Toate articolele publicate în ediţia nr. 306 a revistei Hakses

Iulie 2021

15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü

15 Temmuz 2016 günü darbe girişimiyle karşı karşıya kalan Türkiye, milleti ve devletiyle omuz omuza verdiği direniş ve mücadeleyle tüm dünyaya örnek teşkil etmiştir. Türk demokrasini hedef alan bu hain girişim, Türk halkının demokrasiyi ve seçilmiş iradeyi korumak için gösterdiği destansı direnişle geri püskürtülmüştür. Cumhurbaşkanı Recep Tayyip Erdoğan’ın çağrısıyla sokağa dökülen Türk milletinin gösterdiği cesaret ve kararlılıkla elde edilen bu zafer, dünyada örneği olmayan bir ruh halini ve demokrasi bilincini ortaya koymaktadır. Zaferle sonuçlanan bu anlamlı direnişi ve mücadele ruhunu toplumsal hafızada her daim diri tutmak amacıyla “15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü” her yıl özenle hazırlanan çeşitli etkinliklerle anılmaktadır. Bu kapsamda sadece 2020 yılında yurt içinde bakanlıklar, kamu kurumları, üniversiteler ve sivil toplum kuruluşları tarafından 2 binin üzerinde, yurt dışında ise 700’ün üzerinde faaliyet düzenlenmiştir.
Bu günü anmak kapsamında Köstence’de “15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü” dolayısıyla Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu ve Köstence Yunus Emre Enstitüsü işbirliğinde T.C. Köstence Başkonsolosluğu Resmi Konutu Bahçesinde, 15 Temmuz 2021 tarihinde bir anma töreni düzenlendi.
Program şehitel ve gaziler için saygı duruşu ve İstiklal Marşı’nın okunmasıyla başladı. Ardından aziz şehitlerimiz için Kur’an-ı Kerim Tilaveti okundu. Daha sonra 15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü ile ilgili konuşmalar yapıldı ve sinevizyon gösterimi (“Türkiye Geçilmez” ve “15 Temmuz Destanı”) gerçekleştirildi.
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu konuşmasında şunlaru ifade etti: “15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü münasebetiyle düzenlediğimiz törende sizler ile bir araya gelmiş bulunmaktayız. Fethulacı Terör Örgütü tarafından planlanan, yıllar boyunca Devlet kurumlarımız ve silahlı kuvetlerimiz içine sızmış mehsuplarınca emir komuta sinciri dışında çıkmak suletiyle gerçekleştirilen hain darbe girişimin üzerinden beş sene geçmiş bulunmaktadır. 15 Temmuz gecesi FETO Türk Milletinin iradesine, huriyetine ve canına, ülkemizin demokrasine kast etmeye kalkışmıştır. Bu hain darbe girişimi ülkemizin bugüne kadar maruz kaldığı en kanlı terör eylemidir. Türk halkı sayın Cumhurbaşkanı çağarısıyla Anayasalı düzeni savunmak için sokakları ve meydanları doldurmuş siyasi görüş farklılıkları bir kenara bırakarak devletimizin kurumlarına ve demokratik haklarına sahip çıkmış, hayatları pahasına direnerek kahraman güvenlik güçlerimizle birlikte onurlu bir duruş sergilemiştir. Tarihimizde bir benzeri yaşanmayan ve bulunmayan o gece ve sonrasında yaşananlar ülkemiz için büyük bir sınav olmuş, ülkemizin demokrasiye bağlılığını tarihe not düşerek o sınavdan başarılı çıkmıştır.”
Anma töreni Köstence Yunus Emre Enstitüsü tarafından hazırlanan Türk halkının darbecilere karşı 15 Temmuz 2016 tarihinde sergilediği kahramanlığı gösteren “15 Temmuz Milli İradenin Yükselişi” isimli fotoğraf sergisinin düzenlenmesiyle son buldu.
15 Temmuz Perşembe günü Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu tarafından Demokrasi ve Ulusal Birlik Günü münasebetiyle düzenlenen etkinliğe R.D.T.B.Genel Başkanı Fedbi Osman başkanlığındaki bir heyet katıldı. Heyet, R.D.T.B. Genel Sekreteri Prof. Ervin Ibraim, Kültür Komisyonu Başkanı Serin Türkoğlu, Eğitim Komisyonu Başkanı Prof. Vildan Bormambet, Kadın Komisyonu Başkanı Filiz İsmail ve Din Komisyonu Başkanı Temur İbrahim’den oluştu. “Hakses” redaksyonunu Nurcan İbraim, Radyo T’yi ise Derya Halil temsil etti.
Romanya’nın başkenti Bükreş’teki anma etkinlikleri Türkiye’nin Bükreş Büyükelçiliği himayelerinde, Yunus Emre Enstitüsü ve TİKA Bükreş Program Koordinatörlüğü iş birliğiyle Bükreş Uluslararası Maarif Okulu ev sahipliğinde gerçekleştirildi. Anma etkinliğine Rumen devlet erkânı ve parlamenterler, Bükreş’teki kordiplomatik temsilciler ile vatandaşlarımız ve soydaşlarımız katıldılar. Büyükelçilik ve bağlı kurum mensupları da etkinlikte hazır bulundular.
Etkinlik kapsamında YEE iş birliğiyle, Anadolu Ajansı’nın darbe girişimi gecesinde çektiği karelerden oluşan fotoğraf sergisi düzenlendi. TİKA Koordinatörlüğü tarafından farklı yaş kategorilerindeki çocuklara hitaben düzenlenen 15 Temmuz temalı şiir, resim ve kompozisyon yarışmasının ödülleri verildi. Ayrıca 15 Temmuz şehitleri anısına 15 fidan; Büyükelçilik, kurumlar ve yarışmada başarılı olan çocukların katılımıyla dikildi. Büyükelçi Füsun Aramaz, konuşmasında Romanya’ya darbe girişimi ve sonrasında sergilediği dayanışma için yeniden teşekkür etti. Dönemin Dışişleri Bakanı Lazar Comanescu’nun darbe girişiminden sonra ülkemizi ziyaret ettiğini hatırlatan Aramaz, ziyaretin Avrupa Birliği’nden Türkiye’ye yapılan ilk ziyaretlerden biri olduğunun altını çizdi.

Ziua democraţiei şi unităţii naţionale a Turciei marcată la Bucureşti

Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti a marcat în data de 15 iulie, împlinirea a 5 ani de la tentativa de lovitură de stat din Turcia, printr-o expoziţie de fotografii surprinse în noaptea puciului eşuat de fotografii Agenţiei de Presă Anadolu, intitulată „15 iulie 2016 – Victoria democraţiei poporului turc”. Colecţia de fotografii a fost expusă cu sprijinul Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” şi a fost vernisată de ambasadoarea Republicii Turcia la Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz. Evenimentul a fost găzduit de Şcoala Internaţională Maarif din Bucureşti şi a reunit atât membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti, demnitari români şi oameni de afaceri turci.
În memoria celor care şi-au pierdut viaţa în noaptea de 15 spre 16 iulie 2016, ambasadoarea Füsun Aramaz împreună cu copiii români, câştigători ai concursului tematic organizat de Agenţia de Cooperare şi Colaborare Turcă (TIKA) în parteneriat cu ISJ Constanţa, au plantat puieţi în incinta Şcolii Internaţionale Maarif din Bucureşti. Cei 14 câştigători ai concursului de poezie, pictură şi eseuri au primit diplome din partea Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti şi câte o bicicletă din partea Agenţiei de Cooperare şi Colaborare Turcă (TIKA). Diplomele au fost înmânate de ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz împreună cu inspectorul şcolar pentru minoritatea turcă (ISJ Constanţa), prof. Icbal Anefi. Concursul de poezie la categoria 6-10 ani a fost câştigat de Sibel Alma Resul (prof. coordonator Subihan Iomer), Gülasya Söyler şi Reyyan Akdeniz. La categoria 10-17 ani, pe primele locuri s-au clasat: Neva Özgöçmen, Ada Feyza Yalcinöz (prof. coordonator Subihan Iomer) şi Amalia Nica. Concursul de desene, categoria 6-10 ani a fost câştigat de Mert Isleam (prof. coordonator Şeila Abibula), Elif Ela Septar (prof. coordonator Şeila Abibula), şi Mari Ghigealic. La categoria 10-14 ani, la concursul de compoziţie pe primele locuri s-au clasat elevele Gökdeniz Vaktiyok şi Sara Sevim Resul (prof. coordonator Subihan Iomer). Au mai fost acordate premii şi la concursul de compoziţie, categoria 14-17 ani, care au fost obţinute de elevele, Hilal Çamli, Denis Can Bayram şi Elis Sali.
Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa muftiului Cultului Musulman din România, Murat Iusuf şi a subsecretarului de stat din cadrul DRI, Aledin Amet.

Vizita ambasadorului Turciei la Senatul României

Ambasadorul Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, a avut o întrevedere cu senatorul Dan Ivan, la sediul Senatului, în data de 5 iulie. Senatorul Dan Ivan deţine funcţia de secretar al Biroului Permanent al Senatului şi este membru în comisia economică, industrii şi servicii. La întrevedere au mai participat: consilierul politic din cadrul Ambasaderi Republicii Turcia la Bucureşti, Can Yoldaş, ataşatul comercial, Sude Gűrcan, şi Gűven Gűngőr, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD).
Potrivit unui comunicat de presă emis de Senat, „senatorul Dan Ivan, a iniţiat întâlnirea pentru a discuta relaţiile de parteneriat strategic româno-turce şi buna cooperare economică.”
Discuţiile s-au axat în principal pe oportunităţile de investiţie ale oamenilor de afaceri turci în partea de nord a ţării. Ambele părţi au subliniat, în timpul întrevederii avantajele economice şi nivelul calificat al forţei de muncă din judeţul Maramureş şi municipiul Baia Mare, preocuparea esenţială fiind atragerea investiţiilor străine în judeţ.
În cadrul întâlnirii, ambasadoarea Republicii Turcia, E.S. Fűsun Aramaz, a afirmat că tocmai a vizitat judeţul Maramureş, în scop turistic, apreciind în mod deosebit Cimitirul Vesel din Săpânţa, Memorialul Victimelor Comunismului din Sighet şi frumuseţea numeroaselor biserici de lemn, parte a patrimoniului UNESCO. E.S. Fűsun Aramaz s-a arătat interesată de investiţiile Turciei în România şi de perspectiva de a întări prezenţa investitorilor turci în zonă.
La finalul întrevederii, secretarul Senatului, senatorul Dan Ivan, i-a invitat pe oaspeţi, să viziteze Maramureşul împreună cu oameni de afaceri turci, la o dată ulterioară ce urmează să fie convenită, pentru a investiga perspectiva unor investiţii turceşti în regiune.
Vizita urmează să conţină atât întâlniri cu reprezentanţii administraţiei publice locale dar şi cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Maramureş.

Apel de luptă comună împotriva terorismului al ministrului Mevlüt Çavuşoğlu

La 5 ani de la tentativa eşuată de lovitură de stat din Republica Turcia, ministrul Afacerilor Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, face un apel către comunitatea internaţională de a lupta împreună împotriva terorismului, în cadrul unui editorial transmis de agenţiile străine de presă. Ministrul turc al diplomaţiei este de părere că, „fenomenul terorismului a cunoscut o transformare în ultimii ani. Odată cu lărgirea scopurilor şi mijloacelor organizaţiilor teroriste, acţiunile lor au căpătat noi dimensiuni. Organizaţiile teroriste încearcă să se adapteze la evoluţiile sociale, economice şi tehnologice, precum şi la mediul internaţional într-o continuă transformare. Unele grupări teroriste nu sunt foarte clar vizibile, fiind ascunse sub paravanul bine aranjat al instrumentelor de propagandă. Chiar şi acest fapt impune o reevaluare a strategiei globale anti-terorism. Lupta eficientă împotriva terorismului necesită o percepţie cuprinzătoare şi conştientizarea despre organizaţiile teroriste de nouă generaţie, precum şi o perspectivă şi voinţă politică nouă de care comunitatea internaţională ar trebui să dea dovadă.”
Afirmaţiile ministrului Mevlüt Çavuşoğlu vin fix la o lună de zile după ce şefii de stat şi de guvern ai celor 30 de state membre NATO s-au reunit la Bruxelles şi au convenit să deschidă un nou capitol în relaţiile transatlantice, într-un moment în care mediul de securitate cu care ne confruntăm este din ce în ce mai complex. Tot la Bruxelles, liderii statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au fost de comun acord să promoveze o abordare de tip 360 de grade pentru a proteja şi apăra securitatea indivizibilă şi pentru a îndeplini cele trei sarcini fundamentale privind apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea prin cooperare.
În acest context internaţional, ministrul turc de externe consideră că: „E timpul să demontăm clişeele şi să ne reanalizăm propria înţelegere asupra noilor ameninţări teroriste. Un nou tip de organizaţie teroristă, şi anume Organizaţia Teroristă Fetullahistă (FETO), şi lupta Turciei cu aceasta sunt un exemplu grăitor în acest sens. Turcia s-a confruntat cu o tentativă brutală de lovitură de stat din partea FETO, pe 15 iulie 2016. FETO, o organizaţie teroristă clandestină infiltrată în structurile statului, a încercat să distrugă democraţia şi să îndepărteze cu forţa de la putere guvernul ales democratic. În acea noapte neagră, în urma acţiunilor teroriste ale FETO, 251 de cetăţeni au fost ucişi şi peste 2000 răniţi. Instituţiile statului, în special Parlamenul şi Preşedinţia, simboluri ale voinţei publice a naţiunii noastre, au fost luate cu asalt şi atacate cu armament greu, inclusiv tancuri, avioane şi elicoptere militare.” Referindu-se la organizaţia condusă de Fetullah Gülen, şeful turc al diplomaţiei afirmă că membrii acesteia „ au fost încă de la început supuşi îndoctrinării şi manipulării în Turcia şi în alte ţări, abuzând de valorile naţionale şi spirituale, cu precădere în aşa-numitele instituţii educaţionale de tip şcoli, centre lingvistice sau cămine studenţeşti. Viziunea şi gândirea acestora a fost formată şi modelată în jurul ideilor şi aşa-zisei înţelepciuni a liderului reţelei, Fetullah Gulen, auto-intitulat „imamul universului”. Ierarhia distorsionată din interiorul FETO impune ca toţi să se raporteze la ordinele lui ca fiind absolute, neputând fi contestate sau puse sub semnul întrebării nici chiar când încalcă drepturile omului sau contravin valorilor democratice. FETO a îndoctrinat copii şi tineri în aşa măsură încât, pentru a-i controla cu totul, i-a îndepărtat chiar şi de prieteni şi familie. Instigatorii FETO ai loviturii de stat, ca nişte roboţi teleghidaţi, nu au ezitat să îndrepte armele către colegii lor, gata să le ia viaţa în noaptea zilei de 15 iulie, la ordinele FETO.”
Ministrul de externe al Republicii Turcia mai afirmă în editorialul său că: „Experienţa Turciei de dinainte de lovitura de stat abundă de exemple ale metodelor ilicite la care FETO recurge pentru a-şi promova agenda. Acestea includ şantajul politicienilor şi al funcţionarilor publici, înşelăciune pentru fraudarea concursurilor de admitere şi plasarea membrilor în instituţiile statului, manipulare, acuzaţii inventate pentru a demara acţiuni judiciare împotriva oponenţilor, precum şi instrumentarea presei, a mediului de afaceri, prin şcoli şi reţele ONG înfiinţate cu acest scop. Ţinta principală a FETO este, evident, Republica Turcia. În acest scop, s-au angajat în activităţi de propagandă sistematică pentru ostilizarea opiniei publice internaţionale faţă de Turcia. Îmi permit aici să ofer un sfat prietenos: ar fi o mare greşeală să se creadă că FETO este o ameninţare doar la adresa Turciei.”
În încheierea editorialului său, ministrul turc face un apel către comunitatea internaţională şi cere o acţiune comună împotriva tuturor organizaţiilor teroriste. „ Niciun compromis nu poate fi făcut cu cei care comit acte de terorism. Le datorăm asta cetăţenilor noştri, victimelor terorismului şi generaţiilor viitoare”, a declarat Mevlüt Çavuşoğlu.
Conform noilor decizii ale aliaţilor, Alianţa Nord-Atlantică va opera în viitor schimbări adaptându-se continuu noilor condiţii politice şi militare. În următorii 10 ani membrii NATO, implicit România şi Turcia, vor acţiona pentru a întări apărarea colectivă şi rezilienţa, pentru a-şi îmbunăţăţi capabilităţile militare în conformitate cu noile tehnologii din domeniu şi mai ales pentru menţinerea unui climat de pace şi securitate în zona transaltantică.
Din această perspectivă, în calitate de aliaţi şi parteneri strategici, România şi Turcia vor acţiona în conformitate cu prevederile Agendei NATO 2030 pentru a asigura un climat de stabilitate şi securitate la Marea Neagră în conformitate cu interesele comune ale celor două state şi ale Alianţei Nord-Atlantice.

Concertul „Valsuri şi Peşrevuri: Confluenţe muzicale între Orient şi Occident”

O delegaţie a Uniunii Democrate Turce din România, formată din: Türkoğlu Serin Preşedinta comisiei de cultură, Filiz Ismail preşedinta comisiei de femei, Ghiulten Abdula preşedinta sucursalei Galaţi UDTR, Ali Şenol fost subprefect şi Mologani Accan directorul Colegiului Naţional „Kemal Ataturk” Medgidia” au participat la concertul „Valsuri şi peşrevuri: Confluenţe muzicale între Orient şi Occident” care a avut loc în data de 8 iulie 2021, la Opera Naţională Română. Concertul a fost oferit de Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti.
Concertul „Valsuri şi Peşrevuri: Confluenţe muzicale între Orient şi Occident”, susţinut de Ansamblul „Anton Pann” şi Cvartetul „Stretto”, a prezentat un repertoriu bogat şi totodată foarte diversificat format din: Ali Ufki (Wojciech Bobowski) (1610-1675) Peşrev Makam Nikriz Sultanul Mahmud al II-lea (1785-1839) Şarkı (Cântec - aranjament de Callisto Guatelli), Sultanul Abdülaziz (1830-1876) / Anton Pann (1790?-1854) Sirto Makam Hicaz Sultanul Abdülaziz (1830-1876) Invitaţie la Vals, Dimitrie Cantemir (1673-1723) Peşrev Makam Rast Paşa Giuseppe Donizetti (1788-1856) Marşul Medgidiei, Dimitrie Cantemir (1673-1723) Peşrev Makam Buselik Sultanul Murad al V-lea (1840-1904) Vals în Mi bemol Anonim – Anton Pann (1790?-1854) De-ai şti, sufleţelul meu – melodie populară Saide Hanım (Anna Simonis) (1832-1914) Marşul Olteniţei, Ali Ufkî (Wojciech Bobowski) (1610-1675) Imnul Makam Irak Emre Aracı (1968) Marele Marş al Ambasadorului Turc.
Spectacolul a fost inaugurat de doamna Füsun Aramaz Ambasador al Republicii Turcia declarând că: „Este o plăcere şi o onoare deosebită să vă prezentăm în această seară un concert foarte special, intitulat „Valsuri şi peşrevuri: confluenţe muzicale între Orient şi Occident”. Turcia şi România se bucură de relaţii multidimensionale puternice în aproape toate domeniile, dar mai ales în domeniile politicii, apărării, economiei şi culturii. Ca urmare a acestui fapt, în anul 2011, relaţiile bilaterale au fost ridicate la rangul de parteneriat strategic. În acest an, sărbătorim a 10-a aniversare a parteneriatului nostru strategic. Cu acest prilej, am organizat o suită de evenimente dedicate. Primul dintre aceste evenimente a fost pe 23 aprilie anul acesta, când miniştrii de externe ai celor două ţări s-au întâlnit la o conferinţă la Bucureşti dedicată acestei importante aniversări. Tot în acelaşi context, am organizat o expoziţie în aer liber, cuprinzând picturi ale unor artişti români celebri, intitulată „Lumea turcă în viziunea pictorilor români” în cooperare cu Muzeul Naţional de Artă din România (MNAR), şi care poate fi vizionată chiar în seara aceasta, la intrarea în sala de concert. Iar acum, acest concert este unul dintre cele mai importante momente dedicate celei de-a 10-a aniversări a parteneriatului nostru strategic.
O privire rapidă asupra programului ne arată că români precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann şi Anna Simonis (alias Saide Hanım) au fost importanţi în transmiterea ideilor în întreaga sferă culturală otomană. Din păcate, datorită măsurilor impuse de actuala pandemie, evenimentele culturale au fost fie mutate în sfera virtuală, fie amânate la nesfârşit. Cu toţii suntem conştienţi şi apreciem eforturile de normalizare ale autorităţilor române. Şi merită menţionat aici Ministerul Culturii din România, sub auspiciile domnului ministru Bogdan Gheorghiu, care a încercat din greu să readucă arta în viaţa noastră în aceste vremuri grele. Prin urmare, aş dori să-mi exprim profunda apreciere pentru deschiderea sa şi cooperarea strânsă a Ministerului pentru a face posibil acest eveniment.
De asemenea doamna Ambasador a mulţumit– în primul rând, Direcţiei pentru Afaceri UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Turcia, Ministerului Culturii din România şi Operei Naţionale Bucureşti. Totodată suntem recunoscători sponsorilor şi partenerilor noştri, şi anume Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turcia din România (TİAD), Kanal-D România, Turkish Airlines şi Şcoala Internaţională Maarif din Bucureşti. Contribuţiile valoroase ale Institutului Cultural „Yunus Emre” şi ale Biroului de Coordonare a Programului Bucureşti al Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă din cadrul Ambasadei noastre merită de asemenea menţionate.
În declarația sa Excelența Sa a mai afirmat: „Muzica otomană s-a format în palatele şi pavilioanele sufite din Istanbul şi alte oraşe principale ale Imperiului Otoman. La origine reprezintă o melodie interpretată vocal de un cântăreţ solo cu un mic ansamblu instrumental, iar mai apoi s-au adăugat instrumente precum tambur (lăută), ney (un tip de flaut), kemençe, keman (vioară occidentală), sau kanun (cetă). Muzica otomană are un sistem larg şi variat de unităţi melodice cunoscute drept makam, precum şi alte reguli de compoziţie. Se ştie de existenţa a peste 600 de makamuri studiate până acum. Dintre acestea cel puţin 119 au o definiţie prestabilită, însă astăzi doar aproximativ 20 mai sunt utilizate în mod frecvent. În învăţătura sufită fiecare makam reprezintă şi transmite o anumită stare spirituală. Otomanii mai aveau obiceiul să utilizeze anumite piese muzicale instrumentale şi vocale pentru a uşura unele suferinţe corporale sau tulburări sufleteşti. O melodie otomană este compusă din mai multe părţi: fasıl, secvenţă specifică a unei compoziţii tipic otomane, care poate fi precedată de un preludiu instrumental (peşrev), şi urmată de un postludiu instrumental (saz semai). La mijloc mai conţine de obicei o secţiune vocală anunţată şi punctată de improvizaţii instrumentale (taksim)”.

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya’da

Kurban Bayramın 3’cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri Romanya’ya geldiler. Avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon’u 1978 yılında Frankfurt’ta kurulmuştur. Bugüne kadar çalışmalarını sürdüren “Türk Federasyon”, Federal Almanya’da kurulduktan sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni dernekler ve Federasyonlar kurmuştur. Bunların arasında Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu. Avrupalı Türk’lerin eğitim, sosyal ve kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkelerdeki etkinliklerini arttırmak ve entegrasyon başta olmak üzere tüm sorunlarını çözüme kavuşturmak için bir dizi alanda çalışmalar yürütmeyi kuruluş gayesi olarak belirlenmiş.
Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulundukları ülkelerde Türklerin her türlü sosyal-kültürel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine iştirak eder veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve vatandaşları ile Türkler arasında bir köprü görevi görür. Faaliyetleri, Türkiye ve Türklerin tanıtılması, mutfak ve yaşayış kültürlerinin tanıtımı, spor faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir. Kurban kampaniyasıyla her sene değişik ülkelere giden federasiyon temsilcileri bu sene tekrar Romanya’ya geldiler. Avrupa Türk Konfederasyon 2021 Kurban Kampanyası doğrultusunda bağışlanan kurbanların, Pandemi koşulları dikkate alarak Romanyada dualar eşliğinde Avrupa Türk Konfederasyon görevlileri gözetimi altında kesimleri gerçekleştirildi. Romanyada Kurban Kampanyası koordinatörü ve organizatörü Cemaledin Çankaya Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte bu faaliyeti gerçekleştirdiler. Bu kampanyayi Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu Genel Sekreteri Sn. Sadettin Şimşek ve Roterdam Versam Teşkilat Başkanı, Mustafa Şeniyurek yürüttüler. Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu, Köstence, Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Amzacea, Tuzla, Medgidia, Cernavoda, Har;ova, Fantana Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi ve Lazu köylerine kurban yardımları yaptılar. RDTB Başkanı Osman Fedbi ve bu köylerin şube başkanları Federasyon üyelerine Dobruca bölgesini ve buradaki türkleri tanıttılar. Hollanda Demokratik Türk Dernekleri Federasyonu Başkanına ve Romanya ya gelen federasyon temsilcilere, soydaşlara yapmış oldukları yardımlardan dolayı teşekkür ederiz.

Türk Birliğinde Kurban Bayram

Cenâb-ı Hakk’ın “Rabbin için namaz kıl, kurban kes” emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah’ın rızasını kazanmaktır. Kurban, Islam dini terimi olup, Allah’a yaklaşmak ve Allah rızasına ermek niyetiyle kesilen hayvan demektir. Kurban, Allah’a teslimiyeti ve ona karşı şükür içinde olmayı ifade etmektedir.
Bu itibarla Kurban ibadetinin hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sayede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah’tan niyaz ederim.

Sărbătoarea Sacrificiului

Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna „zilhigge” a calendarului musulman şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca, Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh).
Această sărbătoare datează de pe vremea profetului Ibrahim (Abraham) şi comemorează supunerea Profetului Ibrahim în faţa lui Allah. Allah i-a ordonat lui Ibrahim să-şi sacrifice unicul fiu încercăndu-i astfel credinţa. De dragul lui Allah, Ibrahim a fost de acord a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului. Acest eveniment este recunoscut atât de religia creştină cât şi de religia iudaică.
În prima zi de sărbătoare bărbaţii musulmani, se adună dimineaţa în geamii pentru a îndeplini slujba de sărbătoare. După finalizarea rugăciunii şi a ritualului, bărbaţii se felicită între ei, iar copiii, îmbrăcaţi cu haine noi, îi aşteaptă în faţa geamiei pentru a le săruta mâna, moment din care începe oficial sărbătoarea. După rugăciunea de Bayram, până la apusul celei de-a treia zi de sărbătoare, persoanele care îşi permit financiar, sacrifică un animal (oaie, vacă, capra, cămilă)pe care îl împart nevoiaşilor.
Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională reprezentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci de la filiale. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R.

Recepția oferită de Consulatul Republicii Turcia la Constanța cu prilejiul Sărbătorii Sacrificiului

O delegaţie condusă de preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a participat la recepţia oferită cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului, de către consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, miercuri, 21 iulie 2021 la reşedinţa sa. Din delegaţie au făcut parte: secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, vicepreşedintele UDTR, prof. Accan Mologani, preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedinta comisiei de femei, Filiz Ismail şi preşedintele comisiei de tineret, Harun Osman.
La eveniment au participat şi jurnalişti din cadrul redacţiei „Hakses” şi Radio T. Alături de liderii UDTR s- a aflat şi fostul subprefect al judeţului Constanţa, Şenol Ali.

Bayramlașma

21 Temmuz 2021 Çarşamba günü Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Emre Yurdakul tarafından Kurban Bayramı münasebetiyle verilen resepsiyona R.D.T.B. Başkanı Müh. Fedbi Osman katıldı. Heyet, Romanya Demokrat Türk Birliği Genel Sekreteri Ervin İbraim, Başkan Yrd. Accan Mologani, Kültür Komisyon Başkanı Serin Türkoğlu, Kadınlar Komisyon Başkanı Filiz İsmail ve Gençlik Komisyon Başkanı Harun Osman’dan ibaretti.
Etkinliğe „Hakses” ve Radyo T’den gazeteciler de katıldı. Romanya Demokrat Türk Birliği liderlerin yanı sıra Köstence ilçesinin eski Vali Yrd. Şenol Ali de bulundu.

Mesajul Preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului

„Celebrăm în perioada 20-23 iulie una dintre cele mai mari sărbători religioase a Islamului, Kurban Bayramı (Sărbătoarea Sacrificiului). Kurban Bayramı comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim, cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia pentru Allah, optează pentru confirmarea devotamentului faţă de divinitate. Sărbătoarea Sacrificiului este pentru noi, etnicii turci, atât un prilej de reflecţie asupra valorilor noastre spirituale, cât şi unul de a ne manifesta grija şi respectul faţă de semenii noştri. În aceste zile de sărbătoare, UDTR va distribui pachete cu carne din animale sacrificate (ovine şi bovine) conform tradiţiei, prin intermediul comisiei de religie şi cu sprijinul Federaţiei Turcilor din Olanda la sucursalele din întreaga ţară. Fie ca aceste zile de sărbătoare să vă găsească sănătoşi, să vă umple sufletele de bucurie şi mulţumire sufletească! Cei care au reuşit în acest an să îndeplinească ritualul pelerinajului la locurile sfinte, Mecca şi Medina, să poarte pururi în suflet, un gând pios pentru întreaga omenire! Sărbători binecuvântate să aveţi! Kurban bayramıız mübarek olsun!”

Festivalul Săptămâna Interetnică

În municipiul Tulcea, în perioada 25-31 iulie 2021, s-a desfăşurat cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Săptămâna Interetnică organizat de Centrul European pentru Diversitate, EUdivers, în parteneriat cu minorităţile din judeţul Tulcea, printre care şi sucursala Tulcea a UDTR.
Festivalul a fost organizat în cadrul unui proiect omonim, devenind deja o tradiţie locală, care atrage anual, în ultima săptămână a lunii iulie, numeroşi spectatori la scena din Piaţa Civică a municipiului Tulcea.
Preşedintele EUdivers, Cornel Ditcov, a declarat pentru AGERPRES că cea de-a XVI-a ediţie a evenimentului a fost precedată de ateliere de dans care au început pe data de 18 iunie şi s-au încheiat vineri, 30 iulie.
„Urmează desfăşurarea atelierelor de meşteşuguri tradiţionale care vor avea loc în perioada 25-31 iulie, înainte de începerea spectacolelor, între orele 17.00 şi 19.00, la Casa Avramide. Atelierele sunt o noutate a festivalului. Vor fi două zile de gastronomie tradiţională, trei zile de pictură tătară, o zi de cusături tradiţionale şi o zi de pictură pe apă”, a afirmat preşedintele asociaţiei.
În cadrul proiectului s-au organizat mai multe ateliere tematice: dans, meşteşuguri tradiţionale, gastronomie, organizare evenimente publice în cadrul cărora membrii grupului ţintă au fost familiarizaţi cu diversitatea culturală specifică Tulcei. Cele 7 ateliere sunt o noutate a festivalului, menite să promoveze meşteşugurile tradiţionale ce s-au desfăşurat în aceeaşi perioadă la Casa Avramide. Programul a inclus 2 ateliere de gastronomie, pictură pe pânză, broderie, pictură pe lemn, pictură pe apă, tehnica ebru. Au fost două zile de gastronomie tradiţională, trei zile de pictură pe lemn, o zi de cusături tradiţionale şi o zi de pictură pe apă, tehnica Ebru.
Centrul Cultural Turc Yunus Emre din Constanţa a răspuns invitatiei UDTR- sucursala Tulcea, participând la organizarea atelierului de pictură pe apă, tehnica Ebru.
O altă noutate a Festivalului Săptămâna Interetnică a fost spectacolul de teatru oferit de comunitatea italiană.
În această perioada a festivalului, în fiecare seară, pe scena din Piaţa Civică s-au desfăşurat spectacole artistice ale minorităţilor etnice. În seara dedicată minorităţii turce, programul artistic a fost prezentat de ansamblul TUNA al UDTR sucursala Tulcea, ce a prezentat dansuri tradiţionale specifice turcilor. La acest festival, ce reprezintă de ani de zile cel mai important eveniment interetnic la nivel naţional, printre oficialităţi şi invitaţii de onoare, a fost prezent şi domnul Iusein Ibram, deputat al UDTR. Felicitări tinerilor ansamblului Tuna şi coordonatorului grupului, Nurten Mahmudi, ce promovează tradiţiile din cultura turcă şi astfel aduc o contribuţie la cunoaşterea, dezvoltarea şi perpetuarea culturii turce.

Hac İbadeti

İslâm’ın beş esasından birisi de hac’dır. Medine’de hicretin dokuzuncu yılında farz kılınmıştır. Yüce Allah’a kulluk maksadıyla yapılan hac, hem mal ve hem de beden ile yapılan bir ibadettir. Hac; akıllı, ergenlik çağına gelmiş, hür ve zengin olan her Müslüman üzerine farzdır.
Haccın farz oluşuyla ilgili olarak Kur’an-ı Kerim’de şöyle buyurulmuştur: “Gitmeğe gücü yetenlerin Kabeyi ziyaret etmeleri, Allah’ın insanlar üzerinde bir hakkıdır” (Âl-i İmran Suresi, Âyet: 97).
Bu ayet-i kerimeden de anlaşılacağı gibi hac’da aranan zenginlik zekat ve kurbandaki gibi nisab’a bağlı değildir. Kişinin hacca gidip gelecek kadar parası varsa ve hac yolculuğu süresi boyunca çoluk çocuğuna yetecek kadar nafaka bırakabiliyorsa o kişiye hac farzdır. Aynı zamanda aile efradının giyecek ve yiyecek borcunun da olmaması gerekiyor.
Bir Müslüman bir vesile ile, (şoför olarak, görevli olarak veya davetli olarak) hac döneminde orada bulunur ve hac görevlerini yerine getirirse yine hacı olur. Yani kişi böyle bir görevle hacca gider de daha sonra zengin olursa tekrar hacca gitme mecburiyetinde değildir. Önemli olan, Müslüman’ın ömründe bir defa hacca gidip hac’la ilgili görevleri yerine getirmesidir.
Yüce Peygamberimiz (S.A.V.) de şöyle buyurmuştur: “İslâm beş esas üzerine kurulmuştur: Allah’tan başka ilah olmadığına ve Muhammed’in Allah’ın Resülü olduğuna şahitlik etmek, namaz kılmak, zekat vermek, Kâbeyi ziyaret etmek ve Ramazan orucunu tutmak”. (Buhari, İman, 2)
Haccın mü’minlere birçok faydası vardır. Bu faydaları şöyle özetleyebiliriz:
Allah rızası için hac ibadeti yapan kimsenin küçük günahları affedilir. Nitekim Peygamber Efendimiz: “Kim Allah için hacceder de hac esnasında kötü sözlerden ve Allah’a karşı gelmekten sakınırsa, annesinin onu doğurduğu günkü gibi (günahlarından arınmış olarak) hac’dan döner” buyurmuştur. (Buharı, Hac, 4)
Bu hadis-i şeriften anlaşılacağı gibi öncelikle hac ibadeti yalnız Allah rızası için yapılmalı, gösteriş ve riyadan da uzak olmalıdır. Yüce Rabbimiz Kur’an-ı Kerimde; “Haccı ve umreyi Allah için tamamlayın” buyurmaktadır.
Bu nedenle, kişi hacca giderken kul hakkıyla gitmemelidir. Mutlaka akraba ve komşularından helallik almalıdır. Varsa işlediği büyük günahları kesinlikle terk etmeli, tövbe etmeli ve tekrar aynı günahlara dönmemeye karar vermelidir.
Hac bir sabır okuludur. Hac ibadetinde birtakım meşakkat ve zorluklar vardır. Hiçbir ibadette “kolaylaştır” ibaresi yokken, haccın niyetinde, “Bunu bana kolaylaştır” ibaresi bulunmaktadır. Bu nedenle hacı adayları, hac yolculuğu esnasında ve hac farizalarını ifa ederken karşılaştıkları her türlü sıkıntılara sabretme mecburiyetindeler. Hiçbir şekilde başka hacı adaylarına eziyet etmemeleri gerekir. Örneğin; Tavaf esnasında çoğu kez hacılarımız hacerul esvedi öpmek isterken başkalarına eziyet etmektedirler. Halbuki hacerul esvedi öpmek sünnet, başkalarına eziyet etmek ise haramdır. Bu nedenle hacılarımız son derece sabırlı olmalıdırlar.
Hac, İslam’daki tevhid inancının en güzel göstergesidir. Hac esnasında dünyanın her tarafından gelen, renkleri, dilleri, ırkları ve kıyafetleri farklı Müslümanlar, her türlü vasıf ve rütbelerini bırakarak, beyaz ihramlar içerisinde Beytullahı tavaf ederken, sa’y yaparken, Arafat’ta, Mina’da ve Müzdelife’de adeta tek bir vücut oluşturmaktadırlar.
Çünkü diller ve renkler farklı olsa da aynı samimi duygularla hep birlikte; “Lebbeyk, Allahümme lebbeyk, Lebbeyke la şerike leke lebbeyk. İnnel hamde ve’nimete leke vel mülk, La şerikelek.” (Allahım davetine isteyerek uydum, emrine amadeyim. Eşin ve ortağın yoktur. Sana yöneldim, hamd senin, nimet senin, mülk de senindir. Eşin ve ortağın yoktur) sedalarıyla o mukaddes beldeleri inletmektedirler.
Hac ibadeti sayesinde Müslüman, Peygamberimizin doğduğu, büyüdüğü, Kur’an-ı Kerim ayetlerinin indiği, inanç uğruna çeşitli sıkıntı ve ızdırapların çekildiği, İslâm Dininin dünyaya yayıldığı, her köşesi mübarek hatıralarla dolu olan kutsal yerleri ve makamları görür, böylece de maneviyatını yükseltir ve dini duygularını kuvvetlendirir.

Patrimonii multiculturale

Alături de peste 500 de dansuri dobrogene, dintre care multe au fost demult uitate, Geamparaua (sau geamparalele) reprezintă unul dintre cele mai cunoscute dansuri dobrogene. Cu un stil coregrafic foarte bine conturat şi unic în România: ritm puternic şi reţinut, lejer şi accentuat, unduios şi punctat, dansurile dobrogene inspiră libertate, creativitate şi lejeritate, asemenea locuitorilor acestor meleaguri.
Uniunea Democrată Turcă din Romania, prin comisia de cultura, a participat, în perioada 29 – 31 iulie, la programul de încheiere a proiectului „Multicultya-Patrimonii multiculturale şi yachting pe patrimoniul natural Marea Neagra pentru o dezvoltare a turismului creativă şi durabilă în zona transfrontalieră Constanţa - Dobrich” implementat de Fundaţia Umanitară Clopot, în parteneriatcu EICT Eureca, început anul trecut în luna octombrie. Proiectul deschide poarta spre cunoaşterea multiculturală a spaţiului transfrontalier Constanţa – Dobrich. Pachetul turistic TURISM TRANSFRONTALIER - 3 ZILE YACHTING TOUR reprezintă o abordare nouă prin care se valorifică bogaţia naturală, comună zonei transfrontaliere România-Bulgaria. Turiştii au parte de un program diversificat, care să-l ajute să descopere „alte vieţi, alte suflete’’şi se pot bucura de o combinaţie între aventura călătoriei cu yachtul şi descoperirea culturii, tradiţiilor, gastronomiei, dar şi a bogăţiilor naturale, a valorilor spirituale specifice zonei într-un mediu autentic. Organizarea evenimentului este o demonstraţie pentru grupul ţintă că se poate prelungi sezonul turistic estival de la ţărmul Mării Negre, prin acest tip de oferte. Proiectul realizat a fost cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltarea Regională în cadrul programului Intereg V-A Romania-Bulgaria şi a cuprins obiceiuri de nuntă pentru fiecare etnie, respectiv : dobrogeni, turci, tătari, aromâni, romi si bulgari. Activităţile proiectului au cuprins programe de elaborare, studiu, definire, promovare, implementare şi dezvoltare de servicii împreună cu realizarea unui show artistic multicultural care s-a finalizat cu un film. Tema abordată a fost nunta tradiţională a şase etnii, cu scopul de a prezenta tradiţiile de nuntă ale fiecărei etnii. UDTR a fost reprezentat de Comisia de Cultura, prin preşedinte Serin Türkoğlu şi Melek Osman, vicepreşedintele comisiei. Membrii comisiei de tineret împreună cu dansatorii Ansamblului Delikanlılar – Fidanlar au fost artiştii momentelor tradiţionale prezentate în cadrul proiectului.
La populaţia turcă, în special la cea din mediul rural, legăturile de familie sunt foarte puternice. Chiar dacă îşi au gospodăriile proprii, feciorii îşi fac casele împrejurul celei a tatălui lor, pentru ca în acest fel tot neamul să fie la un loc. Foarte rar un tânăr căsătorit se stabileşte în casa socrilor (iç güvey), deoarece această faptă este privită cu dispreţ de societatea turcă, iar tânărul respectiv devine ţinta unor ironii usturătoare şi este privit cu dispreţ. Familia turcă este organizată astfel în primul rând din motive economice. Rudele din partea tatălui sunt considerate mai apropiate decât cele ale mamei, care sunt de obicei neglijate. Căsătoria se încheie de obicei prin înţelegere între familiile tinerilor (sözkesen). În ziua căsătoriei religioase (nikah), tinerii miri nu se vedeau. Această legare spirituală se făcea prin respectarea unor reguli tradiţionale. Primul pas este făcut de tatăl mirelui, care împreună cu 2-3 apropiaţi, în general fraţi, vecini, prieteni, împreună cu imamul cartierului îl întreabă pe mire dacă este de acord să se căsătorească. După ce primesc răspunsul favorabil al acestuia, acest grup, mai puţin mirele, se îndreaptă spre casa miresei unde sunt aşteptaţi tot de un asemenea grup de bărbaţi. Dintre aceştia, câte unul din fiecare parte, doi sunt părinţii spirituali (vekil baba), iar alţi doi sunt martori şi garanţi ai evenimentului (sadıç). La această întâlnire a celor două părţi, după îndeplinirea ritualurilor părinţii îşi dau binecuvântarea şi imamul merge în camera unde mireasa însoţită de mamă, mătuşi, surori, prietene, vecine, este întrebată dacă este de acord să se căsătorească cu bărbatul care şi-a îndeplinit obligaţia şi o cere în căsătorie. Este întrebată de trei ori şi tot de trei ori aceasta răspunde. După primirea răspunsului pozitiv al fetei, imamul se întoarce la grupul de bărbaţi cu vestea încheierii căsătoriei. Înainte de un mic ospăţ, pregătit de rudele fetei, tânăra mireasă este pusă să servească cafeaua pregătită de ea. Această cafea, după cât este de dulce, demonstrează încă o dată tuturor gradul de încântare al fetei în înfăptuirea acestui legământ sacru. Bineînţeles că acest moment este precedat de un ceremonial religios (mevlid). După ospăţ rudele mirelui pleacă mulţumiţi să-i dea vestea bună bărbatului-mire, care aşteaptă emoţionat şi de ce nu îngrijorat primirea veştii. La sărbătorirea nunţii participă toate rudele şi prietenii celor două familii. Într-o atmosferă de bucurie şi voie bună toată lumea cântă, dansează şi servesc din bucatele tradiţionale pregătite de cele mai bune bucătărese (aşçı) ale comunităţii respective.

Tabăra culturală, etnică şi de limbă maternă

În luna iunie, Uniunea Democrata Turcă din Românaia a organizat Tabăra culturală, etnică şi de limbă maternă în localitatea Obzor din Bulgaria. La acest eveniment, devenit deja tradiţie, au participat turci din ţările balcanice.
Evenimentul a fost organizat de către Comisia de cultură a UDTR coordonată de către Serin Turkoğlu.
Preşedintele UDTR, Osman Fedbi, a declarat: „tabăra de limbă maternă este o acţiune organizată anual, în timpul verii, cu scopul de a perfecţiona cunoştinţele de limba şi civilizaţie turcă a membrilor comunităţii. Alături de membrii comunităţii turce au participat la acest eveniment şi preşedinţii sucursalelor UDTR. Ne bucurăm că am reuşit să organizăm şi în acest an acest eveniment şi speră să consolidăm legăturile stabilite cu alte comuinităţi de turci.”
Scopul acestui program este de a crea noi legături între comunitaţile participante şi de a găsi soluţii pentru problemele existente. Împreună cu musafirii sosiţi la Obzor s-au discutat schimbările intervenite în ultimii ani pe plan cultural şi educaţional.
Participanţii au luat parte la activităţi precum: vizionare de film documentar, exerciţii de învăţare şi perfecţionare a limbii turce, activităţi în aer liber, vizite la obiective culturale şi turistice etc.
Prin urmare, peste 70 de persoane din comunitatea turcă din România au avut prilejul de a se familiariza cu personalitaţile marcante ale culturii şi civilizaţiei turce.
Rezultatele estimate pentru acest proiect şi în mare parte, realizate, au fost o mai bună cunoaştere a limbii materne de către participanţi, o mai bună cunoaştere între membrii comunităţilor de turci ce traiesc în balcani.

24 Temmuz’da, Türkiye’de “Gazeteciler ve Basın Bayramı” kutlanıyor

24 Temmuz 1908 tarihi basımdan sansürün kaldırıldığı tarihtir ve bu tarih 113 yıldır “Gazeteciler ve Basın Bayramı” olarak kutlanmaktadır.
En meşakkatli mesleklerden biri olan, azim ve fedakârlık gerektiren Gazetecilik, aynı zamanda kamuoyunun objektif ve tarafsız habere ulaşmasını sağlayan ve modern dünyadaki en etkili iletişim araçlarından biri olarak da öne çıkmaktadır.
Yine basın sektöründe faaliyet göstermekte olan objektif, tarafsız ve toplumsal ilkeleri benimsemiş basın mensupları da demokrasiyi, hukuku ve vicdanı gözeterek kamuoyunu aydınlatmak için gece gündüz demeden özveri ile çalışmalarını sürdürmektedir.
İnsanların en temel ihtiyaçlarından biri olan doğru haber alma hakkının savunucuları olan ve asılsız haberler ile mücadele eden tarafsız gazeteciler, “Basın Özgürlüğü” kavramının ne kadar değerli bir olguyu ifade ettiğini de ayrıca ortaya koymuşlardır.
Osmanlı Devleti döneminde gazetelerin baskıdan önce kontrol edilmesini içeren uygulamanın 24 Temmuz 1908’de II. Meşruiyet’in ilanıyla son bulması, Türk basınında sansürün kaldırılması olarak kabul edilmektedir. Türkiye Gazeteciler Cemiyeti tarafından 1946 yılında Basın Bayramı ilan edilen 24 Temmuz, Türk basını ve gazetecilerinin basın özgürlüğü için verdikleri mücadelenin vurgulandığı bir gün olarak kutlanıyor.
Türkiye’de Basın Bayramı özellikle Türkiye Gazeteciler Cemiyeti ile kutlanmakla birlikte, her il ve bazı ilçelerde de Basın Bayramı ayrı ayrı kutlanmaktadır. Basın Bayramında pek çok siyaset adamı, rektörler ve bazı belediye başkanları tarafından bildiri yayınlanmaktadır. Bildirilerde Basın Bayramının önemine değinilerek, özellikle Türk basınındaki sansür ile ilgili konular bu bildirilerde yer almaktadır.
Kişilerin özel hayatlarına saygıyı, kişisel hak ve özgürlükleri temel alarak tarafsızlık içinde çalışmalarını yürüten basın, demokratik toplumların en önemli güvencelerinden biridir.
Farklı görüş ve düşüncelerin seslendirilmesinde ve ortak yaşama kültürünün gelişmesinde basının önemli görevler üstlendiği bir gerçektir. Demokratik kültürün ayrılmaz bir parçası olan basın kuruluşlarıdır; etik değerlere ve hukuka uygun, tarafsızlık içinde, doğru haber yapması, kişi haklarına ve özel hayata saygılı, toplumun hassasiyetlerine özen gösteren bir şekilde görev yapması ve gazetecilik mesleğinin saygınlığı açısından büyük önem taşımaktadır.
Büyük Önder Gazi Mustafa Kemal Atatürk’ün, “Basın, milletin müşterek sesidir. Bir milleti aydınlatma ve irşatta, bir millete muhtaç olduğu fikrî gıdayı vermekte, hulâsa bir milletin hedefi saadet olan müşterek bir istikamette yürümesini teminde, basın başlı başına bir kuvvet, bir mektep, bir rehberdir.” sözü basının önemini ve basın mensuplarının üstlendiği büyük sorumluluğu en güzel şekilde ortaya koymaktadır.
Bu yolda emek veren tüm basın çalışanlara teşekkür ediyorum. Böylesine önemli bir görevi yerine getirmek için halen emek veren, hayırlı hizmetlerde bulunarak, tüm basın çalışanlarının ‘24 Temmuz Gazeteciler ve Basın Bayramı’nı kutlar en içten dileklerimle kutluyorum, tüm arkadaşlara sağlık, başarılar diliyorum, saygılarımı sünüyorum.

On iki dans eden prenses

Eski zamanların birisinde birbirinden güzel ve saygılı olan 12 tane prensesi olan bir kral varmış. Bu güzel mi güzel olan kızlar, oldukça büyük olan görkemli ve şatafatlı bir odada güzelce yaşıyorlarmış. Bu kral 12 tane olan ve çok sevip değer verdiği bu kızlarına olabildiğince dikkat ile koruyor ve prensesler yataklarına uyumaya gittiklerinden sonra, kızlara büyük odalarından çıkmamalarını tembih ediyormuş. Ancak sabah olup herkes uyandıktan sonra tüm ev halkının garibine giden bir olay her gün yaşanıyormuş. Bu olay ise prenseslerin ayakkabılarının yırtılması. Sanki yattıktan sonra 12 prenses durmadan koşuyor, zıplıyor ve dans ediyor gibiymiş. Kral her sabah olduğunda hayrete düşüyormuş ama yeni ayakkabılar da alıyormuş. Fakat yine de 12 adet güzel kızların yeni ayakkabıları aynı şekilde yırtılarak kullanılmaz hale geliyormuş. Başta kral ve yaverleri de durumu anlamıyor ve olayı çözemiyorlarmış.
Sonra yine bir gün kral bu durumdan bıkarak herkese demiş ki: “Hangi yiğit bu kızların ayakkabı sorununu çözerse o kişiyi istediği biri ile sonsuza dek evlendireceğim.” Ancak bu işin sonuna bir şart daha koymuş ve ardından kral eklemiş: “Ancak bu sorunu gelip de çözemez ise işte o zaman o kişinin kellesini alırım ona göre.” Ülkedeki birçok kendine güvenen delikanlılar ve ülke dışından birçok kişi gelmiş. Hepsi de günlerce 12 tane güzel kızın büyük odası önünde günler boyunca nöbet tutmuşlar. Ancak hepsinde aynı durum olan bir süre sonra uyuma baş gösteriyormuş. Günlerce odanın kapısının önünde nöbet tutmalarına rağmen hiçbir genç bu sorunun neden kaynaklandığını çözememiş ve onlar da hayrete düşmüşler. Üstelik bunun yanında ayakkabılar eskiyerek yırtılmaya devam ediyormuş.
Sonra bir gün temiz kalbi olan bir genç adam da şansını denemeye karar kılmış. Ve sarayın yolunu tutmuş. Yolda yavaş yavaş yürürken karşısına zayıf ve bitkin bir kadın çıkıvermiş. Kadının görünüşünden oldukça fakir birisi olduğu belliymiş. Genç adama, “Evladım açlıktan ölmek üzereyim bana verebileceğin yiyeceğin var mı?” Temiz kalpli olan genç, kadına yanında ne bulunduysa bütün yiyecekleri hemen vermiş. Yaşlı ve aç kadın çok sevinmiş. Ve genç adama daha önce bu yoldan geçen bir kişinin bile ona yardım edip yemek vermediğini söylemiş. Yaşlı kadın temiz kalpli gencin diğer kişiler gibi olmadığını anında anlamış ve genç adama sihirleri bulunan bir pelerin armağan etmiş. Ve demiş ki: “Bu sihirli pelerini ne zaman taksan o zaman seni hiç kimse göremez.” Gece saat 12’yi gösterdiği anda pelerini hızlıca tak ve 12 güzel prensesin olduğu büyük odaya gir. Böylelikle seni kimse göremeyecek ve sırrı çözebileceksin demiş. Ama unutmaman gereken bir nokta var: “Prensesler sana ne ikram ederse etsin onları yemeyip içmeyeceksin.” demiş.
Temiz kalpli olan genç adam kadının söylediklerini yapmak üzere saraya gitmiş. Muhafızlara prenseslerin sırrını çözmek için burada olduğunu söylemiş ve odaya doğru yola çıkmış. İlk gün temiz kalpli genç adam kapıda nöbet tutarken 12 prenses arasından en büyük olanı elinde büyük bir bardak limonata getirmiş ve “Susadıysanız lütfen için. Sizin için yaptık.” demiş. Temiz kalpli genç adam heyecandan yolda gördüğü yaşlı kadının söylediklerini unutmuş ve getirilen limonatayı içmiş. Bunun ardından kısa süre sonra uykuya dalmış. Sabah olduktan sonra genç uyanmış ve anlamsızca etrafına bakınmış. İkinci gece adam yine prenseslerin kapısının önünde nöbet tutmaya çıkmış. Bu gün de 12 prenseslerin arasından ortanca olanı elinde bir bardak meyve suyu getirmiş. Adam tüm gün kapıda nöbet tuttuğu için çok susamış ve getirdiği anda meyve suyunu hemen içmiş. Yine derin bir uykuya dalmış. Ertesi sabah uyandığı anda yaşlı kadının söyledikleri aklına gelmiş ve anlamış. “Prenseslerin bana verdiği içeceklerde uyku ilacı vardı.” Ardından kral onu ziyaret etmeye gelmiş ve: “İki günden beri sırrı çözemiyorsun bu gün son günün eğer çözemezsen zindana atılacak ve hiçbir şekilde çıkmayacaksın.” deyip odadan çıkmış. Adam bugün bu sırrı çözmeliymiş artık. Akşam olduğunda genç adam yine prenseslerin bulunduğu odanın kapısında beklemeye başlamış. Bu seferinde de 12 kızdan en küçük olanı elinde portakal suyu ile gelmiş ama genç adam artık olayı anlayıp teşekkür edip bardağı almış. Prenses odasına girince de bardaktaki portakal suyunu bir saksıya dökmüş. Ardından da o gece cidden de uykusu hiç gelmemiş.

anonim

Nuvela „Un scandal“

de Sabahattin Ali

Când am ajuns în oraşul acesta, în situaţia asta mă aflam.
Primul lucru pe care l-am făcut a fost să iau contact cu elitele intelectuale. Dar ce legătură, ce elite intelectuale!
Într-o noapte, parcă era a doua noapte de când sosisem în oraş, împreună cu unul dintre profesorii şcolii, am fost într-un loc cu pretenţii de club. Cinci, zece oameni adunaţi, ascultau la un radio. Când am intrat eu era o ceartă aprinsă, după ce am ascultat puţin, mi-am dat seama că era o ceartă despre muzica alla turca şi cea alla franca. Ce era ciudat, în afară de faptul că aceste tipuri de certuri erau ceva obişnuit la noi: „Alla franca nu e potrivită pentru sufletele noastre, e un zgomot uscat!” sau „Nu, alla turca e simplistă, monotonă, amorţeşte sufletele”, nu erau cuvintele preluate din articolele scrise de muzicologii noştri renumiţi, ci dialogul original care avea loc: unul dintre polemişti îi zicea altuia că, menţionând regiunea anatoliană din care se trăgea, acolo nu era posibil să auzi muzică alla franca, darămite să o înveţi şi să o înţelegi, iar celălalt îi răspundea că, de mic copil, urechea lui era obişnuită cu muzica alla franca, că unul dintre vecinii lui avea un gramofon foarte bun şi, încă de la şapte ani, sufletul lui era atât de pătruns de muzica alla franca, încât putea să fluiere „Valurile Dunării”. Lua, pasional, apărarea unei muzici care putea să facă să plângă, să râdă şi să bucure milioane de oameni, nu ca la noi, doar o mână de oameni, dădea exemple fără să aibă prea multe cunoştinţe despre compozitori şi vieţile lor. Numai că, în timpul ăsta, mi-a atras atenţia faptul că a încurcat numele unor artişti de cinema cu numele unor muzicieni. Pentru că a încercat să–şi convingă auditoriul, profitând că cinematografia nu era un subiect prea serios, tânărul acesta m-a enervat şi m-am băgat şi eu, imediat, în vorbă:
– Prietene, ăsta este un artist, dar nu ştiu dacă e şi compozitor!
Celălalt răspunse, fără niciun pic de ezitare:
– Ei, şi tu acum, am spus greşit, voiam să zic…
De data asta aruncă la mijloc numele portarului echipei maghiare care venise la Istanbul, iar eu mi-am dat seama că tânărul ăsta n-are nicio treabă nici cu cinematografia, nici cu sportul, cu atât mai mult cu muzica.
Când am fost întrebat care este părerea mea, am zis „Jur pe Dumnezeu, nu prea mă pricep!” şi am tăcut.
După puţin timp, trecând la subiecte mai serioase, polemica a ajuns la politică:
– Criza e nemiloasă, nu ştiu ce se va întâmpla cu noi!
– Ah, de s-ar isca un război!
– Eşti nebun?
– De ce? Noi nu ne-am băga în război. Am trecut printr-un război mondial… Cum rămânem neutri, cum vindem ouă ţările care se luptă, vindem găinile, vindem grâul, ia să vezi dacă mai rămâne vreo criză.
Într-adevăr, nu mă gândisem la asta. După puţin timp, unul dintre membrii consiliului spuse că, anul acesta, din cauza secetei, recolta nu s-a făcut şi că va trebui să se importe grâu din afara ţării. N-am putut să înţeleg ideea asta.
Un inginer vorbi despre literatură, un doctor povesti despre florile din grădina lui şi un profesor de liceu critică noul plan urbanistic al primăriei. În sfârşit, intelectualii ăştia, care atacaseră până acum subiecte grele, trecură la vreme, iar eu, în timpul acesta, aflasem că un învăţător ceruse divorţul de soţia sa, că domnul farmacist Nahit a mâncat serios bătaie la o petrecere, că nişte elevi se duseră după şcoală la o cafenea cu reputaţie proastă şi că unul dintre funcţionarii importanţi, pentru că şi-a lăsat salariul la masa de poker, nu s-a mai putut întoarce acasă. După ce se termină şi discuţia asta, câţiva căscară şi, toată lumea, încet, încet, începu să plece acasă. Ciudaţi mai sunt şi intelectualii ăştia ai ţării…

Traducere: Ilhan Ibram

internet

“Bir Skandal”

Bu şehre geldiğim zaman işte vaziyetim bu merkezde idi.
İlk olarak şehrin münevver sınıfı ile temasa geldim; ama ne temas, ne münevver sınıf!
Bir gece, galiba geldiğimin ikinci gecesi idi, bizim mektebin muallimlerinden biriyle kulüp kılıklı bir yere gittik. Beş on kişi toplanmış, güya radyo dinliyorlardı. Ben girdiğim zaman hararetli bir münakaşa vardı; biraz dinleyince alaturka-alafranga musiki münakaşası olduğunu anladım. İşin tuhafı, bu münakaşa bizde mutat olduğu üzere: “Alafranga bizim ruhumuza uygun değildir, kuru gürültüdür!” veya “Hayır, alaturka basittir, monotondur, ruhları uyuşturur.” gibi, meşhur musikişinaslarımızın makalelerinden alınma cümlelerle değil, gayet orijinal bir tarzda cereyan ediyordu: Münakaşacılardan biri ötekinin Anadolu’nun bir köşesinde bulunan memleketini zikrederek orada alafranga musikiyi öğrenmek ve anlamak değil, duymak bile mümkün olmadığını söylüyor, diğeri ise çocukluğundan beri alafranga ile kulağı dolu olduğunu, memleketindeki bir komşularının mükemmel bir gramofonu bulunduğunu ve daha yedi yaşında iken “Tuna Dalgaları”nı ıslıkla çalacak kadar ruhunun alafrangaya ısındığını ileri sürüyordu. Bizdeki gibi beş on kişiyi değil, milyonlarca adamı iki dakikada ağlatmak veya güldürmek ve neşelendirmek iktidarında olan bir musikinin hararetle müdafaasını yapıyor, büyük bestekarlardan ve onların hayatlarından, pek de münasebeti olmayarak misaller getiriyordu. Yalnız bu sırada bazı sinema artisti isimlerini musikişinas isimleri diye yutturduğu nazarı dikkatime çarptı. Sinema gibi pek de ciddi olmayan bahislerdeki cahilliklerinden istifade ederek karşısındakileri mağlup etmeye çalışan bu genç sinirime dokundu ve hemen söze karıştım:
-Aman birader, bu isimde bir artist vardır, ama bestekar var mı bilmiyorum!
Öteki hiç tereddüt etmeden cevap verdi:
“Şey canım, yanlış söyledim, şey diyecektim…”
Bu sefer de İstanbul’a gelen Macar takımı kalecisinin ismini attı, ben de bu delikanlının musikide değilse bile sinema ve spor hususunda epeyce malumatlı olduğunu tespit ettim.
Bana fikrim sorulduğu zaman, “Vallahi pek aklım ermez!” diyerek sustum.
Bahis biraz sonra daha ciddi meselelere, siyasiyata intikal etti:
“Buhran fena, halimiz ne olacak bilmem!”
“Ah bir harp çıksa!”
“Deli misin be!”
“Neden? Biz harbe karışmayız. Umumi harpte tecrübesini gördük… Bu sefer bitaraf kaldık mı, sat harp eden milletlere yumurtayı, sat tavuğu, sat buğdayı, bak buhran filan kalıyor mu?”
Hakikaten ben bu usulü düşünmemiştim; yalnız pek az bir zaman sonra daimi encümen azasından biri bu sene kuraklık yüzünden mahsul olmadığını ve hariçten buğday ithal edilmesi lazım geldiğini söyledi. Bu fikri biraz evvel musip mütalaa (doğru, isabetli düşünce) ile bir türlü telif edemedim.
Bir mühendis uzun müddet edebiyattan, bir doktor bahçesinde yetiştirdiği çiçeklerden bahsetti ve bir lise muallimi belediyenin yeni yaptırdığı şehir planını tenkit etti. Nihayet bu ciddi bahislerden yorulan münevverler sözü havaiyata döktüler; ben de bu “havaiyat” bahsi esnasında, bir ilk mektep hocasının karısından boşanma davası açtığını, eczacı Nahit Bey’in bir eğlencede fena halde dayak yediğini, bazı mektep talebesinin kötü şöhretli bir kahveye devam ettiklerini ve oldukça büyük memurlardan birinin dün akşam bütün maaşını pokere verdiği için iki gecedir evine gidemediğini öğrendim. Bu laflar da bittikten sonra birkaç kişi gerine gerine esnedi ve herkes yavaş yavaş şapkasını, bastonunu alarak evine dağıldı.
Yaman şeydi bu bizim memleketin münevverleri vesselam…

internet

Kavanozda Hızlı Kahvaltı

Malzemeler

Üzeri için:

Nasıl Yapılır?

  1. Bir kavanozun içine yulafı alın.
  2. Üzerine sütü ilave edin.
  3. Ardından tarçın ve balı ekleyerek güzelce karıştırın.
  4. Ağzını sıkıca kapatıp bir gece dolapta bekletin.
  5. Muzun kabuklarını soyun ve dilimleyin.
  6. Ceviz ve bademleri büyük parçalar halinde kırın.
  7. Dolapta beklemiş ve yumuşamış yulafları muz, Hindistan cevizi rendesi, kırdığınız badem ve cevizlerle birleştirin.
  8. Hızlı kahvaltınız hazır. Afiyet olsun.

internet

Mic dejun la borcan

Ingrediente

Pentru ornament:

Mod de preparare:

  1. Puneţi fulgii de ovăz într-un borcan.
  2. Adăugaţi lapte.
  3. Apoi adăugaţi scorţişoară şi miere şi amestecaţi bine.
  4. Puneţi capacul borcanului şi lăsaţi-o la frigider peste noapte.
  5. Curăţaţi şi feliaţi banana.
  6. Zdrobiţi nucile şi migdalele în bucăţi mari.
  7. Combinaţi ovăzul care a astat peste noapte la frigider cu banane, nucă de cocos, migdale zdrobite şi nuci.
  8. Micul dejun rapid este gata. Poftă bună.

Tantuni

Malzemeler

Servisi için:

Nasıl Yapılır?

  1. 300 gr dana antrikotu varsa fazla yağlı kısımlarını temizleyip küçük küpler halinde doğrayın. Üzerini geçecek kadar soğuk su ilavesiyle suyunu çekene kadar haşlayın.
  2. Wok ya da saç tavayı ocakta kızdırın. 2 yemek kaşığı pamuk yağını tavaya dökün ve haşlamış olduğunuz etleri de üzerine ilave edin. 1 çay kaşığı kırmızı toz biber ile birlikte karıştırdığınız 1 su bardağı suyu etlerin üzerine ara ara dökün.
  3. Etler suyu çektikten sonra ortadan ikiye kesip çekirdeklerini çıkardığınız 2 adet yeşil biberi de sac tavaya alın ve kavurmaya başlayın.
  4. Biberler de kavrulduktan sonra servis edeceğiniz lavaş ve sandviç ekmeğini etlerin üzerine bastırın, yağını alın.
  5. Doğranmış ve kabukları soyulmuş 2 adet domatesi de ilave ettikten sonra aralarda karıştırarak kısa bir süre daha pişirme işlemini sürdürün.
  6. Pişen tantuniyi sandviç ekmeği ve lavaşın içerisine yerleştirin, sumaklı soğanı da ekledikten sonra dilerseniz limon sıkarak tüketin. Afiyet olsun!

internet

Tantuni

Ingrediente

Pentru servire:

Mod de preparare

  1. Dacă antricotul de vită este mai gras, îndepărtaţi părţile grase în exces şi tăiaţi-le în cuburi mici. Adăugaţi suficientă apă rece pentru a acoperi şi fierbe până când apa este absorbită.
  2. Încingeţi wokul sau tigaia pe aragaz. Se pun 2 linguri de ulei în tigaie şi se adaugă carnea fiartă peste. Se toarnă un pahar de apă şi se amestecat cu 1 linguriţă de boia de ardei peste carne.
  3. După ce apa s-a evaporat, luaţi 2 ardei verzi, tăiaţi în jumătate şi scoateţi seminţele şi puneţi în tigaie.
  4. După ce ardeii sunt prăjiţi, puneţi lipia pe care o veţi servi peste carne şi scurgeţi uleiul în exces.
  5. După se adăugă 2 roşii tocate şi curăţate, continuaţi procesul de gătit pentru o perioadă scurtă de timp, amestecând.
  6. Puneţi tantuni-ul gătit în pâine lipie, adăugaţi ceapa frecată cu sumac.
    7. Poftă bună!