Toate articolele publicate în ediţia nr. 311 a revistei Hakses

Decembrie 2021

Eminescu şi Dobrogea multietnică

În acest an, am sărbătorit la 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale şi 172 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Cea mai importantă voce din literatura poetică română, Mihai Eminescu s-a impus şi în publicistică, fiind un fin observator al vieţii politice pe care a criticat-o de nenumărate ori în articolele sale şi pe care o considera „necoaptă”.
Publicistica eminesciană, cuprinde şi articole care abordează perioada istorică imediat următoare a Războiului de Independenţă, când Dobrogea a intrat în interiorul graniţelor româneşti, ca urmare a Tratatului de la Berlin semnat la 13 iulie 1878. A fost un examen important pentru clasa politică a acelor vremuri, care se confunta pentru prima oară în interiorul graniţelor cu o minoritate etnică de religie islamică, puternic ataşată de Imperiul Otoman şi care constituia o majoritate în regiune. Despre acest moment, Mihai Eminescu scria: „Deci dacă pe de o parte noi ne supunem şi primim Dobrogea, pe de altă parte cestiunea cum s-o primim, adecă a modului luărei în posesiune, e mai grea decum s-ar pare la prima vedere, grea din cauza împrejurărilor, grea prin necesitatea de a fi consecuenţi cu declaraţiunea făcută la intrarea în luptă, grea în fine prin modul de-a armoniza o anexiune de teritoriu pe care de aproape 500 de ani am pierdut-o către turci cu întreaga noastră manieră de-a privi lucrurile, cu moralitatea noastră politică, cu sentimentul nostru de dreptate. [...] A face ce fac toţi, adecă a lua şi stăpîni cu baioneta, e lucru uşor; a păstra însă acest Orient în miniatură, cu tot amestecul său de popoară, a dovedi că sîntem destul de drepţi şi destul de cumpătareţi ca să ţinem în ecuilibru şi în bună pace elementele cele mai diverse este o artă, este adevărata politică pe lîngă care politica forţei brute e o jucărie.”
Autorităţile române au gândit atunci o strategie pentru teritoriul multietnic, cu populaţie musulmană, cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, printr-o perioadă de acomodare în care au fost adoptate măsuri administrative, pas cu pas, pentru a nu destabiliza situaţia. Legea pentru organizarea Dobrogei s-a dovedit a fi un succes deoarece măsurile adoptate atunci confirmă astăzi, după mai bine de 140 de ani, că regiunea este un model de convieţuire interetnică şi inter-religioasă.
Astăzi, etnicii turci din Dobrogea formează o comunitate etnică respectată, atât de majoritate cât şi de celelalte minorităţi naţionale, care şi-a conservat valorile identitare în interiorul statului român şi îmbogăţeşte an de an, zestrea culturală a ţării.

Ziua naţională a României sărbătorită în Dobrogea

Cetăţenii români din întreaga lume sărbătoresc la 1 Decembrie Ziua Naţională, care coincide cu unul dintre cele mai importante momente istorice, Unirea Transilvaniei cu România în 1918. În acest an, românii au aniversat 103 ani de când la Alba Iulia, unde a avut loc Marea Adunare Naţională, a fost consfinţită unirea Transilvaniei cu România prin votul unanim al participanţilor.
Cu prilejul Zilei Naţionale, în judeţul Constanţa au fost depuse coroane de flori şi au fost păstrate momente de reculegere la monumentele eroilor. La Medgidia, vicepreşedinta Sucursalei UDTR din localitate, Meric Abduraman a participat la manifestările organizate de Primărie care s-au desfăşurat la Monumentul Eroilor. Meric Abduraman, însoţită de un grup de tineri de etnie turcă, a depus din partea UDTR o coroană de flori şi a păstrat un moment de reculegere, în semn de omagiu pentru cei care şi-au jertfit viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc. Prezent la eveniment, primarul municipiului Medgidia, Valentin Vrabie a declarat: „Ziua Naţională a României este sărbătoarea noastră, este sărbătoarea moşilor şi strămoşilor noştri, este sărbătoarea copiilor şi nepoţilor noştri. 1 Decembrie este ziua în care noi, românii de pretutindeni, celebrăm Marea Unire de la Alba Iulia, moment istoric care a însemnat împlinirea unui vis de veacuri, a unui vis care poartă un singur nume: România Mare.”
Ziua Naţională a României se sărbătoreşte la 1 Decembrie din 1990 şi a fost stabilită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Acelaşi act normativ stabilea că Ziua Naţională, 1 Decembrie este o sărbătoare publică şi este zi liberă pentru toţi angajaţii.

Proiecte educaţionale cu şcoli din Bursa iniţiate de UDTR

Uniunea Democrată Turcă din România a iniţiat, prin intermediul Comisiei de învăţământ, încheierea de noi parteneriate educaţionale între instituţii de învăţământ din România şi Turcia. Astfel, în perioada 26-30 noiembrie, o delegaţie de profesori din România condusă de preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a încheiat 5 protocoale de colaborare cu şcoli şi grădiniţe din Bursa. În cadrul proiectului organizat de UDTR cu prilejul Zilei Profesorului Turc, sărbătorită anual la 24 noiembrie, a fost încheiat un protocol de colaborare între Şcoala Gimnazială nr. 11 „Constantin Angelescu” din Constanţa şi Colegiul „Özel Nilüfer Bahçeşehir” din Bursa. Protocolul a fost semnat de directorii celor două instituţii, prof. Florentina Nicoară şi prof. Erhan Horzum. A mai fost încheiat un protocol de colaborare între Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” din Techirghiol şi „Hüsnü Züber Ilkokulu Nilüfer” din Bursa precum şi între Liceul Teoretic Murfatlar din localitatea cu acelaşi nume şi Şcoala Gimnazială „Nilufer Şehitler” tot din Bursa.
Potrivit declaraţiei preşedintei Comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, directorul Şcolii Gimnaziale „Grigore Antipa” din Tulcea, prof. Ioana Vârtosu, a semnat un acord de înfrăţire cu Şcoala Gimnazială „Şehit Sinan Acar” din Bursa, director Bahtınur Dalgıç. „Am reuşit să încheiem un acord de colaborare între două grădiniţe şi anume, Grădiniţa „Zubeyde Hanim” din Constanţa, director Ghiulbera Bechir şi Grădiniţa „Özel Nilüfer Bahçeşehir” din Bursa, director Erhan Horzum. Dorim ca aceste acorduri de înfrăţire să îi apropie pe elevii şi preşcolarii dintre cele două ţări şi să contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale în domeniul educaţiei dintre România şi Turcia”, a declarat prof. Vildan Bormambet.
Delegaţia de profesori din România a fost primită de preşedintele filialei din Bursa a Federaţiei Cadrelor Didactice din Europa şi Asia (AVRASYA), Ömer Işıkoğlu, prilej cu care profesorul turc a primit un cozonac ornat cu tricolorul românesc. Cozonacul, produs tradiţional românesc, servit în zilele de sărbătoare a fost degustat în semn de respect de toti participanţii la întâlnire, marcând astfel în avans, Ziua Naţională a României sărbătorită la 1 Decembrie.

Activitate parlamentară bogată a deputatului Iusein Ibram în 2021

În luna decembrie a acestui an, s-a încheiat un an de activitate parlamentară a deputatului Iusein Ibram, din mandatul 2020-2024, validat la 21 decembrie, potrivit Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.70/2020. La fel ca în mandatul trecut, deputatul Iusein Ibram deţine şi în prezent funcţia de preşedinte la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. În 2021, deputatul Iusein Ibram a avut 7 propuneri legislative. Prima propunere legislativă a fost iniţiată în luna aprilie, şi se referă la modificarea alin.(5) al art.65 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care în prezent se află la comisii. Alte propuneri legislative iniţiate de deputatul UDTR se referă la modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională (la Senat), modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (la Senat) şi la modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 46 din 30.01.2000 privind declararea Complexului Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989 din municipiul Timişoara ansamblu de interes naţional, în lucru care se află la comisiile permanente ale Senatului. Alte două iniţiative legislative ale deputatului Iusein Ibram, Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” şi Proiect de Lege privind completarea Codului de Procedură Civilă se află în prezent la comisii.
În ultima şedinţă a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale condusă de preşedintele acesteia deputatul Iusein Ibram a fost supusă dezbaterii propunerea legislativă ce a avut ca obiect de reglementare modificarea art.23 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000, în sensul instituirii normei conform căreia, unul dintre membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării trebuie să fie un reprezentant al Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două Comisii au dezbătut propunerea legislativă, în şedinţa organizată în sistem mixt (fizic şi online) din data de 13 decembrie 2021. Deputatul Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale, unul din iniţiatorii demersului legislativ a explicat necesitatea ca acest grup parlamentar să aibă un reprezentant al său în Consiliul Director al C.N.C.D. „Avem şi noi nişte mici probleme şi anume: discriminări rasiale, cum ar fi cele legate de romi, de evrei, alte tipuri de discriminări etnice, cum au fost multe în toată perioada asta, legate de germani şi atunci am crezut că e bine să avem totuşi un reprezentant în C.N.C.D., care să poată să spună - în cunoştinţă de cauză - despre ce este vorba”, a afirmat Varujan Pambuccian. În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare pentru propunerea legislativă, cu două amendamente de tehnică legislativă şi unul de fond. Prin acesta din urmă, la articolul 23, alineatul (2) din OG 137/2000, s-a mărit numărul de membri ai Colegiului director de la 9 la 11 membri, permiţând astfel reprezentarea minorităţilor naţionale în Colegiul director al CNCD, printr-un membru care să apere în deplină cunoştinţă de cauză drepturile, libertăţile şi valorile democratice ale minorităţilor naţionale din România. De asemenea, s-a mai adăugat încă un membru, până la 11 membri, pentru a se putea asigura luarea deciziilor, prin evitarea parităţii de voturi.
La final de an, aşa cum obişnuieşte de mult timp, deputatul Iusein Ibram s-a aflat în mijlocul membrilor comunităţii turce din Tulcea, la sediul sucursalei UDTR din localitate. Parlamentarul s-a întâlnit în ultima duminică din an cu cei mai mici membri ai comunităţii, mare parte membri ai ansamblului folcloric „Tuna”, coordonat de Nurten Mahmudi, pe care i-a felicitat cu prilejul Anului Nou. În discursul său, deputatul Iusein Ibram nu a uitat să îi încurajeze pe copii să studieze limba turcă la şcoală, chiar dacă programa şcolară este încărcată şi să nu renunţe la a vorbi limba maternă în familie cu părinţii şi mai ales cu bunicii. „Să fiţi mândri de etnia voastră şi de valorile voastre identitare, să fiţi uniţi şi să vă bucuraţi în pace şi prosperitate de drepturile pe care le conferă statul român minorităţilor naţionale! La mulţi ani!”, le-a spus deputatul Iusein Ibram celor prezenţi la sediul sucursalei. Toţi copiii au primit daruri din partea reprezentantului UDTR în Parlamentul României.
La întrevederea cu deputatul Iusein Ibram a luat parte şi consulul onorific al Republicii Turcia la Tulcea, Daniel Iluşcă.

Milletvekili Iusein Ibram’ın 2021’ deki yoğun parlamento faaliyeti

Bu yılın Aralık ayında, Milletvekili Ibram’ın bir yıllık parlamento faaliyeti, 70 / 2020 sayılı Temsilciler Meclisi Kararına göre 21 Aralık’ta onaylanan 2020-2024 görev süresinden sona erdi. Bir önceki dönemde olduğu gibi, Milletvekili Iusein Ibram İnsan Hakları, Dinler ve Ulusal Azınlık Sorunları Komitesi’nin başkanlığını yürütüyor. 2021’de Milletvekili Iusein Ibram’ın 7 yasama teklifinde bulundu. İlk yasama önerisi Nisan ayında başlatılmış olup, 263/2010 sayılı üniter kamu emekli maaşı sistemine ilişkin Kanunun 65. maddesinin (5) numaralı fıkrasının değiştirilmesine atıfta bulunmaktadır ve şu anda komisyonun çalışmalarında bulunmaktadır. R.D.T.B. Milletvekili tarafından başlatılan diğer yasa teklifleri, 1/2011 Sayılı Milli Eğitim Kanununun (Senato’da) değiştirilmesi ve tamamlanması, 137/2000 Sayılı Hükümet Kararının değiştirilmesi ve tamamlanması ile ilgilidir: her türlü ayrımcılığın (Senato’da) ve Timişoara belediyesinde bir ulusal çıkar topluluğu olan Timişoara belediyesinde Kompleksin “Devrim Anıtı - Aralık 1989” ilanına ilişkin 30.01.2000 tarih ve 46 sayılı Hükümet Kararnamesi’ni değiştiren ve tamamlayan Senato’nun daimi komisyonları. Milletvekili Iusein Ibram’ın diğer iki yasama girişimi, 82/1993 sayılı “Tuna Nehri” Doğa Parkı kurulmasına dair kanun’un değiştirilmesi ve tamamlanması hakkında kanun tasarısı ve hukuk usulü muhakemeleri kanununun tamamlanması hakkında kanun tasarısı şu anda komisyonda bulunuyor.
Başkanlığını yürüttüğü İnsan Hakları, Dinler ve Ulusal Azınlıkların Sorunları Komisyonu’nun son toplantısında, 26 Kasım tarihli Hükümet Kararnamesi’nin 23. maddesinin (2) numaralı fıkrasında yapılan değişikliği düzenlemeye konu olan yasa teklifi tartışıldı ve 137/2000, Ayrımcılıkla Mücadele Ulusal Konseyi üyelerinden birinin Ulusal Azınlıklar Parlamento Grubu temsilcisi olması gerektiği normunun oluşturulması karar verildi. Temsilciler Meclisi İçtüzüğü’nün 62. maddesine göre, iki Komisyonun üyeleri, 13 Aralık 2021’de hibrit sistemde (fiziksel ve çevrimiçi) düzenlenen toplantıda yasa teklifini tartıştı. Yasama sürecinin başlatıcılarından Ulusal Azınlıklar Parlamento Grubu lideri Milletvekili Varujan Pambuccian, bu parlamento grubunun C.N.C.D.’de kendi temsilcisine sahip olması gerektiğini açıkladı. Ayrıca bazı küçük sorumlarımız daha var: Romanlar, Yahudiler ile ilgili ırk ayrımcılığı, bu dönem boyunca pek çok etnik ayrımcılığın olduğu gibi, Almanlarla ilgili ve bir temsilcimiz olmasının iyi olduğunu düşündüm “Varujan Pambuccian dile getirdi. Kanun teklifini inceledikten ve görüşlerini açıkladıktan sonra, Hukuk, Disiplin ve Dokunulmazlıklar Komisyonu üyeleri ile İnsan Hakları, Diyanet İşleri ve Ulusal Azınlık İşleri Komisyonu üyeleri oy çokluğu ile Meclis’e teklifte bulunmaya karar verdiler. Temsilciler, iki yasama ve bir asli değişiklikle birlikte yasama önerisine ilişkin bir kabul raporu hazırladılar. İkincisi ile, OG 137/2000 Madde 23 (2)’de, Yönetim Kurulu üye sayısı 9’dan 11 üyeye yükseltilmiş, böylece ulusal azınlıkların CNCD Yönetim Kurulu’nda temsil edilmesine izin verilmiştir. Romanya’daki ulusal azınlıkların haklarını, özgürlüklerini ve demokratik değerlerini tam olarak savunacak bir üye kabul edilmiştir. Oy eşitliğinden kaçınarak kararların alınmasını sağlamak için 11 üyeye kadar bir üye daha eklendi.
Yıl sonunda, uzun bir süredir olduğu gibi, Milletvekili Iusein Ibram, Tulcea Türk toplumun üyelerinin ortasında, R.D.T.B. şubesinin merkezinde bulundu. Parlamento yılın son pazarında Türk toplumun en küçük üyeleri ile, coğunlukla Nurten Mahmudi tarafından koordine edilen “Tuna” folklor grubu üyeleri yeni yıllarını kutlayarak bir araya geldi. Milletvekili Iusein Ibram yaptığı konuşmada okul müfredatı yoğun olsa da çocukları okulda Türkçe öğrenmeye teşvik etmeyi ve aile içinde anne ve babalarıyla, özellikle de büyükanne ve büyükbabalarıyla anadillerini konuşmaktan vazgeçmemeyi ihmal etmedi. “
“Etnik kökeniniz ve kimlik değerlerinizle gurur duyun, birlik olun ve Romanya devletinin ulusal azınlıklara tanıdığı haklardan barış ve refah içinde yararlanın! Nice sağlıklı ve mutlu yıllara! “, şube merkezinde bulunan misafirlere mesajını iletti. Tüm çocuklara Romanya Parlamentosu’ndaki R.D.T.B. temsilcisi tarafından hediyeler verildi.
Türkiye Cumhuriyeti’nin Tulcea Fahri Konsolosu Daniel Iluşcă Iusein Ibram ile görüşmeye katıldı.

Aniversarea a 10 ani de Parteneriat strategic dintre România şi Turcia

România şi Turcia au aniversat în luna decembrie un deceniu de la semnarea Parteneriatului Strategic. Decizia de stabilire a unui Parteneriat Strategic a avut la bază relaţiile bilaterale foarte bune, dialogul politic intens, precum şi interesele comune ale celor două ţări, la nivel bilateral, regional şi internaţional.
La Bucureşti, aniversarea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia a fost marcată în luna decembrie printr-o expoziţie de pictură dedicată artistei plastice de origine română, Eren Eyüboğlu. Expoziţia a fost organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Pictură şi Sculptură din Ankara şi Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti şi a fost vernisată în data de 9 decembrie, la Casa Filipescu Cesianu din capitală. În premieră, în acest an lucrările lui Eren Eyüboğlu, un simbol al multiculturalităţii şi autenticităţii, au putut fi vizionate la mansarda Casei Filipescu-Cesianu, timp de o lună de zile, în perioada 9 decembrie 2021 - 9 ianuarie 2022. Vernisajul s-a desfăşurat în prezenţa deputatului Iusein Ibram, a secretarului de stat al DRI, Lacziko Enikő Katalin, a directorului Institutului Diplomatic Român, Iulian Fota şi a ambasadoarei Republicii Turcia la Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz. Eren Eyüboğlu (Ernestine Leibovici înaintea căsătoriei) s-a născut la Iaşi în 1907, a absolvit Facultatea de Arte în oraşul natal şi şi-a definitivat studiile la Paris. Tot la Paris, l-a cunoscut pe pictorul şi poetul turc Bedri Rahmi Eyüboğlu cu care s-a căsătorit. S-au stabilit la Istanbul, unde şi-a schimbat şi numele din Ernestine în Eren, nume turcesc pe care l-a păstrat pentru tot restul vieţii. Lucrările ei poartă amprenta pictorilor Cezanne şi Matisse pe care i-a cunoscut la Paris. Eren Eyüboğlu a devenit una dintre cele mai renumite artiste din Turcia, reflectând în arta ei peisaje anatoliene, motive folclorice, portrete şi figuri.
În Turcia, aniversarea a 10 ani de la semnarea Parteneriatul Strategic dintre România şi Turcia a fost marcată prin vernisarea unei expoziţii în data 13 decembrie 2021. Expoziţia de colaje a arhitectului Dan Lăcătuş, intitulată „Bucureşti, oraş în matricea otoman-orientală” a fost vernisată la Kızlar Manastırı din Trabzon. Evenimentul a fost organizat de Ambasada României în Republica Turcia şi Consulatul Onorific al României la Trabzon, în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul şi cu sprijinul Primăriei Municipale Trabzon şi al Preşedintelui Grupului Parlamentar de prietenie Turcia-România din Marea Adunare Naţională a Republicii Turcia. La eveniment, au participat alături de ambasadorul României în Turcia, Ştefan Tinca, oficialităţi şi reprezentanţi ai instituţiilor din Trabzon, reprezentanţi ai mediului cultural, universitar şi de afaceri din zonă. Expoziţia cu 24 de colaje, care reflectă influenţele otomane în arhitectura capitalei României şi exemplifică modul în care s-a format şi a evoluat Bucureştiul, a fost deschisă publicului în perioada 14-31 decembrie la „Kızlar Manastırı“ din Trabzon.
Cele două evenimente culturale organizate în luna decembrie, în România şi Turcia au încheiat seria de manifestări organizate de cele două state în acest an, pentru a marca aniversarea unui deceniu de la semnarea Partneriatului Strategic.

Romanya ve Türkiye arasındaki Stratejik Ortaklığın 10. Yıldönümü

2021 Türkiye-Romanya ilişkilerinde önemli bir dönüm noktasıydı, iki ülke arasındaki tarihi bağlar, güçlü ekonomik ilişkiler, iyi komşuluk ve yakın müttefiklik ilişkileri ile bölgesel formatlarda etkin işbirliği temelleri üzerine kurulan Stratejik Ortaklığın 10. yıldönümünü kutlandı.
Aralık ayında Romanya asıllı Türk sanatçı Eren Eyüboğlu’nun Ankara Resim Heykel Müzesi’ndeki seçme eserlerinin tıpkı basımlarını Bükreş Belediye Müzesine ait Filipescu-Cesianu Evi’nde sanat severlerle buluştu. Sözkonusu sergi 9 Ocak 2022 tarihine kadar ziyarete açık kalmıştır.
Türkiye ile Romanya arasındaki Stratejik Ortaklığın 10. yıldönümü bağlamında düzenlenen serginin açılışına, Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz, Bükreş Müzesi Müdürü Adrian Majuru, Soydaş Milletvekili Iusein Ibram, Romanya Diplomasi Enstitüsü Müdürü Iulian Fota, Bükreş Büyükelçiliği ve Romanya Dışişleri Bakanlığı yetkililerinin yanı sıra Bükreş Yunus Emre Enstitüsü Müdürü Mustafa Yıldız, TİAD Başkanı Güven Güngör, Galatasaray Üniversitesi Öğretim Üyesi Prof. Dr. Enes Tulça, Bükreş Üniversitesi Tarih Fakültesi öğretim üyesi Doç. Dr. Silvana Rachieru ve basın mensupları katıldı.
Küresel Salgın kısıtlamaları çerçevesinde gerçekleştirilen Serginin açılış töreninde Büyükelçi Füsun Aramaz, Bükreş Müze Sanat Yöneticisi Angelica ve Romanya Diplomasi Enstitüsü Müdürü Iulian Fota birer konuşma gerçekleştirdiler.
Türk ressam Eren Eyüboğlu 1913’de Romanya’da doğdu. Yaş kentinde Güzel Sanatlar Akademisi’nde resim öğrenimi gördü. Buradaki eğitiminden sonra 1930-1932 yılları arasında Paris’te Andre Lhote atölyesinde resim eğitimini geliştirdi. İlk sergisini 1933 yılında Paris’te açtı. İlk kişisel sergisini 1941’de Istanbul’da açtı. Resim sanatı yanında seramik ile de ilgilendi. Sanat yaşamının başlarında Lhote estetiğinin etkisi altında inşacı/konstrüktif bir anlayışı ön planda tutan sanatçı, daha sonra Bedri Rahmi’nin etkisiyle daha renkçi ve yöresel bir resim anlayışına yöneldi. Bu anlayışa yönelmekle birlikte, biçimin hacim etkisini ve kompozisyona genel kimliğini kazandıran yapısal yorumunu da göz ardı etmedi ve giderek Türk kadın figürlerinin gruplar halinde işlendiği, kendine özgü bir biçem oluşturdu. Resim ve Heykel Müzesinde, Milli Kütüphane koleksiyonunda, bir çok resmi ve özel koleksiyonlarda eserleri bulunmaktadır. Sergide ressam Eren Eyüpoğlu’nun Ankara Resim ve Heykel Müzesi’ndeki 11 adet eseri yer alıyor.
13 Aralık 2021 tarihinde, Türkiye Cumhuriyeti nezdinde Romanya Büyükelçiliği, Romanya Trabzon Fahri Konsolosluğu, İstanbul “Dimitrie Cantemir” Romen Kültür Enstitüsü ile birlikte, Trabzon Büyükşehir Belediyesi, Türkiye Cumhuriyeti Türkiye-Romanya Parlamentolararası Dostluk Grubu Başkanı Sayın Salih Cora’nın desteği ile, Mimar Dan Lăcătuş’un “Bükreş, Osmanlı-Doğu kalıbında bir şehir” kolaj sergisinin açılışını gerçekleştirmiştir. Etkinliğe Trabzon’daki kamu, kültür, üniversite ve iş dünyası temsilcileri katılmışlardır.
Açılışta Türkiye Cumhuriyeti nezdinde Romanya Büyükelçisi Sayın Ştefan Tinca, İstanbul “Dimitrie Cantemir” Romen Kültür Enstitüsü müdürü Sayın Dragoş Nita, Türkiye-Romanya Parlamentolararası Dostluk Grubu Başkanı Sayın Salih Cora, Trabzon Büyükeşhir Belediyesi Başkanı Prof.Dr. Murat Zorluoğlu, sergi kuratörü Sayın Cătălin D. Constantin ve sanatcı Dan Lăcătuş birer konuşma yapmışlardır.
24 kolajdan oluşmakta olan sergi, Romanya Başkentinin mimarisinde Osmanlı’nın etkilerini yansıtmaktadır ve Bükreş’in ne şeklide inşaa edildiğini ve geliştiğini örneklemektedir. Sergi, 14-31 Aralık 2021 tarihleri arası Kızlar Manastırı-Trabzon da kamu ziyaretine açık bulunmuştur.
Aralık ayında Romanya ve Türkiye’de düzenlenen iki kültürel etkinlik, Stratejik Ortaklığın imzalanmasının yıldönümü münasebetiyle bu yıl iki ülke tarafından düzenlenen etkinlikler serisine son verdi.

Şenol Ali a fost reînvestit subprefect al Judeţului Constanţa

Şenol Ali, propus de Uniunea Democrată Turcă din România pentru funcţia de subprefect a fost numit prin Hotârâre de Guvern pentru a exercita această funcţie în cadrul Instituţiei Prefectului-Judeţul Constanţa, în şedinţa Executivului din data de 12 ianuarie 2022. Şenol Ali este de profesie inginer şi a mai deţinut funcţia de subprefect al judeţului Constanţa în perioada decembrie 2018-martie 2021, tot la propunerea Uniunii Democrate Turce din România.
În calitate de subprefect al judeţului Constanţa, Şenol Ali a avut ca atribuţie coordonarea activităţii din cadrul unor servicii publice precum, Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatricularea vehiculelor, Serviciul public comunitar de paşapoarte; dar şi a Biroului de informare. Relaţii cu publicul. Secretariat şi arhivă din cadrul Instituţiei Prefectului. În perioada 2018-2021, subprefectul Şenol Ali a fost preşedinte al Serviciului Control Intern Managerial, secretar al comisiei judeţene de fond funciar şi membru al Colegiului Prefectural şi al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică la nivelul judeţului Constanţa. Înainte să devină funcţionar public şi să ocupe funcţia de subprefect al judeţului Constanţa, Şenol Ali a lucrat în domeniul privat, la importante companii multinaţionale fiind un bun cunoscător al mediului de afaceri.
Şenol Ali a depus jurământul în calitate de subprefect al judeţului Constanţa, în cadrul ceremoniei de învestire desfăşurată în data de 13 ianuarie, în format on line. La ceremonia de învestire a prefecţilor şi subprefecţilor numiţi în şedinţa de guvern din data de 12 ianuarie au participat: subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Gheorghe Sorescu, la Bucureşti, prefectul judeţului Constanţa, Silviu Iulian Coşa şi noul subprefect Marilena Dragnea, la Constanţa. Şenol Ali a fost numit subprefect al judeţului Constanţa prin Hotârârea de Guvern nr. 60 din 12 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 35/2022. După învestire, Şenol Ali a declarat: „Am deţinut funcţia de subprefect anterior, aşa că începând din secunda următoare vom trece la treabă. Mulţumesc în primul rând Instituţiei Prefectului Judeţului Constanţa, începând cu domnul prefect Silviu Coşa, pentru faptul că suntem din nou o echipă şi vom face faţă aşa cum au şi demonstrat-o colegii mei până acum. Pe viitor, în funcţie de proiectele pe care domnul prefect le are şi coroborate cu programul de guvernare, sperăm să aducem plus valoare judeţului Constanţa şi României în sine. Vă mulţumesc frumos pentru faptul că aţi fost toţi prezenţi la această ceremonie şi vreau să îi felicit pe colegii mei pentru ziua de azi şi pentru tot ce va fi de acum încolo”, a declarat Ali Şenol.
Şenol Ali este absolvent al Facultăţii de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor-Universitatea Politehnică Bucureşti (1994), în anul 2018 a absolvit examenul de funcţionar public şi ca subprefect a dobândit calitatea de demnitar. Şenol Ali are 54 de ani, este căsătorit şi are un copil.

Şenol Ali, Köstence İlçesi’ne Yeniden Vali Yardımcısı Olarak Atandı

Romanya Demokrat Birliği tarafından vali yardımcısı görevine aday gösterilen Şenol Ali, Hükümet Kararı ile Köstence İlçesi Valilik Kurumu bünyesinde bu görevi yürütmek üzere 12 Ocak 2022 tarihli Yönetim Kurulu toplantısında atanmıştır. Mesleği mühendis olan Şenol Ali, Aralık 2018 ile Mart 2021 arasında yine Romanya Demokrat Türk Birliği’nin önerisiyle Köstence Vali Yardımcısı görevini yürütmüştür.
Memur olmadan ve Köstence İlçesinin Vali Yardımcısı görevini üstlenmeden önce, Şenol Ali özel sektörde çalıştı ve iş ortamında iyi bir uzman olarak çalıştı. Şenol Ali, 13 Ocak’ta online olarak düzenlenen törenle Köstence Vali Yardımcısı olarak yemin etti. 12 Ocak’taki hükümet toplantısında atanan vali ve vali yardımcıları göreve başlama törenine, Bükreş’teki İçişleri Bakanlığı müsteşarı Gheorghe Sorescu, Köstence İlçesi Valisi Silviu Iulian Coşa veKöstence yeni valisi Marilena Dragnea katıldı. Şenol Ali,22 Ocak tarihinde, 60 nolu Hükümet Kararı ile Köstence Vali Yrd. Olarak atandı. Açılışın ardından Şenol Ali, “Bir önceki vali yardımcısı görevini üstlendim, bundan sonraki saniyeden itibaren çalışmalara başlayacağız. Öncelikle Sayın Vali Silviu Coşa başta olmak üzere Köstence Valiliği Kurumuna tekrar bir ekip olduğumuz ve şimdiye kadar meslektaşlarımın gösterdiği gibi bununla yüzleşeceğimiz için teşekkür ederim. Gelecekte, valinin sahip olduğu ve yönetim programı ile onayladığı projelere bağlı olarak, Köstence İlçesine ve Romanya’nın kendisine değer katmayı umuyoruz. Hepinizin bu törende hazır bulunduğu için çok teşekkür ederim ve meslektaşlarımı bugün ve bundan sonra olacak her şey için tebrik etmek istiyorum.”
Bükreş Üniversitesi, Malzeme Bilimi ve Mühendisliği Fakültesi 1994 mezunu olan Şenol Ali, 2018 yılında memuriyet sınavını kazanmış ve vali yardımcısı olarak onurlu bir nitelik kazanmıştır. Şenol Ali 54 yaşında, evli ve bir çocuk babasıdır.

18 Decembrie, Ziua Minorităţilor Naţionale

La fiecare încheiere de an, pe data de 18 decembrie, sărbătorim Ziua Minorităţilor Naţionale. Spre deosebire de anii trecuţi când celebram Ziua Minorităţilor Naţionale cu ample evenimente, acest an, activităţile noastre au avut loc, mai mult, în format online. Cei care au dorit să împărtăşească momente frumoase despre Ziua Minorităţilor au făcut acest lucru prin cuvinte şi mesaje semnificative despre Ziua Minorităţilor pe reţelele de socializare Cu ocazia celebrării Zilei Minorităţilor Naţionale, 2021, preşedintele UDTR Osman Fedbi a participat la o masă tradiţională pregătită de membrii comisiei de cultură UDTR, la sediul central şi oferită invitaţilor pentru împlinirea bucuriei noastre şi pentru sporirea fericirii tuturor.
„Ce este această Zi, cum a apărut Ziua Minorităţilor?” este întrebarea care a primit răspuns şi toate detaliile în diverse ştiri şi în informările noastre. Identitatea etnică este fiinţa noastră este sufletul nostru. Piatra se sparge, bronzul se topeşte, dar turcitatea noastră este eternă. Dacă fiecare om, bărbat sau femeie, îşi îndeplineşte cu credinţă datoria, idealul naţiunilor va fi întărit. Legătura între naţiuni devine mai puternică şi mai stabilă. Este forţa vitală invincibilă şi viguroasă a unui climat de asigurare a viitorului naţiunilor lumii. 18 decembrie mai este pentru noi Ziua de naştere, este expresia suferinţei, durerii şi lacrimilor, a fericirii şi bucuriei, a împlinirilor şi realizărilor în lupta pentru existenţă. Suntem cu toţii oameni cu asemănările şi diferenţele care ne fac utili şi necesari într-o societate model pentru succes. Tocmai de aceea este necesar să ne îndeplinim îndatoririle şi sarcinile, în vreun fel sau altul, pentru că succesul în viaţa oamenilor depinde de continuitate. Nu trebuie să ne subestimăm. Forţa noastră este fiecare din noi, este unitatea noastră. Viitorul nostru este împreună. Unitatea înseamnă a fi împreună. Suntem turci şi vom rămâne mereu turci. Pentru noi, a fi etnic turc este o chestiune de conştiinţă şi cultură la fel de mult cât este o chestiune de sânge. Nu vrem să fim asimilaţi, să ne pierdem identitatea, noi vrem să trăim şi ne bucurăm de cultura naţiunii turce ca parte a întregii lumi. Turcii sunt o naţiune cu rădăcini foarte vechi. Deşi sunt împărţiţi în multe ramuri, originile lor sunt turceşti. Noi nu avem nevoie de eroi turci în visele noastre. Suntem în fiecare punct geografic, în fiecare epocă a lumii. Promitem că vom rămâne aşa pentru totdeauna.
La mulţi ani de 18 Decembrie, Ziua Minorităţilor Naţionale!

Mândria de a fi turc

Pentru a înţelege, a conştientiza ce este identitatea Turcă este important să ştim că a fi turc nu înseamnă a reprezenta o anume ţară, rasă sau neam. Ei reprezintă de fapt un anumit tip de oameni. Denumirea de turk vine de la tur/ tip, cuvântul care defineşte chiar esenţa denumirii. TUR a fost un titlu dat comunităţilor societăţii umane antice din timpuri imemoriale încă din vremea lui ADAM şi EVA. Oameni care au crezut în tur, adică în răsărit şi în apus. În anii lui M. Kemal Ataturk, s-au pregătit legi pentru turcii din societăţile care trăiau în teritoriul trasat cu graniţele Republicii Turcia, legi şi reforme care au fost însuşite şi respectate de comunităţile turce şi din afara graniţelor, de pe toate continentele lumii. Însă principala noastră constituire îşi are izvoarele în victoria lui Alparslan de la Malazgirt. Bătălia s-a dat între Imperiul Bizantin şi turcii selgiucizi pe 26 august 1071, lângă Manzikert (în prezent Malazgirt, Provincia Muş, Turcia). Înfrângerea decisivă a armatei bizantine şi capturarea împăratului Romanos al IV-lea Diogenes a jucat un rol important în subminarea autorităţii bizantine în Anatolia şi Armenia, şi a permis turcificarea treptată a Anatoliei. De acolo începe adevărata noastră poveste anatoliană, şi anume a turcilor, care nu au vărsat sânge de fraţi, nu au tulburat liniştea oamenilor care au trăit pe acest pământ. Numele pe care îl poartă în suflet, TURC înseamnă cel care crede, turc înseamnă respect pentru respect, turc înseamnă dreptate şi respectarea legilor, turc este un simbol al iubirii de oameni şi are în stindard cele trei semilune.

Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus Emre

În urma unei legi promulgate în noiembrie 2010, începând cu anul 2011, pe 15 ianuarie, lumea culturală şi academică din România marchează naşterea poetului naţional Mihai Eminescu şi sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale. Uniunea Democrată Turcă din România a organizat începând cu anul 2016, în perioada 10– 20 ianuarie, un program special dedicat în principal personalităţii unicului Mihai Eminescu şi magnificei sale opere.
Şi anul acesta Ziua Culturii Naţionale a fost marcată de Uniunea Democrată Turcă din România printr-un eveniment cultural intitulat „Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus Emre”. Evenimentul a avut loc în avans cu o zi, vineri, 14 ianuarie 2022 şi a fost găzduit de Centrul pentru Educaţie şi Cultură Turcă din Constanţa. Manifestarea s-a desfăşurat în regim hibrid, fizic şi on-line, păstrându-se normele igienico-sanitare impuse de starea de alertă.
Evenimentul a debutat cu concursul de recitare „Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus Emre”, destinat elevilor care studiază limba turcă maternă. Cei 12 elevi înscrişi în concurs au recitat poezii aparţinând poeţilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre în limbile română şi turcă, iar cei mai buni recitatori au fost premiaţi. Premiile au fost preluate de profesorii elevilor participanţi la concurs şi vor fi înmânate la ora de curs. Elevii înscrişi în concurs studiază limba maternă în şcolile din judeţul Constanţa, ciclul primar, gimnazial şi liceal şi au rezultate foarte bune la disciplina Limba turcă.
Preşedinta Comisiei de Cultură a UDTR, Serin Türkoğlu, a vorbit despre semnificaţia zilei de 15 ianuarie, ziua de naştere a „poetului nepereche” Mihai Eminescu pentru cultura naţională şi a subliniat faptul că etnicii turci sunt ataşaţi de cultură turcă, una dintre cele mai importante valori identitare dar şi de cea română pe care o preţuiesc în aceeaşi măsură.
Vicepreşedinta Comisiei de Cultură d-na prof Osman Melek, a afirmat că „În calendarul activităţilor UDTR, ziua de 15 ianuarie, data naşterii Marelui Mihai Eminescu, este una dintre cele mai importante şi aş dori să vă invit să medităm împreună, câteva clipe, la personalitatea celui pe care Constantin Noica îl numea, atât de expresiv, „omul deplin al culturii româneşti”. Modul cel mai firesc de a-l onora pe Mihai Eminescu, pentru a-l păstra relevant şi vital, este doar citindu-i opera. Un lucru foarte important pe care îl ştim de la Eminescu este interesul pentru alte culturi, chiar asimilarea unor experienţe culturale străine a unor gesturi benefice culturii noastre, atunci când procesul este creativ şi ingenios.”
În cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii „Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu- Yunus Emre” ce conţine poezii aparţinând celor doi poeţi, traduse în limbile turcă şi română de către: poeta Urfet Şachir, prof. Melek Osman, prof. Aysel Arif, prof. Subihan Iomer, prof. dr. Firdes Musledin, prof. Memet Sibel, prof. Aylin Apti şi Melec Amet. Selecţia traducerilor şi coordonarea lucrării aparţine vicepreşedintei comisiei de cultură a UDTR, Melek Osman, iar recenzia cărţii a fost realizată de poeta Urfet Şachir. Cartea a fost tipărită la editura Imperium cu sprijinul UDTR.
Chiar dacă nu a fost prezentă la eveniment din motive obiective d-na Abdula Ghiulten Nazare Preşedinta Filialei Galaţi a făcut o prezentare elaborioasă a cărţii, „Sub bolta geniilor” coordonată de doamna prof. Osman Melek,
Fiind invitată să susţin o lucrare despre filozofia mistică la Eminescu şi traducerea poeziilor eminesciene în limba turcă, cu părere de rău n-am putut fi prezentă la activitatea omagială Eminescu -Yunus Emre, dar cu sufletul şi gândul am fost alături de toţi participanţii la acea frumoasă activitate.
Se zice că prima iubire nu se uită niciodată. Aşa va fi şi cu această revistă pe care, sunt sigură că va rămâne în viaţa dumneavoastră, un punct de reper pentru o viitoare carieră literară sau ca om de cultură.
Felicit colectivul editorial şi în primul rând pe doamna Osman Melek care s-a ambiţionat să adune într-un număr de 91 de pagini, poezii, eseuri şi lucrări dând naştere primei reviste literare a Comisiei de Cultură a Uniunii Democrate Turce din România, revista intitulată „Sub bolta geniilor” (Mihai Eminescu-Yunus Emre) care va aduna ulterior şi alte lucrări de interes literar şi eseistic.
O să punctez câteva lucruri care mi-au atras atenţia, nu înainte de a menţiona că mă găsiţi şi pe mine acolo, cu un articol despre câteva repere privind „Filozofia mistică la Mihai Eminescu şi Yunus Emre”
În primul rând, mi-a atras atenţia, interesul tot mai crescând al profesorilor de limbă turcă de a ieşi din tiparul manualelor şi de a îndruma elevii spre cunoaşterea valorilor culturale ale celor două popoare română şi turcă.
În al doilea rând, faptul că în aceiaşi revistă întâlnim elevii şi profesorii lor ; doamnele Osman Melek, Aisel Arif, Subihan Iomer, Musledin Firdes şi Memet Sibel preocupaţe de cunoaşterea şi de aprofundarea celor două limbi, română şi turcă precum şi a culturii türce, cu precădere, este un exemplu şi un model de urmat.
În al treilea rând, fără intenţia de a face o critică literară asupra traducerilor, voi puncta câteva idei privind traducerea operelor literare fie ele proză, fie poezie sau critică literară, care sper să fie un punct de reper pentru viitoarele traduceri, deoarece prin intermediul traducerilor se construiesc valoroase punţi spirituale între popoare şi culturi, se apropie, se interferează şi se îmbogăţesc reciproc.
Traducerile dintr-o limbă în alta presupune multiple şi complexe dificultăţi. „A trece dintr-o limbă în alta înseamnă a-i modifica structurile. Astfel, actul de trădare pe care îl face un traducător este unul asumat.” (Petrehuş, 2016: 236)
Traducerea este un proces complex în general, care presupune dincolo de existenţa unui text de tradus din limba A în limba B, o multitudine de aspecte, printre care un rol important este jucat de competenţa pluridimensională a traducătorului (lingvistică, culturală, traductivă, interpretativă, simţ critic şi autocritic etc.). Traducerea este un act ştiinţific şi creativ în acelaşi timp şi în aceeaşi măsură.
Eugen Coşirru defineşte traducerea drept „o vorbire, cu un conţinut virtual identic, în două limbi diferite. Nu traducem limbi, ci vorbiri şi afirmaţii; nu traducem ceea ce o limbă dată ca atare spune, ci ceea ce se spune cu această limbă, nu traducem deci semnificaţii, ci, în principiu, traducem ceea ce este desemnat cu ajutorul semnificaţiilor. „
În încheierea evenimentului, la propunerea participanţilor s-a stabilit ca în anul 2023 la ediţia următoare să celebrăm poeţii Mihai Eminescu şi Nâzım Hikmet Ran (15 ianuarie 1902 - 3 iunie 1963), cunoscut ca Nâzım Hikmet poet turc, dramaturg, romancier şi scenarist.

Seminar Drepturile Omului şi Săptămâna Mevlana

În perioada 15-19 Decembrie 2021 a avut, la Predeal, proiectul „Seminar Drepturile Omului şi Săptămâna Mevlana”. Acest proiect, care este deja tradiţie, a fost organizat de către Comisia de Tineret „M. K. Atatürk” a Uniunii Democrate Turce din România.
Proiectul s-a desfăşurat sub formă de concurs de lucrări având două mari teme: „Drepturile Omului” şi „Mevlana”. Acest concurs s-au desfăşurat pe mai multe echipe, fiecare echipa având o temă bine stabilita: Dreptul la un proces echitabil, Drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor, Drepturile copilului, Dreptul la libertate şi democratie, Dreptul la liberă exprimare şi liberă asociere, Cultura Mevlana. Lucrările au fost realizate şi prezentate pe echipe. Câştigătorii au fost

Loc I – Cultura Mevlana- echipa formată din Esra Idris, Elif Ibadula, Ailin Omer, Melis Ramazan
Locul II – Drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale- echipa formată din Berkant Güneş, Aynur Beghim, Elif Apti, Nicolas Saven
Locul III – Drepturile Copilului echipa formată din Smeu Teodora Dalia, Aylin Ibraim, Adelina Chersan, Berna Gunes

Tot în cadrul acestui proiect, participanţii au vizitat importante puncte de atractie turistică şi culturală precum: Sinaia - Castelul Peleş, Pelişor; Braşov - Biserica Neagră, Piaţa Sfatului, Sinagoga, Tâmpa.

anonim

Lansarea Barometrului Vieţii Religioase

În data de 16 decembrie 2021, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, au lansat ediţia a II-a a Barometrulului Vieţii Religioase.
La evenimentul ce a avut loc în Aula Academiei Române a participat şi Muftiul Cultului Musulman, dr. Murat Yusuf. Au luat cuvântul Victor Opaschi, Secretar de Stat, Secretariatul de Stat pentru Culte, Acad. Razvan Theodorescu, Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI, Conf. univ. Darie Cristea, Director Executiv, Centrul de Cercetări Sociologice LARICS. Moderatorul evenimentului a fost Acad. Victor Voicu, Vicepreşedinte al Academiei Române. Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate şi analizate în perioada 3–14 decembrie 2021 în toate judeţele României, pe baza unui chestionar aplicat telefonic. Datele sondajului au fost culese pe un eşantion multi-stratificat de 1.001 persoane, reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.
Principalele rezultate ale Barometrului vieţii religioase:
Conform sondajului prezentat de Conf. univ. Darie Cristea, 83% dintre români se consideră sigur sau mai degrabă persoane religioase, 67% dintre români spun că educaţia religioasă în şcoli este necesară, 72% dintre români consideră că vaccinarea nu este împotriva credinţei sau a religiei.
78% dintre români consideră că relaţiile dintre diferitele religii/culte prezente în ţara noastre sunt bune sau foarte bune, iar încrederea în Armată (67%) şi Biserică (62%) menţindu-se la cote înalte.
89% dintre români spun că religia nu împiedică în niciun fel apartenenţa României la UE şi la spaţiul euroatlantic. 53% dintre români au o percepţie pozitivă sau foarte pozitivă privind UE şi 56% privind NATO.
71,2% dintre români sunt total de acord cu enunţul potrivit căruia „Vaccinarea este o alegere a fiecăruia şi nu are nicio legătură cu cât de credincios eşti sau ce religie ai” şi 60,0% se declară în dezacord total cu afirmaţia potrivit căreia „Biserica ar fi trebuit să recomande credincioşilor să refuze vaccinul”.
La enunţul, „Vaccinarea nu este împotriva religiei/ credinţei” consideră 52,2% dintre români (total de acord), iar 20,5% plasează răspunsul la „mai degrabă da”. 63,8% dintre respondenţi sunt total împotriva afirmaţiei potrivit căreia „Oamenii credincioşi nu ar trebui să se vaccineze”.
Indiferent de confesiune sau religie, românii cred în Dumnezeu (89,8%), pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc importantă şi 10 înseamnă extrem de importantă, locul 10 fiind indicat de 42,9% dintre respondenţi.
Conform sondajului, românii merg rar la slujbe religioase la biserica specifică religiei: ocazional, la unele sărbători, evenimente din familie (31,2%); o dată pe săptămână sau mai des (23,4%); doar la sărbătorile mari (22,2%): 16% dintre respondenţi merg la biserică cam o dată pe lună şi 7% deloc.
La întrebarea „Ne puteţi detalia puţin atitudinea dumneavoastră faţă de religie?”, adresată participanţilor la sondaj care s-au declarat nereligioşi, respondenţii au răspuns în proporţie de 91,5% că sunt mai degrabă indiferenţi faţă de religie, doar 7,9% declarându-se împotriva religiei.
Românii consideră că Bisericile/cultele religioase ar trebui să se ocupe mai mult de ajutorarea bolnavilor şi a persoanelor nevoiaşe (94%) ori de problemele religioase (83,6%). 70,5%) din respondenţi cred că Bisericile ar trebui să fie mai prezente în viaţa publică, în educaţie, cultură, mass-media iar 54,1% susţin ca acestea să fie mai critice faţă de liderii de opinie şi politicienii care se exprimă public împotriva credinţei şi religiei.
Întrebaţi despre atitudinea statutului faţă de biserici în timpul pandemiei, 41,1% dintre români spun că e normal ca activităţile bisericilor şi cultelor religioase să aibă restricţii; 35,4% că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor; 21,2% că statul a colaborat foarte bine cu bisericile şi a comunicat foarte bine măsurile luate, iar 2,4% NS/NR.
47,7% dintre respondenţi consideră „firesc într-o democraţie” faptul că unii lideri de opinie se exprimă public împotriva bisericii şi religiei, în timp ce 60,9% spun că e firesc ca aceştia să se exprime în favoarea bisericii şi religiei.

Evenimente culturale ale UDTR dedicate Anului Yunus Emre şi al limbii turce

Încă de la înfiinţare, UNESCO acordă o importanţă deosebită la nivel internaţional aniversării şi comemorării personalităţilor eminente şi evenimentelor istorice celebrate de statele membre cu scopul de a le conferi acestora o recunoaştere universală şi de a promova pacea, înţelegerea şi apropierea între societăţi, contribuind astfel la promovarea diversităţii culturale şi la promovarea valorilor universale.
UNESCO, în contextul acestor iniţiative, a inclus pe lista evenimentelor memoriale şi aniversarea a 700 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Yunus Emre, unul dintre primii mistici ai limbii şi culturii turce, declarând anul 2021 „Anul lui Yunus Emre” în întreaga lume.
Cu acest prilej, a fost comemorat atât în ţară cât şi în străinătate prin evenimente dedicate anului 2021 -”Anul Yunus Emre şi al limbii Turce” aşa cum a fost declarat prin decizia Preşedinţiei Republicii Turcia. De asemenea, în 1991 şi aniversarea a 750 de ani de la naşterea lui Yunus Emre a fost marcată de UNESCO.
Poetul turc Yunus Emre s-a adresat întregii umanităţi, indiferent de limbă, religie şi rasă, lămurind conceptele de dragoste faţă de om şi natură, toleranţă, fraternitate şi pace prin poeziile sale scrise în limba turcă pură, fiind considerat un poet universal care a contribuit la umanismul mondial şi a reuşit să reunească oamenii în jurul valorilor comune.
Această mare personalitate nu numai că a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea limbii turce prin poeziile sale, dar a dat şi mesaje care vizează coexistenţa oamenilor şi a valorilor lor în jurul păcii, cu filosofia sa construită pe valorile umane universale.
De peste şapte secole, poetul Yunus Emre şi versurile sale ocupă un loc important în inimile şi graiul oamenilor din lumea întreagă, fiind urmaş al sufismului este considerat un poet mistic, un mare reprezentant al religiei islamice. De asemenea, Yunus Emre a transpus în versurile sale dragostea profundă faţă de divinitate fiind considerat fondatorul limbii turce vechi din Anatolia şi cel mai valoros reprezentant al ei, având o mare influenţă asupra culturii civilizaţiei antice a Anatoliei.
„Dragostea” din operele lui Yunus Emre este forţa eternă care permite oamenilor să atingă absolutul, fiecare iubire fiind un mijloc de acces la iubirea divină, fiind un exponent al cântării credinţei pacifiste şi al iubirii. Supranumit „Înţeleptul” de către oamenii de ştiinţă şi cultură turci, Yunus Emre este omul care citeşte şi scrie într-o perioadă în care majoritatea populaţiei era analfabetă. Este un poet despre a cărui viaţă şi identitate nu se cunosc multe, dar ale cărui poezii au fost citite şi recitate secole de-a rândul nu doar în Turcia ci şi în ţări străine. El este omul care a adus dragostea le nivel de filozofie, folosind pentru aceasta simplitatea şi frumuseţea limbii turce precum şi viziunea turcilor despre islam. Poetul inimii a fost purtat din gură în gură de aproape 700 de ani, vorbele sale devenind cântece populare, religioase sau proverbe, motiv pentru care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale culturii şi civilizaţiei turce.
Poeziile lui Yunus Emre, dintre care multe au fost transpuse în muzică, s-au bucurat de un interes sporit şi din partea artiştilor străini. „Haktan Gelen Şerbeti” este unul din poemele sale ce a fost transpus în muzică în anul 2013 de către laureatul premiului Grammy Christopher Tin, lucrare ce a fost interpretată în limba turcă de Orchestra simfonică prezidenţială şi corul american Jonathan Griffith.
Yunus Emre a fost bine cunoscut în filosofia Sufi, el a fost deosebit de interesat de activitatea sufiţilor din secolul al XIII-lea, cum ar fi Jalaladdin Rumi. La fel ca Rumi, Yunus Emre a devenit principalul reprezentant al sufismului din Anatolia, dar a câştigat o mare popularitate, după moartea sa, fiind venerat ca un sfânt.
Deşi unele surse îi plasează naşterea undeva în 1238, este probabil să se fi născut mai degrabă spre 1240 şi ar fi trăit aproximativ 80 de ani, ştiindu-se că a decedat la Eskişehir în jurul anului 1320. Este înmormântat în Sarichioi (Eskişehir) localitate care acum îi poartă numele, dar sunt mai multe zone din Anatolia occidentală unde se află morminte care se pretind a fi locul de îngropăciune al lui Yunus Emre.
„Anul Yunus Emre şi al limbii turce” a fost anul aniversar ce s-a oglindit şi în numeroasele manifestări culturale ale UDTR, prin evenimente ce s-au desfăşurat atât fizic, cât şi prin mediul on-line, reunite prin proiecte culturale, activităţi de promovare, întâlniri, expoziţii, lansări de carte, dar şi activităţi inedite ce s-au derulat, pe parcursul anului, atât la sediul central al UDTR cât şi la sucursale.
Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în anul 2021, prin comisiile de specialitate şi sucursalele sale, activităţi multiculturale care promovează şi conservă valorile identitare ale comunităţii turce: limba maternă, cultura, istoria, obiceiurile si tradiţia. Prilej prin care s-a marcat şi această dublă sărbătoare al „Anului Yunus Emre si al limbii Turce”, de mediatizare a lui Yunus Emre, sufistul a cărui gândire este centrată pe credinţa în „unitate” şi comuniunea interumană şi cu Divinitatea.
A devenit o tradiţie ca în fiecare an seria evenimentelor culturale a Comisiei de cultură a UDTR, să înceapă cu data de 15 ianuarie când se sărbătoreşte „Ziua Culturii Naţionale” în România, cu activitatea „Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus Emre”, eveniment ce se desfăşoară într-un cadru festiv, omagiind pe cei doi mari poeţi. Ediţia din anul acesta dedicat comemorării poetului Yunus Emre şi aniversării poetului român, Mihai Eminescu, datorită situaţiei de pandemie, s-a organizat on-line prin participarea unui număr restrâns de invitaţi, profesori şi participanţi la eveniment. Programul s-a desfăşurat printr-un concurs de interpretare de poezii din operele scrise de cei doi poeţi, traduse în limba turcă sau în română de către elevi şi profesori. În continuarea evenimentului au fost citite eseurile scrise de către concurenţii ce s-au inspirat din poemele celor doi mari poeţi. La finalul activităţii echipa de dansuri folclorice Delikanlılar au pregătit prin mediul on-line un moment muzical pe versurile celor doi poeţi.
De asemenea, Comisia de învăţământ a UDTR a marcat importanţa limbii materne în cadrul comunităţii turce prin sărbătorirea zilei de „1 Iunie - Ziua Internaţională a Copilului”, promovând limba turcă şi prin manifestări cultural-educative cu participarea elevilor din clasele primare şi gimnaziale ce studiază la şcoală limba turcă maternă. Activităţile dedicate celor mai mici membri ai comunităţii turce au avut loc şi la sucursalele UDTR, unde elevii premiaţi la olimpiadele de limba turcă şi cei cu rezultate foarte bune obţinute la limba maternă, însoţiţi de profesorii lor de limba turcă, au fost încurajaţi pentru performanţele lor prin premii, diplome, cărţi. Participanţii la eveniment s-au manifestat cu succes într-o varietate de categorii, precum muzică, poezie, abilităţi de vorbire, de scriere sau talente speciale, în limba turcă.
Un alt eveniment dedicat promovării limbii turce este „5 Iunie – Ziua Limbii Turce”, sărbătorit în fiecare an de Comisia de cultură a UDTR, activitate prin care se promovează şi conservă valorile identitare a comunităţii turce atât limba maternă cât si istoria, cultura, tradiţiile. În prezenţa oficialităţilor şi invitaţilor de seamă, manifestarea s-a derulat prin oferirea unor plachete aniversare de către preşedintele UDTR, Osman Fedbi, personalităţilor şi oamenilor de cultură care au sprijinit, prin activitatea lor, promovarea limbii şi culturii turcilor din România, eveniment ce s-a încheiat cu un minirecital de poezie turcă şi un program de dansuri populare turceşti.
De asemenea, în anul aniversar 2021, au apărut pe piaţa editorială cărţi tipărite cu sprijinul UDTR, ce aduc omagiu marelui poet român, Mihai Eminescu, şi poetului mistic turc, Yunus Emre. „În lumea aceasta trecătoare şi înşelătoare”, aşa cum o numea Yunus Emre în cartea sa „Poveţele profeţilor”, se doreşte să rămână o urmă permanentă prin tipărirea acestor cărţi, în speranţa că va aduce în atenţia cititorilor mesajele poeţilor ce rezonează în toate colţurile lumii.
Una dintre cărţile editate, ce aparţine Comisiei de cultură a UDTR, intitulată „Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu-Yunus Emre”, cuprinde poeziile traduse în limbile română şi turcă a celor doi mari poeţi universali, adunate de-a lungul celor şase ediţii. Colectivul editorial, coordonat de prof. Melek Osman, vicepreşedinta comisiei de cultură a UDTR, a reuşit într-un număr cât mai mare să selecteze traducerile făcute de către: poeta Urfet Şachir, prof. Melek Osman, prof. Aysel Arif, prof. Subihan Iomer, prof. dr. Firdes Musledin, prof. Memet Sibel şi prof. Aylin Apti. Prezentarea acestei cărţi a fost realizată de către poeta Urfet Şachir, iar printre eseurile şi lucrările de interes literar se găseşte şi articolul cu referire la „Filozofia mistică la Mihai Eminescu şi Yunus Emre”, a doamnei Ghiulten Abdula-Nazare. În legătura cu lansarea acestei ediţii, prof. Melek Osman, coordonatorul lucrării, a afirmat că „lansarea v-a avea loc, anul viitor, într-un cadru festiv de aniversare al poetului Mihai Eminescu de „Ziua Culturii Naţionale”.
Cea de-a doua carte, finanţată de UDTR, „Corifeii culturii anatoliene”, scrisă de Ghiulten Abdula-Nazare, preşedinta sucursalei Galaţi a UDTR şi a Centrului de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos”, marchează manifestarea UNESCO, din cadrul Programului de comemorare şi aniversare UNESCO pe anul 2021, şi anume comemorarea prilejuită de împlinirea a 700 de ani de la moartea poetului naţional turc Yunus Emre, alături de alţi doi mari corifei al culturii turce din secolul al Xlll-le-a: a 850-a aniversare a naşterii lui Ahî Evran (Evren) şi comemorarea a 750 de ani de la moartea lui Hacı Bektaş Velî.
La Biblioteca „V.A. Urechia” din Galaţi, în cadrul „Zilele bibliotecii”, a avut un moment deosebit de prezentare a noutăţilor editoriale, printre acestea având loc şi lansarea de carte „Corifeii culturii anatoliene- Yunus Emre, Haci Bektaş Veli, Ahi Evran”, scrisă de doamna Ghiulten Abdula-Nazare, binecunoscut comunităţii turce prin activităţile culturale organizate, dar şi prin scrierile sale literare editate. Prin această carte aduce un omagiu celor trei corifei ai culturii anatoliene, ce au fost incluse în Programul de comemorare şi aniversare UNESCO pe anul 2021. Referindu-se la această carte, invitatul evenimentului, scriitorul Petre Rău, director al Editurii InfoRapArt Galaţi, a subliniat că autoarea „ne prezintă de data aceasta o lucrare plină de informaţii preţioase despre aceste trei personalităţi remarcabile: poeţi şi filozofi desăvârşiţi, reprezentanţi de seamă ai ordinului sufit anatolian turc”. În concluzie, prin această ediţie tiparită, doamna Ghiulten Abdula Nazare, oferă cititorilor un nou ghid de călătorie… spirituală în istoria turcilor.
De asemenea, putem aminti şi de una din activităţile Institutului Yunus Emre organizat în colaborare cu Uniunea Democrată Turcă din România şi Biroul Consilierului pe Educaţie al Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, ce a avut loc la Constanţa şi Bucureşti, fiind al Vlll-lea eveniment din seria manifestărilor „Hai să ne cunoaştem”, eveniment dedicat comemorării poetului Yunus Emre, reprezentantul iubirii şi toleranţei. Evenimentele de la Constanţa au debutat cu dansurile folclorice turceşti susţinute de Ansamblul „Delikanlılar” al UDTR, coordonat de Harun Osman, evenimente ce au fost primite cu mare interes din partea invitaţilor şi de publicul constanţean.
O altă activitate care a vizat aniversarea a 700 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului turc, a fost organizată de către Institutul Yunus Emre în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” din Constanţa, a unei conferinţe de comemorare a celor doi poeţi, cu titlul „Două Personalităţi Marcante în Literatura Universală: Yunus Emre şi Mihai Eminescu”, reprezentând fiecare un moment unic în cultura şi civilizaţia de care aparţin, relevând însă valori comune prin universalitatea lor. Alături de oficialităţi şi invitaţii acestui eveniment, doamna Ghiulten Abdula-Nazare, preşedintele sucursalei Galaţi a Uniunii Democrate Turce din România, a răspuns invitaţiei de a participa la această conferinţă cu o lucrare prezentată în limba turcă despre viaţa şi activitatea poetului turc, vorbind despre profunzimea şi sursele inspiraţiei lui Yunus Emre. Ghiulten Abdula-Nazare, autoarea a mai multor lucrări editate, a subliniat faptul că „Yunus Emre rămâne o voce care transcede toate veacurile, o cascadă de apă limpede din izvoarele limpezi ale Anatoliei. Poezia lui se distinge prin mesajul şi înţelpciunea sa pofundă, prin simplitatea stilului direct dedicate iubirii divine şi a destinului uman. Este purtătorul de cuvânt al calvarului nesfârşit al omului. Cunoscându-l tot mai bine, Yunus Emre este portul care va contribui la pacea mondială. Pentru că, potrivit lui Yunus Emre, oamenii merită să fie iubiţi indiferent de religie, sectă, rasă, naţiune, culoare, poziţie sau clasă.”
Mai putem menţiona că, opera poetică şi filozofică a lui Yunus Emre a devenit o tradiţie să fie evocată în fiecare an, fiind poetul ale cărui versuri trăiesc de peste şapte secole în sufletele turcilor de pretutindeni. Poeziile sale, transmise din generaţie în generaţie sunt recitate azi în cele mai îndepărtate colţuri ale Turciei dar şi în afara graniţelor, pretutindeni unde trăiesc turci.
Prin asemenea manifestări şi evenimente culturale, enumerate doar o parte din cele organizate, Uniunea Democrată Turcă din România încurajează membri comunităţii turce, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici, să îşi respecte limba maternă, cultura, istoria, identitatea naţională, religia, obiceiurile şi tradiţiile, pentru că acestea reprezintă cartea de vizită a etnicilor turci care nu îşi vor pierde valoarea.
Şi, cum un nou an se apropie, dorim celor care citesc revista Hakses, celor care ne-au acordat onoarea de a oferi interviuri, dar şi celor care urmăresc permanent apariţiile editoriale şi sunt iubitori de cultură, multă sănătate, bunăstare, bucurii şi împliniri!
La mulţi ani frumoşi si sănătoşi, tuturor cititorilor revistei „Hakses” a UDTR!

Çocuklarda İnternet Bağımlılığı

Çocuklarımız koronavirüs (COVID-19) vakası nedeniyle evde kalmaya zorunda kaldılar, internette eskisinden çok daha fazla zaman geçiriyorlar. Pandemi döneminde teknoloji kullanımı artış gösterdi. Bu sebeple okulların online olması çocukların cep telefonu, internet, televizyon, tablet ve bilgisayarı üst düzeyde kullanmaları mecburi oldu. Teknolojiyi hayatımızdan çıkarmak imkânsız, önemli olan teknolojinin nasıl kullanılması gerektiği üzerine çalışmalar yapmaktır. Bilinçsiz kullanıldığında teknolojinin çocuklar üzerinde birçok olumsuz etkileri de var. Teknoloji her geçen gün önemli ölçüde gelişiyor ve herkes için daha erişilebilir hale geliyor. Internetten bir şeyler öğrenebilsek de, bu bilgilerin filtrelenmesi gerekiyor. Aynı zamanda çocuklarımızın maruz kalabilecekleri birçok tehlike vardır, bu tehlikeler her zaman orada olacaktır.
İnternetin iyi ya da kötü olduğunu söyleyemeyiz. Internet bir araçtır ve onu nasıl kullandığımız, bizim için yararlı olup olmadığını biz karar vermeliyiz. Geçmişte iletişim sadece mektup göndermek ve posta servislerinin mesajı teslim etmesini beklemekle sınırlıysa, bugün alıcıya anında ulaşacak bir e-posta, faks veya SMS gönderebiliriz. Video konferansın devreye girmesiyle iş toplantıları çok daha basit hale geldi. Artık bir toplantıya geç kalacağımız konusunda endişelenmemize gerek yok, çünkü muhatabımız sadece bir tık uzağınızda. Bu yüzden küçükleri internet kullanımından kaynaklanan sorunlardan mümkün olduğunca korumak, aynı zamanda sorunlarla karşı karşıya kaldıklarında nasıl davranacaklarını öğretmek önemlidir. Cihazların gizlilik ayarlarını kontrol edilmeli ve çocuğunuza neden bunları değiştirip birlikte yapmanın uygun olduğunu açıklamalısınız. Bu ayarlar, çocuğun başkalarıyla bilgi paylaşmamasına, herkese açık olmamasına ve hesabını mümkün olduğunca kapatmasına izin verir, böylece diğer yabancılar çocuğunuzla iletişim kuramaz veya profilini göremez. Çocuğunuzla bu sorun hakkında konuşun, bunun herkesin başına gelebileceğini ve eğer rahatsız edici bir mesaj alırsa, mesajı görmezden gelmenin, kişiyi engellemenin ve durum hakkında sizinle konuşmanın en iyisi olduğunu açıklayın.
Snapchat, Instagram ve Facebook gibi sosyal formlar çocuklar arasında çok popüler. Ne yazık ki, bu programlar da birçok dolandırıcılık içeriyor.
Çocuklar çok meraklıdır, bazı kişilerden alınan linkler, çocuk tarafından anında erişilebilir ve indirilebilir böylece bilgisayarınıza/telefonunuza/tabletinize zarar verebilecek virüs veya diğer programları gizleyebilir. Ayrıca bu formlarda, resimler, konumlar veya diğer gönderiler gibi tacizin hedefi haline gelebilecek kişisel içerik de dağıtır. Kurallar koymak ve bunları çocuğunuza açıklamak gerekir, bu şekilde dağıtılan içeriğin iyi olup olmadığını görebilirsiniz. Tehlikeli bağlantılara karşı koruma sağlamak için uygulamaları kullanabilirsiniz. Çocuklar İnternet’te çok sayıda siteye erişebilir. Birçoğu, çocuğumuz için pornografik, şiddet içeren veya diğer uygunsuz içeriğe sahiptir. Bu site kategorilerini engellemek en iyi çözümdür ve bunun için bu siteleri engelleyen çeşitli ebeveyn kontrol programları vardır, böylece küçük olan istenmeyen bilgilere erişmeden internetin keyfini çıkarabilir. İletişimde kalabilmek, çocukların ve ergenlerin bu etkisini hafifletmelerine ve hayatlarını yaşamalarına yardımcı olur. Ancak, her ebeveyn için yeni sorunlara yol açabilir. Çocuklarla birlikte vakit geçirirken cep telefonlarınızı gerekmedikçe kullanmamaya özen gösteriniz. Onlarla daha sık ve verimli vakit geçiriniz, birlikte gelişimlerini destekleyecek oyunlar oynayınız. Onları ilgi alanlarına uygun aktivitelere yönlendirin.
Günümüzde çocuklar internette daha fazla zaman geçirdikçe, sağlıksız gıdaların tüketimini teşvik edebilecek veya yaşa uygun olmayan materyalleri teşvik edebilecek birçok reklamla karşı karşıya kalma riskine maruz kalmaktadırlar.
Evde vakit geçirmek, çocuklarınızın internette kendi konumlarını ifade etmeleri, vizyonlarını paylaşmaları ve bu kriz durumunda ihtiyacı olanları desteklemeleri için bir fırsat olabilir. Günümüzde çocukların çoğu hayatlarının ilk yıllarından itibaren internete bağlı her türlü cihazı kullanmaktadır. Açıkçası, internet her birimizin yararlanabileceği bir dizi avantajla birlikte gelir. Ancak aynı zamanda, aramızdaki dijital açıdan en az eğitimli olanların karşılaşamayacağı tehlikelerle dolu. Oyun çağı döneminde çocukların zamanın büyük bir kısmını kontrolsüz bir şekilde teknoloji ile geçirmeleri onları hem fiziksel hem de psikolojik olarak etkilemektedir. Motor becerilerinin zayıflaması, baş ağrıları, göz bozuklukları, uyku problemleri, yeme bozuklukları gibi farklı fiziksel alanda etkileri mevcutken sosyal becerilerinde zayıflama, çevresindeki uyaranlara karşı ilgisiz kalma, saldırgan düşüncelere sebebiyet verme, gibi birçok psikolojik etkileri gözlemlenmektedir. Özellikle güç ve saldırganlık temalarını konu alan televizyon programları, bilgisayar oyunlarının çocukların gelişimini olumsuz yönde etkilediğine dair birçok araştırma mevcut. Henüz soyut kavramları tam olarak anlamdıramayan çocuklar televizyon programları, bilgisayar oyunlarında konu alınan bu temaları tam olarak idrak edemeyebiliyor ve gerçek hayat ile sanal yaşamı birbirinden ayıramayabiliyorlar. Bu da çocuklarda korku, kaygı, şiddete eğilim gibi farklı psikolojik sorunlara sebep olabiliyor. Çocuklarının teknolojiden uzak durmalarını sağlamak için onlarla daha fazla vakit geçirmeleri ve oyun oynamaları gerekmektedir. Ailesiyle bolca vakit geçiren ve iletişim kuran çocukların kendilerine olan güveni ve sosyal becerileri artar.
Oyun çağındaki çocukların teknolojik cihazlara fazla maruz kalmaları onların oyuncaklarıyla oynama sürelerini kısaltıyor. Çocukların gelişimlerini sağlıklı bir biçimde tamamlamaları için yaş gruplarına uygun oyuncaklarla oynamaları büyük önem taşır. Ayrıca sanal oyunlarda ve televizyonda şiddet içerikli görüntüler izleyen çocuklar, bunları hayatın çok normal ve kabul edilebilir bir parçası olarak algılarlar. Çocukların televizyon, bilgisayar, tablet ve telefon ile uzun zaman geçirmeleri duygusal, sosyal ve fiziksel açıdan sorunlar meydana getirmektedir. Zamanının çoğunu teknolojik cihazlarla geçiren çocuklarda bir süre sonra bağımlılık gelişecektir. Buna ‘’Teknolojik Bağımlılık’’ diyebiliriz. Bu da psikolojik olarak kişilerde içe kapanma, göz teması kaybı, yaşıt ilişkilerinden kopma ve yetişkinlerle sorunlar yaşama gibi kendini gösterebilir.

Yemek tarifleri

Çikolata Rüyası

Malzemeler

Hazırlanışı

  1. Çikolataları ayrı kaplarda ben mari usulü eritin,
  2. Çikolataların içine ayrı ayrı teker teker birer tatlı kaşığı kuru üzüm, fındık, antep fıstığı koyup çikolatayla karıştırın ve yine tatlı kaşığıyla çikolatanın içinden çıkarıp mini muffin kalıplarına koyun.
  3. Hazırladığınız çikolataları buzdolabına kaldırıp sertleşmelerini bekleyin.

Ispanaklı Köfte

Malzemeler

Hazırlanışı

  1. 3 yemek kaşığı sıvı yağı kızdırıp ince ince kıydığınız ıspanağı suyunu iyice çekene kadar kavurun.
  2. Ispanaklar soğuyunca derin bir kaba alıp kıymayı, rendelenmiş soğanı, kimyonu, karabiberi, tuzu, yumurtayı, ekmek kırığını ekleyin,
  3. Ispanak ve kıyma karışana kadar hamur gibi iyice yoğurun,
  4. İstediğiniz büyüklükte toplar yapıp bastırarak düzleştirin,
  5. Az sıvı yağda kızartın.

Manca Tarifi

Malzemeler

Hazırlanışı

  1. Patlıcanları, biberleri ve domatesleri közleyin,
  2. El dayanacak sıcaklığa geldikten sonra hepsini küçük küçük doğrayın,
  3. Sarımsakları rendeleyin veya minik minik doğrayın,
  4. Derin bir kasede patlıcan, biber, domates, sarımsak, limon suyu, zeytinyağı ve tuzu karıştırın,
  5. Servis tabağına alıp üzerine kıyılmış maydanoz gezdirin.

internet

Reţete culinare

Vis de ciocolată

Ingrediente

Mode de preparare:

  1. Topiţi ciocolata la bain marie în boluri separate,
  2. Pune câte o linguriţă de stafide, alune si fistic în ciocolata una câte una, amestecându-le cu ciocolata. După care se scot din ciocolata cu o linguriţă şi se pune în forme pentru mini briose.
  3. Pune acest amestec de alune cu ciocolată în frigider şi aşteaptă să se întărească.

Chiftele cu spanac

Ingrediente

Mode de preparare

  1. În cele 3 linguri de ulei se sotează spanacul tocat mărunt până îşi absoarbe zeama.
  2. Când spanacul este rece, se pune într-un bol adânc şi se adaugă carnea tocată, ceapa rasă, chimenul, piper negru, sarea, oul şi pesmetul,
  3. Se frământă bine ca un aluat până se amestecă spanacul şi carnea tocată,
  4. Faceţi bile de dimensiunea dorită şi întindeţi
  5. Se prăjeşte pe ambele părţi în puţin ulei.

Manca

Ingrediente

Mode de preparare

  1. Prăjiţi vinetele, ardeii şi roşiile,
  2. După ce se răcesc suficient, tăiaţi-le pe toate în bucăţi mici,
  3. Se rade sau se toacă mărunt usturoiul,
  4. Amestecaţi vinetele, ardeiul, roşia, usturoiul, zeama de lămâie, uleiul de măsline şi sarea într-un castron adânc,
  5. Transferaţi-l pe o farfurie de servire şi presăraţi peste el pătrunjelul tocat.