Toate articolele publicate în ediţia nr. 317 a revistei Hakses

Iulie 2022

Demokrasi ve Millî Birlik Günü

Türkiye'de her yıl 15 Temmuz'da Demokrasi ve Millî Birlik Günü, Türkiye'de her yıl 15 Temmuz'da kutlananmaktadir. 15 Temmuz Darbe Girişimi sırasında hayatını kaybeden 240'ı aşkın sivil, polis ve askeri anmak için resmi günü ilan edildi. 15 Temmuz Darbe Girişimi sırasında hayatını kaybeden 240'ı aşkın sivil, polis ve askeri anmaktadır.
Romanya’da Büyükelçilik himayesinde, Bükreş Yunus Emre Enstitüsü desteği ve Maarif okulu ev sahipliğinde gerçekleştirilen anma etkinliğine Romen devlet erkanı ve vatandaşlar katıldı.
Büyükelçi Füsun Aramaz, 15 Temmuz 2016 tarihinde, devletin ve kurumların içine planlı bir şekilde yerleştirilen suç şebekesinin gerçek yüzünün ortaya çıktığını belirterek çağdaş devlet ve toplum düzenleri içinde benzerlerine az rastlanacak bir sivil direniş örneği yaşandığını kaydetti.
Aramaz, FETÖ'nün devleti, anayasal düzeni yıkmak suretiyle tamamen ele geçirme emeline ulaşmak için alenen terörizme başvurmaktan çekinmediğini ifade etti.
Konuşmanın ardından kürsüye gelen Maarif okulu öğrencileri günün anlam ve önemini anlatan şiirler okudular.
Romanya’nın Köstence kentinde de 15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü vesilesiyle Köstence YEE’nin destekleriyle Türkiye’nin Köstence Başkonsolosluğu konutunda, yerel makam temsilcileri, vatandaşlar ve soydaşlar ile bir araya geldi,15 Temmuz şehitleri ve gaziler, saygı, rahmet ve minnetle anıldı.
Ayrıca TİKA'nın katkılarıyla yapılan Köstence yeni Müslüman mezarlığında “15 Temmuz Demokrasi Şehitleri Anısına Fidan Dikimi” etkinliği gerçekleştirildi.

Urme ale istoriei turce

Sucursala Tulcea a Uniunii Democrate Turce din România a organizat în data de 11 iulie, în cea de a treia zi de Kurban Bayram, evenimentul cultural „Urme ale istoriei turce”. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa şi a fost găzduit de Muzeul de Artă din Tulcea. Au răspuns invitaţiei deputatului Iusein Ibram şi au participat la manifestarea culturală reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, ai mediului de afaceri şi ai minorităţilor naţionale, precum şi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în România. Alături de deputatul Iusein Ibram şi de membrii comunităţii turce din Tulcea s-a aflat la eveniment şi secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim.

În debutul manifestării, deputatul Iusein Ibram, primarul municipiului Tulcea, dl. Ştefan Ilie, împreună cu Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Dna Füsun Aramaz, au dezvelit placa memorială de pe faţada Muzeului de Artă din Tulcea, „Conacul Paşei”, monument istoric de arhitectură otomană modernă, construit în stil Neoclasic între anii 1863-1865, de guvernatorul local Ahmed Rezim Paşa. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Tulcea devenise un important oraş al Dobrogei datorită navigaţiei pe Dunăre şi a şantierului naval în care se construiau nave de mare tonaj. Oraşul era important şi pentru Comisia Europeană a Dunării, dar şi pentru Imperiul Otoman, Tulcea fiind reşedinţă de sangeac şi găzdă pentru consulate. Conacul a fost construit strategic, chiar pe cheiul Dunării, de unde putea fi văzut de corăbiile care ancorau în port. Aşa cum a precizat reprezentanta ICEM „Gavrilă Simion” Tulcea, cercetătorul ştiinţific Daniela Barău-Iacoblev, „clădirea şi-a păstrat destinaţia de Palat Administrativ până în anul 1970, fiind pe rând, sediu pentru Prefectură, Tribunal regional, Parchet, Corp al Portăreilor, Curte cu Juraţi, Sfat Popular Raional şi Consiliu Popular Judeţean. A fost reparat în întregime în perioada anilor 1893-1895 de către ing. Ştefan Borş, un priceput antreprenor, primar şi preşedinte al Consiliului Judeţean al acelor vremuri şi în 1941, în urma cutremurului din 1940.” Din anul 1982, clădirea a dobândit destinaţia de Muzeu de Artă şi valorifică, în cadrul expoziţiilor de bază sau a celor temporare, un bogat tezaur artistic de pictură, sculptură, icoane (sec. XVIII-XIX) şi artă decorativă (sec. XVIII-XIX). Potrivit declaraţiei deputatului Iusein Ibram, iniţiatorul proiectului, „demersurile de obţinere a avizelor pentru placa memorială au durat aproximativ doi ani, iar costurile de confecţionare a plăcuţei au fost suportate de Güven Güngör, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD) Bucureşti.
În discursurilor lor, oficialităţile prezente la eveniment au vorbit despre istoria comună a celor două ţări, România şi Turcia şi au subliniat faptul că în prezent, relaţiile bilaterale se caracterizează prin cooperare şi dialog consistent în toate domeniile. Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Dna Füsun Aramaz, a afirmat.” Ne aflăm astăzi într-o clădire care este martora istoriei noastre comune. O dată cu dezvelirea acestei plăci comemorative, care aminteşte tuturor importanţa acestei clădiri, am înţeles cu toţii care este rolul clădirii şi îl felicit pe domnul deputat Iusein Ibram pentru iniţiativa avută. Istoria noastră comună nu este decât un motiv în plus pentru ca relaţiile noastre bilaterale actuale să fie mult mai bune. Toate clădirile istorice, geamiile sunt exemple vii ale istoriei noastre comune, alături de cele două comunităţi turcă şi tătară, ce trăiesc în armonie pe aceste meleaguri. Pentru noi, faptul că minoritatea turcă face parte din modelul interetnic dobrogean de convieţuire armonioasă şi îmbogăţeşte acest mozaic cultural, este un motiv de mândrie.” Diplomatul turc a mulţumit Sucursalei UDTR Tulcea pentru acţiunile pe care le organizează astfel încât reuşeşte să păstreze vie cultura turcă în această zonă a Dobrogei. E.S. Dna Füsun Aramaz a mai precizat: „această zonă este foarte importantă pentru noi şi acest lucru l-am demonstrat prin acţiunile Ambasadei şi Consulatului General de la Constanţa. Mai mult decât atât, existenţa unui Consulat Onorific al Turciei la Tulcea demonstrează cât de importantă este această zonă pentru noi. În prezent, relaţiile bilaterale dintre ţările noastre sunt excelente atât cele politice cât şi cele militare, ca aliaţi şi de asemenea, relaţiile culturale. Noi, impreună cu toate instituţiile subordonate, ne dorim să dezvoltăm relaţiile cu Tulcea, suntem pregătiţi pentru acest lucru şi mulţumim autorităţilor locale pentru deschiderea cu care ne-au întâmpinat întotdeauna.”
Reprezentanţii administraţiei publice locale au subliniat faptul că minorităţile naţionale din Dobrogea trăiesc în bună înţelegere de sute de ani şi îmbogăţesc prin valorile lor identitare patrimoniul cultural regional. „O astfel de convieţuire multietnică a transformat această provincie într-un adevărat „Muzeu în aer liber” şi într-un „Model de convieţuire”, dincolo de hotarele României, chiar şi pentru Europa întreagă, dacă nu şi pentru restul lumii, în general. Vă mulţumim, dragi etnici turci convieţuitori, pentru că aţi fost şi ne sunteţi alături, contribuind la conservarea şi dezvoltarea acestui frumos mozaic multicultural care este judeţul Tulcea”, a declarat Mihai Huleni, vicepreşedintele CJC Tulcea.
La eveniment au mai fost prezenţi: muftiul Cultului Musulman din România, dl. Muurat Iusuf, subprefectul judeţului Tulcea, dl. Timur Memet, vicepreşedintele C.J.T. Mihai Huleni, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, dl. Emre Yurdakul, consulul onorific al Republicii Turcia la Tulcea, dl. Daniel Iluşcă şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), dl. Güven Güngör. Ansamblul folcloric „Tuna” al Sucursalei UDTR Tulcea, coordonat de prof. Nurten Mahmudi, a prezentat un scurt program de dansuri tradiţionale turceşti. Participanţii la eveniment au vernisat expoziţia de tablouri „Geamiile din Dobrogea” semnate de renumita artistă plastică Celine Ali, pictate în anul 2014, pe când era elevă a Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa. Tot în cadrul manifestării culturale, oaspeţii au avut posibilitatea să experimenteze pictura ebru.
Tot în aceeaşi zi, Ambasadoarea Republicii Turcia, E.S. Füsun Aramaz, împreună cu Consulul General Emre Yurdakul au vizitat sediul Sucursalei Tulcea a UDTR unde au avut o întrevedere cu membrii comunităţii turce, pe care i-au felicitat cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului. Deputatul Iusein Ibram şi membrii Sucursalei UDTR Tulcea i-au avut ca oaspeţi, cu prilejul Kurban Bayram, pe muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf şi pe primarul Ştefan Ilie.

Türk Tarihinin İzleri

Romanya Demokrat Türk Birliği Tulcea şubesi, 11 Temmuz 2022 Pazartesi günü Kurban Bayramı’nın üçüncü günü “Türk Tarihinin İzleri” kültürel etkinliğini düzenledi. “Yunus Emre” Köstence Kültür Merkezi’nin desteğiyle düzenlenen etkinliğe Tulcea Sanat Müzesi ev sahipliği yaptı. Yerel ve merkezi kamu idaresi, iş çevresi ve ulusal azınlıkların temsilcileri ile Romanya’da akredite olan diplomatik üyeleri, milletvekili Iusein Ibram’ın davetine yanıt vererek kültürel etkinliğe katıldılar. Etkinliğe Milletvekili Iusein Ibram ve Tulcea’dan Türk toplumu üyelerinin yanı sıra R.D.T.B. Genel Sekreteri Prof. Ervin İbraim bulundu.
Etkinliğin başlangıcında, Tulcea Belediye Başkanı Ştefan Ilie, Milletvekili Iusein Ibram ve Türkiye Cumhuriyeti Romanya Büyükelçisi E.S. Füsun Aramaz Tulcea’daki Sanat Müzesi’nin ön cephesinde, kaymakam Ahmed Rezim Paşa tarafından 1863-1865 yılları arasında Neoklasik tarzda inşa edilen modern Osmanlı mimarisinin tarihi eseri “Paşa Konağı” anıt plaketinin açılışını yaptı. Konuşmalarında Romanya ve Türkiye’nin ortak tarihinden bahseden yetkililer, ikili ilişkilerin artık her alanda işbirliği ve tutarlı diyalog ile şekillendiğini vurguladı. Dobruca’daki ulusal azınlıkların yüzyıllarca anlayış içinde yaşadıkları ve bölgesel kültürel mirası kimlik değerleri üzerinden zenginleştirdiklerini de vurgulandı. Nurten Mahmudi’nin koordinatörlüğünde R.D.T.B. Tulcea Şubesi “Tuna” halk oyunları grubu geleneksel Türk danslarından oluşan kısa bir program sundu.
Etkinliğe katılanlar, ünlü sanatçı Celine Ali’nin Köstence’deki Ulusal Sanat Koleji “Regina Maria” öğrencisiyken 2014 yılında yaptığı “Geamiile din Dobrogea” adlı resim sergisini açtı. Ayrıca kültürel etkinlik sırasında konuklar, ebru resimlerini deneyimleme fırsatı buldular. Türkiye Cumhuriyeti Büyükelçisi E.S. Füsun Aramaz, Başkonsolos Emre Yurdakul ile birlikte R.D.T.B.’nin Tulcea Şubesi genel merkezini ziyaret ederek Kurban Bayramı vesilesiyle tebrik ettikleri Türk toplumu üyeleri ile bir araya geldi. Yaptığı konuşmadı E.S. Füsun Aramaz şunları ifade etti: “Bu sıcak karşılamak için çok teşekkür ediyorum, Türkiye ve Romanya arasında çok köklü, tarihten gelen eşitlerimize, ortak tarihimize tanıklık eden binalardan birindeyiz. Bu binayı, bu özellikleri ile en iyi şekilde tanıdıkları için müze müdürüne teşekkür ediyorum. Bugünkü plaket açılışı ile, bu binanın önemini daha iyi tanıdık diye düşünüyorum ve bu konudaki çabaları ve bu gelişme için sayın milletvekili Iusein İbram’a teşekkür ediyorum. Biz ortak tarihimizi bugünkü eşitlerimizi güçlendiren gurur besleyen pozitif bir unsur olarak görüyoruz her zaman. Ortak tarihten gelen tarihi eserlerimiz, camiler, burada hâlâ yerleşik olan Türk Tatar toplumu. Dobruca modeli çerçevesindeki tüm etnik azınlıklarla, bu toplumun parçası olmalarından gurur duyuyoruz. Sayın milletvekilimizde her zaman Türk Toplumunda öne çıkaran faaliyetler için çok teşekkür etmek istiyorumö sayın müftü ile birlikte, Dobruca bölgesindeki soydaşlarımız için çabalarını göstermekteler. Türk Birliğine teşekkür ediyorum, milletvekilimizi mensubu olduğu buradaki kültürümüzü, folklorümüzü yaşatma önünde faaliyetleri için. Biz bölgeye önem verdiğimiz çerçevesinde hep büyükelçilik olarak, hem de başkonsolosluğumuz bölgede ama bunun yanısıra birde fahri konsolosluğumuz var, yakın zamanda göreve başlayan, bu bölgeye önem verdiğimiz bir göstergesi. Bugün Türkiye ve Romanya arasında her seviyede mükemmel eşitlerimiz var, siyasi seviyede, askeri işbirliğimiz, kültürel alanda. Ekonomi bu ilişkilerin çok önemli ayaklarından biri dolayısıyla iş camiyamızda, TİAD başkanı yanımızda. Tulça’da her alanda ilişkilerimizi geliştirmek için hazırız.”

Demokrasi uğruna, Türkiye aşkına

15 Temmuz 2016 günü Fetullahçı Terör Örgütü mensupları tarafından darbe girişimi gerçekleştirilmişti. 251 vatandaşın şehit olduğu darbe girişiminin bu sene 6. yılı anılıyor. 15 Temmuz 2016 günü darbe girişimiyle karşı karşıya kalan Türkiye, milleti ve devletiyle omuz omuza verdiği direniş ve mücadeleyle tüm dünyaya örnek teşkil etmiştir. Türk demokrasisini hedef alan bu hain girişim, Türk halkının demokrasiyi ve seçilmiş iradeyi korumak için gösterdiği destansı direnişle geri püskürtülmüştür. Cumhurbaşkanı Recep Tayyip Erdoğan’ın çağrısıyla sokağa dökülen Türk milletinin gösterdiği cesaret ve kararlılıkla elde edilen bu zafer, dünyada örneği olmayan bir ruh halini ve demokrasi bilincini ortaya koymaktadır. Zaferle sonuçlanan bu anlamlı direnişi ve mücadele ruhunu toplumsal hafızada her daim diri tutmak amacıyla “15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü” her yıl özenle hazırlanan çeşitli etkinliklerle anılmaktadır. Bu kapsamda T.C. Köstence Başkonsolosluğu ve Köstence Yunus Emre Enstitüsü işbirliği ile 15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü Köstence’de anma töreni düzenlendi.
Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Müh. Fedbi Osman başkanlığındaki bir heyet 15 Temmuz Cuma günü Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu, Başkonsolos Sayın Emre Yurdakul tarafından Demokrasi ve Milli Birlik Günü münasebetiyle düzenlenen törene katıldı. Heyet R.D.T.B. Genel Sekreteri Ervin İbraim, Köstence Şube Başkanı Nazigher Mustafa, Kültür Komisyon Başkanı Serin Türkoğlu, Eğitim Komisyon Başkanı Vildan Bormambet, Din Komisyon Başkanı Temur İbram, Gençlik Komisyon Başkanı Harun Osman ve gazeteci Nurcan İbraim’den ibaretti. Romanya Demokrat Türk Birliğin liderleri yanısıra Vali Yardımcısı Şenol Ali’de bulundu.
Tören saygı duruşu ile başladı. Türkiye ve Romanya devletlerin milli marşları okunmasıyla devam eden tören Köstence Yunus Emre Enstitüsü müdürü Tuna Balkan ve Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sn. Emre Yurdakul konuşmaları ile sona erdi. Türk diplomatı Sn. Emre Yurdakul konuşmasında şunları belirtti: “Geçtiğimiz altı yıl içerisinde devletimizin temel önceliklerinden birini yurt içinde ve yurt dışında FETÖ ile mücadele oluşturmuştur.
Yurt içinde hukukun üstünlüğü temel ilkesinden vazgeçilmeden örgüt sorumlularının adalet önünde hesap vermeleri sağlanmış, FETÖ’nün örgütsel yapılanması deşifre edilmiş, devlet kurumları dışındaki paravan oluşumları ortadan kaldırılmıştır.
15 Temmuz tarihinde FETÖ’ye karşı gösterilen direncin ve dayanışmanın gururunu bugün hep birlikte yaşıyoruz. Bununla birlikte, başımızdan geçen kötü tecrübeleri aklımızdan çıkarmadan sizlerden aldığımız destekle yolumuza ve mücadelemize devam ediyor, vatandaşlarımızın ve soydaşlarımızın “Türkiye Aşkına” gösterdiği dayanışma ile kendimizi daha güçlü hissediyoruz. Vatandaşlarımızın ve soydaş toplumumuzun 15 Temmuz ve sonrasında sergilediği dirayetli duruş, görev bölgemizdeki Türk toplumunun tüm unsurlarıyla birlikte Devletimizle gösterdiği güçlü ve aktif dayanışma, ortak değerlerimize yönelen tehditlere karşı milli duruşun en güzel örneklerinden birini oluşturmaktadır. Dostumuz ve komşumuz Romanya’nın, menfur darbe girişiminin akabinde ülkemizle sergilediği güçlü dayanışma hafızamızdaki yerini her zaman koruyacaktır.
Bu vesileyle Romen makamlarına ve Romanya Türk toplumunun değerli mensuplarına yürekten şükranlarımızı yineliyoruz. ”Son olarak“ Önümüzdeki yıl 100. yaşını kutlayacak olan Cumhuriyetimiz her daim olduğu gibi “Türkiye Aşkına” atılan adımlarla hedefleri doğrultusunda yoluna emin bir şekilde devam etmekte, ülkemiz karşı karşıya kaldığı tüm sınamalara rağmen büyümeyi ve gelişmeyi sürdürmektedir” ifade ederek katılımcıları fotograf sergisini gezmeye davet etti.

Tabăra culturală de dans, creaţie şi artă

Proiectul „Tabăra culturală de dans, creaţie şi artă” organizat anual de Uniunea Democrată Turcă din România, s-a desfăşurat acest an, în perioada 18 iulie - 23 iulie, 2022, în localitatea Corbeni, judeţul Argeş. Pentru o mai bună organizare a taberei de educaţie, dans şi creaţie, programul de cursuri şi instruire a fost combinat cu un segment de divertisment şi cunoaştere prin geografie, istorie şi literatură. Intenţia noastră era să le oferim participanţilor o tabără minunată şi considerăm că am reuşit. Nu s-au savurat băuturi exotice ca în vacanţe de lux în schimb am obţinut o conştientizare nouă de formatori experţi în meşteşuguri. Cele cinci zile de tabără au început şi s-au încheiat cu ore de muncă asiduă de instruire în dans şi coregrafie tradiţională turcească.
Antrenamentele au fost înregistrate pentru a fi surse de instruire a grupurilor şi ansamblurilor care au avut reprezentanţi trimişi la programul de instruire pentru amatori, experţi în viitor. A fost pregătit un program grozav, într-un cadru mirific cu foarte multe surprize şi sesiuni de formare în activităţi creative. Oportunitatea de a lucra unu-la-unu cu formatorii noştri experţi în meşteşuguri artizanale şi decorative i-a determinat pe tinerii participanţi să lucreze neîncetat. Chiar dacă nu au primit certificate de absolvire semnate de instructori putem garanta că toţi participanţii şi- au însuşit o activitate creativă pe care s-o dezvolte ulterior. Când au fost selectaţi dintre membrii ansamblurilor sucursalelor UDTR cei 20 de adolescenţi şi tineri nu ştiau că vor păşi în lumea fascinantă a dansului distrându-se copios împreună. Au avut în această tabără, o sesiune plină de diferite teme de antrenament, de la percuţie corporală la cunoştinţe de bază de dans, de la improvizaţie la lucru în echipă, de la balet sau dans modern la dans popular. Chiar dacă nu sperau şi-au petrecut aceste zile în mod productiv şi şi-au direcţionat abilităţile pentru a pregăti ceva special în dans şi mişcare coregrafică. În plus aşa cum speram, noi organizatorii, am observat o reală îmbunătăţire a abilităţilor sociale ale tinerilor noştri cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. Am creat mediul perfect pentru a-i ajuta să se cunoască pe ei înşişi, să-şi sporească succesul şcolar şi să formeze dansatorii viitorului comunităţii noastre etnice.
Lecţiile de dans au fost pregătite la sugestia comitetului de organizare a programelor de instruire şi formare în mediul tradiţional etnic a UDTR şi au fost ţinute, acest an, de instructorul coregraf, Zişan Inci, din cadrul Centrului Cultural Educativ Nilüfer, Bursa - Turcia. Proiectul UDTR, desfăşurat în cooperare cu sucursalele Constanţa, Cobadin, Medgidia, Valu Traian, Techirgiol, Cumpăna şi CECT- Constanţa a fost de asemenea şi o ocazie de a ne regăsi şi a ne consolida spiritul identitar. Puţini ştiu că noi etnicii turci folosim sintagmă „geografia inimii”. atunci când vorbim despre Dobrogea sau România, pe care nu o veţi găsi în nici o terminologie sau carte. Când vorbim despre origini şi meleagurile înaintaşilor stră-stră-străbuni folosim conceptul de „geografia sufletului”, Turcia de azi de care nu ne-am rupt şi pe care o vizităm ori de câte ori avem ocazia. Noi suntem parte a acestui măreţ neam turc cu a cărei istorie şi civilizaţie ne mândrim. Adeseori atunci când ne pomenim străbunii cu încântare povestim despre negustorii, meşterii, maeştrii, arhitecţii şi mai actual informaticieni şi medicii neamului nostru. Au construit aşezări solide, fortăreţe, poduri şi cişmele din piatră ca nici un alt popor. Au împărţit dreptatea şi au susţinut legea, responsabilitatea şi fraternitatea.
Acum mai mult ca niciodată am înţeles că aceste proiecte UDTR au succes datorită oamenilor care sunt alături de noi cu inima şi sufletul iar tinerii beneficiază de pregătire de la experţi şi profesori în domeniile literaturii, media-comunicare, arte vizuale, istorie-cultură, gastronomie, teatru-cinema, dans şi muzică. Ce mai poate fi adăugat? Vom vedea în taberele ce vor urma. Mulţi le aşteaptă deja cu nerăbdare. Dar să nu uităm că sunt totuşi nişte criterii de selecţie a participanţilor. Sperăm ca în taberele următoare să vedem mai mulţi participanţi cu care să ne mândrim şi cu care să realizăm istoria de mâine.

Türk Birliğinde Kurban Bayram

Cenâb-ı Hakk’ın „Rabbin için namaz kıl, kurban kes” emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah’ın rızasını kazanmaktır. Kurban, Islam diniterimi olup, Allah’a yaklaşmak ve Allah rızasına ermek niyetiyle kesilen hayvan demektir. Kurban, Allah’a teslimiyeti ve ona karşı şükür içinde olmayı ifade etmektedir.
Bu itibarla Kurban ibadetinin hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sayede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah’tan niyaz ederim.

Sărbătoarea Sacrificiului

Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna „zilhigge” a calendarului musulman şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca, Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh).
Această sărbătoare datează de pe vremea profetului Ibrahim (Abraham) şi comemorează supunerea Profetului Ibrahim în faţa lui Allah. Allah i-a ordonat lui Ibrahim să-şi sacrifice unicul fiu încercăndu-i astfel credinţa. De dragul lui Allah, Ibrahim a fost de acord a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului. Acest eveniment este recunoscut atât de religia creştină cât şi de religia iudaică.
În prima zi de sărbătoare bărbaţii musulmani, se adună dimineaţa în geamii pentru a îndeplini slujba de sărbătoare. După finalizarea rugăciunii şi a ritualului, bărbaţii se felicită între ei, iar copiii, îmbrăcaţi cu haine noi, îi aşteaptă în faţa geamiei pentru a le săruta mâna, moment din care începe oficial sărbătoarea. După rugăciunea de Bayram, până la apusul celei de-a treia zi de sărbătoare, persoanele care îşi permit financiar, sacrifică un animal (oaie, vacă, capra, cămilă)pe care îl împart nevoiaşilor.
Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională reprezentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci de la filiale. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii UDTR.

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya’da

Kurban Bayramın 3’cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri Romanya’ya geldiler. Avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon’u 1978 yılında Frankfurt’ta kurulmuştur. Bugüne kadar çalışmalarını sürdüren “Türk Federasyon”, Federal Almanya’da kurulduktan sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni dernekler ve Federasyonlar kurmuştur. Bunların arasında Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu. Avrupalı Türk’lerin eğitim, sosyal ve kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkelerdeki etkinliklerini arttırmak ve entegrasyon başta olmak üzere tüm sorunlarını çözüme kavuşturmak için bir dizi alanda çalışmalar yürütmeyi kuruluş gayesi olarak belirlenmiş.
Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulundukları ülkelerde Türklerin her türlü sosyal-kültürel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine iştirak eder veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve vatandaşları ile Türkler arasında bir köprü görevi görür. Faaliyetleri, Türkiye ve Türklerin tanıtılması, mutfak ve yaşayış kültürlerinin tanıtımı, spor faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir. Kurban kampaniyasıyla her sene değişik ülkelere giden federasiyon temsilcileri bu sene tekrar Romanya’ya geldiler. Avrupa Türk Konfederasyon 2021 Kurban Kampanyası doğrultusunda bağışlanan kurbanların, Pandemi koşulları dikkate alarak Romanyada dualar eşliğinde Avrupa Türk Konfederasyon görevlileri gözetimi altında kesimleri gerçekleştirildi. Romanyada Kurban Kampanyası koordinatörü ve organizatörü Cemaledin Çankaya Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte bu faaliyeti gerçekleştirdiler. Bu kampanyayi Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu Genel Sekreteri Sn. Sadettin Şimşek ve Roterdam Versam Teşkilat Başkanı, Mustafa Şeniyurek yürüttüler. Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu, Köstence, Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Amzacea, Tuzla, Medgidia, Cernavoda, Har;ova, Fantana Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi ve Lazu köylerine kurban yardımları yaptılar. RDTB Başkanı Osman Fedbi ve bu köylerin şube başkanları Federasyon üyelerine Dobruca bölgesini ve buradaki türkleri tanıttılar. Hollanda Demokratik Türk Dernekleri Federasyonu Başkanına ve Romanya ya gelen federasyon temsilcilere, soydaşlara yapmış oldukları yardımlardan dolayı teşekkür ederiz.

Mangalia a găzduit prima ediţie a Festivalului Baclvaua de aur

Timp de două zile, Mangalia a fost capitala de vară a produselor de patiserie tradiţionale turceşti, dar şi a muzicii şi a ritmurilor specifice comunităţii turce în cadrul festivalului „Baclavaua de aur”, care a avut loc în perioada 29-30 iulie. Festivalul a fost organizat de Uniunea Democrată Turcă din România-Sucursala Mangalia şi Primăria Mangalia, cu sprijinul comisiilor de cultură şi tineret din cadrul UDTR.

Festivalul „Baclavaua de aur” a debutat în prezenţa preşedintelui UDTR, ing. Osman Fedbi, a preşedintelui Sucursalei Mangalia a UDTR, dl. Ilmi Suliman, şi a preşedinţilor comisiilor de cultură, femei şi tineret, prof. Serin Türkoğlu, Filiz Ismail, respectiv Harun Osman. La festivitatea de deschidere au mai participat: subprefectul Şenol Ali, ataşatul Duygu Bozkurt din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa şi Tuna Balkan, directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa. Consiliul Local Mangalia a fost reprezentat la eveniment de consilierul Leila Ali.
Pe platoul din faţa Casei de Cultură au fost expuse preparate de patiserie tradiţionale turceşti, regină fiind savuroasa baclava cu nucă sau fistic. Baclavalele au fost preparate atât de turcoaicele din Mangalia, cât şi de cele de la sucursalele UDTR din Constanţa şi Cobadin. Programul artistic a fost susţinut de ansamblurile folclorice „Fidanlar” (Constanţa) şi „Tuna” (Tulcea) ale Uniunii Democrate Turce din România care au prezentat dansuri tradiţionale turceşti din zona Mării Negre.
Un moment inedit pentru turiştii prezenţi la festival l-a constituit demonstraţia de pictură Ebru, susţinută de preşedinta comisiei de cultură a UDTR, prof. Serin Türkoğlu. Nu puţini au fost cei care au încercat să descopere tainele picturii pe apă sub îndrumarea doamnei Serin Türkoğlu. Zeci de copii şi adulţi prezenţi la festival au experimentat arta picturii pe apă, păstrând ca amintire desenele lucrate. Îmbrăcaţi în costume turceşti de epocă, membrii Comisiei de tineret a UDTR au adus popularitate festivalului, prin cererile numeroase ale participanţilor la eveniment de a face fotografii, pentru a fi expuse pe reţelele de socializare.
Festivalul, aflat la prima ediţie, a fost coordonat din partea UDTR de Reyhan Ismail, secretară la Sucursala Mangalia.

Laleaua în arta şi cultura turcă în ochi de copil

Data de 16 iulie 2022, a reprezentat pentru sucursala Constanţa UDTR, o nouă pagină a programelor de formare în care se dobândesc abilităţile la nivel de bază. Aşa cum a fost propusă de preşedinta sucursalei Constanţa UDTR, doamna Nazighear Mustafa, această activitate este adresată copiilor şi are ca scop principal cunoaşterea artei Ebru, care se formează prin stropirea apei speciale tratată cu un praf kitre, folosind vopsele de pământ cu fiere de taur şi pensulă din păr de cal, transferată din tavă pe hârtie. Tehnicile EBRU de marmorare (supradimensionare, maree, pieptănat, şal, cuib de privighetoare, nisip, acoperit, orator) au fost pe larg descrise în cadrul activităţii care sperăm că va fi urmat de un curs Ebru nivelul 1 care odată absolvit va putea oferi doritorilor posibilitatea de a profesa în acest domeniu perfecţionându-se.
Laleaua ca simbol a acestei activităţi a fost aleasă tocmai pentru că povestea lalelei începe în Orient, în timpul sultanului Suleyman Magnificul. Deşi ele erau cunoscute în Orient, pe la 1500 încep sa fie cultivate la curtea sultanului care era fascinat de frumuseţea acestei minunate flori. Pasiunea aceasta pentru lalele a fost transmisă şi succesorilor, ea devenind o adevarata obsesie pe timpul lui Ahmet al III-lea in jurul anului 1700. Laleaua devine un adevărat simbol naţional şi este întâlnită în cultura turcă ca motiv în pictură, ceramică, ţesaturi, covoare, în decorarea moscheilor. Laleaua va reprezenta un simbol al prestigiului şi al nobleţii mai ales după ce forma acesteia devine piesă de vestimentaţie „turban” pentru oameni cu funcţii importante la curtea otomană.
Laboratorul magic de pictură Ebru, de la sediul sucursalei Constanţa UDTR a fost organizat ca un program de cultură şi educaţie condus de profesor artist Ebru, Serin Türkoğlu care a făcut o prezentare despre meşteşugurile tradiţionale turceşti urmat de un atelier practic în care participanţii au putut experimenta „ebru”. În timp ce informările şı explicaţiile despre meşteşuguri au continuat, în cadrul atelierului copiii participanţi au avut şansa de a învăţa tehnicile artei marmorarii şi de a-şi realiza propriile marmorări. Invitaţii la atelier au fost familiarizaţi cu marmorarea, unul dintre meşteşugurile tradiţionale turceşti şi au păstrat o amintire despre atelier făcându-şi planşa de marmorare cu propriile mâini. Programul organizat pentru copiii implicaţi activ în programele şi evenimentele sucursalei a fost construit în forma unei incursiuni prin mai multe tehnici, de la creaţia proprie a lalelei pictate sau desenate cu creioane colorate la pictura Ebru a lalelelor. În paralel cu atelierul Ebru copiii au primit explicaţii şi descrieri suplimentare de la doamnele Melek Osman, Nunu Ramazan şi Asan Apti despre obiectele de decor, din jurul lor, având ca motiv laleaua şi expuse special în sediul sucursalei. Copiii au putut astfel admira şi afla lucruri interesante despre obiectele din lemn în formă de lalea, lămpi din porţelan cu desene ale lalelei, lalele croşetate, ţesături (perne, naproane, feţe de masă) care reprezintă laleaua în lucrătură, carafe, farfurii artizanale imprimate cu lalele, cărţi şi bucheţele de lalele realizate din diferite materiale. În continuare copiii au fost invitaţi să recite poezii în limba turcă şi au ascultat poveşti cu lalele spuse de preşedinta sucursalei Cobadin, doamna Aiten Borseit. După ce toate lucrările au fost expuse pentru a fi admirate a urmat ceremonia de decernare a diplomelor şi cadourilor din partea UDTR care a culminat cu îmbietorul festin de tarte şi brioşe cu vişine şi smochine aromate şi dulci, pregătite cu multă dragoste pentru copii.
A fost o experienţă magică pentru toţi cei prezenţi. Picturile Ebru realizate de fiecare participant la atelier ne-a deschis prin ochii copiilor o uşă spre o lume captivantă a explorării delicate şi tandre. Mirajul acestei arte l-am redescoperit prin inocenţa, bucuria şi curiozitatea neobosită a copiilor care păreau că se joacă dar au demonstrat că pot fi artişti veritabili în procesul creaţiei. Prin ochii copiilor lumea este simplă şi frumoasă, lumina din ochii lor se răsfrânge parcă pe suprafaţa apei iar liniile simple şi frumos îmbinate prin culoare şi aliniament au ca rezultat o adevărată operă divină şi spectaculoasă. Privirea copiilor în acele momente de creaţie este magia însăşi, timpul încremeneşte şi totul devine magnific.

La Techirghiol Festivalul Cireşelor - Kiraz Festivali

Prima ediţie a Festivalului Cireşelor, 29 iunie - 3 iulie 2022 a fost organizata de UDTR Sucursala Techirghiol cu sprijinul Primăriei Techirghiol. Acest eveniment a fost propus de UDTR ca o zi a cireşelor spre a fi sărbătorită în mod tradiţional anual împreună cu producători din toată ţara la sfârşitul lunii iunie. Dar ideea de „Sărbătoare a Cireşelor” a fost primită aşa de bine de comitetul de celebrare încât a fost transformat chiar de la prima ediţie într-un Festival al Cireşelor care s-a desfăşurat pe parcursul a cinci zile pline cu programe culturale, spectacole folclorice, concerte nocturne, concursuri, expoziţii. Pentru anul următor ne gândim să creăm o gamă mai largă de programe, poate cortegii, concursuri de pictură, picnicuri şi mult divertisment. Am vrea să includem şi cinematograf în aer liber, artificii, laser şi spectacole de lumini. Intenţia noastră este evidentă, vrem multă bucurie şi fericire.
În aceste cinci zile de festival sute de localnicii din Techirghiol au venit pe faleza lacului oraşului pentru a se bucură din plin de festival. Vizitatori din multe oraşe şi ţări ale lumii au venit la Festivalul Cireşelor pentru a se bucura de diversitatea produselor culinare şi a obiectelor de artizanat prezentate la cele peste 40 de standuri. În acelaşi timp, 1-2 artişti celebri au susţinut concerte în fiecare seară pe scena amenajată special chiar lângă statuia lui Tekir în zona lacului. Pentru multe persoane s-a oferit oportunitatea de a-şi promova produsele aspectoase şi gustoase. Festivalul organizat în numele CIREŞELOR, cu o poveste impresionantă, Kiraz Festivali merită să devină în următorii ani emblemă pe fesul lui Techir, ca o bijuterie de ce nu o stemă. Primul pas a fost făcut de artizanii UDTR de la sucursalele Constanţa şi Cobadin care au invitat vizitatorii să descopere câteva modele din arta de a croşeta şi împleti, oferind ca rezultat o mare varietate a pieselor croşetate având ca temă principală cireaşa. Toate aceste preţioase comori estetice şi decorative, exprimă gustul artistic al etnicilor turci care păstrează cu sfinţenie valorile şi simbolurile trecutului îmbinându-le armonios cu ornamentele moderne.
Prima ediţie a Festivalului Cireşelor, a început, aşa cum era firesc cu tradiţionala ceremonie de deschidere care a avut loc pe faleza lacului, locul de naştere al festivalului, la ora 18: 00. urmată de spectacolul focloric turcesc al grupului Efsane/Legenda Techirgiol, urmărit cu mult entuziasm de toţi cei prezenţi. Tocmai de aceea suntem bucuroşi că în data de 29 iunie, 2022, la Techirghiol, Festivalul Cireşelor - Kiraz Festivali a început cu prima ediţie oferind tuturor momente de mare emoţie şi încântare. Cu mic cu mare, organizatori, susţinători, colaboratori, expozanţi, localnici şi turişti au experimentat şi petrecut un timp de calitate la Festivalul Cireşelor-Kiraz Festivali, unde cireşele roşii, galbene sau portocalii i - au îmbiat cu aromele minunate, fie în prăjituri uriaşe sau preparate tip rahat turcesc sau akadele oferite gratuit de Femeia Fantastică, aşa cum a fost numită iniţiatoarea şi organizatoare principală a festivalului, doamna Menseit Seriha care vă aşteaptă la următoarele festivaluri ale oraşului Techirghiol cu braţele deschise. Felicitări Sucursalei Techirghiol UDTR care face o echipă foarte bună cu primăria oraşului Techirghiol. Minunile se nasc atunci când se întâlnesc oamenii potriviţi. Festivalul Cireşelor-Kiraz Festivali de la Techirghiol s-a încheiat, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare pe acorduri turceşti şi româneşti, cu aroma şi savoarea deliciilor cu cireşi, pe data 3 iulie 2022, ora 19.00 cu o festivitate de premiere a expozanţilor şi producătorilor, bucătari, patiseri, cofetari meşteri ai gustului şi esteticului. A fost demonstrat încă o dată că folosind arta culinară turcească, deosebit de bogată şi armonios îmbinată am adus multă bucurie şi fericire în jurul nostru.
Vă aşteptăm cu drag şi la următoarea ediţie!

Hai la festival!

Pide este o plăcintă turcească făcută din foi subţiri pe care se presară brânză dulce amestecată cu brânză sărată, cca ¼ din cantitatea pregătită. Se îmbogăţeşte după ce este aşezată în tavă cu multă smântână iaurt şi ouă. Se coace în cuptor şi este deosebit de gustoasă mai ales când este servită caldă cu miere. Bucătăria turcească este bogată în preparate gătite în cuptor, pe grătar sau plită. Cu această diversitate culinară pe care o păstrăm ca un tezaur scump am participat la o mulţime de evenimente şi am ospătat sute de mii de oameni care au fost cuceriţi de gusturile şi aromele unice ale „turcilor noştri”, aşa cum, cu mare respect vorbesc despre noi toţi cei care trăiesc împreună cu noi pe aceste meleaguri. Chiar dacă marii patiserii oferă clienţilor tot felul de preparate cu nume speciale, nimic şi nimeni nu poate întrece deliciile pregătite de gospodinele turcoaice. Baclavaua sarailia yarımca-ua pidelele şerbeturile compoturile dulceţurile braga pekmezurile rahatul sau akadele sunt doar câteva din minunile noastre culinare în prepararea cărora gustul aroma şi culoarea este perfectă atunci când este făcută de o gospodină turcoaică. Tocmai de aceea dacă vă este poftă de un delicates turcesc poftiţi la Festivaluri organizate de sucursalele UDTR.
Festivalul plăcintelor / Nefis pideler desfăşurat în oraşul Techirghiol pe faleza lui Tekir, în perioada 22-24 iulie, a fost încă un eveniment de promovare a multiculturalismului organizat de către UDTR – Sucursala Techirghiol şi Primăria Techirghiol. La această primă ediţie au fost expuse şi servite o multitudine de produse tradiţionale, vedeta festivalului fiind plăcinta cu brânză, brand de artă culinară a gospodinelor turcoaice din Techirghiol. Pe lângă cele peste 25 de standuri cu preparate şi delicii, produse de artă culinară turcă sau românească în alte peste 25 de standuri de pe malul lacului au fost prezente multe alte sortimente de obiecte şi ţesături tradiţionale turceşti şi româneşti care au dat o culoare aparte acestui festival. Încă din prima zi, odată cu deschiderea oficială a Festivalului toţi vizitatorii şi invitaţii aflaţi pe platoul lui Tekir au fost trataţi cu faimoasa plăcintă. Au fost servite peste 500 de porţii de plăcintă turcească care au fost pregătite de membrele active ale sucursalei UDTR Techirghiol, în frunte cu doamna Seriha Menseit care a adăugat un incredient secret în plăcintă şi anume iubirea de semeni. Toţi cei care au gustat din această delicioasă plăcintă au rămas plăcut surprinşi de ideea de a fi oferită gratuit şi de gustul imperial al preparatului. Însă asta nu a fost singura trataţie oferită. În cea de a doua zi a festivalului s-au oferit plăcinte moldoveneşti şi Poale în Brâu, peste 800 de porţii, de către o societate renumită de patiserie din Techirghiol tuturor participanţilor la Festival. A fost o seară românească cu plăcinte româneşti care a continuat cu un program artistic cu cântece populare româneşti interpretate cu multă pasiune de Maria şi Mihai Călin. Surprizele artistice a fost completate pe tot parcursul evenimentului de momentele de dans tradiţional turcesc şi românesc dar şi modern internaţional susţinute de grupul de copii din Techirghiol. Cea de a treia zi a festivalului s-a încheiat cu ceremonia de decernare a diplomelor şi premiilor care au fost înmânate de preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi şi subprefectul judeţului Constanţa, domnul Ali Şenol. Toţi cei cincizeci şi doi de expozanţi, meşteri, artizani, patiseri sau cofetari au adus tuturor bucurie şi voie bună. Miile de participanţi au petrecut trei zile de neuitat iar turiştii prezenţi şi-au trecut data în agenda de vacanţă pentru anul viitor când vor reveni cu siguranţă pentru a se încânta cu miresmele bucătăriei tradiţionale turceşti alături de cele româneşti. Hai la festival, pe drumul cultural al oraşului Techirghiol care îşi continuă călătoria de artă tradiţională ce duce sigur întregul patrimoniu cultural al oraşului într-un viitor prosper şi îmbelşugat. Sperăm din tot sufletul că moştenirea noastră culturală imaterială precum literatura, teatrul, muzica, dansul, gastronomia, educaţia, spiritul, pictura şi cinematografia cu seriale şi filmele extraordinare din cadrul festivalurilor anuale ale sucursalelor UDTR vor contribui la păstrarea valorilor culturale aşa cum au fost în trecut pentru a le duce cu mândrie în viitor şi a le revitaliza cu textura lor unică. Ocupaţi-vă locurile pe faleza bucuriei să ne bucurăm împreună de bucătăria şi cultura turcească! Umează Festivalul Sarayliei din capitala Sarayliei Techirghiol.

La o cafea turcească cu lect.univ.dr. Inginur Rustem

În acest număr al revistei, deschidem seria de interviuri „LA O CAFEA TURCEASCĂ” ce va prezenta cititorilor publicaţiei noastre un nume cu prestanţă din comunitatea turcă din România ce s-a remarcat în diverse domenii de activitate. Interviul din luna aceasta aduce în prim-plan o personalitate marcantă a mediului academic, o persoană cu o activitate remarcabilă în domeniul învăţământului, dar şi în cel al diplomaţiei.

Prin acest interviu, lect. univ. dr. Inginur Rustem ne împărtăşeste o parte din vasta sa experienţă legată de domeniile în care activează, informaţii cu privire la învăţământul românesc, cât şi despre rolul educaţiei în cadrul comunităţii turce. Vasta şi complexa activitate desfăşurată cu pasiune, seriozitate, conduita academică cu care îşi îndeplineşte misiunea sunt cunoscute şi apreciate, în timp, de mai multe generaţii de studenţi. Deschis spre colaborare, este un profesor ce acordă sprijin, se implică în numeroase proiecte şi este puternic susţinător şi promotor al valorilor culturale ale comunităţii turce, împărtăşeste studenţilor săi cunoştinţele dobândite formând viitoare generaţii.
Despre provocările pe care un profesor le întâmpină pe parcursul carierei, precum şi despre cât de important este să te adaptezi evoluţiei studenţilor, conexiunea dintre profesor şi studenţi, ne va relata chiar prof. lect. univ. dr. Inginur Rustem.
Îmi permit să postulez că timpul petrecut în compania unui profesor universitar este unul pe cât de plăcut pe atât de calitativ.

Melek Amet: Pentru început, am să vă rog să vă prezentaţi cititorilor revistei noastre, să descoperim împreună cine este İncinur Rustem, „omul” din spatele numelui…
Inginur Rustem: Acesta este cel mai dificil exercitiu.. a vorbi despre sine... Aş putea vorbi ore intregi despre idei, concepte, detalii ale unor perioade istorice şi ar fi mai uşor decât să vorbesc despre mine.
In plus, ne schimbăm mult de-a lungul vieţii.. nici nu mai ştim când eram copii, sau tineri şi cand am devenit adulţi sau când îmbătrânim. În decursul câtorva ani ne putem transforma foarte mult, pierdem obiceiuri vechi, acumulăm obişnuinţe noi, ne schimbăm perspectiva. Şi peste toate acestea se aşează parcursul vieţii pe care uneori nu putem să îl controlăm, dar pe care alteori putem să îl creionăm frumos.
Pe scurt, o să vă spun că m-am născut în Brăila, într-o familie mixtă, dintr-o mamă româncă şi un tată de etnie turcă. Am crescut într-un mediu multicultural în care a fi diferit de ceilalţi trecea neobservat, iar oamenii se apreciau în funcţie de calităţile morale şi disponibilitatea de a socializa sau solidaritatea pe care o manifestau în diverse situaţii. Astăzi, când vedem că intoleranţa este în creştere, consider că mediul multicultural, tolerant în care am crescut este cu atât mai preţios. Avem rude, vecini sau prieteni cu identităţi dintre cele mai diverse, cum ar fi greci, armeni, aromâni, evrei. Am crescut într-un mediu în care oamenii relaţionau cu delicateţe, săreau în ajutorul celorlalţi fără să se întrebe ce au de câştigat. Rudele şi prietenii se întâlneau cu bucurie şi cu multă sinceritate.

M.A.: Doamna profesor am dori să aflăm motivele care v-au determinat să alegeţi această profesie.
I.R.: Mereu am considerat că a împărtăşi cunoaşterea este o bucurie. Este o meserie care aduce cu sine şi responsabilitatea formării viitoarelor generaţii, dar şi satisfacţia de a fi contribuit la succesul studenţilor. Educaţia este cel mai eficient instrument pentru crearea unei societăţi echilibrate, sănătoase şi prospere. Educaţia, făcută corect ar trebui să aibă efecte pe parcursul întregii vieţi. Primul indicator este menţinerea interesului pentru cunoaştere chiar şi după încheierea cursurilor. Un profesor are ocazia să construiască în mintea studenţilor mecanisme de gândire şi înţelegere a lumii care să îşi dovedească utilitatea şi valoarea de-a lungul întregii vieţi. Aceasta mi se pare cea mai frumoasă parte a meseriei mele. În plus, bogăţia culturală a spaţiului turcic este fascinantă.

M.A.: Care au fost profesorii care v-au influenţat cel mai mult în perioada studenţiei şi cum anume?
I.R.: Profesorii care m-au influenţat cel mai mult în timpul studenţiei au fost fost cei de limba turcă, şi anume Prof Yusuf Nevzat, Luminiţa Munteanu, Tulin Erduran şi Agiemin Baubec. Încă din primii ani de studenţie începusem să tind către a mă specializa pe limba turcă şi probabil că ei au înţeles repede intenţia mea şi m-au încurajat în mod particular. Le sunt recunoscătoare şi astăzi pentru toată susţinerea lor. Îmi amintesc cursurile de limba turcă şi mai ales atunci când profesorul nostru îmi dădea să lucrez de două ori mai mult decât celorlalţi. Nedumerită, am întrebat de ce am mai mult de lucru, iar el mi-a răspuns cu seriozitate că dacă vreau să mă specializez pe turcă trebuie să lucrez mai mult. De atunci am început să lucrez temele la turcă cu un soi de amuzament şi de curiozitate, gândindu-mă „Ia sa vedem cum se traduce acest text. Ia să văd care sunt conceptele culturale din spaţiul turc/otoman?” Am înţeles ulterior că pentru a ne specializa este nevoie de ani mulţi de studiu individual şi de efort susţinut atât în timpul cât şi după incheierea facultăţii.

M.A.: Puteţi să ne vorbiţi despre o experienţă plăcută şi un moment dificil din cariera dumneavoastră de profesor sau diplomat?
I.R.: Cel mai frumos este când vezi succesul studenţilor. Îmi amintesc de un student care voia să studieze în străinătate cu o bursă. L-am încurajat să meargă la studii şi l-am sprijinit să depăşească multiplele dificultăţi care au intervenit pe parcurs. Mulţi ani mai târziu mi-a scris despre reuşitele lui, iar eu m-am bucurat mult pentru el. De asemenea, îmi face plăcere să discut cu foştii studenţi şi să constat că unii îşi păstrează cunoştinţele de turcă şi studiază în continuare singuri, citesc, traduc şi ascultă materiale în limba turcă.
Cel mai dificil este atunci când ceea ce faci poate provoca suferinţă sau anxietate celorlalţi. Un examen, de pildă, poate fi un eveniment stresant pentru un student emotiv. Acesta poate să aibă o performanţă scăzută doar din cauza emoţiilor, adică a stresului provocat de postura de student examinat. Mi se pare cea mai dificilă parte a meseriei de profesor. Elevii şi studenţii ar trebui să aibă chiar de acasă o înţelegere diferită asupra procesului de educaţie. Motivaţia pentru a merge la şcoală ar trebui să fie dezvoltarea gândirii, cunoaşterea, acumularea de abilităţi care să-i ajute în viaţă. Este greşit să mergem la şcoală pentru note. Este greşit să ne trimitem copiii la şcoală pentru a obţine o diplomă. Acest tip de gândire conduce la superficialitate şi deprofesionalizare generalizată. În plus, copiii crescuţi cu acest tip de gândire trăiesc o confuzie constantă, nu înţeleg de ce nu reuşesc şi nici nu pot identifica modalităţile prin care să obţină succesul. Pentru aceştia succesul, când apare, este unul conjunctural nu unul construit în baza cunoaşterii.

M.A.: Ce sfaturi puteţi oferi tinerilor dascăli sau celor care se pregătesc să urmeze o carieră în domeniul învăţământului?
I.R.: Nu ştiu dacă sunt în postura de a da sfaturi. Dar aş putea împărtăşi din concluziile mele de etapă. Am observat că este important ca un profesor să îşi menţină abilitatea de a-l înţelege pe celălalt, adică pe student. A exersa cum e în pielea celuilalt este esential pentru a rămâne un bun dascăl. Pretenţiile nerezonabile pot avea efect de îndepărtare a studenţilor.
Şi am mai constatat că dacă studenţii sunt criticaţi nu mai performează, rămân captivi în senzaţia de ruşine, de ridicol şi se inhibă pentru mult timp. Dacă profesorul îl învaţă pe student că orice greşeală este o ocazie de a se corecta şi de a avansa în înţelegerea domeniului studiat, atunci studentul are doar de câştigat. Această idee poate fi valabilă şi în viaţă, în general. Toţi greşim, dar dacă atunci când eşuăm, căutăm să înţelegem ce a fost eronat şi corectăm, devenim mai încrezători în noi înşine, renunţăm la critici şi nemulţumiri, iar şansele de a avea succes cresc rapid.

M.A.: Aveţi un motto după care vă ghidaţi în viaţă?
I.R.: Încerc să fiu atentă la relevanţa acţiunilor mele şi mă gândesc adesea la consecinţele lor. Într-o lume modernă aflată în permanentă grabă ne trezim adesea prinşi în valurile zilnice. Săptămânile, lunile, anii trec foarte repede. Suntem absorbiţi prea des şi prea mult de cotidian. A ne interoga scopul acţiunilor şi a ne defini intenţiile din spatele deciziilor noastre zilnice mi se pare un exerciţiu foarte util. De multe ori nu ne gândim de ce facem anumite lucruri, ne întrebăm după câte un eveniment tulburător „Ce o fi fost în mintea mea?” E bine să ştim că orice acţiune este de fapt o decizie, chiar dacă aceasta e luată în mod conştient, sau nu. Cu alte cuvinte, avem la îndemână opţiunea de a ne lua deciziile în mod conştient, gândindu-ne la consecinţele lor.

M.A.: Ştiu că sunteţi invitată şi participaţi la multe sesiuni de comunicări, consfătuiri şi evenimente naţionale şi internaţionale. Spuneţi-ne mai multe despre ele
I.R.: În general, întâlnirile cu colegii din alte ţări sau de la alte universităţi sunt un prilej de a face schimb de idei, de a împărtăşi bune practici sau concluzii cu privire la domeniul de specializare sau la realităţile pe care le avem de gestionat. Mulţi sunt îngrijoraţi de nivelul la care a ajuns educaţia astăzi în România. Deşi există în continuare mulţi studenţi foarte buni, numărul celor insuficient pregătiţi este în creştere. Educaţia on-line contribuie la slăbirea sistemului de evaluare şi deci la diminuarea standardelor. Sistemul on-line a fost introdus provizoriu, însă utilizarea lui s-a prelungit fără a-l adapta pentru a obţine performanţă.

M.A.: Ce vă atrage mai mult: diplomaţia sau meseria de profesor?
I.R.: Fiecare are frumuseţea ei, dar ambele sunt pentru oameni. Poate părea paradoxal, însă în ambele meserii, deşi lucrăm pentru oameni, rezultatele nu sunt foarte vizibile, mai ales pe termen scurt. În ambele meserii roadele sunt subtile, iar uneori se văd doar indirect.

M.A.: Există, în cariera dumneavoastră, un moment pe care îl consideraţi a fi un impuls pentru evoluţia dvs. profesională?
I. R.: Atunci când am înţeles că totul depinde de mine a fost un moment care mi-a dat mult entuziasm.
Si încă ceva... a lucra într-un mediu în care oamenii au încredere unii într-alţii, mi se pare esenţial. Doar în baza încrederii reciproce se pot forma echipe şi se poate avansa în proiecte importante. Mediul în care ne desfăşurăm profesia, indiferent care ar fi aceasta este la fel de important ca meseria însăşi.

M.A.: Cum o vedeţi pe profesorul Inginur Rustem peste 5 ani?
I.R.: Viaţa este o călătorie transformatoare. Fiecare persoană pe care o întâlnim, fiecare carte citită, fiecare eveniment trăit ne poate schimba. Sper să îmi menţin curiozitatea intelectuală, entuziasmul de a trăi şi să îmi îmbogăţesc bagajul de lecturi de bună calitate.

M.A: Ce cărţi vi se par importante şi consideraţi că ar trebui citite de fiecare dintre noi?
I.R.: Cred cu tărie că lecturile de bună calitate ne ajută să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine şi să-i înţelegem pe ceilalţi. În orice epocă ne-am afla avem nevoie de înţelegere. Cum am putea trăi dacă nu i-am înţelege pe cei din jur. Aşa cum noi avem nevoie să fim înţeleşi, la fel au toţi nevoie să fie înţeleşi, îngăduiţi, acceptaţi. Cărţile ne fac mai toleranţi, cultura ar trebui să ne facă modeşti, spunea Paleologu, iar cunoaşterea ar trebui să ne facă mai sensibili la suferinţele rostite sau nerostite ale semenilor noştri. Când îi înţelegem pe oamenii de lângă noi, încetăm sa mai criticăm, nu mai acuzăm, nu mai judecăm... şi... toţi am vrea să trăim într-o astfel de comunitate, nu-i asa? Da, iar aceasta depinde de noi, de modalitatea în care ne hrănim mintea în fiecare zi.
Aşadar, revenind la cărţi.. pentru a avea o perspectivă cât de cât bună asupra lumii e util să citim cel puţin un roman sau macar câteva poezii din culturile altor popoare, să ne cunoaştem măcar în linii mari istoria, să fim interesaţi de modul în care funcţionează corpul nostru şi mai ales mintea noastră şi desigur, să încercăm să ne înţelegem spiritualitatea. Aceasta din urmă, poate fi un refugiu care să ne ofere siguranţă, dar poate fi şi un vas de croazieră care să ne conducă prin cele mai învolburate mări. După cum, probabil cunoaşteţi în spaţiul cultural turc, literatura timpurie (sec XIII) este de inspiraţie mistică, adică vorbim despre poeţi maeştri spirituali. Aşadar combinarea liricii cu sufismul este o chestiune uzuală in spaţiul turc, aşa cum se întâmpla, de pildă, la Yunus Emre, ale cărui poezii sunt accesibile astăzi publicului din România, fiind traduse în limba română şi în limba engleză. De altfel şi la autorii contemporani, cum ar fi Elif Şafak găsim o infuzare a literaturii cu sufismul.

M.A.: Este dificil să împărţiţi viaţa de familie cu cariera? Reuşiţi să le îmbinaţi cu succes şi să aveţi timp doar pentru dv?
I.R.: Am o familie care mă sprijină foarte mult şi cred că susţinerea lor a fost esenţială pentru viaţa mea profesională. La rândul meu, îmi fac mereu timp, în mod special pentru familia mea. Aceasta poate fi o formă sănătoasă de echilibrare. A munci prea mult sau a aloca timp doar prietenilor sau activităţilor recreative poate să conducă în timp la individualism, sau alte forme mai subtile de înstrăinare, care să provoace suferinţă tuturor membrilor familiei.

M.A.: Sunteţi de naţionalitate turcă, faceţi parte din comunitate, respectaţi tradiţiile şi obiceiurile... dar, ne puteţi spune cum resimţiţi apartenenţa şi ce vă leagă de comunitate?
I.R.: Imensa cultură. Din păcate, este puţin cunoscută. Dar în epoca internetului totul este mult mai simplu Ceea ce noi, în studenţie obţineam foarte greu, astăzi este doar la un click distanţă. Marile opere ale maeştrilor sufiţi, de pildă sunt traduse sau adaptate la limbajul modern, cei mai importanţi scriitori sunt accesibili din aproape orice ţara europeană, inclusiv din România. Astăzi, din ce în ce mai mulţi îl citează pe Mevlana, cunoscut în occident cu numele de Rumî. Sigur că puţini ştiu că el este un poet mistic, născut în Afghanistan-ul de astăzi, care a scris în limba persană şi a trăit în Konya (Turcia), unde îşi are şi mormântul. Acest traseu al vieţii sale, dar şi opera lui constituie un simbol... simbol al universalismului. Exact acest tip de universalism este ceea ce mă încântă la spaţiul cultural turc şi la personalităţile care îl alcătuiesc.
Turcii din România au ştiut să păstreze frumuseţea acestui tip de gândire tolerantă, care îi acceptă pe ceilalţi după modelul lui Mevlâna „Kim olursan ol yine gel.”, adică „Oricine ai fi, vino!”. De asemenea, la turcii din Dobrogea încă se respectă rolurile în familie, în pofida modernismului, se respectă părinţii şi bunicii, dar şi cei vârstnici indiferent de gradul de rudenie. Căsătoria sau cunoaşterea unui partener prin intermediul familiei sau al rudelor poate părea, pentru unii, un comportament din secolul trecut, iar pentru alţii poate fi chiar o chestiune de mândrie. Dar la turcii din Dobrogea este asumarea conştientă a unui obicei.. obiceiul de a avea încredere în cei dragi.

M.A.: În continuare, aş vrea să vă întreb: ce a însemnat şi ce înseamnă pentru dvs. identitatea culturală a comunităţii turce din România?
I.R.: Identitatea culturală înseamnă bogăţie... iar bogăţia de a aparţine mai multor spaţii culturale, în primul rând salvează de la orice fel de atitudine discriminatorie faţă de ceilalţi şi oferă o varietate de chei de înţelegere a lumii.
Cred că această comunitate cu repere morale şi culturale deosebit de valoroase, capabilă să se adapteze şi să se integreze fără dificultăţi, trebuie să îşi menţină vie solidaritatea şi să gândească proiecte, cu implicarea tuturor, care să aducă plus valoare vieţii comunitare.

M.A.: În încheiere, vă rog să transmiteţi un mesaj tuturor celor care vor citi acest interviu în revista Hakses.
I.R.: Cititorilor dumneavoastră le mulţumesc pentru că au parcurs acest articol, le trimit cele mai bune gânduri şi încurajări, cu speranţa că vor depăşi uşor această perioadă. O să le împărtăşesc o idee pe care o consider foarte curajoasă şi potrivită pentru vremurile noastre, în care există multă nemulţumire. Când sunteţi nemulţumiţi de realitatea care vă înconjoară, faceţi dumneavoastră primul pas pentru a vă schimba în bine, renunţând la obiceiurile nocive. Nu aşteptaţi să se schimbe lumea din jur pentru a vă transforma în persoana care doriţi. Fiţi schimbarea pe care vreţi să o vedeţi în ceilalţi. Şi când lumea din jur se va schimba veţi putea să vă felicitaţi pentru curajul de a fi făcut primul pas. :-)... Saygı ve sevgilerimle...

XVI. Uluslararası Türk Kültürü, Sanatı ve Kültürel Mirası Koruma Sempozyumu/ Sanat Etkinlikleri

05-06 Temmuz 2022 Tarihlerinde, Romanya Demokrat Türk Birliğin tarafından Serin Türkoğlu hanımefendi Sempoziuma katıldı. Aydın Adnan Menderes Üniversitesi Türk Sanatı ve Kültürü Uygulama ve Araştırma Merkezi, Romanya Ovidius Üniversitesi, Selçuk Üniversitesi Türk El Sanatları Araştırma ve Uygulama Merkezi, K. Makedonya Sosyo Kültürel Antropoloji Enstitüsü, İpek Yolu Stratejik Araştırmalar Merkezi iş birliği ile düzenlenen XVI. ULUSLARARASITÜRK KÜLTÜRÜ, SANATI ve KÜLTÜREL MİRASI KORUMA SEMPOZYUMU/SANAT ETKİNLİKLERİ Romanya’nın Constanţa (Köstence) şehrinde bulunan Ovidius Üniversitesi Güzel Sanatlar Fakültesi’nde sekiz farklı ülkeden 55 bilim insanının katılımı ile gerçekleştirildi.
Köstence Başkonsolosluğu Ateşe Yardımçısı Duygu Bozkurt hanım katıldı. Ayrıca, Selçuk Üniversitesi Türk El Sanatları Araştırma ve Uygulama Merkezi Başkanı Prof. Dr. Osman KUNDURACI, K. Makedonya Sosyo Kültürel Antropoloji Enstitüsü Direktörü ve Milletvekili Prof. Dr. Rubin ZEMON, İpek Yolu Stratejik Araştırmalar Merkezi Başkanı Seyfullah TÜRKSOY, Ovidius Üniversitesi öğretim üyeleri, Romanya Demokrat Türk Birliği Kültür Komisyonu Başkanı Serin TÜRKOĞLU, Köstence Yunus Emre Enstitüsü Müdürü Tuna BALKAN ve Aydın Adnan Menderes Üniversitesi Türk Sanatı ve Kültürü Uygulama ve Araştırma Merkezi ve Buharkent MYO Müdürü, Kongre Başkanı Dr. Öğr. Üyesi Ahmet AYTAÇ katıldı.
Açılış konuşmaları ile başlayan etkinlikte Kongre Başkanı Dr. Öğr. Üyesi Ahmet AYTAÇ “Efeler diyarı Aydın’dan yani Aydın Adnan Menderes Üniversitesi’nden ve Sayın Rektör Prof. Dr. Osman Selçuk ALDEMİR’den selam ve kucak dolusu sevgiler getirdiğini, birçok ülke ve bilim adamını bir araya getiren bu kongrenin ülkeler arası sanatsal ve bilimsel iş birliklerine zemin hazırlayacağını” ifade etti. “Gelişmiş ülkelerin bilgi toplumu olma yolunda emin adımlarla ilerlediklerini ve farklı üniversitelerin bilim insanlarının bilgi birikimlerini paylaşacakları bu kongrenin bilgi toplumu olma yolunda ülkelerimize ve insanlığa faydalı olacağını” ifade etti. “Romanya ile Türkiye’nin kültürel ve tarihi ortak bağlarının olduğunu, kongrenin gerçekleştiği Köstence şehrinin geçmişte Osmanlı toprağı olduğunun altını çizen Aytaç, Büyük Atatürk’ün büstüne ev sahipliği yapan Romanya’nın bu coğrafya için önemli bir dost ülke olduğunun” altını çizerek “kongrenin insanlığa ve ülkeler arası işbirliğine faydalı olmasını dileyerek, katkı sağlayanlara ve her bilimsel-sanatsal faaliyetlerine sınırsız destek veren ADÜ Rektörü Prof.Dr. Osman Selçuk ALDEMİR’e teşekkür ederek” konuşmasını tamamladı.
Ayrıca kongre kapsamında açılan ve Ahmet AYTAÇ (Türkiye), Ahmet Hakan YILMAZ (Türkiye), Alexandru SERBANESCU (Romania), Alina CRISTEA (Romania), Ayşegül KARAKELLE (Türkiye), Betül SERBEST YILMAZ (Türkiye), Boyan BLAZHEV (Bulgaria), Emine Nur YILMAZ ARIKAN (Türkiye), F. Nurhan ÖLMEZ (Türkiye), Ghonche GHOJOGHİ (Iran), Laura Sînziana CUCIUC ROMANESCU (Romania), Lelia Rus PİRVAN (Romania), Mahima GUPTA (Usa), Maruja PANTI (Philippines), Mitra SETAREHSOBH (Iran), Mutluhan TAŞ (Türkiye), Nesrin KAÇAR (Türkiye), Oğuz YURTTADUR (Türkiye)
Ovidiu FELIPOV (Romania), Önder DÜZ (Türkiye), Sandra BLAZHEVA (Bulgaria), Saniye Çiğdem KOÇAK (Türkiye), Süheyla ATABAY (Türkiye), Ufuk ÖREN (Türkiye), Ülkü KÜÇÜKKURT (Türkiye), Vafa ALLAHYAROVA (Azerbaijan) gibi sanatçılarının eserlerinin yer aldığı uluslararası serginin açılışı gerçekleştirildi. Ayrıca Ahmet AYTAÇ, Mutluhan TAŞ, Ayşegül KARAKELLE, Alina CRISTEA, Ülkü KÜÇÜKKURT gibi sanatçılar tarafından atölye çalışmaları da gerçekleştirildi. Ayrıca Köstence Arkeoloji Müzesi’nde Ahmet AYTAÇ, Mutluhan TAŞ, Ayşegül KARAKELLE ve Oğuz YURTTADUR’a ait kişisel sergiler açıldı.

Constanţa, gazda unui summit privind securitatea la Marea Neagră

Responsabili din cadrul ministerelor de externe şi ai apărării din România, Bulgaria, Ucraina, Georgia şi ambasadori acreditaţi în România s-au reunit în data de 1 iulie, la Constanţa, în cadrul unui summit de securitate la Marea Neagră, organizat de Comisia Congresului SUA pentru Securitate şi Cooperare în Europa (Comisia Helsinki). La eveniment a fost prezentă şi ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz.

Întâlnirea de la Constanţa vine la doar o lună de la summitul NATO desfăşurat la Madrid, în perioada 28-30 iunie, în plină criză de securitate, în condiţiile în care Europa continuă să se confrunte cu un război „fierbinte” în regiunea Mării Negre. Este primul dialog multilateral între aliaţii şi partenerii regionali privind securitatea Mării Negre, organizat după Summit-ul NATO de la Madrid, la care au luat parte oficiali guvernamentali de rang înalt din regiune, membri ai Congresului SUA şi parteneri regionali.
Temele abordate de cei prezenţi la summit au fost confruntarea cu agresiunea rusă din Ucraina şi relevanţa Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică. Reuniunea a fost deschisă de ministrul român de externe Bogdan Aurescu şi de senatorul american Roger Wicker, membru al Congresului SUA. În discursul său, ministrul de externe Bogdan Aurescu s-a referit la conflictul din zona Mării Negre, la faptul că efectele războiului din Ucraina nu rămân doar în regiune ci produc efecte majore la nivel mondial. „Rusia a început un război care a provocat o criză de securitate, dar în acelaşi timp, am asistat la o criză energetică, o criză economică, o criză socială, o criză umanitară şi o criză alimentară. Deci, există o mulţime de dimensiuni. Asta înseamnă că răspunsul nostru ar trebui să fie, de asemenea, transversal, acoperind întregul spectru. Nu vorbim doar despre un răspuns care se limitează la răspunsul de securitate, care este foarte important şi trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie în acest sens, ci şi să răspundem împreună la celelalte efecte ale acestei crize, pe care tocmai am menţionat-o. Desigur, când spunem asta trebuie să ţinem cont de riscurile şi ameninţările care decurg din corupţie, din autoritarism, iliberalism, din dezinformare, ştiri false şi forţe perturbatoare”, a afirmat şeful diplomaţiei române. În continuare, ministrul Bogdan Aurescu a salutat decizia Consiliului European de a acorda statutul de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova şi de asemenea, a declarat că „perspectiva europeană a Georgiei, a fost o decizie istorică”. Ministrul român de externe a mai afirmat: „Pledăm pentru o strategie cu mai multe faţete bazată pe rezilienţa strategică ce acoperă o mulţime de domenii, depăşind domeniul militar pentru a cuprinde rezilienţa economică şi democratică şi am văzut că ceea ce a început Rusia este doar o confirmare. Din cauza efectelor multiple, avem nevoie de răspunsuri cu mai multe faţete, aşa că susţinem o Strategie a Statelor Unite pentru Marea Neagră care acoperă mai multe aspecte.”

Poziţia oficială a MApN vizavi de subiectele summitului a fost exprimată de secretarul de stat Simona Cojocaru. În intervenţia sa, Simona Cojocaru a subliniat relevanţa istorică a summit-ului NATO de la Madrid, unde a fost adoptat un nou Concept Strategic al Alianţei, document în care, pentru prima dată, Marea Neagră este descrisă ca zonă de interes strategic. De asemenea, aşa cum reiese dintr-un comunicat de presă al MApN, oficialul „a evidenţiat importanţa deciziei aliate de a avea o abordare unitară şi echilibrată pe întreg Flancul Estic, fiind cel mai eficient mod de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat. Au fost, de asemenea, salutate contribuţiile suplimentare cu trupe şi tehnică anunţate de Statele Unite ale Americii şi Franţa. În ceea ce priveşte războiul de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, secretarul de stat a reliefat că acesta provoacă un dezastru umanitar, cu peste 8 milioane de refugiaţi, crize multidimensionale şi atacuri nediscriminatorii împotriva civililor, precum şi premisele unei crize energetice şi alimentare. În finalul intervenţiei sale, oficialul român a salutat cooperarea excelentă pe care România şi Statele Unite ale Americii o au în domeniul securităţii şi apărării, fapt consfinţit prin Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA, de la care în această lună s-au împlinit 25 de ani de la semnare.
În discursul său, Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Dna Füsun Aramaz, s-a referit la efectele pe care le-a produs şi le produce în continuare Războiul din Ucraina şi a declarat că poziţia ţării sale a fost clară de la începutul conflictului. „Datorită Războiului din Ucraina ne confruntăm cu o provocare în ceea ce priveşte securitatea care afectează nu numai zona Mării Negre, ci întreaga lume din zona Euro–Atlantică. Regiunea Mării Negre se află în faţa unei crize datorită atacurilor armate ale Rusiei împotriva Ucrainei. Din prima zi a atacului, poziţia Turciei a fost clară. Turcia şi-a exprimat puternic sprijinul pentru sprijinirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei cu fiecare ocazie. Marea Neagră este casa noastră comună şi aşa va rămâne”, a declarat diplomatul turc. E.S. Dna Füsun Aramaz a mai vorbit despre cooperarea economică existentă între statele riverane Mării Negre, subliniind faptul că în regiune s-au desfăşurat în ultimii 30 de ani o serie de proiecte de cooperare regională multilaterală sub umbrela Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). „Am conlucrat cu toate statele din regiune să construim o arhitectură de securitate prin exerciţii militare comune precum Black Seafor şi Black Sea Harmony. Din păcate, este evident faptul că circumstanţele actuale nu mai permit astfel de iniţiative. Ştim cu toţii că nu ne putem întoarce la afacerile noastre ca înainte. Dar, acestea sunt realizări comune şi ne vom întoarce la ele atunci când condiţiile ne vor permite”, a afirmat diplomatul turc. În încheiere, ambasadorul turc a spus că că NATO „trebuie să îşi adapteze strategia de apărare, nu să răspundă provocărilor”.

Prezent la summit, secretarul general adj. NATO, dl. Mircea Geoană, a concluzionat la finalul dezbaterilor: „Audierea Comisiei pentru Securitate şi Cooperare din Congresul SUA, la care am participat astăzi, la Constanţa, s-a dovedit a fi o dezbatere extrem de utilă, în cadrul căreia am evidenţiat, în principal, rolul strategic esenţial pe care îl are Marea Neagră. De aceea, regiunea Mării Negre este reflectată în Conceptul Strategic, adoptat la Madrid, ca o regiune de importanţă strategică majoră pentru NATO”.

Organizarea summitului de către Comisia Helsinki la Constanţa vine să atragă atenţia asupra fragilităţii mediului de securitate din zona Mării Negre, a evoluţiilor îngrijorătoare din regiune, cu impact negativ, pe multiple planuri, pentru întreaga comunitate internaţională. Este cel de-al doilea summit important organizat la Constanţa, la două luni de zile după forumul internaţional „Diplomacy 360”, ceea ce confirmă importanţa strategică pe care Dobrogea o are pentru NATO.

Sulina

În perioada 8-10 iulie Comisia de Cultură Culte şi Mass Media din cadrul Departamentului de Relaţii Interetnice, la invitaţia Uniunii Ucrainienilor din România s-a întrunit la Sulina jud Tulcea. În cadrul acestei activităţi s-a discutat despre strategia culturală a minorităţilor etnice, modele de activităţi prin care să promovăm cultura, tradiţiile obiceiurile, în cadrul comunităţilor etnice.
Ca un model de bună practică a doua zi membrii comisiei au participat la unul din cele mai frumoase activităţi din zonă, Festivalului Borşului pescăresc ucrainean din Sulina ajuns la ce de a VII a ediţie.
Intr-un peisaj mirific pe malul Dunării echipele concurente pregătite la startul acţiunii de preparare a borşului de peşte, pentru a satisface atât gustul juriului cât şi al publicului. Echipele participante au fost din organizaţiile locale ale Uniunii Ucrainienilor din Tulcea, Chilia, Pardina, Sulina, Crişan, Fântâna Mare, Ciucurova, Murighiol şi Caraorman.
Am avut onoarea să fac parte din juriul competiţiei şi mare mi-a fost mirarea să constat că, savoarea borşului de peşte era diferită de la un ceaun la altul, chiar dacă la start toţi participanţii au primit aceeaşi cantitate de peşte şi legume, acest lucru demonstrând că tradiţiile locale, reţetele culinare păstrează o taină transmisă din generaţie în generaţie.
În timpul preparării borşului de peşte, peste opt coruri ne-au încântat cu muzica tradiţională plină de viaţă şi ritm.
Acest frumos eveniment a pus în valoare multiculturalitatea şi tradiţiile ucrainenilor fiind organizat de Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) Filiala Tulcea, preşedintă fiind distinsa doamnă Lucica Gherman.
Şi cum am ajuns la Sulina, nu puteam să nu vizitez Cimitirul multietnic şi să aflu poveştile despre prinţese, piraţi, locul în care se odihnesc membri a numeroase confesiuni, reprezentanţi ai 21 de naţionalităţi (români, francezi, turci, maltezi, italieni, greci, sârbo-croaţi, britanici, muntenegreni, ruşi, români, nemţi etc), căci aşa cum moartea nu face discriminări pe criterii religioase, nici veşnicia nu acordă importanţă divinităţii la care se rugau oamenii îngropaţi aici, atunci când ei trăiau. Şi nu puteam să nu mă opresc în faţa mormintelor musulmane dovadă a unui crâmpei din istoria noastră locală.
Impresionată de căldura cu care am fost întâmpinată, am plecat cu amintiri frumoase mulţumind domnului Mihai Traistă Preşedintele filialei UUR-Bucureşti, pentru invitaţie şi organizare.

Pratik Kıymalı Patatesli Yemek

Malzemeler

Yapılışı

  1. Patatesleri soyalım ve küp küp doğrayarak yağda kızarmaya bırakalım.
  2. Diğer yandan yemeklik doğradığımız soğan ve Şili biberi zeytinyağı bıraktığımız tavamıza alalım hafif pembeleşince kıymayı ilave edelim.
  3. Kıyma suyunun salıp çektikten sonra tuz, kırmızı biber ve salçamızı ilave edip iyice kavuralım.
  4. Kızaran patatesleri servis tabağına alıp üzerine kıymalı harcı yayalım. İşte enfes tarifimiz hazır. Afiyet olsun

internet

Mâncare practică cu carne şi cartofi

Ingrediente

Mod de preparare

  1. Curăţăm cartofii, îi tăiem cubuleţe şi îi prăjim în baie de ulei.
  2. Pe de altă parte, se căleşte ceapa tocată şi ardeiul iute, peste care adăugăm carnea tocată şi o sotăm până când devine uşor roz.
  3. După ce s-a evaporat zeama de la carnea tocată, condimentăm cu sare, ardei roşu şi pastă de tomate şi prajim bine.
  4. Se pun cartofii prăjiţi pe o farfurie de servire şi întindem şi carnea tocată peste.

Poftă buna!

Çikolatalı Fındıklı Kek

Malzemeler

Yapılışı

  1. Yumurta ve şeker karışım beyazlaşıp, köpük köpük olana kadar çırpılır.
  2. Yoğurt ve sıvı yağ ilave edilerek tekrar karıştırılır.
  3. Benmari usulü eritilmiş çikolata ve tereyağı ilave edilerek tekrar karıştırılır.
  4. Kakao, un, kabartma tozu ve vanilya elenerek kek hamuruna eklenir.
  5. Tekrar karıştırılarak fındık ve damla çikolata ilave edilir.
  6. Kaşık yardımı ile bir iki çevrilerek yağlanmış kek kalıbına dökülür.
  7. Damla çikolataları çok az una bulamakta fayda var. Çikolataların tabana inmesini önleyecektir.
  8. 160 derecede önceden ısıtılmış fırında yaklaşık 45-50dk pişirilir.
  9. Kürdan testi yapılır ve soğuduktan sonra kalıptan çıkartılır.

internet

Chec cu alune şi ciocolată

Ingrediente

Mod de preparare

  1. Se bate bine oul şi zahăr până când devine spumă.
  2. Adăugaţi iaurtul şi ulei şi amestecaţi din nou.
  3. Adăugaţi ciocolata topită şi untul topit la bain-marie şi amestecaţi din nou.
  4. Se cern cacao, făina, praful de copt şi zahărul vanilat şi se adaugă în aluatul de prajitură.
  5. Adăugaţi alunele de pădure şi fulgi de ciocolată amestecând din nou.
  6. Cu ajutorul unei linguri se toarnă într-o formă de tort unsă.
  7. Este util să înmuiaţi bucăţile de ciocolată în foarte puţină făină. Va împiedica ciocolata să ajungă la fundul tăvii.
  8. Coaceţi în cuptorul preîncălzit la 160 de grade pentru aproximativ 45-50 de minute.

Poftă bună!