Zafer Bayramı 100.yıl

Türk ordusu “bitti” demeden bitmeyecekti... “Ya istiklâl, ya ölüm” denilerek çıkılan yolda, duşman ordusu büyük bir hezimete uğratıldı. 100 yıl önce bugün kazanılan zaferle bir millet küllerinden yeniden doğdu, Anadolu'nun işgal edilemeyeceği tüm dünyaya gösterildi.
30 Ağustos Zaferi, Türk tarihinin en önemli dönüm noktasıdır. Besbellidir ki yeni Türk devletinin, genç Türk Cumhuriyeti'nin temeli burada sağlamlaştırıldı, ölümsüz yaşayışı burada taçlandırıldı...”
Büyük Önder Mustafa Kemal Atatürk bu sözlerle anlatmıştı Büyük Taarruz’u.
Bundan tam 100 yıl önce kazanılan bu zafer, Türk milletinin kaderini değiştirdi.
Türk ordusu “bitti” demeden bitmeyecekti ve tarihe dünyanın en büyük kahramanlık destanlarından biri olarak geçecekti...
Zafer Bayramımız hepimize hayırlı olsun!

Ervin İbraim

Centenarul Zilei Victoriei sărbătorit cu fast de Ambasada Turciei la Bucureşti

Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti a marcat cea de a 100-a aniversare a Zilei Victoriei, luni, 29 şi marţi, 30 august, printr-o serie de evenimente menite să rememoreze jertfa eroilor căzuţi în batălia finală a Războiului de Independenţă, condusă de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Victoria armatei turce, de la 30 august 1922, a fost poate cel mai important punct de cotitură în istoria Turciei, care a deschis calea fondării tinerei republici, un an mai târziu, la 29 octombrie 1923.

Seria de manifestări dedicate Zilei Victoriei a debutat luni, 29 august, cu o conferinţă susţinută de prof. dr. Enis Tulça de la Universitatea Galatasaray din Istanbul, care a vorbit despre perioada istorică de dinainte şi de după Marea Ofensivă a armatei turce. Profesorul Enis Tulça este absolvent al Facultăţii de Relaţii Internaţionale a Universităţii Montpellier, Franţa, unde şi-a pregătit şi teza de masterat cu titlul „Problemele turco-greceşti la Marea Egee”, precum şi pe cea de doctorat „Relaţiile turco – greceşti în anii 1928 – 1945”. După ce a lucrat timp de 15 ani în sectorul privat şi-a început cariera academică la Universitatea Galatasaray din Istanbul. Enis Tulça descinde dintr-o familie de turci din România, tatăl său emigrând în Turcia în 1927. Conferinţa s-a desfăşurat în prezenţa Ambasadoarei Republicii Turcia la Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz. După conferinţă, a fost vernisată o expoziţie de fotografii cu imagini din perioada Războiului de Independenţă.
În cursul dimineţii zilei de 30 august, a avut loc un ceremonial de depunere de coroane de flori la bustul lui Mustafa Kemal Atatürk, situat în faţa Teatrului Odeon din Bucureşti, dar şi la Cimitirul Eroilor Turci din capitală, în semn de omagiu pentru eroii care şi-au jertfit viaţa pe câmpul de luptă. La ceremonialul depunerii de coroane de flori a participat Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz, ataşaţii militari, Alper Dilsiz şi Çagrı Sağlam, dar şi repezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD Bucureşti). Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în onoarea marelui lider militar şi politic, Mustafa Kemal Atatürk, dar şi a zecilor de mii de eroi care şi-au pierdut viaţa în războiul pentru independenţă.
În seara zilei de 30 august, Ambasada Republicii Turcia în România împreună cu Biroul Ataşatului Militar la Bucureşti au organizat o recepţie cu prilejul Centenarului Marii Victorii, la sediul misiunii diplomatice. În discursul său, Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, s-a referit la importanţa Zilei Victoriei pentru naţiunea turcă. „Sunt onorată să fiu în România, ţară prietenă şi aliat apropiat, la această mare sărbătoare. Suntem la a 100-a aniversare a zilei de 30 August, un adevărat moment istoric pentru Republica Turcă. Ziua Victoriei nu ar fi existat fără geniul politic şi militar al lui Mustafa Kemal Atatürk şi fără curajul şi forţa armatei turce. Faptul că avem un stat democratic care a devenit tot mai puternic de-a lungul anilor, este o victorie a noastră, a poporului turc şi a eroilor noştri. Dorim să ducem mai departe spiritul fondator al republicii şi să luptăm până la capăt împotriva terorismului sub orice formă”, a afirmat diplomatul turc. În încheierea alocuţiunii sale, Ambasadoarea Republicii Turcia la Bucureşti s-a referit la relaţia bilaterală dintre cele două ţări, Republica Turcia şi România. „Suntem recunoscători partenerilor şi aliaţilor noştri în NATO. Este o ocazie deosebită să subliniez faptul că relaţiile de prietenie dintre ţările noastre se datorează şi legăturilor interumane dintre popoarele noastre vecine. Am toată aprecierea pentru modul în care autorităţile i-au primit pe concetăţenii noştri, care alcătuiesc un mediu de afaceri foarte vibrant, dar şi pentru deschiderea şi toleranţa arătată comunităţii turco-tătare din Dobrogea”, a conchis diplomatul turc.
La recepţia organizată cu prilejul Zilei Victoriei au participat ambasadori şi ataşaţi militari acreditaţi în România, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, parlamentari români şi oameni de afaceri turci. Printre sutele de invitaţi s-au aflat: Consilierul de Stat Iulian Chifu, Şeful Statului Major al Apărării, Gen. Daniel Petrescu, directorul general al Institutului Diplomatic Român, d-na Liliana Popescu-Bîrlan şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, dl. Emre Yurdakul. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de preşedinta Sucursalei Galaţi, d-na Gülten Abdula.

Sorina Asan

30 Ağustos Zafer Bayramı ve Türk Silahlı Kuvvetler Günü’nün 100. yıl dönümü Bukreş’te Kutlandı

Zafer Bayramı’na ithaf edilen etkinlikler dizisi, 29 Ağustos Pazartesi günü İstanbul’daki Galatasaray Üniversitesi’nden Prof. Dr. Enis Tulça’nın Türk ordusunun Büyük Taarruzu öncesi ve sonrası tarihi sürecini anlatan bir konferansla başladı. Profesör Enis Tulça, Fransa’da Montpellier Üniversitesi Uluslararası İlişkiler Fakültesi’nden mezun oldu ve burada “Ege Denizi’nde Türk-Yunan Sorunları” başlıklı yüksek lisans tezini ve 1928 - 1945 yıllarında “Türk-Yunan ilişkileri” adlı doktora tezini hazırladı. 15 yıl özel sektörde çalıştıktan sonra akademik kariyerine İstanbul’da Galatasaray Üniversitesi’nde başladı. Enis Tulça, Romanya’da yaşayan Türk bir aileden geliyor, babası 1927’de Türkiye’ye göç ediyor. Konferans, Türkiye Cumhuriyeti’nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz huzurunda gerçekleşti. Konferansın ardından Kurtuluş Savaşı dönemine ait fotoğrafların yer aldığı bir sergi açıldı.
Bükreş’te ilk olarak T.C. Bükreş Büyükelçiliği tarafından Atatürk Büstü önünde bir tören gerçekleştirildi. Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz, Atatürk Büstüne çelenk bırakarak saygı duruşunda bulundu.
Buradaki Törene, Büyükelçi Füsun Aramaz önderliğinde Bükreş Türk Silahlı Kuvvetleri Ataşeleri Deniz Albay Alper Dilsiz, Albay Çağrı Sağlam, NATO misyonunda görevli Türk subayları, diğer Büyükelçilik mensupları, Türk kamu kuruluşlarının temsilcileri, Türk ve soydaş sivil toplum kuruluşları temsilcileri ile vatandaş ve soydaşlar katıldı.
Bükreş’teki ikinci tören ise Bükreş Türk Şehitliği’nde gerçekleştirildi.
Aynı günün akşamında ise Büyükelçimiz Füsun Aramaz’ın ev sahipliğinde Elçilik bahçesinde düzenlenen resepsiyona dış misyon temsilcileri ve vatandaşlarımız katıldı.
Cumhurbaşkanımız Recep Tayyip Erdogan’ın mesajının okunarak başlayan resepsiyon, Büyükelçimiz Füsun Aramaz ve TSK ataşemiz Alper Dilsiz’in konuşmalarıyla devam etti.
Büyükelçi Füsün Aramaz konuşmasında şunları belirtti: “ Bu büyük kutlama için dost bir ülke ve yakın bir müttefik olan Romanya’da bulunmaktan onur duyuyorum. Türkiye Cumhuriyeti için gerçek bir tarihi an olan 30 Ağustos’un 100. (yüz) yılındayız. Zafer Bayramı, Mustafa Kemal Atatürk’ün siyasi ve askeri dehası ve Türk ordusunun cesareti ve gücü olmadan var olamazdı. Yıllar içinde güçlenen demokratik bir devlete sahip olmamız bizler, Türk halkı ve kahramanlarımız için bir zaferdir. Cumhuriyetin kuruluş ruhunu ileriye taşımak ve her türlü teröre, PKK/PYD, DAESH ve FETÖ’ye ve her türlü provokasyona karşı sonuna kadar mücadele etmek istiyoruz.
NATO’daki ortaklarımıza ve müttefiklerimize minnettarız. Ülkelerimiz arasındaki dostane ilişkilerin, komşu halklarımız arasındaki kişilerarası bağlardan da kaynaklandığını vurgulamak özel bir fırsattır. Yetkililerin vatandaşlarımızı karşılama biçimini ve çok canlı bir iş ortamı oluşturdukları için ve aynı zamanda Dobrogea’daki Türk-Tatar topluluğuna gösterilen açıklık ve hoşgörüyü takdir ediyorum. Yaşasın dostluğumuz!”
Trakya Üniversitesi Devlet Konservatuvarı akademisyenlerinden oluşan Trio Araboğlu’nun konseri ile devam eden etkinlik, Büyükelçilik tarafından hazırlanan zafer bayramı videosunun rezidans binasına yansıtılarak izlenmesi ile son buldu.
Zafer Bayramı vesilesiyle düzenlenen resepsiyona Romanya’da akredite büyükelçiler ve askeri ataşeler, merkezi kamu idaresi temsilcileri, Rumen parlamenterler ve Türk işadamları katıldı. Yüzlerce davetli arasında şunlar vardı: Devlet Konseyi Üyesi Iulian Chifu, Savunma Kurmay Başkanı Org. Daniel Petrescu, Romanya Diplomatik Enstitüsü genel müdürü Bayan Liliana Popescu-Bîrlan ve Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Emre Yurdakul.
Etkinlikte Romanya Demokrat Türk Birliği Galati şube başkanı Gülten Abdula tarafından temsil edildi.
30 Ağustos Zaferi 100. yıldönümünde Başkomutan Gazi Mustafa Kemal Atatürk başta olmak üzere, milli mücadelemizin tüm kahramanlarını saygı, minnet ve rahmetle anıyoruz.

Nurcan İbraim

Ansamblul Fidanlar primit cu ropote de aplauze la Festivalul ProEtnica

Sighişoara a fost pentru 4 zile capitala diversităţii culturale, cu prilejul celei de a XVIII-a ediţii a Festivalului ProEtnica, desfăşurat în perioada 25-28 august. Prestigiosul eveniment intercultural a reunit peste 600 de reprezentanţi din 20 de comunităţi etnice. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la festival de o delegaţie condusă de Harun Osman, preşedintele comisiei de tineret.

Festivalul a fost organizat de Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret (IBZ) împreună cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Judeţean Mureş. Finanţarea a fost asigurată de Ministerul Culturii, iar municipiul Sighişoara a sprijinit ediţia din acest an din punct de vedere logistic.
În deschiderea festivalului, directorul Volker Reiter a spus în mesajul adresat participanţilor: „Când muzele vorbesc, armele ar trebui să tacă!” enunţând, astfel, unul dintre dezideratele acestei ediţii, care s-a desfăşurat în condiţiile conflictului armat ruso-ucrainean de la graniţa României. „Misiunea festivalului, a adăugat el, este una simplă: promovarea şi consolidarea păcii interetnice în România, în Europa şi în toată lumea”.
Evenimentele organizate în timpul festivalului au avut secţiuni distincte. „Agora Dialogului Intercultural” a fost dedicată în principal dezbaterilor pe tema drepturilor minorităţilor naţionale, impactului conflictelor armate asupra minorităţilor naţionale, gestionarea diversităţii în situaţii de criză. Au prezentat comunicări ştiinţifice sau au participat activ la dezbateri profesori universitari, preşedinţi de asociaţii, oficiali guvernamentali din România.
Lucrarea „Imaginea turcilor şi a tătarilor în arta modernă românească” a fost lansată în cadrul secţiunii Salonul Literar. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa secretarului de stat Eniko Lacziko şi este materializarea în plan editorial a expoziţiei cu acelaşi nume, care a deschis secţiunea de expoziţii temporare din cadrul Muzeului Virtual al Turcilor şi Tătarilor. Muzeul aduce în atenţia publicului moştenirea istorică şi culturală otomană din regiunea Dobrogea. La lansarea de carte, au fost prezenţi atât membrii ansamblului folcloric „Fidanlar” cât şi conducererea comisiei de tineret formată din: Harun Osman, Elif Osman şi Elvir Bolat. Secretarul de stat Laczikó Enikő Katalin a menţionat că albumul „Imaginea turcilor şi a tătarilor în arta modernă românească” este parte a proiectului iniţiat de ISPMN, alături de DRI , unic în România până la acest moment, prin care a fost conceput MIRAS – Muzeul virtual al turcilor şi tătarilor din România. „În plină pandemie, prin parteneriatul mai multor instituţii de artă, cultură şi media, alături de sprijinul oferit de cele două comunităţi, am putut realiza o colecţie impresionantă a tezaurului cultural dobrogean, turc şi tătar. Totodată, ne-am gândit că trebuie să ţinem în viaţă acest muzeu prin expoziţii temporare cum este şi cea pe care o puteţi vedea în acest album” – a mai adăugat Laczikó Enikő Katalin. Albumul conţine 120 de lucrări de artă, pictură şi grafică reproduse la o calitate înaltă şi poate fi vizionat accesând site-ul miras.gov.ro. Subsecretarul de stat, Dincer Geafer a mărturisit că este emoţionat să vorbească despre album din punctul de vedere al etnicului. „Acest tărâm, aflat la Marea Neagră, acest paradis – aşa cum îmi place să-l numesc – este un teren foarte bogat din punct de vedere etnic, lingvistic şi cultural. Dobrogea a fost dintotdeauna un exemplu de convieţuire de-a lungul timpului, iar acest muzeu virtual, MIRAS, care a luat fiinţă în anul 2019 şi care reprezintă valorile ei, este unic în lume şi în România, în ceea ce priveşte colecţia referitoare la cele două comunităţi, tătară şi turcă” – a subliniat subsecretarul de stat, Dincer Geafer. Totodată, a menţionat componenta religioasă, cultul islamic, ca punct comun al celor două comunităţi. „MIRAS, adică „moştenire” este un cuvânt comun al celor două comunităţi, o noţiune în care ne regăsim întotdeauna, iar acest album reprezintă şi o mărturie a moştenirii bogate, reflectată în arta plastică românească” – a conchis Dincer Geafer atrăgând atenţia celor prezenţi la faptul că în sală se află, îmbrăcaţi în port popular tătaresc şi turcesc, acei moştenitori ai valorilor dobrogene care vor duce mai departe bogăţia culturală, etnică, lingvistică şi religioasă a spaţiului dobrogean. La finalul lansării albumului, a avut loc o şedinţă foto în care participanţii s-au fotografiat cu tinerii turci şi tătari îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale.
Ansamblul focloric „Fidanlar” a fost primit cu ropote de aplauze de spectatorii prezenţi în Cetatea Sighişoarei, la toate reprezentaţiile în toate zilele festivalului. Mai mult decât atât, au dansat alături de spectatori pe care i-au învăţat un dans tradiţional turcesc.
Directorul Festivalului, Volker Reiter, a declarat: „acest festival contribuie în mod concret la consolidarea păcii într-o societate pluralistă şi democratică. El este un semnal că popoarele şi etniile nu mai acceptă sisteme dictatoriale care promovează teza că un popor este superior altora, care promovează războaie şi genocide drept instrumente legitime pentru îndeplinirea unor vise de hegemonie etnică”.
Cea de a XVIII-a ediţie a festivalului ProEtnica a fost o sărbătoare a minorităţilor etnice, un exemplu de dialog multicultural care au făcut timp de 4 zile din Sighişoara, capitala culturală a României, oferind publicului larg spectacole şi dezbateri pe teme de actualitate de calitate superioară.

Sorina Asan

Fidanlar folklor grubu ProEtnica Festivali’nde alkışlarla karşılandı

Sighişoara, 25-28 Ağustos tarihleri arasında 18.’si düzenlenen ProEtnica Festivali vesilesiyle 4 gün boyunca kültürel çeşitliliğin başkenti oldu. Prestijli kültürlerarası etkinlik, 20 etnik topluluktan 600’ün üzerinde temsilciyi bir araya getirdi. Romanya Demokrat Türk Birliği, gençlik komisyonu başkanı Harun Osman başkanlığındaki bir heyet tarafından festivalde temsil edildi.

Festival, Azınlıklar Arası Gençlik Eğitim Merkezi Derneği (IBZ) ile Azınlıklar Arası İlişkiler Departmanı ve Mureş İl Meclisi tarafından düzenlendi. Finansman Kültür Bakanlığı tarafından sağlandı ve Sighisoara belediyesi bu yılki baskıyı lojistik açıdan destekledi.
Festivalin açılışında müdür Volker Reiter katılımcılara mesajında şunları söyledi: “İlham perileri konuşurken silahlar susmalı!” Romanya sınırındaki Rus-Ukrayna silahlı çatışması koşulları altında gerçekleşen bu baskının dileklerinden biri de bu nedenledir. Müdür,” festivalin misyonunun basit olduğunu da sözlerine ekledi: Romanya’da, Avrupa’da ve tüm dünyada etnik gruplar arası barışı teşvik etmek ve pekiştirmek” amacımızdır belirtti.
Festival süresince düzenlenen etkinliklerin ayrı bölümleri vardı. “Kültürlerarası Diyalog Agorası” esas olarak ulusal azınlıkların hakları, silahlı çatışmaların ulusal azınlıklar üzerindeki etkisi, kriz durumlarında çeşitliliğin yönetimi üzerine tartışmalara adanmıştır. Romanya’dan üniversite profesörleri, dernek başkanları, hükümet yetkilileri bilimsel bildiriler sundular veya tartışmalara aktif olarak katıldılar. “Modern Romen sanatında Türk ve Tatarların imajı” adlı eser, Edebiyat Fuarı bölümünde sergilendi. Etkinlik, Devlet Sekreteri Eniko Lacziko’nun huzurunda gerçekleşti ve Sanal Türkler ve Tatarlar Müzesi’nin geçici sergiler bölümünü açan aynı adlı serginin editöryal hayata geçirilmesidir. Müze, Dobrogea bölgesinin Osmanlı tarihi ve kültürel mirasını halkın dikkatine sunuyor. Kitap tanıtımına hem “Fidanlar” folklor grubu üyeleri hem de Harun Osman, Elif Osman ve Elvir Bolat’tan oluşan gençlik komisyonu önderliği katıldı. Devlet Sekreteri Laczikó Enikő Katalin, “Modern Romen sanatında Türkler ve Tatarların imajı” albümünün, ISPMN ve DRI ile birlikte başlattığı ve bu noktaya kadar Romanya’da tek olan ve MIRAS - Sanal Müze’nin de dahil olduğu projenin bir parçası olduğunu belirtti. Romanya, Dobrogea’dan Türkler ve Tatarlar tarafından yaratılmıştır. “Pandeminin ortasında, çeşitli sanat, kültür ve medya kurumlarının ortaklığı ve iki toplumun sunduğu destek sayesinde Dobruca, Türk ve Tatar kültür hazinelerinden oluşan etkileyici bir koleksiyon oluşturmayı başardık. Aynı zamanda, bu albümde gördüğünüz gibi geçici sergilerle bu müzeyi canlı tutmamız gerektiğini düşündük” diye ekledi Laczikó Enikő Katalin. 120 eser, resim ve grafiklerin yüksek kalitede çoğaltıldığı albüm, miras.gov.ro web sitesinden izlenebilir. Devlet Müsteşarı Dinçer Geafer, albüm hakkında etnik bir bakış açısıyla konuşmaktan heyecan duyduğunu itiraf etti. Karadeniz’deki bu topraklar, bu cennet - etnik, dilsel ve kültürel açıdan çok zengin bir ülkedir.
Dobrogea zaman içinde her zaman bir arada yaşama örneği olmuştur ve 2019 yılında ortaya çıkan ve değerlerini temsil eden bu sanal müze MIRAS, iki toplumu ilgilendiren koleksiyon açısından dünyada ve Romanya’da benzersizdir, devlet müsteşarı Dinçer Geafer vurguladı. Albüm lansmanının sonunda, katılımcıların geleneksel halk kıyafetleri içinde genç Türk ve Tatarlarla fotoğraf çektikleri bir fotoğraf çekimi yapıldı.
Festival süresi Sighişoara Kalesi’nde gerçekleştirilen tüm gösterilerde, folklor grubu “Fidanlar” alkışlarla karşılandı. Dahası, seyircilerle dans ettiler ve onlara geleneksel bir Türk dansı öğrettiler. Festival Direktörü Volker Reiter, “Bu festival, çoğulcu ve demokratik bir toplumda barışın pekiştirilmesine somut katkı sağlıyor. O, halkların ve etnik kökenlerin, bir halkın diğerlerinden üstün olduğu tezini destekleyen, savaşları ve soykırımları etnik hegemonya hayallerini gerçekleştirmenin meşru araçları olarak destekleyen diktatörlük sistemlerini artık kabul etmediğinin bir işaretidir”.
“ProEtnica” festivalinin 18’incisi, Romanya’nın kültür başkenti Sighişoara’da 4 gün boyunca gerçekleştirilen ve kaliteli güncel konular üzerine genel halk performansları ve tartışmaları sunan çok kültürlü diyalogun bir örneği olan etnik azınlıkların bir kutlamasıydı.

Nurcan İbraim

Festivalului Sarailiei, a IV-a ediţie la Techirghiol

19–21 august 2022

Uniunea Democrată Turcă din România, Sucursala Techirghiol şi Primăria Techirghiol au adus „Fericirea Culinară”, evidentă pe chipul celor care au venit la Festivalul Sarayliei şi deserturilor imperiale, care a avut loc pentru a patra oară anul acesta la Techirghiol. Vorbind cu participanţii domnul Preşedinte UDTR, Fedbi Osman a subliniat că deliciile turceşti oferă atât fericire, cât şi un deliciu gustativ.
Bucătarii, cofetarii şi patiserii din palatele şi conacele turceşti din trecut au produs o diversitate de licori, şerbeturi şi delicii dar nu şi-au dat seama că au găsit o nouă reţetă pentru fericire, Saraylia, care şi-a început aventura ca o baklava „gelin gırtlağı”, s-a răspândit mai întâi în Europa şi apoi în întreaga lume. Saraylıa, care activează serotonina, adică hormonul fericirii din organism, din momentul în care este consumată, îndulceşte de secole gura celor care au consumat-o şi îi face să zâmbească. Saraylia oferă atât fericire, cât şi calorii. Tema festivalului din acest an este „arome fantastice”. Peste 50 de standuri cu expozanţi culinari şi meşteri sau artişti populari au oferit în cele trei zile de festival multe arome diferite, preparate măiestre, prăjituri, plăcinte, künefe, kadayf, baklava, yarımca, sarburma şi „cireaşa de pe tort, saraylia care vă va bucura şi poate chiar vindeca...” spunea la deschiderea Festivalului preşedintele Sucursalei Techirghiol UDTR, domnul Menseit Ergean.
La festival, vizitatorii au fost întâmpinaţi cu arome şi culori aurii. Când au auzit de un festival al sarailiei o mulţime de familii cu copii au venit pe faleza lacului Techirghiol şi pentru toţi a fost minunat. Au fost pentru câteva ore pe meleaguri de basm unde mănânci fără să-ţi fie teamă că te îngraşi. Eroi principali din „Ţara Minunilor” au fost expozanţi care au modelat, ornat şi sculptat mii de preparate şi obiecte tradiţionale. Accentul festivalului a fost pus pe expoziţia cu saraylii realizate de maestrul bucătar Menseit Seriha împreună cu mama ei Aişe, cu şerbet din zahăr, cu miez de nucă sau fistik. Sarayliile au fost oferite tuturor şi au câştigat admiraţia atât a copiilor dar şi a adulţilor.
În cadrul festivalului, au avut loc şi ateliere culinare şi discuţii speciale cu copii despre producerea produselor cu aluat, prăjituri şi deserturi, cu participarea gospodinelor din comunitatea turcă, de la filialele UDTR din Constanţa, Cumpăna, Lazu şi Valu Traian. La aceste evenimente participă atât amatori cât şi profesionişti. Unul dintre participanţii la atelierul de maeştri bucătari era inginer constructor, un altul medic, un farmacist, un biolog, mai mulţi profesori, oameni cu diverse profesii care au depus multă dragoste şi au oferit multă fericire.
Iubitorii de deserturi au putut învăţa şi reţete speciale de la bucătari, în timpul festivalului care s – a încheiat duminică. Vizitatorilor le-au mai fost oferite diverse delicii precum Aşure /Ashura/ Budinca lui Noe, un preparat dulce care simbolizează unitatea şi belşugul, solidaritatea şi fraternitatea. Aşure-ul, expresia iubirii, abundenţei şi fertilităţii, este un desert tradiţional turcesc făcut cu arpacaş - grâu, fructe uscate (caise, prune, stuguri, merişor, curmale), zahăr şi diferite alte boabe precum năut, orez şi fasole, sau nuci, fistic, rodie şi condimente aromate (cuişoare, scorţişoară). Aşure se prepară, în mod tradiţional, în cantităti mari, din cel puţin 7 incrediente, deoarece este dăruită prietenilor, rudelor, vecinilor, colegilor şi chiar străinilor, indiferent de religie, ca un simbol al păcii şi dragostei. Cum ediţia din acest an a Festivalului Sarayliei a avut loc chiar la mijlocul lunii Aşure, doamna Seriha împreună cu fiica ei Fildiz au pregătit o oală de 100 de kilograme cu Aşure, un desert special pe care l-au oferit sutelor de participanţi la festival alături de un pesmet din cocă dospită prăjită în ulei. Pesmeturile au fost prăjite de maeştri bucătari din Azerbaycan, care s-au alăturat ca voluntari la festival. Preparatul numit „Aşure” sau „Budinca lui Noe” este considerat cel mai vechi desert din lume.
A IV-a ediţie a Festivalului Sarailiei la Techirghiol a mai avut în programul de deschidere a evenimentului şi inaugurarea Muzeului de Artă - Secţia de Artă Populară Turcească „Hanımeli Konağı” Tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale au primit în muzeu peste o mie de vizitatori, încă în prima zi, oferindu-le tuturor bomboane şi lokum. Ansamblul de dansuri folclorice „Fidanlar” al Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă – UDTR din Constanţa a încântat şi impresionat cu muzica şi dansurile tradiţionale turceşti pregătite şi prezentate cu tot sufletul.

Melek Osman

Muzeul Patrimoniului Cultural Imaterial Techirghiol „Hanımeli Konağı”

Valorile noastre turceşti incluse în lista patrimoniului cultural imaterial sunt următoarele:
Nevruz/ Anul nou, Hıdırlez/ Sărbătoarea naturii verzi, Sohbet / Întâlniri tradiţionale de conversaţie, Güreş/ lupte cu ulei tip Kırkpınar, Aşure / Budinca lui Noe, tradiţia cafelei turceşti, pictura Ebru (artă de decorare a hârtiei ).
După ce le cunoaşteţi este imposibil să nu ne iubiţi tradiţiile şi obiceiurile şi să doriţi să le trăiţi în profunzime. Tocmai de aceea vă invităm să ne vizitaţi noul Muzeu „Hanımeli Konağı” din Techirghiol pentru deveni mai conştienţi de importanţa şi valoarea lucrurilor păstrate de înaintaşii voştri.
Muzeul „Casa lui Tekir” sau „Hanımeli Konağı” a fost deschis prin alocarea pentru o perioadă de trei luni a unei clădiri ce urmează a fi restaurată de Primăria Municipiului Techirghiol. Chiar dacă urmează a fi restaurată, cinci oameni inimoşi şi harnici au muncit până la epuizare timp de o lună pentru a repara, curăţa şi a igieniza un spaţiu ce îşi pierduse lumina. Preşedintele Sucursalei Techirghiol UDTR, domnul Menseit Ergean, care a suportat principalele cheltuieli pentru reparaţii, curăţenie şi amenajare a sălilor de muzeu, alături de doamna Seriha Menseit, domnul Ismail Gavazoglu, domnul Călin Mihai împreună cu domnul viceprimar Zisu Florin, cinci oameni destoinici şi generoşi care au reuşit să facă ce părea imposibil de realizat cu puţinele resurse financiare de care dispuneau. Au muncit pe brânci pentru a arăta tuturor comori ale cusăturilor şi ţesăturilor turceşti veritabile cu o vechime de pest 150 de ani. Muzeul este deschis între orele 09.00 - 17.00 în fiecare zi iar membri sucursalei Techirghiol UDTR şi-au propus să menţină în viaţă multe valori culturale prin organizarea de diverse activităţi. În inventarul muzeului se află aproximativ 2000 de lucrări de artă tradiţională turcă, ţesături, cusături şi obiecte. Cele mai importante piese dintre aceste valori culturale ale muzeului, pe două nivele, sunt obiectele de artizanat. Când intri pe uşă la primul nivel te salută costumele tradiţionale rămâneşti din colecţia personală a domnului Călin Mihai. Apoi pe partea dreaptă şi stânga scărilor care duc la etaj sunt expuse covoare, tapiserii şi obiecte de uz casnic. Zicem noi că este „casa cortului” străvechi, care avea pereţii căptuşiţi cu covoare. Acest obicei a dăinuit până în zilele noastre pentru că mai sunt mulţi etnici turci, mai ales pe la sate, care pun covoare şi carpete decorative pe pereţi. Această zonă este decorată astfel în semn de omagiu pentru stilul de adăpostire şi viaţă al turcilor de acum 1500 de ani. La etajul 1 sunt expuse în alte trei încăperi diverse obiecte de artizanat şi uz casnic sau personal pentru „casa bunicii” „casa părinţilor şi odaia copiilor” „casa miresei”. Mireasma trecutului este redată prin cărţi, păpuşi, jucării, obiecte şi lucruri folosite în bucătării, camere de oaspeţi, dormitor sau baie. Au fost reînviate jocuri şi momente de viaţă prin muzică şi multe fotografii de la nunţi şi botezuri. În camera miresei este reprezentat şi un nou-născut înfăşat şi culcat în copaie. Lângă camera miresei este amenajată o baie cu un cazan mare şi ibric şi săpun pentru îmbăiere. Există chiar şi o sală de întâmpinare/ Selamlık, un loc pentru bărbaţii oaspeţi care se adună şi discută despre minunile lumii.
Hainele tradiţionale turceşti din satele Dobrogei sunt şi ele exponate artizanale, un exemplu elocvent al faptului că femeile ţes manual, pe războaiele lor, de sute de ani, hainele de care au nevoie şi pe care le vor purta singure. Totodată ele au contribuit la bunăstarea familiei lor prin vânzarea surplusului. Şi-au împodobit hainele cu accesorii şi motive în care au brodat şi exprimat sentimentele şi gândurile proprii. Exponatele mai recente din colecţie sunt de la nunţi şi ceremonii ca o dovadă a dorinţei de a se păstra obiceiurile pentru a fi transportate prin muzee şi centre culturale în viitor. În ceea ce priveşte prezentarea acestora generaţiilor viitoare este posibilă doar prin păstrarea, promovarea şi cercetarea acestor valori culturale care sunt pe cale să dispară. Este o datorie de onoare să ne angajăm în detectarea, reabilitarea şi conservarea lor. De asemenea este necesară examinarea şi documentarea acestora în studii şi lucrări de cercetare realizate prin analize şi interviuri. Avem nevoie de interesul şi sprijinul tuturor pentru a fi veşnic nemuritori.

Melek Osman

Seminar cultural educativ România Turcia

A devenit o tradiţie ca în fiecare an, UDTR să fie principalul mijlocitor între parteneriatele şcolare dintre Turcia şi România, parteneriate ce vizează schimburi de experienţă dintre sistemul de învăţământ din Turcia şi România, parteneri noi in cadrul proiectelor Erasmus cât şi cursuri de pregătire pentru profesori. Aceste parteneriatele şcolare facilitează realizarea unor proiecte prin care elevii şi profesorii au posibilitatea să îşi perfecţioneze şi să pună în practică cunoştinţele de limbă maternă, să participe la competiţii, excursii, schimburi de experienţe.
Astfel Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în perioada 5-13 august 2022, un proiect care a vizat domeniul educaţiei şi cel al culturii, desfăşurat în oraşele Izmit şi Samsun din Republica Turcia. Proiectul, organizat de comisiile de învăţământ şi cultură ale UDTR, a avut ca scop stabilirea unor noi relaţii de colaborare între instituţiile de învăţământ din România şi Republica Turcia. La proiect au participat profesori de limba turcă, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, inspectori şcolari şi directori de instituţii culturale din Constanţa. Delegaţia din România a fost condusă de preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman.
Programul a fost foarte încărcat cu multe întrevederi, la nivel de prefectură, inspectorat, muzee, şcoli. În prima zi, delegaţia s-a întâlnit cu d.nul Ibrahim Altınoğlu directorul Asociaţiei de Cercetare şi Dezvoltare Culturală (SAKUL) care ne-au pus la dispoziţie un microbuz cu ghid autorizat astfel am putut vizita toate obiectivele culturale din Izmit, geamii, casele vechi, Muzeul lui Mustafa Kemal Atatürk. Tot în aceeaşi zi, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, ing. Fedbi Osman, a avut o întrevedere cu dl. Seyfi Özkan. În timpul întrevederii, preşedintele Fedbi Osman i-a înmânat domnului Seyfi Özkan, fost consilier pe probleme de educaţie în cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, în perioada 2016-2022, o scrisoare de apreciere pentru întreaga activitate de promovare a limbii şi culturii turce, în timpul mandatului său în România. La Samsun, delegaţia de profesori a fost primită de inspectorul şcolar general Murat Agan, la sediul Inspectoratului Şcolar.
La discuţii au luat parte: consilierul Elivra Codrea (MEN), inspectorii şcolari Crina Martinescu şi Icbal Anefi (ISJ Constanţa), prof. Iuliana Ionescu (director, Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza”) şi prof. Serin Türkoğlu (Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza). În cadrul întâlnirii, s-a discutat despre asemănările şi deosebirile dintre sistemul de învăţământ din cele două ţări şi despre modul în care sindicatele din domeniul educaţiei sprijină activitatea cadrelor didactice. Şi cum prin aceste proiecte se leagă şi prietenii frumoase, delegaţia s-a întâlnit şi cu foşti profesori de la Colegiul „Mustafa Kemal Ataturk” din Medgidia cât şi un proefesor din Turcia ce urma să-şi ia catedra pe 4 ani la acest colegiu. Emoţiile au fost de ambele părţi şi discuţiile pe măsură depănându-se amintiri despre proiectele trecute şi planuri pentru viitor. Ca la fiecare întrevedere s-a făcut schimb de cadouri.
Al doilea oraş din cadrul proiectului a fost Samsun cel mai mare oraş din Regiunea Mării Negre a Turciei şi capitala provinciei cu acelaşi nume, având cel mai mare bazin portuar din partea turcească a Mării Negre. Primul obiectiv a fost monumentul lui Mustafa Kemal Ataturk, simbol al oraşului marcând momentul când a venit la ţărm pe 19 mai 1919 să mobilizeze poporul turc împotriva ocupaţiei aliate şi să înceapă Războiul de Independenţă. Delegaţia condusă de domnul preşedinte Osman Fedbi a vizitat şi vaporul Bandırma ce păstrează memoria vie a fondatorului Turciei modenre.
Tot la Samsun, profesorii au avut o întrevedere cu preşedintele Sindicatului Cadrelor Didactice (SEN), prof. Güngör Bağ. Participanţii la proiect au avut posibilitatea să viziteze vestigii istorice din oraşele Izmit, Amasya şi Samsun.

Serin Turkoglu

Ansamblul de dansuri „Tuna” al UDTR – Tulcea, prezent la „Festivalul Borşului Lipovenesc”

În perioada 27-28 august 2022 s-a desfăşurat în Portul Turistic Jurilovca o nouă ediţie a Festivalului Borşului Lipovenesc de Jurilovca, un eveniment la care au participat zeci de mii de turişti în cele două zile ale evenimentului gastronomico-artistic. Pe lângă zeci de mii de porţii de borş de peşte ce au fost gătite de pescarii din Jurilovca, programul artistic s-a desfăşurat cu un număr însemnat de invitaţi.
Ansamblul de dansuri „Tuna” al UDTR - sucursala Tulcea a răspuns invitaţiei de a participa la acest festival, prin prezentarea unui număr de dansuri folclorice specifice turceşti din Dobrogea.
Alături de invitaţii din diferite regiuni culturale şi comunităţi din România, UDTR a fost reprezentată cu succes în timpul manifestărilor de către ansamblul de dansuri folclorice turceşti „Tuna” din Tulcea pe scena festivalului, unde atât spectatorii, cât şi participanţii au avut ocazia să descopere frumuseţea şi diversitatea folclorului turcesc alături de cel românesc şi al invitaţilor celorlalte comunităţi.
Organizatorii acestui eveniment au premiat şi au acordat diplome atât ansamblului de dansuri tradiţionale turceşti „Tuna” al UDTR - sucursala Tulcea cât şi coordonatorului acestui ansamblu, Nurten Beigean Mahmudi, pentru prestaţia artistică deosebită şi modul exemplar de prezentare a folclorului turcesc în cadrul Festivalului Borşului Lipovenesc de Jurilovca, aducând o contribuţie la cunoaşterea, dezvoltarea şi perpetuarea culturii turce din Dobrogea.

Melec Amet

Dobruca Türkleri, Osmanlı İzleri ile Tarih İçinde Bir Yolculuk

Eskişehir ve Bursa

25 Ağustos-1 Eylül tarihleri arasında Romanya Demokrat Türk Birliği Din Komisyonu, Eskişehir ve Bursa, tarihi müze ve camileri ziyaret amacıyla bir program hazırladı. Bu programa Dobruca bölgesinden Constanţa, Cobadin, Medgidia, Harşova, Babadag, Valu lui Traian, Lazu, Tulcea, Cumpăna, Techirghiol ve Macin şubelerimizden katılımcılar oldu. Türkiyenin en popüler şehirlerinden biri olan Eskişehiri ziyaret ettik.
İlk olarak şehrin en eski yerleşim noktası olan Odunpazarını ziyaret ettik. Bu bölgede birçok tarihi ve turistik yapı yer alıyor. Bölgeye Odunpazarı adının verilmesinin nedeni zamanında köylülerin dağlardan şehre satmak için getirdikleri odunları bölgedeki Yediler Parkı’ndaki meydanda satmalarındandır. Günümüzde ise bölge turistik olarak şehrin en önemli yeri. 2012 yılında UNESCO tarafından Dünya Mirası Geçici Listesi’ne dahil edilen Odunpazarı, şehrin gezilip görülmesi gereken birçok noktayı bünyesinde bulunduruyor.
Odunpazarı Evleri şehrin dünya kültür mirasına eklediği en önemli eserler arasında yer alır. Türkmen izleri taşıyan bu evlerde Osmanlı ve Türkmen yerleşim biçimleri yansıtılmıştır. Odunpazarı Evleri’nin bulunduğu bölgede gezerken adeta tarih içinde bir yolculuğa çıkmış gibi hissettik. Bu bölgede birçok önemli tarihi ve turistik yapı bulunuyor. Eskişehir de Balmumu Müzesini ziyaret ettik. Balmumu Heykeller Müzesi, Eskişehir’in tarihi ve turistik noktalarının yer aldığı Odunpazarı semtinde yer alan ilgi çekici bir müze. Tarihi Odunpazarı Evleri’nin birinde yer alan müze dünyaca ünlü Madame Tussauds Müzeleri’nin bir benzeri olarak görülüyor.
Müze Mustafa Kemal Atatürk’ün çeşitli dönemlerine ait balmumu heykeller sergileniyor. Beş farklı bölümden oluşan müzede Atatürk aile bireylerinin, Osmanlı İmparatorluğu’na yön veren padişahlarımızın, Kurtuluş Savaşı komutanlarının, yerli ve yabancı devlet adamlarının, gazetecilerin, yazarların, sinema, tiyatro ve ses sanatçıları ile Eskişehir değerlerinden oluşan 160’ın üzerinde balmumu heykel sergileniyor. Süleyman Demirel, Turgut Özal, Alparslan Türkeş, Kemal Kılıçdaroğlu ve Recep Tayyip Erdoğan gibi önemli siyasi liderlerin yer aldığı “Demokrasi” salonu ile, Barrack Obama, Kralize Elizabeth gibi isimlerin heykellerinin yer aldığı “Dünya Liderleri” bölümleri bulunmakta. Orhan Gencebay, Kemal Sunal, İbrahim Tatlıses, Barış Manço, Adile Naşit gibi birçok sanat, basın-yayın, spor dünyasından ünlünün ve dünya liderleriyle bilim adamlarının yer aldığı balmumu heykeller mevcut. Alparslan, Seyit Battal Gazi, Nasreddin Hoca, Yunus Emre gibi tarihi karakterlerin balmumu heykellerini görebildik.
Eskişehirde Türkiye’nin en büyük ve en güzel parklarından birisi olan Sazova Parkı, Bilim, Sanat ve Kültür Parkı da görebildik. Park yaklaşık 400.000 m2 alan üzerine kurulumuş. Eskişehir’in en önemli gezi noktalarından olan Sazova Parkı içerisinde birçok önemli yapı yer alıyor. Masal Şatosu, Korsan Gemisi, Yapay Gölet, Bilim ve Deney Merkezi, Sabancı Uzay Evi, Eti Sualtı Dünyası, amfi tiyatro, ağaç ev ve Şirinler’in evi tarzında çeşitli oyun grupları, kafe, restoranlar ve hediyelikçiler gibi birçok önemli yapının yer almakta.
Eskişehir’den sonra Türkiye’nin 4. şehri olan Bursa’ya geçtik. 1335 yılında Osmanlı’ya ilk başkent olan Bursa, zengin tarihiyle Türkiye’de tarih ve kültür gezileri yapmak için en ideal şehirlerden biri. Bursada ilk olarak Cumalıkızık Köyünü ziyaret ettik. 2014 yılında UNESCO Dünya Kültür Mirası Listesi’ne kabul edilen Cumalıkızık Köyü, 700 yıldan uzun tarihi ve Osmanlı mimarisinin en güzel örneklerini bulunan köy evleri ve yöresel yemekleri, bizleri Osmanlı dönemine bir yolculuğa çıkmış gibi olduk. Bursada ikinci durak Panorama 1326 Bursa Fetih Müzesi oldu. 2018 yılında ziyarete açılan ve dünyanın tam panoramik en büyük müzesi olan Panorama 1326 Bursa Fetih Müzesi, 8.388 m2 alanı, etkileyici mimarisi ve zengin koleksiyonları ile bizleri hayran bıraktı. Müze, Osmanlıların beylikten imparatorluğa uzanan yolculuğunu detaylı bir şekilde panoramik sergilerle anlatıyor.
Bursa’nın Yıldırım ilçesinde yer alan ve Emir Sultan’ın eşi Hundi Fatma Sultan tarafından yaptırılan Emir Sultan Camii’nin avlusunda Emir Sultan Türbesi devam ettik. Sekiz köşeli kubbeleri ve çevresindeki asırlık çınar ağaçları ile ünlü Emir Sultan Türbesi, muhteşem taş işçiliği, klasik avizeleri ve çarpıcı vitray pencereleri ile kendine özgü bir atmosfere sahip olduğunu görebildik.
Osmanlı’nın simgesi olan Çınar ağaçları, Bursa’ya ruh katan, kentin güzelliklerini yaşatan, şehrin hafızasını gölgesinde nesilden nesile aktaran, köklü ve güçlü bir medeniyet olan Osmalı Devleti kurulan şehir, Bursada 600 yıllık geçmişiyle dikkat çeken çınar ağacını ziyaret ettik. Osmanlı’nın hemen hemen her dönemine şahitlik eden İnkaya Asırlık Çınarı, 35 metre yüksekliğinde ve 3 metre çapındadır. Sembolü haline gelen çınar bünyesinde barındırdığı çay bahçesinde çay içmeye imkan bulduk. Çayımızı çınar ağacında içtikten sonra Tophane Saat Kulesinde fotoğraf çektık. 1905 yılında inşa edilen ve Tophane Parkı içerisinde etkili mimarisiyle dikkat çeken, bulunduğu tepeden panoramik Bursa manzaraları izleyebilebildik. 6 katlı olan ünlü Tophane Saat Kulesi, Osman Gazi türbesine çok yakın olduğu için bu kutsal alanı da ziyaret ettik. Osman Gazi Türbesi, Tophane Parkı’nda yer alan Bursa’nın tarihi değeri olan önemli yapılarından biridir. 1258-1324 yılları arasında yaşayan, Osmanlı Devleti’nin kurucusu olan Osman Gazi; padişahlığı döneminde, bir Bursa kuşatması sırasında oğlu Orhan Bey’e şehir içindeki kubbeli bir yapıyı işaret ederek, öldüğünde buraya gömülmek istediğini vasiyet ettiği söylenir. Bursa’nın fethinden sonra Osman Gazi, Gümüşlü Kümbet adıyla anılan Sainte Elie adlı Bizans manastırının şapeli üzerine yapılan türbeye gömülmüştür. Ancak Osman Gazi Türbesi, 1801 yılında çıkan bir yangın ve sonrasında 1855 depremi ile tamamen yıkılmıştır. 1863 yılında ise Sultan Abdülaziz tarafından eski yapıya sadık kalınarak yeniden inşa edilmiş ve bu yapı günümüze kadar gelmiştir. Osman Gazi Turbesinini ziyaret ettikten sonra Bursa Ulu Camii ziyaret ettik. 20 tane görkemli kubbesiyle Bursa denilince ilk akla gelen simge yapılardan biri olan Bursa Ulu Camii, Osmangazi ilçesi Ulucami Caddesi’nde şehrin en çok ziyaret edilen yerlerinden biri olan Hanlar Bölgesi’nde yer alıyor. İhtişamıyla büyüleyen Bursa Ulu Camii, 1400 yılında inşa edildi ve 1855 yılında yaşanan depremden sonra yenilendi. Kabe kapısını örten saf altınla süslü ipek örtünün de sergilendiği cami, Osmanlı çok ayaklı cami mimarisinin en güzel örneklerinden birini ziyaret ettik. Yıldırım Beyazıt döneminde Niğbolu Zaferi sonrası yaptırılan Bursa Ulu Camii, 20 kubbesi, 16 köşeli şadırvanları, 3.165 m2 büyüklükteki iç alanını süsleyen çinileri, minyatürleri ve ahşap oymalarıyla bizleri ve tüm ziyaretcileri büyüledi. Grubumuzdan ilk defa Türkiye’ye gidenler oldu, herkesin memnun ve hayran kaldıklarına inanarak, katılımcılara teşekkür ederiz.

Firdes Musledin

Türk Gelenek ve Göreneklerinin Yeniden Canlandırılması

Romanya Demokrat Türk Birliği, Kadın Komisyonu aracılığıyla “Belirli Türk gelenek ve göreneklerinin yeniden canlandırılması” konulu sempozyum düzenledi. Etkinlik, 30 Temmuz 2022 Cumartesi günü saat 11:00’de Köstence’deki bir restoranda gerçekleşti.
Günümüz geleneksel Türk halk kültürü de İslam dinini, geleneksel bir İslam sentezine ulaştırarak yaşatmaya devam etmektedir. Günümüzde Anadolu ve Dobruca’da tekrar edilen ve tekrar edilmeye de devam edilen doğum, sünnet, evlenme ve ölüm geleneklerinin âdetleri, birçoğunun ne için yapılmakta olduğu bilinmese de, geleneksel Türk kültürü içerisinde kendisine uygulama alanını bulmaya devam etmektedir. Bu devamlılık bireyin dedesinden ve babasından gördüğü uygulamaları yerine getirmek istemekle ortaya çıkmaktadır. Geleneğin hiç kopmayan bin yıllık serüveni işte bu şekilde oluşmaktadır. Tabii ki Orta Asya’dan Anadolu’ya gelen ve yerleşen Türk kültürü, coğrafya ve zaman üzerindeki bu seyahati esnasında pek çok değişikliklere de maruz kalmıştır, kalmasına ama Anadolu’daki geleneksel uygulamalardaki motiflerin çoğunun bin yıllık bir geçmişe dayanması gerçeğini de ortadan kaldırmaz. Günümüzde Anadolu coğrafyasında yaşanmakta olan İslam dini de bu bin yıllık etkilerden payına düşenleri almıştır. Bu süreçte toplumsal yapılanma, ilkel kavim aşamasından modern toplum aşamasına kadar ilerlemiş ancak gelenekselliğini terk etmemiştir. Sonuç olarak, Romanya’daki Türk toplumu, bu atadan kalma gelenekleri, tüm varoluşundan Dobruca ovalarından kaynaklanan farklı temalarla kültürel etkinlikler aracılığıyla sürdürmeye çalışmaktadır.
Bu olaylardan biri, Romanya Demokrat Türk Birliği Kadın Komisyonu tarafından her yıl düzenlenen ve halihazırda bir gelenek haline gelen “Türk gelenek ve göreneklerinin yeniden canlandırılması” başlığı altında başlatılan eylemdir. Bu yılın teması “Türk Kültüründe Doğum ve Ad Koyma” olarak belirlenen etkinlik, RDTB Kadın Komisyonu Başkan Yardımcısı Sayın Durie Accoium ve aynı komisyon başkanı Sayın Filiz İsmail’in koordinasyonunda gerçekleştirildi. Bu etkinliğe Köstence, Kumpana, Maçin, Kobadin, Mankalya’dan RDTB şubelerinin üyeleri ve yanı sıra Romanya’daki Müslüman Türk Tatarlar Demokrat Birliği (RMTTDB) temsilcileri katıldı.
Etkinliğin açılışından sonra ilk söz, tam da Türk kültürünün geleneksel ipliğini ve burada bulunanların, bu topraklarda bize hayattan hayat veren, günlük yaşamını kaybetmemek için İkinci Dünya Savaşı’ndan sonraki yıllarda ailesinin gerçekliğinden son derece duygusal bir eser sergileyen ve burada anılmayı hak eden aslen Tulçalı ve şimdi RDTB Köstence Şubesi üyesi olan Sayın Abdula Cader’e verildi. Sayın Abdula Cader’in çalışmasını adım adım, değiştirmeden sunacağım:

Bayan Abdula Cader, kısa öyküsünde, birkaç Türk geleneğini şöyle bir araya getirdi: ebeveynlerimizin zamanında olduğu gibi düğün geleneği, tek ulaşım aracının sıradan insan için at arabası olduğu zaman, doğum, çocuğun ad koyması, ilk dişin görünümünde eski gelenek “Diş mısırı” ve ilk adım geleneği. Birçoğu çocukları uyutmak için peri masallarına dönüşen tüm bu gelenekler ve burada bahsedilmeyen diğerleri hakkında, durmadan konuşulabilinir ve sayfalarca kelimeler yazılabilinir. Altın sözler, çünkü bunlar daha sonra tanıklık edecekler.
Bunu diğer şubelerin ve RMTTDB temsilcilerinin sunumları sergilendi. Bayanlar, böylece söz aldılar: RDTB Köstence Şubesinden Veli Ghelbizar, RDTB Ada-Kâleh Şubesinden Ahmet Nagie, RDTB Kumpana Şubesinden Gülan Memet, RDTB Maçin Şubesinden Beden Mustafa, RDTB Kobadin Şubesinden Güler Demir, RDTB Mankalya Şubesinden Ürfet Şakir ve RMTTDB Yeniden Düzenleme Komitesi temsilcisi Bayan Aysun Mamut.
Bu özel etkinliğe aktif olarak katılmaktan onur duydum, seçkin Bayan Durie Accoium’un daveti üzerine derin teşekkürlerimi sunuyorum! Mankalya’nın RDTB Şubesi’nin bir temsilcisi olarak, Türk gelenekleri bin yıllık olduğu için, Türklerin eski kraliyet dünyasının geleneklerini de tanıtmak için tarihin derinliklerine dalmayı ve “Prenslerin Doğuşu” hakkında konuşmayı seçtim. Aşağıda bir alıntı bulunmaktadır:
“Osmanlı tarihinin klasik döneminde tahtın babadan oğula geçtiği için padişahların oğul sahibi olması çok önemliydi. Hanedanlığın devamına verilen önemin yanı sıra kendi isimlerini ve soylarını sürdürmenin önemini bilen Osmanlı hükümdarlarının bir den fazla cariyesi olduğu için haremleri de olmuştur. Hamile bir cariye sarayda özel muamele görürdü. Doğum yaklaşırken, haremin tek hekimi ve padişahın annesi (Vâlide-Sultan) olaya hazırlık, doğum için yapılacak elbise, alınması gereken takılar ve diğerleri için hemen pâdişahla konuşurlar. Doğum için haremdeki en büyük oda hazırlanırdı ve süslenirdi: yatak örtüleri, inciler, yatak takımları ve kırmızı saten işlemeler. Kırmızı hanedanlığın özel rengiydi, bu yüzden kimse onu kullanamıyordu. Ama odadaki en süslü yer, doğumun gerçekleştiği yatak değil, dünyaya gelecek olanın beşiğiydi. Yenidoğan erkek ise tebligat Dârüssaâde ağası, kız ise yüksek rütbeli bir ağa tarafından sadrazam’a götürülürdü. Doğum, protokol ve geleneğe göre ilan edilirdi. İlk olarak, müjdeyi saraya gönderen hadım reisi açıklanırdı. Bu haber üzerine Enderun’daki her oda, doğumun onuruna erkek ise beş, kızsa üç hayvan kurban ederek kutlanırdı. Pâdişahın bir çocuğu doğduğunda bu haberi halka duyurmak için Topkapı Sarayı’ndan deniz kıyısına top ateşlenirdi; erkek için yedi ve kız için üç atış, günde beş kez. Yeni doğan çocuk pâdişahın ilk çocuğuysa ve o erkekse, bunu halka duyurmak için İstanbul’un büyük alışveriş merkezlerinde ve diğer yerlerinde de ateş atılırdı. Pâdişahın yeni doğan çocuğu için hemen bir daire hazırlanırdı ve hizmetinde, yeni duruma özgü sorumlulukları olan ebe, dadı, hemşireler, kalfa ve kölelerden yirmi kadından oluşan bir ekip görevlendirilirdi. Sarayda sadrazam, vezirler, şeyhülislamiler ve diğer yüksek rütbeli memurlarla gösterişli bir parti düzenlenirdi. Pâdişah onları loğusa şerbetiyle ikram eder, konuklar da onu tebrik ederlerdi. Doğumdan sonra, mekanı aydınlatmak için iki büyük avize, kandil ve heykellerle süslenen sarayın Bâb-ı Humâyûn kapısının önüne zafer takı dikilirdi. Kapılar ve duvarlar bayraklarla ve altın ile gümüşle işlenmiş ağır, parlak kumaşlarla süslenirdi. Pâdişahın cariyelerinden biri çocuk doğurduktan sonra statüsü değişir ve padişahın kadınları arasındaki rütbesi yükselirdi. Yenidoğan erkek ise, yeni bir kimlik edinirdi, yani “şehzade annesi” kimliğine kavuşurdu. Bebek doğar doğmaz, onu emzirmek ve genç anneyi desteklemek için dışarıdan iyi bir aileden bebek çocuğu olan genç bir kadın, dadı görevine atanırdı. Böylece, dadı süt annesi hakkını kazanırdı (annelik hakkı – “hakkı-ı rıdaiye”). Yeni doğan erkek ise, bir yaşındayken ona bir mürebbiye atanırdı, beş ya da altı yaşındayken, çocuk okula başladığında, bu kadroya bir öğretmen eklenirdi.” (“Leviathan” Kültür Dergisi’nde yayınlanan makaleden alıntı)

Urfet Şakir

Muzeul „Casa lui Tekir”

În luna august, în cadrul celei de-a lV-a ediţie a Festivalului Sarayliei, a avut loc în oraşul Techirghiol inaugurarea Muzeului „Casa lui Tekir”- Secţia de Artă Populară Turcească „ Hanımeli konağı”, eveniment ce face parte din seria de proiecte culturale organizat de Sucursala Uniunii Democrate Turce din România din localitate, în colaborare cu primăria Techirghiol. Muzeul se află în vechea clădire a primăriei unde şi-au găsit locul un număr însemnat de exponate, cu valoare istorică, artistică şi culturală, ce au fost colecţionate de-a lungul anilor de către doamna Seriha Menseit. Nu este un muzeu mare, dar spune multe despre arta populară turcă şi este dedicat culturii turcilor care au trăit şi trăiesc încă în Dobrogea. Muzeul care poartă numele păstorului Tekir cu origini turceşti, dispune de mai multe săli expoziţionale, fiecare având tematica distinctă. Aici sunt găzduite o gamă variată de exponate ce aparţin artei populare tradiţionale a turcilor din localitate şi din Dobrogea, astfel, se regăsesc vase şi obiecte din aramă pentru uz cotidian şi pentru diferite ceremonialuri, covoare, obiecte religioase, broderii, ţesături decorative, piese vestimentare, textile, podoabe, mobilier…
Colecţia prezentată de acest muzeu reflectă originile sale tipic turceşti iar motivele ornamentale de pe ţesături: garoafa, laleaua, zambila, fructul de rodie, drumul vieţii, completate de firul metalic auriu sau argintiu, se combină în compoziţii cromatice şi decorative de o valoare estetică deosebită. Exponatele constituie un ansamblu reprezentativ în cadrul căruia se disting piese remarcabile prin calitatea execuţiei şi a materialelor, punând în valoare geometria şi motivele decorative. Analizat cu atenţie, fiecare obiect în parte oferă informaţii despre cei care l-au făcut, l-au decorat sau l-au colecţionat, în acelaşi timp şi despre stilul de viaţă caracteristic epocii sau mediului în care a funcţionat înainte de a deveni o piesă „de colecţie”. Muzeul mai cuprinde şi o amplă secţiune numită „Camera Borangicului”, şi care constă dintr-o gamă de piese selectate format atât din obiecte vestimentare, podoabe capilare cât şi din piese decorative realizate din fir de borangic. Personal vizitarea acestui muzeu a fost o scurtă incursiune în trecut…unde câteva dintre cele mai reprezentative obiecte de colecţie, cu ale lor mici „secrete” dezvăluite de bunica, mi-a amintit de copilărie.

Despre colecţia muzeului, despre valoarea cât şi importanţa exponatelor ale acestui muzeu, ne va relata în următorul interviu doamna Seriha Menseit, iniţiatoarea proiectului.

Melek Amet: Pentru început ne puteţi spune cum a apărut ideea acestui muzeu?
Seriha Menseit: Cu aproximativ doua luni în urmă când se realiza proiectul celei de-a lV-a ediţie a Festivalului Sarayliei mi-am propus ca acest eveniment să nu fie identic cu cel din anul precedent. După cum se ştie, în perioada de desfăşurare a evenimentului, oraşul Techirghiol este considerat „ Capitala Sarayliei”, şi pentru a veni cu ceva nou am plecat de la ideea de a organiza o mică expoziţie cu obiecte turceşti, astfel să se realizeze o legătură între arta culinară şi arta cusutului pe fir de borangic. Ştiind că vechea clădire a primăriei nu este utilizată am luat legătura cu autorităţile locale si am primit aprobarea de a organiza şi o expoziţie. Mi s-a pus la dispoziţie nu o parte, cum solicitasem, ci tot spaţiul clădirii şi astfel la parter am expus obiecte vechi româneşti din colecţia proprie a domnului Mihai Călin, interpret de muzică populară românească, iar încăperile de la etaj le-am dotat cu obiectele turceşti ce le-am adunat de-a lungul timpului… şi asfel am dat viaţă la realizarea acestui muzeu.

M.A: Fiindcă toţi începem de undeva şi cumva, aş vrea să ne spune-ţi când a început pasiunea de a colecţiona lucruri tradiţionale turceşti ?
S.M: Am fost pasionată şi atrasă din copilărie de coloritul obiectelor vechi şi totodată îmi plăcea să admir şi să cer explicaţi bunicii despre ce conţinea cufărul de zestre, iar mai târziu am început să colecţionez pe lângă batiste personalizate ce se ofereau la nunţi şi diferite ţesături vechi lucrate cu motive turceşti. Pasiunea şi dorinţa de a mări colecţia s-a accentuat în anul în care oraşul Techirghiol s-a înfrăţit cu oraşul Tekirdağ din Turcia, când trebuia să organizez din partea comunităţii turce o expoziţie de lucruri tradiţionale şi un mini spectacol de dansuri şi cântece specifice turcilor din Dobrogea. Într-un timp relativ scurt, am reuşit să formez un grup de copii pentru dansuri cu costume confecţionate de noi, dar trebuiau accesorizate cu ceva specific portului dobrogean. Aceste costume le-am completat cu batistele din colecţie şi ca accesorii am folosit ştergarele lucrate manual pe care le aveam de la bunica, şi pentru că nu erau suficiente a trebuit să apelez la rude sau cunoştinţe ce mi-au oferit sub diverse forme şi dimensiuni. Şi asfel, din donaţii şi achiziţii colecţia de obiecte s-a mărit cu diverse piese şi lucruri vechi din zestrea bunicii sau a mamei, ce au valoare istorică chiar şi valoare sentimentală.

M.A: Cât de greu este să reuneşti şi să întreţii o colecţie atât de bogată?
S.M: Pentru a întreţine şi proteja o colecţie nu este deloc uşor, în primul rând îţi trebuie spaţiu de depozitare sau de expunere adecvat, temperatura trebuie să fie constantă, ţesăturile trebuiesc protejate în primul rând de dăunători, cum ar fi molia. De asemenea, se acordă o atenţie sporită ca exponatele să fie protejate de lumina naturală. De exemplu, muzeografii de la Muzeul Ţăranului Român m-au atenţionat ca ţesăturile să nu le împăturesc pentru a nu se deteriora şi m-au învăţat tehnica de rulare a fiecărei ţesături pe un tub din pvc cu pânză albă. Dacă sunt depozitate trebuiesc aerisite mai tot timpul sau mutate între ele să nu prindă miros. Pentru succes în acest domeniu, e nevoie de multă pasiune.

M.A.: Ce categorii de obiecte se găsesc în muzeu?
S.M.: În muzeu se găsesc unelte de lucru, obiecte de uz casnic sau de uz personal, deci se găseşte o varietate de obiecte, de exemplu predomină lemnul, metalul, iar din ceramică sunt doar două exponate. Colecţia mai conţine multe obiecte din alamă, aramă, iar la obiectele de vestimentaţie predomină firul de borangic şi de mătase.

M.A.: Există şansa să îmbogăţiţi colecţia?
S.M.: Da, de ce nu. Cu mare drag le primesc, de exemplu când s-a deschis muzeul a venit o doamnă şi a donat un ştergar cu motive turceşti deosebit de frumoase. Şi aşteptăm în continuare…Doresc să mai menţionez că tehnica de lucru a fost transmisă de la o generaţie la alta şi fiecare obiect în parte evidenţiază starea spirituală a celui care la lucrat. Dar, un element care este foarte important este istoria acelui obiect, vechimea, autenticitatea şi originalitatea lui.

M.A.: Care este cel mai valoros obiect din colecţie?
S.M.: Eu cred că nu este numai un obiect anume, pentru că toate exponatele sunt interesante şi valoroase, şi chiar aş putea spune că mă mândresc cu ele. Le iubesc pe toate, au o mare valoare sentimentală iar pentru mine toate obiectele din expoziţie sunt nepreţuite.

M.A.: Ce rol credeţi că va juca deschiderea acestui muzeu în viaţa comunităţii turce locale şi nu numai?
S.M.: Prin obiectele expuse în acest muzeu ne facem cunoscută limba, cultura, religia, portul popular, identitatea, tradiţiile şi obiceiurile comunităţii turce din Dobrogea. De când s-a deschis muzeul, i-au trecut pragul numeroşi vizitatori, atât localnici cât şi turişti veniţi pe litoral. În mare parte aceştia sunt oameni îndrăgostiţi de istorie şi de exponatele pline de semnificaţii, de cultură şi de tot ce presupune patrimoniul unui muzeu. Ei bine, pot să vă asigur că o bună parte dintre ei au rămas surprinşi de ce acee au văzut şi în acelaşi timp şi-au îmbogăţit bagajul de cunoştinţe cu povestea fiecărui exponat şi au plecat acasă copleşiti de ceea ce au descoperit intrând pe uşa muzeului nostru. Îmi doresc foarte mult ca în cadrul muzeului să funcţioneze câteva ateliere care ar ajuta să îndrepte copii către frumos, deci să reînvie tradiţia veche prin meşteri populari.

M.A.: Planificaţi să dezvoltaţi şi să diversificaţi tipul de exponate în viitor?
S.M.: S-a spus că în Techirghiol s-a deschis un muzeu turcesc, aşa este, pentru început, în schimb ideea este ca în acest muzeu să existe şi compartimente cu exponate ale etnicilor din oraşul Techirghiol, astfel să formăm colierul dobrogean. Dorinţa mea este ca şi ceilalţi etnici din localitate să ni se alăture cu obiecte vechi ce aparţin culturii lor, cum ar fi: tătari, macedoneni, nemţi, bulgari…

M.A.: Cum vă propuneţi să promovaţi şi să mediatizaţi deschiderea muzeului? Când şi cum se poate vizita?
S.M.: Proiectele culturale derulate şi festivalurile organizate de către primăria oraşului Techirghiol în colaborare cu Sucursala UDTR din localitate, au avut un impact pozitiv asupra muzeului de la deschiderea acestuia şi până acum. Muzeul a fost mediatizat atât de către mass-media cât şi pe reţelele de socializare. Avem multe proiecte în derulare şi aş putea da de exemplu un proiect de colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean la care se lucrează pentru a organiza activităţi extraşcolare între elevii şcolilor din localităţile apropiate şi muzeul nostru. Muzeul de artă populară turcească „Hanımeli Konağı” este mediatizat şi de Radio T, este promovat şi susţinut de către UDTR prin proiectele si activităţile sale culturale. S-a simţit reacţia de anvergură pe care ne-am dorit-o, iar aşteptările noastre s-au încheiat cu succes. Asta ne dă speranţă că nimic nu e pierdut încă, iar muzeul cu colecţia sa de obiecte specifice turceşti a scos la lumină originile, cultura, obiceiurile, tradiţiile turcilor din Dobrogea, oferindu-le publicului spre contemplare. Programul de vizitare al muzeului a fost stabilit, şi aşteptăm vizitatorii cu mare drag în fiecare zi, între orele 16 şi 20.

M.A.: Vă mulţumesc pentru interviu.

Melec Amet

Aşure la filialele UDTR

În data de 30 iulie 2022 am intrat într-un nou an calendaristic islamic. Am păşit în anul 1444, luna Muharrem. În timp ce Sărbătoarea Aşura este întotdeauna în aceeaşi zi a calendarului islamic, data din calendarul gregorian variază de la an la an datorită diferenţelor dintre cele două calendare, deoarece calendarul islamic este un calendar lunar, iar calendarul gregorian este un calendar solar. Am sărbătorit ziua Aşure, o importantă sărbătoare din prima lună a calendarului islamic, al cărei istoric îşi găseşte începuturile în perioada profetului Noe. După potop, toţi cei care se aflau în arca ce ajunsese pe uscat, pe muntele Judi, s-au dus în căutarea hranei. Până la întoarcerea lor, profetul Noe le-a pregătit o gustare din rămăşiţele ce se mai găseau pe arcă. De asemenea, se spune că sărbătoarea Aşure ar avea mai multe semnificaţii şi anume: în această zi au fost iertate păcatele Profetului Adam sau că este ziua în care Profetul Moise a scăpat de armata faraonului. Tot în această zi se spune că ar fi fost iertate păcatele Profetului David sau că în ziua de Aşure, s-a născut Profetul Ismail, fiul lui Abraham. În Istoria religiei islamice, ziua Aşure se regăseşte şi ca zi de doliu, deoarece în această zi Husein a căzut erou la Kerbala.
În luna Muharrem, Uniunea Democrată Turcă a marcat importanţa acestei sărbători printr-o serie de activităţi la filialele Medgidia, Bucureşti, Cumpăna, Lazu, Mangalia, Cobadin, Tulcea şi Constanţa. Participanţii la manifestare au servit desertul „Aşure” pregătit după reţeta etnicilor turci din Dobrogea. Scopul propus este de a-i apropia pe musulmani, de a întări sentimentul de fraternitate.
Conform tradiţiei islamice, în amintirea acelei zile, musulmanii pregătesc desertul „Aşure” după o reţetă transmisă din generaţie în generaţie, din care nu lipsesc minimum nouă ingrediente: grâul, năutul, caisele uscate, migdalele, nuca, smochinele, alunele, apa de trandafiri şi stafidele. Pregătirea acestui desert, împărţirea şi servirea lui între musulmani reprezintă o tradiţie ce leagă noi relaţii de prietenie şi totodată duce la întărirea relaţiilor dintre enoriaşi.

Firdes Musledin

Ziua Geamiei Esmahan Sultan – Mangalia

În data de 17 august a fost mare sărbătoare la Mangalia, eveniment ce se sărbătoreşte anual, de Ziua Geamiei, Esmahan Sultan. Ca în fiecare an şi anul acesta s-a serbat cu mare fast. La eveniment au fost prezenţi: edilul oraşului Radu Cristian, viceprimarul Dragoş Angelescu, muftiul cultului musulman din România, Murat Iusuf, subrefectul judeţului Constanţa, Senol Ali, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, preşedintele sucursalei Mangalia a UDTR, Suliman Ilmi si alţi membrii ai comunităţii turce şi tătare. Numărul participanţilor la eveniment a fost impresionant. La festivitate s-au citit versete din Coran, s-au făcut rugăciuni, iar invitaţii de seamă au luat cuvântul apreciind comunitatea şi activităţile acestora. Moscheea Esmahan Sultan este una dintre cele mai vechi geamii din România, care păstrează o bogată tradiţie istorică, religioasă şi culturală, ce a fost dată în folosinţă în anul 1525. Geamia a fost ctitorită de Esma-Han, fiica Sultanului Selim al-II-lea fiind un monument de arhitectură în stil maur, având un stil aparte faţă de alte lăcaşe de cult din Dobrogea. Geamia este construită din piatră de grosimea de 85 de centimetri care a fost cioplită de meşterii pietrari turci. Lăcaşul de cult este înconjurat şi de un cimitir musulman în care au fost înhumate personalităţi ale vremii. Geamia şi cimitirul musulman din Mangalia, care au o vechime de aproape 600 de ani au fost reabilitate sub îndrumarea Muftiatului Cultului Musulman din România, iar finanţarea a venit, în întregime, din partea lui Çapa Tunç, om de afaceri din Turcia. Această reabilitare s-a făcut în ani 2006-2008, iar inaugurarea a fost în luna august, de aici se serbează ziua geamiei pe 24 august. Pentru realizarea lucrărilor de consolidare şi restaurarea ansamblului Esmahan Sultan s-a cheltuit mai bine de un milion de euro. Lucrările de restaurare au cuprins consolidarea minaretului, prin inserţia unor „schelete” din oţel, invizibile, arhitectura turnului rămânând aceeaşi. Geamia în sine a fost consolidată cu ciment şi profile din metal, iar crăpăturile au fost injectate cu material de lipire fluid. În interiorul geamiei „Esmahan Sultan”, specialiştii români, în colaborare cu cei turci, au reconstituit decoraţiunile interioare pictate pe pereţi, a fost adusă mobila specifică, covoare şi candelabre. Minaretul şi acoperişul, au fost realizate din caramidă adusă din Turcia. Cimitirul, unde sunt îngropate personalităţi ale lumii musulmane din Dobrogea, dar şi din Imperiul Otoman, a fost eliminata vegetaţia salbatică şi au fost create alei de acces, iluminate pe tot timpul nopţii.

Firdes Musledin

Sedinţa Comisiei pentru cultură, culte şi mass-media şi a Comisiei pentru învăţământ şi tineret ale Consiliului Minorităţilor Naţionale

Marţi, 23 august 2022, la sediul Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) s-a desfăşurat şedinţa privind dezbaterea de idei în vederea îmbunătăţirii activităţii Comisiei pentru cultură, culte şi mass-media şi a Comisiei pentru învăţământ şi tineret ale Consiliului Minorităţilor Naţionale (CMN). Au fost prezenţi la şedinţă din partea DRI, secretar de stat - Eniko LACZIKO, subsecretar de stat - Dincer GEAFER, şef serviciu – Liliana BĂRBULESCU, consilier – Carmen CONSTANTINESCU, din partea Comisiei pentru cultură, culte şi mass-media, preşedinte – Serin TURKOGLU (UDTR), vicepreşedinte – Svetlana CRĂCIUN (CRLR) şi din partea Comisiei pentru învăţământ şi tineret, preşedinte - Vildan BORMAMBET (UDTR).
Şedinţa a fost deschisă de doamna secretar de stat care a subliniat importanţa activităţii desfăşurate de cele două comisii în cadrul CMN şi a precizat faptul că sunt apreciate toate eforturile organizaţiilor minorităţilor naţionale de a menţine constantă prezenţa şi activitatea reprezentanţilor acestora în cadrul comisiilor de specialitate ale Consiliului. Activitatea din cadrul celor două comisii este coordonată de către DRI, astfel fiind asigurat atât suportul logistic cât şi centralizarea şi diseminarea informaţiei şi, implicit, a agendei specifice fiecărei Comisii în parte în cadrul tuturor reuniunilor. În decursul anilor, membrii celor două comisii de specialitate au dezvoltat multiple parteneriate şi colaborări interistituţionale în urma cărora au fost lansate şi primite invitaţii reciproce de participare a membrilor şi reprezentanţilor organizaţiilor minorităţilor naţionale la diverse evenimente şi activităţi (culturale, educaţionale ş.a.) iniţiate de către acestea.
Şedinţele celor două comisii de specialitate din cadrul CMN sunt stabilite la iniţiativa preşedintelui acestora, cu o constanţă lunară şi cu o prezenţă de cel puţin 50+1 a membrilor. În urma validării perioadei şi a locaţiei de desfăşurare a reuniunilor, DRI transmite invitaţiile oficiale în atenţia preşedinţilor tuturor organizaţiilor minorităţilor naţionale de reuniune a celor două comisii, în format comun sau separat. Cu prilejul acestei întâlniri, a fost făcută propunerea ca pe parcursul unui an calendaristic să fie stabilite, de sine stătătoare, de comun acord cu toţi reprezentanţii Comisiilor, patru reunini generale, câte una pe fiecare trimestru, cu o agendă prestabilită şi agreată de comun acord între DRI şi conducerea fiecărei Comisii în parte. În perioada de emergenţă celor 4 şedinţe pot fi convocate şedinţe ordinare şi extraordinare, atât în format fizic sau/şi online, la solicitarea explicită a preşedintelui Comisiei sau a unei treimi din numărul membrilor Comisiei.
Au fost punctate şi alte subiecte de actualitate cum ar fi: în cazul în care reprezentantul delegat din partea organizaţiei la Comisii nu poate participa la şedinţă, preşedintele organizaţiei respectivei minorităţi va mandata nominal o altă persoană, acest aspect fiind transmis, oficial, pe e-mail, şi către DRI; termenele de confirmare/infirmare a şedinţelor din partea DRI se menţin pentru 7 respectiv 14 zile, în funcţie de natura reuniunilor, se vor stabili explicit tematici şi itemi de discuţie, precum şi invitaţi sau specialişti de panel care vor modera sau expune în cadrul reuninilor; membrii celor două comisii de specialitate au posibilitatea de a consulta şi a-şi exprima opiniile fondate cu privire la diferitele măsuri legislative înaintate spre analiză şi dezbatere în cadrul Comisiilor; actualizarea şi optimizarea canalelor digitale de comunicare; participarea a câte doi reprezentanţi, în cadrul celor două comisii de specialitate, din partea Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România (UDSCR).
În încheiere au fost făcute propuneri cu privire la agenda de lucru a celor două comisii pentru următoarea perioadă, fiind prevăzută organizarea activităţii specifice aniversării Zilei Europene a Limbilor, serbată în fiecare an la 26 septembrie şi o serie de activităţi dedicate Zilei minorităţilor naţionale din România, serbată în fiecare an la 18 decembrie. De asemenea s-a menţionat necesitatea reactivării în următoarea perioadă a subcomisiei de tineret din cadrul Comisiei pentru învăţământ şi tineret.

internet

Tavuklu ve Ispanaklı Tost

Malzemeler:

1 adet kırmızı soğan
1 çorba kaşığı sıvı yağ
5-6 yaprak ıspanak
1 çay kaşığı kimyon Tuz
2 dilim Trabzon ekmeği
1 adet haşlanmış veya ızgara edilmiş tavuk göğüs eti
1 dilim dil peyniri

Hazırlanışı:

Spanakları yıkayıp süzün. Sıvı yağı tavada ısıtın, ay şeklinde doğranmış kırmızı soğanı karamelize olana dek kavurun. irice doğranmış ıspanakları ekleyin. Birkaç dakika kavurduktan sonra ocaktan alın. Tuzu, kimyonu ilave edip tatlandırın. Ekmek dilimlerinden bir tanesini tezgahın üzerine alın. Üzerine didiklenmiş tavuk etini, pişirdiğiniz ıspanaklı karışımı ve dil peynirini yerleştirin. Iikinci dilimi de malzemenin üzerine bastırın. Tost makinesinde 5 dakika kızarttıktan sonra servise hazır edin.

internet

Tost cu pui şi spanac

Ingrediente:

o ceapă roşie
o lingură de ulei
5-6 frunze de spanac
o linguriţă chimen
sare
2 felii de pâine tost
un piept de pui fiert sau la gratar
o felie de brânză

Mod de preparare:

Spălaţi şi scurgeţi spanacul de apă. Se încinge uleiul in tigaie, se căleşte ceapa roşie tocată până se caramelizează. Adăugaţi spanacul tocat grosier. După câteva minute închideţi focul şi condimentaţi cu sare şi, chimen. Puneţi una dintre feliile de pâine pe blat şi pune pe ea puiul mărunţit, amestecul de spanac pe care l-aţi gătit şi felia de brânza. Apăsaţi a doua felie de pâine peste amestecul de pui cu spanac. După ce este gata montat se pune pentru timp de 5 minute în sandwich maker. Pofta bună!

Nilgun Panaitescu

Borsch Çorbası

Malzemeleri:

2 orta boy pancar, soyulup rendelenmiş
Yarım kilo (orta boy) ince doğranmış lahana
1 demet maydonoz, ince doğranmış
1 orta boy patates
1 büyük havuç, temizlenip rendelenmiş
2 orta boy kuru soğan
2 adet defne yaprağı
2 orta boy domates
1’er tatlı kaşığı biber ve domates salçası
1 lt et suyu

Hazırlanışı:

Küp küp doğranmış patatesleri etsuyuna ekleyin ve kaynatmaya başlayın.
Patatesler biraz haşlanınca, ince kıyılmış lahanayı, defne yaprağını, maydonozun yarısını ekleyin
Kısık ateşte hepsini kaynatın
Başka bir geniş tencerede, ince doğranmış soğanı hafif pembeleşinceye kadar zeytinyağında çevirin, sonra domates ve biber salçalarını ekleyin, yine 1 dakika çevirin
Üzerine rendelenmiş yada küçücük doğranmış domatesleri ekleyin, Domatesler de kaynayınca rendelenmiş pancar ve havuçları ekleyin, 5 dakika çevirin
Diğer tarafta kaynayan lahanalı karışım pişmişse, bu pancarlı karışımı ekleyin, 2 dak kadar kaynatın
Altını kapattıktan sonra kalan yarım demet maydonozu ekleyin
Servisten önce defne yaprağını çıkarın.

Afiyet Olsun.

internet

Borş

Ingrediente:

2 sfecle medii decojite şi rase
½ kg varză tocată mărunt
2 căţei de usturoi
o legătură pătrunjel, tocat mărunt
un cartof mediu
un morcov mare, curăţat şi ras
2 cepe medii
2 foi de dafin
2 roşii medii
o linguriţă de ardei şi pastă de roşii
1 litru de zeamă de carne

Mod de preparare

Adăugaţi cartofii tăiaţi cubuleţe în zeama de carne şi lasaţi la fiart.
Când cartofii sunt puţin fierti se adauga varza tocată mărunt, frunzele de dafin, jumatate de legătură de patrunjel. Se fierbe totul la foc mic.
Într-o altă cratiţă mare, căliţi ceapa tocată mărunt în ulei de măsline până se rumeneşte uşor, apoi adăugaţi pasta de roşii şi pasta de ardei, fierbeţi din nou timp de 1 minut. După care se adaugă roşiile rase sau tocate mărunt. Când roşiile dau în clocot, se adaugă sfecla rasa şi morcovii, se sotează 5 minute.
Dacă amestecul de varză este gătit, adăugaţi şi amestecul de sfeclă, fierbeţi timp de 2 minute.
După ce stingeţi ciorba, adăugaţi jumătate de legătură de pătrunjel rămasă cu usturoi zdrobit
Scoateţi frunza de dafin înainte de servire.

Pofta bună!

Nilgun Panaitescu