo fusese cartierul general al forţelor armate germano-bulgare în 1916-1918 şi familia regală a României nu a mai vrut să locuiască în palatul din Constanţa după terminarea Primului Război Mondial şi aşa a apărut ideea unei noi reşedinţe
Palatul Regal din Mamaia a fost cea de-a doua reşedinţă regală, după instaurarea administraţiei româneşti în Dobrogea În anul 1924, autorităţile au decis să le doneze „făuritorilor României”, aproximativ 4 hectare de teren, în deplină proprietate, pentru a ridica o nouă reşedinţă în staţiunea Mamaia. La acea vreme, Regina Maria a venit să viziteze zona şi s-a îndrăgostit de plaja din Mamaia, cu dunele ei de nisip, pe care călărea cu plăcere.
„În memoriile sale, ea povesteşte că Barbu Ştirbey, bunul ei prieten i-a propus să colaboreze cu Mario Stoppa, un arhitect italian care terminase studiile la Academia Belle Arte în Milano şi care avea deja câteva reuşite importante. El a făcut un proiect, în care a combinat elementele mediteraneene învăţate în Italia, cu detaliile regional balcanice din Dobrogea, tradiţional româneşti. Mario Stoppa a început lucrările, iar Regina Maria şi-a dorit un complex în care să trăiască împreună cu Regele Ferdinand. Acesta însă, nu era foarte entuziasmat, chiar regina povestea că nu părea foarte încântat de idee. Totuşi, atunci când a venit împreună cu Regina Maria în 1926 să vadă ce s-a realizat, Ferdinand s-a arătat mulţumit, numai că, din păcate, nu a stat niciodată în această reşedinţă. El a murit un an mai târziu, pe 20 iulie 1927.
Se pot spune foarte multe despre acest volum dar vă las să-l lecturaţi.

Inaugurarea geamiei din Ciocârlia de Jos

În data de 12 septembrie 2022 a fost inaugurată geamia din Ciorcârlia de Jos. Evenimentul a fost organizat de Muftiatul Cultului Musulman. Geamia a fost construită cu sprijinul omului de afaceri Mohammed Ayash.
Prezenţi la eveniment au fost au fost: muftiul cultului musulman, Murat Yusuf, subprefectul Judeţului Constanţa, Ali Şenol, consulul Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Lupu, primarul comunei Ciocârlia de Jos, Ionuţ Şerbu. În discursul său Preşedintele Consilului Judetean Constanţa, Mihai Lupu a punctat că „fiecare dintre noi avem dreptul la o viaţă spirituală şi la un loc în care să fim mai aproape de propriul Dumnezeu. Trăim cu toţii în pace şi în respect, indiferent de religia pe care o avem, iar lăcaşurile de cult sunt valori culturale ce fac parte din istoria noastră comună, din istoria întregii Românii”.

Bülbül Camii

12 Eylül 2022 tarihinde Bülbül Camii açılış töreni yapıldı. Açılış Romanya Müslümanlar Müftülüğü tarafından organize edildi. Cami, İş adamı, Mohammed Ayash desteği ile inşa edildi. Törene Romanya Müslümanlar Müftüsü, Sn. Murat Yusuf, Köstence Vali Yardımcısı, Sn. Ali Şenol, T.C Köstence Başkonsolosu, Sn. Emre Yurdakul, Köstence İl Meclisi Başkanı, Sn. Mihai Lupu, Belediye Başkanı, Sn. Ionuţ Şerbu katıldılar. Konuşmacılar barış ve karşılıklı saygı hakkında bahsettiler, Romanya’da ahenk içinde yaşadıklarımızdan bahsettiler.

Prima participare a ansamblului „Genç Umutlar” la un festival internaţional

Ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti „Genç Umutlar” al Sucursalei UDTR Cobadin a participat la cea de a XXVI-a ediţie a Festivalul Internaţional al Dansului, Cântecului şi Portului Popular Turco-Tătar, desfăşurat în prima decadă a lunii septembrie, la Constanţa. Festivalul, organizat de UDTTMR cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, a fost găzduit de Centrul Multifuncţional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” şi a reunit ansambluri aparţinând comunităţilor etnice din România.
Au urcat pe scena festivalului ansambluri folclorice aparţinând etnicilor bulgari, greci, evrei, macedoneni, sârbi, croaţi, romi, turci, tătari şi ucraineni. Fiecare ansamblu a adus cu sine portul popular, dansul şi cântecul tradiţional, o zestre culturală specifică fiecărei minorităţi naţionale, care îmbogăţeşte spaţiul cultural românesc. A răspuns invitaţiei organizatorilor şi un ansamblu folcloric din Bursa, Turcia, care a prezentat o suită de dansuri tradiţionale turceşti.
În prezenţa unui public numeros, ansamblul folcloric „Genç Umutlar”, coregraf Aylin Apti, a susţinut un program de dansuri tradiţionale specifice turcilor dobrogeni fiind aplaudat la scenă deschisă. Deşi este un ansamblu constituit de curând, „Genç Umutlar”, a reuşit în scurt timp să îşi perfecţioneze tehnica, astfel încât să urce în premieră pe scena unui festival internaţional. Meritul revine deopotrivă dansatorilor, coregrafei Aylin Apti şi nu în ultimul rând, preşedintei Sucursalei UDTR Cobadin, Aiten Borseit.
Au dat curs invitaţiei preşedintelui UDTTMR, dl. Gelil Eserghep, şi au luat parte la Festivalul Internaţional al Dansului, Cântecului şi Portului Popular Turco-Tătar subsecretarii de stat Dincer Geafer şi Radu Antohi, muftiul Cultului Musulman din România, dl. Murat Iusuf, primarul Vergil Chiţac şi consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, dl. Emre Yurdakul.

„Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”

În perioada 24-25 septembrie 2022 la Cumpăna a avut loc Festivalul Rodul Pământului-Zilele Recoltei care debutat cu o paradă de costume pe muzica de fanfară. Oaspeţi de seamă din întreaga ţară, dar şi de peste hotare, au ales să se alăture cumpănenilor. Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de căre primarul Mariana Gaju alături de viceprimarul Neagu Florin. La deschidere şi la paradă au fost prezente şi numeroase delegaţii şi oficialităţi. La eveniment au participat preşedintele UDTR, Osman Fedbi, consulul general al republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, secretar general al UDTR, Ibraim Ervin, preşedintele Sucursalei Cumpăna Bari Muselim, preşedintele comisiei de religie Ibraim Temur şi mulţi alţi invitaţi. În cadrul evenimentului au avut loc ateliere de gastronomie aplicată şi prezentarea de reţete inedite. Pe scenă au urcat trupe şi ansambluri din tot judeţul şi din ţară care au întreţinut atmosfera prin muzică şi dans. Ansamblul „Kardelen” a fost prezent la eveniment şi a încântat publicul cu dansuri tradiţionale turceşti. Nelipsit a fost şi standul gospodinelor turcoaice care au încântat vizitatorii cu renumitul şuberek şi nelipsitele baklavale. În cele două zile de desfăşurare, autorităţile locale au pregătit multe surprize plăcute participanţilor. Pe scena amplasată pe stadionul „Victoria” au evoluat ansambluri folclorice din toate zonele ţării, şcoli de dans şi numeroşi artişti renumiţi. Manifestările fiecărei zile au fost încununate de concerte. Festivalul toamnei s-a încheiat cu un impresionant foc de artificii.

Din antroponimia turcilor dobrogeni

„Dobrogea este un extraordinar mozaic de rase. Turcii şi tătarii locuiesc împreună cu românii şi bulgari; ei locuiesc în sate şi sunt despărţiţi după etnie. Lazi, curzi, armeni, cerchezii, tătarii, germani, colonişti, ruşi, români din Transilvania sau din regat, bulgari, sârbi, turci, albanezi, ţigani, nomazi şi alţii care cu timpul au dispărut, ca arabi, negri fiecare cu obiceiurile şi limbile constituie un microcosmos euorasiatic, un laborator magnific de etnologie comparată.” (Pittard, E. Poparele balcanice, Geneva şi Paris, 26)

Populaţia de origine turcă din Dobrogea descinde atât din grupurile entice sosite pe drumul stepelor nord-pontice, cât şi din grupurile de oguzi veniţi pe drumul meridional, balcanic. Izvoarele arată faptul că grupurile de pecenegi, uzi, cumani, tătari, cât şi oguzii au vatră comună de formare (Asia Centrală) şi aparţin aceleiaşi mari comunităţi a popoarelor turce.
În secolul al VIII-lea, pecenegii ocupau regiunile din jurul lacurilor Issîk şi Balkaş din Asia Centrală şi alcătuiau ramura occidentală a turcilor vechi, fiind al 19-lea trib din confederaţia triburilor oguze. Uzii erau al doilea grup etnic care a intrat în componenţa turcilor dobrogeni şi formau aripa vestică a populaţiei turce aguze. Cumanii au fost al treilea grup de populaţie care a stat la baza formării turcilor dobrogeni.
Următoarea etapă a sintezei entice a turcilor dobrogeni s-a desfăşurat în secolele XI- XV.
Populaţiile turcice stabilite la diferite interval de timp în această regiune, trăiau în acelaşi spaţiu geografic. Aceste triburi turcice nu s-au aşezat numai în Dobrogea, ci şi în toată regiunea balcanică, stăpânită mai târziu de turcii otomani.
O altă consemnare documentară a prezenţei stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al României a fost făcută în anul 1264, când, în urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian selgiucid, un grup de 12.000 de ostaşi conduşi de împăratul Izeyddin Keykavuz s-a aşezat în Dobrogea. Aceştia erau trimişi de împăratul bizantin Mihail Paleologul pentru a apăra Imperiul Bizantin de invaziile străine. Aşezarea dobrogeană a fost numită de turcii pre-otomani Babadag, ceea ce în limba turcă înseamnă Tatăl munţilor. Mulţi ani, localitatea a fost o garnizoană militară, dar şi un centru cultural important.
Venind aici, pe aceste tărâmuri, au adus cu ei în primul rând numele lor, tradiţiile şi obiceiurile lor. Din păcate, de-a lungul anilor, numele lor s-a schimbat, unele chiar s-au pierdut sau au suferit multe schimbări ( de exemplu: în loc de Ibrahim s-a scris Ibraim, în loc de Mehmet s-a scris Memet, în loc de Huseyin s-a scris Iusein, Ahmet s-a scris Amet etc.).
Când vorbim de originea antroponimelor ne gândim, desigur, în primul rând la condiţiile istorice în care poporului turc s-a stabilit în Dobrogea şi prima întrebare ce ne apare este: ce nume am moştenit de la strămoşii noştri turci?
Studiile privind limba turcă şi alte ramuri adiacente încep să se dezvolte în România abia după anul 1990, când încep să fie publicate în acest sens o serie de lucrări privind gramatica limbii turce, cultura şi literatura turcă, dicţionare, precum şi manuale şcolare. Însă domeniul onomasticii turce nu a fost studiat până în prezent. Pornind de la afirmaţia: „Numele de persoană sunt parte integrală a limbii unui popor” (Tomescu, 2001, : 15), considerăm importantă cercetarea antroponimei turcilor din România, mai ales în contextul actual în care studiul limbii turce se află în plină dezvoltare. Mergând mai departe şi considerând limba ca parte integrală a identităţii unui popor, studiul onomasticii turce poate contribui la construirea structurilor identitare care alcătuiesc această limbă, cultură şi popor străvechi aflat în momentul de faţă, în ceea ce priveşte identitatea.
„Numele constituie o părticică din tradiţia, din istoria ţării, ele dau informaţii asupra culturii şi asupra modului de viaţă în general” spunea Alexandru Graur, subliniind ideea că „dintre toate elementele limbii, cele mai legate de evoluţia societăţii sunt numele de persoană, ele se înlocuiesc mult mai uşor decât numele comune” (Graur 1965: 9). Mai mult decât atât, dincolo de mobilitatea numelui de a evolua o dată cu societatea, el (numele) poate fi considerat o adevărată emblemă a individului, mai cu seamă când acesta trăieşte în altă ţară. Într-o primă fază, insul este catalogat de societate şi după numele pe care îl poartă, fiind identificat cu trăsăturile naţiei căreia îi aparţine. Astfel, Ali va indica un nume turcesc: (substantive/adjective +numele Ali): Ataali, Bayramali, Binali, Demirali, Eminali, Emirali, Gençali, Kartali, Kayaali, Cumaali, Hasanali, Ömerali

Kartali (Cartali) < tr. şi ar. kart „bătrân”+ nume propriu Ali, nume de băiat/ nume de familie, „bătrânul Ali”.
Kayaali (Caiali) < tr. şi ar. kaya „stâncă” + nume propriu Ali, nume de băiat/ nume de familie, „stânca lui Ali”.
Cumaali (Giumali) < ar., nume de băiat/ nume de familie, [cuma+ ali] nume compus din două substantive: Cuma (vineri) + nume propriu Ali, „vinerea lui Ali”.

Totodată, şi termenul bey (domn), cu rol de apoziţie va indica nume turcesc, precum urmează: Alibey (Alibei), Ağacabey, Alaybey, Bedirbey, Elbey, Gülbey, Kurtbey, Mustafabey, Oğuzbey, Sababei, Şiadbei, Zorbey

Alibey (Alibei) < ar. Ali + tr. bey „domn”, nume de băiat/nume de familie, „domnul Ali.
Mustafabey < ar. Mustafa + tr. subst. bey (domn), nume de băiat, „domnul Mustafa”.

Totodată, în antroponimia turcească din Dobrogea întâlnim şi prenume perechi, adică prenume feminine formate de la prenume masculine, pe care le vom grupa după cum urmează:

Prenume feminine formate de la o bază masculină cu sufixul [–a/- ya]
Aliya (Alia) < Ali + -[-ya] „atotputernic, suprem, înalt”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Celila (Gelila) < ar. Celil + [-a] „măreţ, suprem”, „măreţ, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcădin Dobrogea.
Cemila (Gemila) < ar. Cemil + [–a], „frumos, frumuseţe”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Prenume feminine formate de la o bază masculină cu sufixul [–an]
Canan (Geanan)
Cavidan (Gevidan) < Cavid+ [-an] „Veşnică, eternă”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Feridan
Prenume feminine formate de la o bază masculină cu sufixul [–e]
Adile < ar. Adil + [-e], persoană carenu se abate de la dreptate, ţine cu dreptatea, corect, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Aliye < Ali + [-ye], „atotputernic, suprem, înalt”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Alime < Alim + [-e], „citit, învăţat”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Prenume feminine formate de la o bază masculină cu sufixul –dan/ -den, ablativ-locativ care arată originea.
Ferzidan < ar. Ferzi + [-dan] „din rege”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Nuridan
Seridan < ar. Seri + [-dan] „din lungime”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Prenume feminine formate cu sufixul [–de] prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Ziyade (Ziade) < ar. Ziya + [-de], „mult, înmulţit”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.
Prenume feminine formate cu sufixul [–ne]
Memdune < ar. Memduh +[-ne] cu căderea lui h final, „lăudat”, prenume de fată întâlnit rar în comunitatea turcă din Dobrogea.

Deoarece aceste prenume au fost transcrise conform scrierii limbii române au suferit următoarele fenomene fonetice:

În onomastica turcească din Dobrogea, întâlnim multe nume ce reprezintă variante ale aceluiaşi nume propriu nuanţate din punct de vedere local (ex.: prenumele feminin Türkân are 18 variante: Tiurchean, Tiurchian, Truchian, Turcan, Turchean Turchen, Turchiab, Turchian, Turchien, Turcian, Turcyan, Turghean, Turgian, Turkan, Turkean, Turkian, Tukivian, Turkyan sau prenumele masculin Fahrettin are 12 variante: Fahredin, Fahridin, Fairedin, Fardin, Faredin, Faretin, Faridim, Faridin, Farredin, Fartin, Feridin, Feritin).
Cauzele acestor variante sunt cunoaşterea insuficientă a limbii turce sau nerecunoaşterea sunetelor specifice variantei literare a limbii turce, fie de către funcţionarii care înregistrează numele copilului, fie de către părinţii copilului, mai puţin familiarizaţi cu ortografia sau ortoepia turcă. În zilele noastre, gradul de instruire este diferit, limba turcă se studiază în şcoli, în cadrul liceelor şi al facultăţilor. De asemenea, apariţia multor seriale turceşti la canalele româneşti de televiziune influenţează alegerea unui anumit nume pentru nou-născut, deoarece mulţi telespectatori sunt fascinaţi de anumite personaje sau eroi.

Ani, oraşul-fantomă din provincia Kars

În toate părţile Turciei există aşezări antice care au găzduit timp de mai multe secole diferite civilizaţii… Una dintre aceste aşezări este situl arheologic Ani situat în provincia Kars din Anatolia de Est, care a fost de la începutul noii ere un loc favorabil locuirii datorită poziţiei sale geografice. Oraşul a fost fondat la primul punct de trecere al Drumului Mătăsii, care a fost o rută comercială importantă în Evul Mediu, din Caucaz în Anatolia. Datorită locaţiei sale oraşul s-a dezvoltat considerabil în acea perioadă şi a devenit un centru politic, cultural şi economic major al regiunii.
Ruinele oraşului antic Ani, situat la graniţa dintre Turcia şi Armenia, lângă răul Arpacay, este unul dintre siturile Patrimoniului Mondial UNESCO, ce poartă urmele diferitelor civilizaţii înconjurat de zidurile şi structurile sale arhitecturale impresionante.
Situl arheologic Ani, unul dintre cele mai frumoase şi interesante obiective turistice din provincia Kars, mai era numit în acele vremuri şi „ oraşul celor 1001 de biserici” considerat un loc sacru şi opulent în acelaşi timp, renumit datorită eleganţei sale. Este un oraş de care specialiştii dar şi ruinele ne vorbesc despre un oraş superb care a adăpostit în vremurile sale de glorie peste 200.000 de locuitori la începutul anului 1000, fiind un rival direct cu Constantinopol, Bagdad sau Cairo. Fiind şi un centru sacru al ortodoxismului oriental, acest oraş inclus pe lista celor 100 de monumente aflate în mare pericol a avut ghinionul de a se afla în calea migratorilor, în calea dezastrelor naturale, dar şi a marilor cuceritori. Doar că istoria a fost crudă în următoarele secole, iar regiunea a fost cucerită, pe rând, de nenumărate ori, de împăraţii bizantini, de turcii otomani, de armeni, de kurzi nomazi, de georgieni şi de ruşi, fiecare dintre aceştia declarându-se stăpâni absoluţi, nimicind în mod brutal populaţia locală.
Oraşul Ani a fost perla regatului medieval şi este o creaţie a civlizaţiei şi culturii armeneşti medievale. Oraşul Ani are rădăcini deosebit de vechi atestat de către cronicari încă din secolul al V lea d Hr. Se pare că a fost ridicat de liderii dinastiei Kamsarakan, o puternică familie nobiliară cu rădăcini parthe. Era descrisă, în aceea perioadă, ca o fortăreaţă puternică, capitală a acestei dinastii. În timp fortăreaţa a devenit un puternic centru comercial fiind situată într-o zonă tranzitată de marile caravane şi mai apoi a căpătat importanţă ca mare centru religios, devenind un adevărat oraş sacru al creştinismului oriental. În secolul al IX lea, după patru secole de prefaceri şi dezvoltare, strălucirea oraşului Ani a atins apogeul.
Acest sit arheologic aflat în partea de răsărit a Turciei este o adevărată bijuterie a unor lumi de mult apuse şi este considerat un adevărat oraş fantomă, ruinat dar care totuşi arată măcar o parte din sclipirea sa de odinioară.
După intrarea in situl arheologic prin marile porţi ale cetăţii, se remarcă imediat că nu degeaba Ani era numit „oraşul celor 1000 de biserici”. Străbătând platoul cu monumente unele restaurate sau în starea lor „naturală”, mâncate de trecerea timpului, oraşul-fantomă te întâmpină pe un câmp întins cu mai multe construcţii antice, aflate în diverse stări de degradare, cuprinzând o sumeriene de biserici în ruine, reprezentante ale diverselor religii, culturi si epoci.
Una dintre construcţii ce pare cea mai bine conservată este Biserica Sf. Grigore din Tigran Honents, ridicându-se maiestuoasă pe marginea râpei sub care curge râul Arpacay, dincolo de care se află graniţa cu Armenia. A fost construită la ordinul unui comerciant bogat, în anul 1215, în vremurile în care regiunea era controlată de Regatul Georgiei.
Rămăşiţele Catedralei, o impresionantă lucrare arhitectonică, azi înjumătăţită, care cuprindea 19 arcade şi un dom, construite din bazalt vulcanic de culoare roşie, şi care a adăpostit cândva o bucată din crucea pe care a fost răstignit Isus, după spusele prinţului Ablgharib Pahlavid, patronul bisericii, care a cumpărat relicva în urma unei vizite la Curtea Bizantină din Constantinopol.
Biserica Abughamrent, construită la sfârşitul secolului 10, cu o capelă formată din 12 laturi, a fost descoperit la începutul secolului 20. Clădirea bisericii a devenit simbolul ruinelor Ani în diferite reclame turistice.
Minaretul Moscheei Ebul Menucehr, este una dintre cele mai vechi lucrări care a supravieţuit şi a rămas intactă încă din perioada Imperiului Selgiucizilor, care a dominat Anatolia, alungându-i aici pe bizantini şi făcând loc pentru marele Imperiu Otoman la jumătatea secolului 11.
De asemenea, se observă cum lungimea zidurilor Ani a fost întărită cu multe bastioane dreptunghiulare şi circulare, fiind de 4 mii 500 de metri, iar înălţimea sa este de aproximativ 8 metri. Poarta din mijloc numită Poarta Leului după relieful cu leu care răcneşte şi cu o inscripţie, este una dintre porţile magnifice ale oraşului cu şapte intrări. În dreapta acestei porţi, în nord, se află Poarta Dublă a Corpului (Poarta Kars), protejată de două bastioane circulare, iar în stânga se află Poarta Hıdırellez decorată cu o tablă de şah de piatră. O altă deschidere către răul Arpacay este Poarta Divină. Vechiul drum de caravane al Drumului Mătăsii, care ajungea pe malul opus al Arpaçayului ajungea la Poarta Divină de pe podul de aici. Poarta căii navigabile este singura poartă a oraşului care se deschide spre vest. Barley Çay, care formează graniţa dintre Turcia şi Armenia, se învecinează şi cu Ani dinspre est. Construit pe o stâncă înaltă cu vedere la văile Arpa Çay şi Alacasu, partea cea mai înaltă a oraşului este castelul interior, unde s-au stabilit pentru prima dată urartienii.
Pe lângă toate acestea, şi multe alte ruine, de pildă, caravanseraiul – hanul în care se vindeau şi se cumpărau cămile şi multe alte lucruri, se observă şi zidurile oraşului, construite în secolul 10 de către familia regală Bagratid, ce impresionează prin măreţia lor, oferind o imagine reală asupra a ceea ce a însemnat cândva acest oraş antic aflat sub atât de multe influenţe.
Oraşul vechi Ani a fost punctul de întâlnire a mai multor culturi precum georgiană, armeană, bizantină, selgiuciz şi otomană. Designul arhitectural care a apărut ca rezultat al interacţiunii inter-culturale, materialele şi tehnici de construcţie, detaliile decorative au asigurat dezvoltarea unui limbaj arhitectural specific oraşului Ani ce s-a răspândit prin urmare în întreaga Anatolia şi pe tot teritoriul caucazian. Aici au fost construite monumente arhitecturale originale.
Fiecare regiune a Turciei, fiecare oraş este foarte special, dar provincia Kars are multe caracteristici diferite care o fac atât de populară prin istoria complexă, arhitectura, moştenirea multiculturală şi bogăţia care au modelat-o astăzi.

Minorităţile naţionale, multiculturalism, moşteniri culturale şi dialog interetnic

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în perioada 19-23 septembrie, la Predeal, simpozionul intitulat „Minorităţile naţionale multiculturalism, moşteniri culturale şi dialog interetnic”. Simpozionul a reunit 35 de participanţi de la sucursale UDTR din: Constanţa, Mangalia, Cernavoda, Cumpăna, Techirghiol, Cobadin, Valu lui Traian, Băneasa, Carvăn, Dobromir etc.
Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, s-a referit în discursul său la necesitatea păstrării identităţii etnice şi religioase, elemente definitorii ale comunităţii turce din Dobrogea în condiţiile societăţii moderne. În cadrul simpozionului au mai fost abordate modalităţile de promovare a valorile identitare aparţinând comunităţii turce, nu numai la nivel central ci şi în cadrul fililalelor prin acţiuni de amploare, cu impact în rândul comunităţii. Participanţii la eveniment au vorbit despre moştenirea culturală şi despre necesitatea transmiterii acesteia tinerei generaţii prin organizarea unor simpozioane cu tematică culturală cât mai variată. Discuţiile din cadrul simpozionului s-au axat şi pe dialogul interetnic, punctându-se importanţa organizării de acţiuni în parteneriat cu alte minorităţi etnice dar şi participarea la evenimentele altor minorităţi naţionale, menite să promoveze dialogul interetnic şi intercultural.
La finalul simpozionului, participanţii au avut posibilitatea să viziteze obiective turistice şi istorice din judeţul Braşov.

Redacţia

Nohut Dürümü

Malzemeler

1,5 su bardağı haşlanmış nohut
¼ demet maydanoz
1 adet kapya biber
1 adet kuru soğan
2 adet lavaş ya da tırnak pide
4 yemek kaşığı zeytinyağı
tuz
1 tatlı kaşığı acı kırmızı pul biber
1 çay kaşığı kimyon
1 tatlı kaşığı sumak
1 çay kaşığı karabiber

Yapılışı

İlk olarak nohutları haşlayın.
Bir kap içerisine doğranmış soğan, maydanoz ve sumak koyun. Karışımı elinizle harmanladıktan sonra, kapya biberi de ilave edin.
Tepsi içerisine lavaşı koyun ve içerisine haşladığınız nohutları ekleyin. Üzerine maydanozlu karışımı ekleyin ve baharatları dökün.
Ardından lavaşın kenarlarını kıvırın ve rulo şeklinde sarın.

internet

Ürgüp Köftesi

Malzemeler

500 gram dana kıyma
1 adet kuru soğan
7 adet patates
1 tutam maydanoz
3 diş sarımsak
3 yemek kaşığı irmik
1 adet yumurta
1 çay kaşığı karabiber
1 tatlı kaşığı tuz
kızartmak için:
fındık yağ
un

Yapılışı

İlk olarak patateslerin kabuklarını soyun.
Patatesleri rendeleyip suyunu çıkartın ve bol yağ ile kızartın.
Kıymayı geniş bir kabın içine alın.
Üzerine patates, kuru soğan ve sarımsak rendeleyin.
Ardından yumurta ve irmik ekleyerek yoğurun.
Maydanozları ince ince kıyın.
Köfte harcına maydanoz, tuz ve karabiberi ekledikten sonra tekrardan yoğurun.
Köfte harcından ceviz büyüklüğünde parçalar kopartın ve parmak şekli verin.
Bir tabağın içerisine un koyun.
Şekil verdiğiniz köfteleri una bulayın ve yağda kızartın.

internet

Lipie cu năut

Ingrediente

1,5 căni de năut fiert
¼ de legătură de pătrunjel
1 ardei capia
o ceapă
2 buc de lavash - lipie
4 linguri de ulei de măsline
sare
o linguriţă fulgi de ardei rosu iute
o linguriţă chimen
o linguriţă sumac
o linguriţă de piper negru

Mod de preparare

Mai întâi fierbeţi năutul până se înmoaie. Puneţi ceapa tocată, pătrunjelul şi sumacul într-un bol. După ce mixaţi amestecul cu mâinile, adăugaţi ardeiul capia tăiat bucăţele.
Punem lavash-ul pe o tavă şi adaugăm în el amestecul de năutul fiert. Adăugaţi amestecul de pătrunjel peste şi adăugaţi condimentele.
Apoi rulaţi-o lipia.

Chifteluţe de Urgup

Ingrediente

500 grame carne de vită tocată
o ceapă
7 cartofi
o legătură de pătrunjel
3 căţei de usturoi
3 linguri de griş
1 ou
o linguriţă de piper negru
o linguriţă sare
ulei pentru prăjit
făină

Mod de preparare

Curăţaţi cartofii de coajă şi daţi prin răzătoare. Se scurge zeama si se prajesc în baie de ulei.
Puneţi carnea tocată într-un castron mare adăugaţi cartofii prăjiţi, ceapa şi usturoiul.
Se adaugă apoi ouale, grişul şi se frământă. Adăugaţi pătrunjelul, sarea şi piperul şi frământaţi din nou.
Luaţi bucăţi de mărimea unei nuci din amestecul de carne şi daţi-le forma unui deget.
Înainte de a le prăji se dau prin făină şi se prăjesc în ulei.