Teologie islamică pastorală la Universitatea „Ovidius” din Constanţa

În data de 3 martie la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, a avut loc o întâlnire bilaterală pentru evaluarea etapelor parcurse pentru realizarea obiectivelor din cadrul parteneriatului de colaborare cu Universitatea de stat Trakya, din Edirne – Turcia. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Universitatea „Ovidius” Constanţa, „discuţiile au reiterat interesul partenerilor pentru înfiinţarea unei catedre de Limbă şi civilizaţie română în cadrul Departamentului de Limbi balcanice, la Universitatea Trakya, şi posibilitatea organizării unor programe bilaterale de studii, cu dublă licenţiere, prin Programul Erasmus. În acest context au fost aprofundate detalii tehnice necesare înfiinţării programului internaţional de Limba şi literatura română, cu dublă licenţiere, în parteneriat cu Universitatea Trakya din Turcia.”
Întâlnirea, prezidată de rectorul UOC, conf. univ. dr. Dan Marcel Iliescu, a avut loc cu ocazia vizitei la Constanţa a prorectorului Universităţii Trakya, prof. dr. Murat Türkyilmaz.
„Suntem bucuroşi că întreprindem noi paşi în vederea realizării proiectelor din parteneriatul cu Universitatea Trakya şi că putem identifica noi oportunităţi de lucru în diverse domenii de studiu şi cercetare”, a declarat, în deschiderea întâlnirii, rectorul UOC.
„Această colaborare este extrem de importantă pentru noi şi ne vom strădui să explorăm cele mai eficiente oportunităţi de colaborare, în vederea înfiinţării programului şi acreditării acestuia de către ARACIS. Pentru a putea îndeplini normele impuse de sistemul Bologna, propunem varianta de studii 1 + 3 ani, în care primul an este cel pregătitor de limba română, următorii fiind reprezentaţi de un ciclu complet de studii, finalizat cu diplomă de licenţă”, a precizat decanul Facultăţii de Litere a UOC, conf. univ. dr. Alina Buzatu.
La rândul său, prorectorul Murat Türkyilmaz a afirmat că anual, peste 25.000 de studenţi străini solicită înscrierea la Universitatea Trakya şi aproximativ 5.000 sunt admişi, unii dintre aceştia putând să opteze, în viitor şi pentru studiul Limbii şi literaturii române în cadrul unui program internaţional, ce poate să fie acreditat de ambele universităţi.
De asemenea, în cadrul întâlnirii, oaspeţii au fost informaţi despre faptul că UOC, prin Facultatea de Teologie, răspunde favorabil solicitării de înfiinţare a programului de studii Teologie islamică pastorală, rectorul Dan Marcel Iliescu explicând că urmează să se iniţieze demersuri oficiale în acest sens.
Prezent la reuniune, Şeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, a declarat: „Mă bucur să îmi aduc aportul pentru realizarea acestui program de teologie islamică, unic, scopul nostru fiind să avem o programă analitică foarte bine pusă la punct şi să sprijinim calitatea actului educaţional”.
Oaspeţii turci au mai propus extinderea colaborării şi în direcţia proiectelor cu finanţare europeană în domeniul identificării microparticulelor de plastic din apa Mării Negre şi stimularea reluării mobilităţilor în cadrul programului Erasmus +.
La întâlnire au participat: Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, prorectorul pentru educaţie şi managementul calităţii, prof. univ. dr. Elena Condrea, prorectorul pentru relaţii internaţionale, studenţi străini şi rezidenţi, prof. univ. dr. Liliana Ana Tuţă şi preşedintele Senatului UOC, prof. univ. dr. Diane Vancea.

Firdes Musledin

Köstence “Ovidius” Üniversitesinde İlahiyat Fakültesi

3 Mart tarihinde Köstence “Ovidius” Üniversitesi ve Edirne Trakya Üniversitesi iş birliği ile Romanya’nın ilk ilahiyat fakültesinin kurulması için ilk adımlar atıldı.
“Ovidius” Üniversitesi Rektörü Prof. Dr. Dan Marcel İliescu ve Edirne “Trakya” Üniversitesi Rektör Yardımcısı Prof. Dr. Murat Türkyılmazın gerçekleştirdiği görüşmede ilahiyat fakültesinin kurulmasının yanı sıra eğitim, Rumen Dili ve Edebiyatı 1+3 Ortak Lisans Programı, akreditasyon, AB projeleri konuşuldu.
“Trakya” Üniversitesi Rektör Yardımcısı Prof. Dr. Murat Türkyılmaz, gerçekleştirdiği ziyarette “Ovidius” Üniversitesi Rektörü Prof. Dan Marcel İliescu ile bir araya geldi. Balkan Üniversiteler Birliği (BUA) çatısı altında birlikte hareket eden iki üniversitenin ortak projelere imza atacağını ifade eden Prof. Dr. Murat Türkyılmaz “Başta Erasmus+ olmak üzere değişim programları ile sosyal ve akademik iş birliği içerisinde olduğumuz Köstence “Ovidius” Üniversitesi ile ilişkilerimizi başka bir boyuta taşıyoruz. Romanya ve Türkiye’yi yakınlaştıracak, tarihî bağlarımızı güçlendirecek iş birlikleri geliştiriyoruz. Rumen Dili ve Edebiyatı Bölümünde 1+3 Ortak Lisans Programı çerçevesinde öğrencilerimize hem Romanya’da hem de ülkemizde eğitim vereceğiz. Ortak noktamız Karadeniz için Sınır Ötesi AB projeleri üretmek ve eğitimde akreditasyon gibi birçok konuda birlikte hareket etme kararlılığımızı vurguladık. İki üniversitenin atacağı adımlar Türkiye-Romanya dostluğunu geliştirecektir.” dedi.
Ovidius Üniversitesi Rektörü, Prof. Dan Marcel İliescu, Trakya Üniversitesi ile iş birliği geliştirmekten ötürü mutluğunu ifade ederek “Trakya Üniversitesi ile ortaklaşa projeleri hayata geçirmek için yeni adımlar attığımız ve çeşitli çalışma ve araştırma alanlarında yeni iş fırsatları belirleyebildiğimiz için mutluyuz. Bizim için son derece önemli olan bu iş birliği fırsatlarının hayata geçmesi için çalışmalarımızı hızlandırıyoruz.” dedi.
Görüşmede bulunan Romanya Müftüsü Murat Iusuf, kendisinin de yükseköğrenimi Türkiye’de tamamladığını vurgulayarak Trakya Üniversitesinin, Ovidius Üniversitesi başta olmak üzere Romanya üniversiteleri ile kurmuş olduğu iş birliklerinden mutluluk duyduğunu dile getirdi. Trakya Üniversitesinin bölgenin söz sahibi üniversitelerinden biri olduğuna dikkat çeken müftü, İlahiyat Fakültesinin kurulma çalışmalarının başlamasından ötürü Trakya Üniversitesi ve Köstence Ovidius Üniversitesinin yetkililerine teşekkür etti.
Toplantıya Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Emre Yurdakul, Ovidius Üniversitesi Rektör Yardımcıları Prof. Elena Condrea, Prof. Dr. Liliana Ana Tuţă da katıldılar.

Firdes Musledin

Romanya’da Türk Şehitleri Anma Günü Törenleri

18 Mart Çanakkale Zaferi ve Şehitleri Anma Günü vesilesi ile 935 şehidimizin yattığı Bükreş Türk Şehitliği ile Braila Türk Şehitliği’nde birer tören düzenlendi. Törende Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ve Askeri Ataşe Albay Alper Dilsiz günün anlam ve önemine binaen birer konuşma yaptılar. Daha sonra Şehitler için dua okundu. Büyükelçi Aramaz, şehit kabirlerine gül bırakarak Şehitlik defterine yazdı. Romanya Demokrat Türk Birliği Bükreş Şube Başkanı Şemsi Turhan tarafından da çelenk bırakıldı.
COVID 19 salgınının getirdiği kısıtlamalar nedeniyle Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu, Brăila’daki Türk Şehitler Mezarlığı’nda küçük bir çelenk atma töreni düzenledi. Türkiye Cumhuriyeti’nin Köstence Başkonsolosu Emre Yurdakul ve “Yunus Emre” Köstence Kültür Merkezi Müdürü Tuna Balkan, Brăila’daki Türk Şehitler mezarlığındaki anıta çelenk koydu. Törene R.D.T.B. Galaţi Şubesi Başkanı Gülten Abdula da katıldı.
18 Mart Çanakkale Zaferi 106.yıl dönümü! Türk’ün ve Türk askerinin adını tarihe altın harflerle kazıdığı 18 Mart Şehitler Günü her yıl çeşitli etkinliklerle anılıyor. Birinci Dünya Savaşı’nın cephelerinden biri olan 18 Mart Çanakkale Savaşı tarihi ile ilgili detaylar ise şöyle:
Zorlu koşullara ve büyük kayıplara rağmen tarihe geçen bir zafer kazandığımız 18 Mart Çanakkale Zaferi anlamı ve önemi geçmişten günümüze unutulmayacak izler bırakmıştır.
Kahraman Türk ordusunun Çanakkale Cephesi’nde verdiği mücadele yalnızca Türk tarihinin değil bütün dünya tarihinin akışını etkileyecek derecedeydi. Bu cephede alınan galibiyet dünya ülkelerinin güç dengelerini değiştirmiş ve yüce Türk milletinin belirleyici ve yönlendirici gücünü bir kere daha gözler önüne sermiştir.
Çanakkale Cephesi’nin Anadolu halkına verdiği azim, umut ve kararlılık Kurtuluş Savaşı’nın meşalesini de ateşlemiştir. Çanakkale, Türk ulusunun bağımsızlık ve hürriyet söz konusu olduğunda ne denli kararlı ve kahraman olduğunu sonsuza dek anımsatacak bir “anıtcephe” dir. Çünkü Türk ordusu üstün muharebe taktiklerini, silah gücü bakımından çok üstün bir güce karşı ustalıkla kullanmıştır. Bununla beraber dünya harp tarihi, Çanakkale’de Türk askerinin insancıllığını savaş alanlarında bile yitirmediğine, düşmanına dahi merhamet gösterebildiğine şahit olmuştur.
18 Mart tarihi kutsal vatan topraklarını canları pahasına koruyarak şehitlik makamına ulaşan yüce insanları bir kere daha hatırladığımız, minnettarlığımızı, şükran duygularımızı sunduğumuz kutlu bir gündür. İşte bu nedenle 27.06.2002 tarihinde 4768 sayılı kanunla 18 Mart, Şehitler günü olarak kabul edilmiştir.

Nurcan İbraim

Eroii turci comemoraţi în România

Ziua eroilor turci, marcată în fiecare an la 18 martie, a fost celebrată solemn de reprezentanţele diplomatice ale Republicii Turcia în România.

Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, şi colonelul Alper Dilsiz, au depus o coroană de flori şi au păstrat un moment de reculegere la Cimitirul Eroilor Turci din capitală, alături de alţi membri ai ambasadei. A mai fost depusă o coroană de flori şi din partea Uniunii Democrate Turce din România de către preşedintele Sucursalei UDTR Bucureşti, Şemsi Turhan.
Din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID 19, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a organizat o ceremonie restrânsă, de depunere de coroane la Cimitirul Eroilor Turci din Brăila. Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul şi directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, Tuna Balkan au depus o coroană de flori la monumentul aflat în Cimitirul eroilor turci din Brăila. La ceremonial a participat şi preşedinta Sucursalei UDTR Galaţi, Gülten Abdula.
Ziua de 18 martie este o zi istorică pentru naţiunea turcă, rămasă în conştiinţa turcilor de pretutindeni ca victoria de la Galliopoli. Lupta dată la Çanakkale la 18 martie 1915, în care şi-au pierdut viaţa zeci de mii de militari, nu a permis trecerea forţelor inamice prin strâmtoare, schimbând cursul istoriei. Războiul de la Çanakkale în care Mustafa Kemal Atatürk şi-a demonstrat geniul militar, a reprezentat un punct de cotitură pentru unitatea poporului turc şi pentru lupta naţională. În fiecare an, la 18 martie, Republica Turcia îşi comemorează eroii, atât în ţară cât şi în reprezentanţele diplomatice din străinătate.

Sorina Asan

Dialog interetnic şi interconfesional la Constanţa

Deputatul Iusein Ibram a participat la întrevederea muftiului Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, cu deputatul şi totodată, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Silviu Vexler. Întrevederea s-a desfăşurat la sediul Muftiatului Cultului Musulman din România în data de 18 martie. În cadrul întâlnirii, au fost abordate subiecte legate de implementarea unor proiecte viitoare comune în Dobrogea. Aşa cum se arată în cadrul unui comunicat de presă, al Muftiatului Cultului Musulman din România, proiectele viitoare comune „vor reprezenta un îndemn la consolidarea relaţiei de prietenie dintre cele două comunităţi religioase, reconfirmând astfel modelul de convieţuire pe care ambele comunităţi îl promovează în ţara noastră.”
Deputatul Silviu Vexler a vizitat pentru prima dată Moscheea Carol I, monument istoric, construit la începutul secolului XX la iniţiativa regelui Carol I în semn de respect pentru musulmanii din Dobrogea.
La finalul vizitei, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler a declarat: „Cred cu tărie în importanţa dialogului interreligios şi interetnic, în normalitate. Întotdeauna, dar mai ales acum. A fost o plăcere să răspund invitaţiei muftiului Cultului Musulman din România, domnul Muurat Iusuf, prin vizita la Comunitatea Musulmană şi Marea Moschee din Constanţa.
În aceeaşi zi, muftiul -cultului musulman din România, Murat Iusuf şi cei doi membri ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Iusein Ibram şi Silviu Vexler au avut o întrevedere al sediul Consiliului Judeţean Constanţa cu preşedintele Mihai Lupu. În cadrul întrevederii a fost abordat proiectul privind reconstrucţia lăcaşului de cult evreiesc Sinagoga Mare din Constanţa, care în acest moment se află într-o stare avansată de degradare. Aşa cum se arată în cadrul unui comunicat de presă al Consiliului Judeţean Constanţa, „preşedintele Mihai Lupu şi-a arătat sprijinul şi dorinţa de a găsi soluţii în vederea reabilitării şi punerii în valoare a acestei bijuterii arhitecturale. Lăcaşul de cult evreiesc va face parte din viitoarea viziune turistică de promovare şi dezvoltare a judeţului Constanţa.”
La întrevederea preşedintelui CJC Constanţa, Mihai Lupu, cu cei doi deputaţi din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi cu muftiul Murat Iusuf a luat parte şi preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep.

Sorina Asan

Köstence’de etnik ve dinler arası diyalog

Milletvekili İusein İbram, Romanya Müftüsü Murat İusuf ve aynı zamanda Romanya Yahudi Cemaatleri Federasyonu Başkanı Silviu Vexler ile toplantısına katıldı. Görüşme, 18 Mart’ta Romanya’daki Müftülüğü genel merkezinde gerçekleşti. Toplantıda, Dobruca’daki gelecekteki ortak projelerin uygulanmasına ilişkin konular ele alındı. Romanya’daki Müftülüğü’nün bir basın açıklamasında belirtildiği gibi, gelecekteki ortak projeler “iki dini cemaat arasındaki dostluğu güçlendirmek için bir çağrı olacak ve böylece bizim ülkemizde her iki toplumun da teşvik ettiği bir arada yaşama modelini yeniden teyit edecek.”
Milletvekili Silviu Vexler, Dobruca’daki Müslümanlara saygı göstergesi olarak Kral Carol I’in girişimiyle 20. yüzyılın başında inşa edilen tarihi eser Carol Camii’ni ilk kez ziyaret etti. Ziyaretin sonunda Romanya Yahudi Toplulukları Federasyonu başkanı,” Dinler arası ve etnikler arası diyaloğun önemine kuvvetle inanıyorum. Her zaman normalliğe inanıyorum, ama özellikle şimdi. Romanya Müftüsü Muurat İusuf’un Köstence’deki Müslüman Cemaati ve Ulu Camii ziyaretiyle davetine cevap vermek büyük bir zevkti.
Aynı gün, Romanya’daki Müslüman kültünün müftüsü Murat İusuf ve parlamentodaki ulusal azınlıklar grubunun iki üyesi İusein Ibram ve Silviu Vexler, İlçe Meclisi başkanı Mihai Lupu ile Köstence İlçe Meclisi merkezinde bir toplantı yaptı. Görüşmede Köstence’deki Büyük Sinagog Yahudi ibadethanesinin yeniden inşası projesine değinildi. Şu anda gelişmiş bir bozulma durumunda olan Sinagog tartışmanın genel kunosu oldu. Köstence İlçe Meclisinin bir basın açıklamasında gösterildiği gibi, “Başkan Mihai Lupu, bu mimari mücevheri iyileştirmek ve geliştirmek için çözüm bulma arzusunu ve desteğini gösterdi. Yahudi ibadethanesi, Köstence İlçesini tanıtma ve geliştirme konusundaki gelecekteki turist vizyonunun bir parçası olacak.“

Nurcan İbraim

Întrevedere a vicepremierului Kelemen Hunor cu ambasadorul Turciei

Ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, a continuat în luna martie, seria întrevederilor cu oficialităţile române, stabilite în contextul împlinirii a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia. Astfel, în data de 16 martie, diplomatul turc s-a întâlnit la Palatul Victoria cu viceprim-ministrul, Kelemen Hunor.
În cadrul întrevederii au fost abordate relaţiile economice şi culturale turco-române. „Întâlnirea este foarte actuală acum, în contextul în care, în acest an se împlinesc 10 ani de la încheierea Acordului de Parteneriat Strategic dintre cele două ţări, iar Guvernul României este interesat în continuarea acestui acord”, a declarat viceprim-ministrul Kelemen Hunor.
Vicepremierul României, Kelemen Hunor, a subliniat faptul că se lucrează la un cadru de reglementare financiară care să creeze predictibilitate şi siguranţă pentru investitori, să atragă şi să menţină investiţiile în ţară.
Cei doi oficiali au vorbit în cadrul întâlnirii şi despre turcii şi tătarii din Dobrogea. „Comunitatea maghiară din România are o relaţie bună cu aceste două minorităţi, avem aceleaşi obiective, prin urmare, cu siguranţă vom continua acest parteneriat!”, a afirmat Kelemen Hunor.
Vizita diplomatului turc, E.S. Füsun Aramaz, la Guvenul României, survine la o lună de la întâlnirea cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, în care a fost stabilită sărbătorirea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia prin intermediul a două proiecte culturale, un concert de muzică clasică şi o expoziţie de pictură care să evidenţieze orientalismul din Şcoala Românească de la Balcic.

Sorina Asan

Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor’un Türkiye Büyükelçisi ile Görüşmesi

Türkiye Cumhuriyeti’nin Romanya Büyükelçisi E.S. Füsun Aramaz, Romanya ile Türkiye arasındaki Stratejik Ortaklığın imzalanmasının 10’uncu yıldönümü bağlamında Romen yetkililerle gerçekleştirilen toplantılar dizisine Mart ayında da devam etti. 16 Mart tarihinde Türk diplomatı, Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor ile Victoria Sarayın’da bir araya geldi.
Görüşmede Türkiye-Romanya ekonomik ve kültürel ilişkileri ele alındı. Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor,” bu yıl iki ülke arasındaki Stratejik Ortaklık Anlaşmasının imzalanmasının üzerinden 10 yıl geçtiği ve Romanya Hükümeti’nin bu anlaşmayı sürdürmekle ilgilendiği bağlamında”, toplantı süresinde şu sözleri kullandı.
Romanya Başbakan Yardımcısı Kelemen Hunor, ülkedeki yatırımları çekmek ve sürdürmek için yatırımcılar için öngörülebilirlik ve güvenlik sağlayacak bir mali düzenleme çerçevesi üzerinde çalıştıklarını vurguladı.
Görüşmede iki yetkili, Dobruca’daki Türkler ve Tatarlar hakkında da konuştu. Kelemen Hunor ifadesine bu açıklamada bulundu: “Romanya’daki Macar toplumu bu iki azınlık ile iyi bir ilişkiye sahip, hedeflerimiz aynı, bu yüzden bu ortaklığa kesinlikle devam edeceğiz!“
Türk diplomat E.S. Füsun Aramaz’ın Romanya Hükümeti ziyareti Kültür Bakanı Bogdan Gheorghiu ile görüşmesinden bir ay sonra gerçekleşti. Romanya ile Türkiye arasında Stratejik Ortaklığın imzalanmasından bu yana geçen 10 yılın kutlamasının iki kültür projesiyle kuruldu. Bunlardan, Balçık’taki Romanya Okulunda bir klasik müzik konseri ve oryantalizmi vurgulayan bir resim sergisi oldu.

Nurcan İbraim

İstiklal Marşı kabulünün 100. yılı: İstiklal Marşı kabulü ve Mehmet Akif Ersoy

İstiklal Marşı kabulü 100. yılında kutlanıyor. Milli birlik ve beraberliğin yanı sıra bağımsızlığımızı anlatan İstiklal Marşı, Anadolu’da Millî Mücadele’nin devam ettiği sırada Mehmet Akif Ersoy tarafından kaleme alınmış, Birinci Türkiye Büyük Millet Meclisi tarafından 100 yıl önce milli marş olarak kabul edilmiştir.
Milli Şair Mehmet Akif Ersoy’un yazdığı Türkiye’nin ve Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti’nin milli marşı olan İstiklal Marşı’nın kabulünün üzerinden 100 yıl geçti. 1921 yılında yapılan yarışmaya 724 eser katılmış ama Mehmet Akif Ersoy’un yazdığı eser, 12 Mart 1921’de TBMM’de İstiklal Marşı olarak kabul edilmiştir. Bestesi Osman Zeki Üngör’e aittir. Orkestrasyonu Edgar Manas tarafından yapılmıştır.
Türk Kurtuluş Savaşı’nın başlarında, İstiklâl Harbi’nin milli bir ruh içerisinde kazanılması imkânını sağlamak amacıyla Maarif Vekaleti, 1921’de bir güfte yarışması düzenlemiş, söz konusu yarışmaya toplam 724 şiir katılmıştır. Kazanan güfteye para ödülü konduğu için önce yarışmaya katılmak istemeyen Burdur milletvekili Mehmet Âkif Ersoy, Maarif Vekili Hamdullah Suphi’nin ısrarı üzerine, Ankara’daki Taceddin Dergahı’nda yazdığı ve İstiklal Harbi’ni verecek olan Türk Ordusu’na hitap ettiği şiirini yarışmaya koymuştur. Yapılan elemeler sonucu Türkiye Büyük Millet Meclisi’nin 12 Mart 1921 tarihli oturumunda, bazı mebusların itirazlarına rağmen Mehmet Âkif’in yazdığı şiir coşkulu alkışlarla kabul edilmiştir. Mecliste İstiklâl Marşı’nı okuyan ilk kişi dönemin Milli Eğitim Bakanı Hamdullah Suphi Tanrıöver olmuştur. Mehmet Âkif Ersoy İstiklâl Marşı’nın güftesini, şiirlerini topladığı Safahat’a dahil etmemiş ve İstiklâl Marşı’nın Türk Milleti’nin eseri olduğunu beyan etmiştir.

anonim

Miraç Kandili

10-11 Mart 2021 gününe bağlayan gece, mukaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi olan ve pek çok ilahi lütuf ve ihsanla dolu Miraç Kandilini idrak ettik. İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculuğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: “Kendisine ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu (Muhammed’i) bir gece Mescid-i Haram’dan çevresini bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa’ya götüren Allah’ın şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla görendir.”
Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahi rahmet ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuçlarından biri, İslâm’ın beş temel esasından biri olan beş vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, imanın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah’a en sevimli olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva ehlinin göz aydınlığı, mü’minlerin miracıdır. Bu sebeple, her mü’min namaza başladığında, namazın kendisinin miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah’ın huzurunda bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şerefine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç, Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu geceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu, dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda hissedelim. Yüce Dinimiz İslam’ın “yaratılanı yaratandan ötürü sevme” prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül, ve ruh temizliğinden geçtiğini unutmayalım.
Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm Müslümanlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler. Camilerde Kuran-ı Kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliği, Medgidia, Valu lui Traian, Kobadin, Başpınar şubelerine ikramda bulundu. Allah dualarımızı kabul etsin.

Firdes Musledin

Sărbătoarea Miraj

În noaptea de 10-11 martie 2021 a avut loc Sărbătoarea Miraj care este din cele două părţi ale călătoriei nocturne a profetului Muhammed în timpul nopţiı. Miraj înseamnă înălţare şi reprezintă înălţarea lui Muhammed la cele şapte ceruri şi discuţia pe care a purtat-o cu Allah. Această călătorie a avut loc în noaptea de 27 Recep în cel de-al doisprezecelea an după revelaţie. Musulmanii postesc în timpul zilei de 27 Regep şi îndeplinesc fapte bune, iar seara se adună în moschei şi îndeplinesc rugăciuni. Călătoria nocturnă a fost „darul de alinare” pe care Allah i l-a făcut lui Muhammed, după moartea unchiului şi protectorului său, Abu Talib, şi moartea soţiei sale dragi Hatija.
Această călătorie este relată în Coran şi în hadith-urile profetului. Despre acest eveniment miraculos se vorbeşte în Sura Al-‘Isra şi Nacm.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Sfânt: Mărire Celui care l-a dus pe robul Său în timpul unei nopţi de la Moscheea Al-Haram la Moscheea Al-Aqsa, a cărei împrejurime am binecuvântat-o, ca să-i arătăm din semnele Noastre. El este cu adevărat Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul!” (Coran, Sura Al-‘Isra, 17:1).
„Aceasta este o dezvăluire ce i-a fost dezvăluită./ I-a făcut-o cunoscut-ă cel tare la putere, / cel cu iscusinţă, ce s-a aşezat. / pe orizontul cel mai înalt / apoi s-a apropiat stând aninat / El era la o depărtare de două aruncături de suliţă / şi atunci i-a dezvăluit robului său cee ace i-a dezvăluit / Inima nu a socotit amăgire cee ace el a văzut. / Vă îndoiţi de ceea ce El a văzut? / El l-a văzut încă o dată, / lângă Lotusul de la capăt / unde se află grădina lăcaşului / atunci când lotusul era învăluit de cee ace era învăluit. / Privirea sa nu s-a abătut şi nici nu a fost stingherită „ (Coran, Sura Al-Nacm, 52:4-18).
Potrivit acestei nopţi avem relatările profetului:
Acest eveniment miraculos a fost relatat astfel de Malik ibn Sa’sa’a: Mesagerul lui Allah a călătorit trup şi suflet, cu voia lui Allah, pe un animal asemănător unui cal, numit Al-Buraq, în tovărăşia îngerului Gabriel, de la moscheea sfântă din Mekka, la îndepărtata moschee din Ierusalim.
Acolo, a descălecat, şi-a legat calul de o verigă de la poarta moscheei şi a condus profeţii în rugăciune. După aceea Gabriel l-a purtat trup şi suflet spre ceruri. Profetul şi Îngerul Gabriel şi-au continuat ascensiunea până când au ajuns într-un loc în care Îngerul Gabriel s-a oprit. Acesta era cel mai îndepărtat loc în care îngerul Gabriel avea voie să ajungă. Era Copacul de Lotus (Copacul Sfârşitului), vârful sau punctul de la care creaturile nu pot trece mai departe. Nicio creatură nu putea trece de acea limită, în afară de Muhammed. Profetul a spus că a ajuns într-un loc unde putea auzi peniţele ce însemnau destinele oamenilor.
Înaintând în sferele cereşti i-a întâlnit pe Adam, tatăl omenirii, pe Ioan, fiul lui Zaharia si pe Isus, fiul Mariei, în a treia pe Iosif (Yusuf), în a patra pe Profetul Enoch (Idris), în a cincea sferă pe Aaron (Harun), în a şasea pe profetul Moise (Musa) iar în cea de-a şaptea sferă l-a întâlnit pe Avraam (Ibrahim). Toţi profeţii l-au salutat şi şi-au exprimat credinţa în profeţia sa.
Profetul a ajuns în faţa lui Allah, primid: Rugaciunea Attahiyatu, dialogul dintre Allah şi profet în noaptea de Miraj, care se recită în timpul salat-ului. (Toate saluturile sunt pentru Allah. Toate actele de slăvire şi faptele bune sunt pentru El. Pacea, mila şi binecuvântarea lui Allah să fie asupra ta, o, profetule. Pacea să fie asupra noastră şi asupra tuturor servitorilor dreptcredincioşi ai lui Allah. Mărturisesc că nu există altă divinitate în afară de Allah şi că Muhammed este robul şi Trimisul Său!”, cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii, ultimele două versete din Sura Al-Bakara (2: 285-286) cunoscute sub denumirea de ‘Amenerrasulu’. Tot în această noapte profetul a primit vestea că persoaneler care au murit fără să-i aducă asociaţi lui Allah li se vor ierta păcatele şi vor merge în rai, vestea că cineva care intenţionează să facă o faptă, dar nu reuşeşte să o îndeplinească va primi o faptă bună, dacă o îndeplineşte va primi de zece ori mai mult şi cele 12 principii ale islamului aşa cum sunt menţioante în Sura Al-Isra, 17:22-39. De asemenea, el a văzut Raiul şi râul Kawthar pe care i l-a promis Allah.

Firdes Musledin

Berat Kandili

27 -28 Mart 2021 gününe bağlayan gece, Berat gecesini idrak ettik. Berat, borçtan, kazadan ve günahtan kurtuluş anlamına gelmektedir. Berat gecesi, müminlere Allah’ın rahmet ve mağfiretinin bol, bol ihsan edileceği gecelerden biri dir, müslümanların beratını aldıkları, insanların yaptıklarının takdir edildiği, rızıkların taksim olunduğu gecedir.
Bu gece birçok mühim hadiselerin birbirinden ayrıştırıldığı, gelecek seneye kadar kulların rızıklarının, ecellerinin ve olacak hadiselerin karara bağlandığı, özellikle Peygamber Efendimiz (sav)’e büyük şefaatin verildiği mübarek bir gecedir.
Kur’an-ı Kerimde, Duhan suresinde :”Hâ Mîm! Helal ve haramı, hak ve batılı açıkça bildiren bu kitaba yemin olsun ki şüphesiz biz Kur’an-ı Kerim-i mübarek bir gecede indirdik. Gerçekten biz Kur’an’la uyarırız ve her hikmetli iş o mübarek gecede ayırt edilir. Rabbin katından bir rahmet olarak şüphesiz biz peygamberler gönderenlerdeniz. Gerçekten o Allah, işitendir ve bilendir. “ buyurulmaktadır.
Anlaşılıyor ki Beraat Gecesi Kur’an-ı Kerimle şereflenen bir gecedir. Kur’an-ı Kerim bu gecede Levh-i Mahfuz’dan dünya semasına topluca indirilmiş ve kadir gecesi de ayet ayet Peygamber Efendimize nazil olmaya başlamıştır. O halde her Müslüman Kur’an-ı Kerim’in rehberliği altında hayatına yeniden bir yön vermelidir. Hayrın, bereketin ve güzelliklerin bol bol ihsan edileceği bu gecede ellerimizle beraber gönüllerimizi de açarak manevi ziyafetlerden nasibimizi almalıyız. Bu geceye hazırlık için Efendimizin sözüne kulak verelim: “Şaban ayının yarı gecesi olduğunda onu ibadetle ve taatle geçirin, gündüzünü oruç tutun. Allah-u Teâla bu gece, güneşin batışından itibaren dünya semasına rahmetle tecelli eder ve şöyle buyurur: Yok mu bana istiğfar eden, onu mağfiret edeyim. Yok mu rızık isteyen, rızık vereyim.Yok mu hastalığa yakalanan, ona şifa vereyim. Yok mu şunu- bunu isteyen diye sabaha kadar devam eder.”
Mübarek Berat Gecesinin bizlerin ve bütün müminlerin beraatına vesile olmasını yüce Mevlamızdan niyaz ediyor ve daima sevgi ve kardeşlik duyguları içinde yaşayalım. Romanya Camilerde Kuran-ı Kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliği, Tulcea, Babadağ, Macin, Bucureşti, Baneasa şubelerine ikramda bulundu. Allah dualarımızı kabul etsin.

Firdes Musledin

Sărbătoarea Berat

În data de 27-28 martie am sărbătorit Noaptea Berat care este una dintre nopţile considerate sfinte în religia islamică. Această noapte se sărbătoreşte în noaptea de 14 spre 15 a lunii Şaban, lună premergătoare lunii sfinte Ramzan.
În această noapte musulmanii citesc din Coran, se căiesc pentru păcatele săvârşite, îndeplinesc rugăciuni şi interpreteză cântece religioase. Berat înseamnă noaptea iertării şi musulmanii suniţi privesc această noapte ca fiind una a mântuirii.
„Berat” provine de la cuvântul „Beraet” şi înseamnă „a scăpa de o greutate, a fi achitat”. Musulmanii cred că în această noapte prosperă Allah le iartă păcatele şi îi purifică fiind o noapte „ a înregistrărilor şi a eliberării”. Cu privire la această noapte musulmanii suniţi acceptă această noapte ca fiind sfântă, la care se face referire în Coran, că Coranul cel Sfânt a fost coborât în Lawh-il-mahfuz.
„Noi am trimis-o într-o noapte binecuvântată- căci Noi am fost cu adevărat prevenitori”. În timp ce unii comentatori spun că „noapte binecuvântată” este Laylatu-l Qadr, alţii afirmă că în acest verset se face referire la noaptea coborârii Coranului în Lawh-il-mahfuz. Surat ad-Dukhan, versetele 2,3)
Conform unor teologi musulmani, în a 15-a noapte a lunii Şaban, se stabilesc de către Allah, evenimentele importante care vor avea loc în decursul unui an.
Potrivit acestei nopţi avem relatările profetului Muhammad(saw):
„Aceasta este noaptea de la mijlocul lunii Şaban. În această noapte Allah eliberează din iad un număr mai mare de oameni decât firele de păr ale ovinelor din tribul Kalb. Dar, Allah nu-l iartă pe cel care îi aduce asociaţi, pe cel care nutreşte răutate în inima lui (faţă de fratele său musulman), pe cel care întrerupe relaţiile cu rudele sale, pe cel care nu-şi ascultă şi respectă părinţii ori pe cel care are obiceiul de a consuma vin.”
„În noaptea Berat se deschid uşile cerurilor, îngerii aduc veşti oamenilor şi îi încurajează să îndeplinească ibadah.”
„(Petreceţi-vă noaptea de 15 a lunii Şaban în adorare iar ziua postiţi. În acea noapte Allah spune: Nu este nimeni care doreşte să fie iertat, ca Eu să-l iert? Nu este nimeni care doreşte binefacere, ca Eu să-i ofer? Nu este nimeni care are greutăţi ca Eu să-i ofer sănătate? Cine doreşte ceva, să ceară şi îi voi oferi. Această situaţie continua până dimineaţa.”
„Ruga făcută în aceste cinci nopţi nu este respinsă: noaptea Regaib, noaptea Berat, noaptea de joi spre vineri, nopţile dinaintea sărbătorii Ramadanului şi cea a sacrificiului.”
„În noaptea a 15-a din luna Şaban, Allah este iertător. El îi iartă pe toţi cu excepţia celor care îi aduc asociaţi şi a celor care poartă ranchiună fraţilor săi musulmani.”
În România, în noaptea Berat musulmanii merg la moschee şi îşi petrec noaptea adorându-l pe Allah, iar doamnele iscusite pregătesc plăcinte, dulciuri şi şerbet pe care le împart vecinilor şi participanţilor la slujbele ţinute în geamiile din localităţi.

Firdes Musledin

Luna martie – luna dedicată femeii

A venit primăvara, a venit Martie! Şi poate că nu întâmplător, la începutul primăverii, când natura se trezeşte la viaţă, luna Martie este invariabil luna dedicată femeilor în care feminitatea înfloreşte, fiind cea mai specială lună din an când le sărbătorim pe cele care dau naştere, ne oferă bucurie şi dragoste, ele sunt mamele şi toate celelalte femei speciale din vieţile noastre.
Luna Martie, un mozaic de evenimente frumoase şi de suflet, este o lună a celebrării femeii, o lună în care ne amintim cu drag de femeile din viaţa noastră şi de rolul important pe care îl au, având parte de mai multă atenţie decât în oricare lună a anului. De altfel, mai mult ca niciodată, orice femeie se simte mai frumoasă, mai respectată şi mai iubită, cu toate că aceste sentimente ar trebui să fie resimţite zi de zi, nu doar în luna Martie.
Martie, denumită popular şi „Mărţişor”, este luna în care tradiţia populară ne aduce sărbătoarea mărţişorului, ce reprezintă un vestitor al primăverii şi al naturii ce prinde viaţă prin căldură şi culoare. Prima zi a lunii echinocţiului de primăvară începe cu tradiţionalul mărţişor, zilele curg cu repeziciune spre tradiţionala zi de 8 Martie, ziua universală a femeii, ce sunt momente ideale pentru a ne arăta afecţiunea şi sentimentele pentru femeile dragi din viaţa noastră.
Cunoaştem deja tradiţia lui Mărţişor şi 8 Martie, simbolistica primăverii şi a femeii. În viaţa noastră este una sau mai multe femei care merită toată sensibilitatea, grija şi atenţia noastră la început de primăvară. În această lună dedicată femeilor, mamelor, genului tandru şi frumos, întreaga omenire devine mai conştientă de rolul femeilor în lume şi sunt răsplătite de cei din jur cu flori, cadouri, dulciuri, cuvinte frumoase, serbări în care li se adresează poezii şi cântece...
La nivel internaţional, luna Martie nu înseamnă doar a treia lună din calendar, ea este declarată drept şi luna femeii, ca urmare a contribuţiei pe care o deţin femeile în istorie şi în societatea contemporană. Totul a început prin dorinţa femeilor de a fi egale în drepturi cu bărbaţii, de a avea dreptul la vot şi condiţii mai bune de muncă. Astfel, în anul 1911, ziua de 8 Martie a fost pentru prima dată sărbătorită drept Ziua Internaţională a Femeii în Europa. În multe state europene, dar şi de peste ocean, drepturile femeilor reprezentau un subiect politic aprins. Între anii 1950 şi 1960, ca urmare a „problemei” evidenţiate- femeile casnice care renunţau la aspiraţii profesionale şi intelectuale pentru viaţa de familie- mişcarea a reînviat, odată cu ea şi dorinţa de eliberare a femeilor, interesul în problemele lor dar şi realizările lor în decursul istoriei. Munca, dăruirea şi dragostea lor se cere apreciată şi celebrată, iar contribuţiile pe care le-au avut in cursul istoriei sunt impresionante. Abia în anul 1977 ziua de 8 Martie, este recunoscută oficial ca Ziua Internaţională a femeii şi adoptată imediat de majoritatea ţărilor din întreaga lume, fiind ziua care simbolizează lupta pentru obţinerea statutului de egalitate a femeii în drepturi cu bărbatul în toate sferele activităţii.
În următorii ani, fiecare ţară a încercat propria versiune de sărbătoare dedicată femeilor. Germania a fost prima ţară care a sărbătorit Ziua femeii pe 8 Martie, şi din acel moment, această dată a devenit o marcă a luptelor şi protestelor femeilor pentru drepturi. 8 Martie, în Berlin, este o zi importantă şi respectată, este o sărbătoare publică şi toţi cetăţenii au liber pentru a onora femeia. Această sărbătoare este folosită şi pentru a atrage atenţia în ceea ce priveşte drepturile egale între genuri şi la locul de muncă.
În Italia, mimozele sunt florile simbol pe care bărbăţii le oferă femeilor din viaţa lor în această perioadă, iar aceştia organizează şi petreceri pentru persoanele dragi şi le oferă o bijuterie specială.
Femeile din China, în semn de respect, au liber în a doua parte a zilei de 8 Martie, şi doar bărbaţii oferă flori, cadouri sau obiecte simbolice pentru doamne.
În schimb, în Polonia, Ziua Femeii este percepută ca un simbol pentru victimele luptei pentru drepturile femeilor. În trecut, cele mai comune cadouri erau cafeaua, săpunul sau prosoapele, iar astăzi, cele mai folosite cadouri sunt ciocolata, florile şi micile atenţii pentru persoana iubită.
Ziua Femeii în Rusia se numeşte simplu- 8 Martie, şi se manifestă prin sărbătorirea la un loc a Zilei Mamei cu Valentine’s Day şi urarea clasică este „Un 8 Martie fericit!”. În această zi se oferă flori precum lalele, mimoze, narcise, iar seara, unii dintre bărbaţi invită femeile speciale din viaţa lor la o cina romantică, iar alţii pregătesc o cină in familie.
Luna Martie este Luna Istoriei Feminine în Statele Unite ale Americii; această tradiţie a pornit de la preşedintele Jimmy Carter, care a proclamat în 1980 săptămâna lui 8 Martie ca fiind Săptămâna Naţională a Istoriei Femeilor. Şi şase ani mai târziu, 14 state au extins această sărbătoare pe toată durata lunii martie, şi mai mult, în fiecare an, de 8 Martie, preşedintele eliberează un act care onorează reuşitele femeilor americane.
În Turcia, ziua de 8 Martie, Ziua Femeii, este sărbătorită prin diverse acţiuni organizate de organizaţiile societăţii civile, universităţi, diferite instituţii şi artişti. Unele universităţi şi primării sărbătoresc Ziua Femeii sub forma unor festivaluri care durează şi o săptămână, fiecare zi fiind dedicată unor activităţi culturale şi artistice diferite. Sunt organizate dezbateri care au ca temă femeile, preocupările şi succesele lor in toate domeniile.
Ziua Femeii în România este o sărbătoare percepută mai mult ca Ziua Mamei. Este o zi în care copiii dăruiesc flori, mărţişoare şi cadouri mamelor, iar bărbaţii oferă flori şi mici atenţii persoanelor speciale din viaţa lor: mame, soţii, bunici, iubite, prietene sau persoane apropiate, în semn de apreciere, recunoştinţă şi iubire. În schimb, anul acesta 8 Martie, Ziua Femeii, a fost sărbătorită cu totul diferit faţă de ceea ce ştiam cu toţii. Deşi fizic am fost mult mai izolaţi decât de obicei, parcă am regăsit totuşi resurse şi semnificaţii pe lângă care, în alte dăţi, am fi trecut mai uşor, poate. În anul pandemiei de ziua femeii se vorbeşte despre implicarea femeii în prima linie în lupta împotriva COVID-19, printre altele, şi pentru că sunt majoritare în sectorul sanitar. O reverenţă adâncă celor care ne îngrijesc cu dedicaţie, dăruire şi devotament, de cele mai multe ori, uitând de problemele sau grijile personale. Ele se numără şi printre categoriilor cele mai afectate, adesea având locuri de muncă precare sau nesigure, în sectoare care au dispărut ori s-au transformat din cauza crizei. Ne dorim sa păstrăm încrederea că vom reuşi împreună să depăşim provocările acestei perioade şi să continuăm să credem în forţa profesiei din care facem parte.
Dat fiind că suntem în luna martie, aş vrea să transmit doamnelor şi domnişoarelor, cele mai bune gânduri de prietenie, de sănătate, de realizare a tuturor aspiraţiilor personale şi profesionale şi un mărţisor pe care să-l agăţaţi la reverul sufletului.
Ne bucurăm că ziua de 8 Martie ne oferă prilejul de a transmite toate aceste gânduri de preţuire şi recunoştinţă, să avem o primăvară frumoasă, în care să ne bucurăm de bunul cel mai de preţ „Sănătate”.

Melec Amet

21 Martie Nevruz Bairam

Săptămâna care include Ziua Nevruz, din 21 martie, a fost acceptată ca „Săptămâna lumii turce şi a comunităţilor turceşti”. Nowruz/ zi nouă, înseamnă prima zi a anului nou. Această zi coincide cu 21 martie, când ziua şi noaptea sunt egale, zilele devin mai lungi şi temperaturile încep să crească. Aceste zile de Nevruz, pe măsură ce natura se trezeşte şi începe să reînvie sunt zilele în care începe primăvara. Strămoşii noştri au sărbătorit această zi istorică, care înseamnă o nouă viaţă şi un nou început, ca sărbătoare a plecării din Ergenekon.

Pentru a nu ne uita tradiţiile, anul acesta conformându-ne regulilor necesare protecţiei noastre, a tuturor, într-un cadru restrâns am sărbătorit „ Nevruz Bayramı”. Comisia de cultură a UDTR, prin doamnele Serin Turkoglu şi Melek Osman împreună cu preşedinta sucursalei Constanţa, doamna Mustafa Nazighiar şi „colaboratoarea noastră permanentă”, doamna Mahinur Apostol, ne-am adunat la sediul filialei, în data de 23 martie, pentru a prezenta programul pe care l-am pregătit împreună, cu privire la această sărbătoare care vine din negura timpului, din vechea Persie.

Invitaţii noştri au fost prezenţi prin reţelele de socializare, într-un număr foarte mare. Fiecare participant a avut ocazia să povestească ce impact a avut această sărbătoare în familia lor sau a familiilor din comunităţile în care s-au născut. Într-un cadru restrâns povestind de Nevruz, care are ca tema principala primavara, când natura renaşte, savurând „çörek”, plăcintă cu ştevie, plăcintă cu carne, ghiudem şi sărmăluţe de viţă de vie cu piept de raţă, îndulcind poveştile noastre cu lokum de fistic, dulceaţă de smochine, baclava sau cremă de zahar ars şi stingând setea cu „Nevruz şerbeti”şi boza /bragă am petrecut momente minunate. Dar pentru ca aceste clipe să fie desăvîrşite, aşa cum ne este obiceiul, cea mai mare parte a acestor delicatese au fost trimise şi altor persoane care nu au putut să participe fizic la acest eveniment.

De la doamna Mahinur am aflat că pe insula Ada-kaleh, Nevruzul era sărbătorit ca în majoritatea comunităţilor de turci. „Tineretul îmbrăcat în haine noi de sărbătoare, petrecea în pădurea Alion de peste Dunăre. Se făceau diferite jocuri cum ar fi săritul peste foc de către băieţi curajoşi. Se organizau picnicuri cu bunătăţi. Pe insulă cei maturi, mergeau dis de dimineaţă la mezarlık, apoi cu mic cu mare îmbrăcaţi ca de sărbătoare mergeau în vizita la rude, prieteni sau vecini. Fiecare familie avea ceva bun cu care să-şi trateze musafirii. Pregătirile pentru sărbătoare se făceau cu o zi înainte. Plăcinte, turte, ciorek uri, prăjituri cu sirop, corăbioare / kurabiye, gogoşi, şebet, bragă... lokum, cafea, câte şi mai câte. Bunica ne vopsea ouă cu coji de ceapa, iar ce nu se manca în următoarele zile, din aceste ouă se prepara „cilbîr”.. peste feliile de ouă aranjate în farfurii, se turna un sos alb format din faina, iaurt şi usturoi, iar deasupra se prelingea cu o lingură unt topit cu boia şi piper.
Vedeta meselor de Nevruz era ca şi acum ciorek ul cu diferite seminţe, simbolul primăverii. Aluatul cu lapte îmbibat în unt, foiţă cu foiţă, unse apoi cu ou şi presărat cu seminţe în forma de cărare, pentru ca cine va gusta din preparat sa aibă parte tot anul de bogăţie şi să nu se abată de la drumul drept al cinstei şi onoarei.”

Doamna Mahinur a continuat spunând că: «Tata povestea adesea ce ritualuri se făceau în noaptea dintre 21-22 martie. Pentru a-şi vedea ursita, într-un pahar cu apă se punea o verighetă, o oglindă specială care mărea, se aprindea o lumânare albă şi se facea o anume incantaţie. Ne povestea experienţa lui personală, cu toate amănuntele legate de ce i s-a arătat în oglinda „fermecata”.»

Bunicul meu, Mustafa Iusmen, care era un foarte bun povestitor, îmi spusese cu ani în urmă, pe vremea când eram o fetiţă de 9-10 ani, o poveste despre un preparat miraculos făcut din diferite condimente, numit Nevruziye, care era pregătit de şefii medicilor din palatul sultanilor pentru a fi oferit familiilor sultanilor şi bătrânilor. Această pastă era preparată chiar în ziua de 21 martie si era servită în boluri de porţelan acoperite cu capace din porţelan, iar pe boluri se ataşa o hârtie pe care se indica în scris ora din acea zi în care trebuie consumată.

Ulterior am aflat din cărţi că prepararea pastei numite Nevruziye este foarte veche, originea ei a fost determinată de unii cercetători de perioada persană când medici şi farmacişti s-au adunat şi au pregătit această pastă specială din condimente în zilele Nevruz. Se credea că cei care mănâncă această pastă vor fi protejaţi de boli pe tot parcursul anului. Cu timpul, această tradiţie s-a schimbat şi Nevruziye a devenit numele unui desert special mâncat în zilele Nevruz.

Pentru noi turcii, ziua şi noaptea de Nevruz, 21 martie este sacră. În acestă zi este determinat viitorul tuturor pentru un an. Toată lumea se pregăteşte pentru noul an purtând haine noi şi frumoase. În case sunt pregătite mese bogate şi se fac vizite la rude şi prieteni. Se organizează diferite ceremonii unde unele alimente sunt preparate şi mâncate împreună după care fiecare îşi pune o dorinţă. În timpul vizitelor din ziua Nevruz, după mesele compuse din diverse feluri de mâncare, se organizează jocuri şi distracţii, se cântă, se dansează, se recită poezii, se mănâncă ouă vopsite şi se aprind focuri mari. Câteva exemple de jocuri de Nevruz : Halat Çekme Oyunu - trasul sforii pe echipe ;Yumurta Kırma Yarışı - întrecere în ciocnirea ouălelor; Demir Dövme – bătutul cu ciocanul pentru modelare a fierului; Çuval Yarışı - întrecere în saci.

Sărbătorit de fiecare comunitate în popriul mod tradiţional, Nevruz-ul este şi în zilele noastre o sărbătoare tradiţională în Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tatarstan, Regiunea Uyghur, Anatolia şi Balcani.

Melek Osman

Casa Beiului sau Casa Paşei

Istoria Dobrogei este fascinantă, chiar dacă a fost scrisă şi rescrisă de zeci de istorici, oameni de cultură sau simple însemnări ale oamenilor ce au trăit pe aceste meleaguri, rămâne un subiect ce trebuie reluat cu fiecare prilej.
In anul 1913 statisticile înregistrau în Dobrogea veche 216.000 de români si 164.000 locuitori de alte naţionalităţi:turci, tătari, greci, lipoveni, germani, evrei, bugari, italieni, armeni ş.a. (I.N. Roman, Drepturile, sacrificiile şi munca noastră în Dobrogea, în „Analele Dobrogei”, 4/1922, p.485).
Dobrogea venea cu registrul său naţional complex, spiritual de toleranţă şi convieţuire activă tradiţionale poporului nostru şi a înlăturat de la bun început orice tendinţă de discriminare. Atraşi de propaganda ce se făcea în mijlocul lor, o parte dintre vechii locuitori turco-tătari care au emigrat după 1877, s-au reîntors la căminele lor, încât până la Primul Război Mondial numărul musulmanilor din Dobrogea a rămas aproape constant, în jurul cifrei de 40000. (Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, pp. 103-106).
Istoria de sute de ani pe aceste meleaguri a turcilor dobrogeni şi-a pus amprenta nu numai prin cultură, obiceiuri, denumirea localităţilor, dar şi prin monumentele istorice: moschei, geamii, medrese, cişmele, clădiri, etc. Una din aceste moşteniri este Casa Beiului sau Casa Paşei, construită pe buza mării, în zona Plajei La Vii, unde acum este Poarta 4-5 de intrare în Portul Constanţei, considerată, pe bună dreptate, o adevărată bijuterie arhitecturală turcească.
Beiul, spune arhitectul Radu Cornescu, obişnuia să vină destul de des la Kustenge şi aşa se face că îşi ridicase o casă în stil turcesc. Pe atunci, oraşul de la malul mării era o regiune a Silistrei, acolo unde se afla reşedinţa beiul. După Războiul de Independenţă din anii 1877-1878, când Dobrogea s-a unit cu România, Casa Beiului a intrat în posesia unuia dintre generalii români care au luptat în acest război, iar ulterior era închiriată de vilegiaturiştii care veneau în concediu la Marea Neagră. În perioada comunistă, un fost prim-secretar al Constanţei a vrut să pună în valoare reşedinţa beiului şi să amenajeze o cofetărie şi un bar, însă cel ce i-a urmat nu a avut aceeaşi inspiraţie şi s-a gândit că mai bine o dărâmă şi în locul respectiv să se ridice blocuri de locuinţe. „Cu o macara i s-a luat turnul şi a fost aşezat alături şi asta a însemnat sfârşitul construcţiei”, spune arhitectul.
Un articol dedicat Casei Beiului, publicat în anul 2019 de cercetătoarea Delia Cornea, oferă informaţii inedite descoperite în Arhivele Naţionale ale României şi pune în valoare un studiu despre acest monument, realizat în anul 1972 la cererea Ministerului Turismului (a se vedea Delia Cornea, Din istoria pierdută a monumentelor istorice dobrogene, în revista Analele Dobrogei, seria a treia, I/2019, pp.309-323).
Proiectul, semnat de un colectiv format din dr. O. Snak (director), architect Vl Protopopescu (director tehnic), architect Şt. R. Ionescu şi cercetătoarea Speranţa Eftimie oferă următoarea concluzie: „Deşi a fost unul dintre cele mai importante obiective istorice de origine musulmană de pe teritoriul României, Casa Beiului nu s-a bucurat de un destin luminos, deşi este o adevărată bijuterie arhitecturală pentru stilul oriental”. Mai mult, studiul argumenta valoarea de unicat pe teritoriul României a acestui monument, unul dintre puţinele monumente turceşti de arhitectură civilă păstrate în spaţiul ţării noastre. Din prezentarea întocmită în 1972 aflăm că după integrarea Dobrogei, Casa Beiului s-a aflat în proprietatea generalului Ioan Emanoil Florescu, mai apoi a trecut în proprietatea doctorului N. Păulescu. Clădirea a cunoscut mai multe reparaţii: mai întâi în anul 1910, apoi în 1931, deoarece suferise unele avarii în timpul Primului Război Mondial. În acelaşi an, pictorul italian Innocento Bruno a restaurat pictura interioară a pavilionului octogonal.
În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, mai exact în anul 1944, o bombă a distrus havuzul din curte şi a avariat grav una din aripile clădirii, reparaţiile ulterioare fiind doar sumare, fără a stabiliza clădirea. Conform aceleiaşi cercetătoare Delia Cornea, la începutul anilor ‚70 Ministerul Turismului, prin Centrul de Studii şi proiectare pentru promovarea turismului, a iniţiat demersuri de a valorifica turistic acest monument, propunându-se restaurarea clădirii şi transformarea ei într-un restaurant cu specific oriental, destinat turiştilor ce veneau pe litoral din ţările de origine musulmană. Din păcate, această propunere nu s-a concretizat, Casa Beiului fiind dărâmată cândva în perioada 1978-1980, pentru a face loc unui bloc de locuinţe, care nici nu a mai fost construit.
Decizia nefastă de a fi demolată această bijuterie arhitecturală a lăsat un gol în istoria şi arhitectura Constanţei, dar şi a comunităţii turce, iar acum la peste 40 de ani de la demolarea ei nu putem decât să evocăm cu nostalgie acest monument arhitectural de artă orientală ce se înălţa cândva în oraşul nostru.

Serin Turkoglu

Osmanlı Mutfağında Bahar

Osmanlı yemek düzeninde salatalar sofraya baştan konulur ve yemekle birlikte yenilirdi. Günümüzde de bu gelenek aynı şekilde Türk sofralarında devam ediyor.

Osmanlıların bahçe merakı birçok yabancı gezginin yazılarında karşımıza çıkar. Osmanlı bahçeleri sadece doğal yetişen bitkilerden müteşekkil, patikalar ve çiçek tarhları ile şekil verilmemiş yerlerdir. Türklerin yabancıları hayrete düşüren bir çiçek sevgisi vardır. Fakat bu bahçeler sadece çiçeklerden de oluşmaz. Topkapı Sarayı’nın dış bahçelerinde çiçek tarhları yerine sebze bostanları ve meyve ağaçları bulunduğunu yazan Fransız gezgin Antoine Galland Türklerin salatalık ve bol miktarda çiğ yeşillik tükettiğini belirtir. XVII. yüzyılda Jean-Baptiste Tavernier, Türkiye’de acıkan çocukların ellerine salatalık verilmesine, salatalığın çiğ ve kabuklu yenilmesine hayret etmiştir. Fatih Sultan Mehmed de salatalığa çok düşkündü ve onun sofrası için saray bahçesinde turfanda salatalık yetiştirilirdi. Salatalık çiğ yenildiği gibi cacığı, turşusu ve dolması da yapılırdı. Osmanlıların bol miktarda çiğ ot ve sebze yemelerine şaşıran batılı gezginler bunun sağlığa zararlı bir alışkanlık olduğunu düşünüyorlardı. Ancak Osmanlı mutfağında sirke çokça kullanıldığından çiğ ot ve sebzeler hastalığa yol açmamıştır. XVI. yüzyılın ortalarında Yeniçerilerin şalgam, soğan, sarımsak, turp ve hıyar, tuz ve sirkeden oluşan salata yedikleri kayıtlıdır. Evliya Çelebi Osmanlı’da salataların yağlı, sirkeli ve sarımsaklı olduğunu seyahatnamesinde anlatır. Şüphesiz ki tabiatında büyük bir bahçe düşkünlüğü olan eski insanlar için bahar ayları çok önemlidir. Bu yüzden sizler için Osmanlı bahar mutfağından iki tarif hazırladık.

Enginar Cacığı

4 kişilik

• 2 adet enginar /500 gr süzme yoğurt / 1/4 demet dereotu/2 diş sarımsak / 3 yemek kaşığı zeytinyağı/1 çay kaşığı tuz

Enginarları ince ince doğrayın. Sarımsağı iyice ezip tuz ile beraber yoğurda ekleyin. İnce kıyılmış dereotu ve doğranmış enginarları da yoğurda ilave edip karıştırın. Servis tabağına aldığınız cacığı üzerine biraz zeytinyağı dökerek servis edin.

Çerkez Salatası

4 kişilik

• 500 gr. taze fasulye / 100 gr. kavrulmamış fındık içi / 2 diş sarımsak / 1 limon / ½ çay bardağı zeytinyağı / 1 çay bardağı çekilmiş kuru ekmek içi / 1 çay kaşığı dağ kekiği / 1 çay kaşığı tuz

Taze fasulyeyi az tuzlu suda yumuşayıncaya kadar haşlayın. Haşlanan fasulyeyi soğuk suya atın, bekletin ve süzün. Fındık içini ve sarımsağı havanda iyice ezin. Ezilen malzemelere limon suyu, ekmek içi, zeytinyağı, tuz ve dağ kekiğini ilave edip iyice karıştırın. Süzülmüş fasulyeleri iri iri doğrayın ve hazırladığınız taratorla karıştırıp servis tabağına alın. Bir miktar daha zeytinyağı dökerek servis edin.

Nilgün Panaitescu

Primăvara în bucătăria otomană

În ordinea servirii mesei otomane, salatele erau puse pe masă de la început împreună cu felul principal. Astăzi, această tradiţie continuă în acelaşi mod.

Interesul otomanilor pentru grădinărit apare în scrierile multor călători străini. Grădinile otomane sunt pur şi simplu locuri cu cărări şi parcele cu plante care cresc în mod natural. Turcii iubeau florile într-un mod care îi uimea pe străini. Dar aceste grădini nu sunt formate doar din flori. Călătorul francez Antoine Galland, a scris că există grădini de legume şi pomi fructiferi în loc de parcele de flori în grădinile exterioare ale Palatului Topkapı. El afirmă că turcii consumă castraveţi şi o mulţime de verdeţuri. În sec. XVII. Jean-Baptiste Tavernier, descrie cu uimire cum copiilor înfometaţi li se oferă castraveţi cruzi şi cu coajă. Sultanul Mehmed al II a fost, de asemenea, foarte pasionat de castraveţi, iar castraveţii timpurii erau crescuţi în grădina palatului special pentru masa lui. Castraveţii au fost consumaţi în diferse forme: cruzi, muraţi şi umpluţi. Călătorii occidentali, au fost surprinşi că otomanii mâncau o mulţime de ierburi şi legume crude, ei considerând că acest obicei dăunează sănătăţii. Cu toate acestea s-a constatat că oţetul a fost utilizat pe scară largă în bucătăria otomană şi ierburile şi legumele crude nu au cauzat bolilele. La mijlocul secolului XVI. se consemnează că ienicerii mâncau o salată din napi, ceapă, usturoi, ridiche, castraveţi, sare şi oţet. Evliya Çelebi povesteşte în cartea sa de călătorie că salatele din timpul Imperiului Otoman conţineau ulei, oţet şi usturoi. Fără îndoială, lunile de primăvară sunt foarte importante pentru cei care au trait în aceea perioadă şi care care erau pasionaţi de grădinărit. Aceste două reţete sunt din bucataria otomană de primăvară.

Geagic de anghinare

pentru 4 persoane

• 2 buc anghinare / 500 g cremă de iaurt / 1/4 legătură de mărar / 2 căţei de usturoi / 3 linguri de ulei de măsline / 1 linguriţă de sare

Se toacă mărunt anghinarea. Zdrobiţi bine usturoiul şi adăugaţi-l în iaurt cu sare. Adăugaţi mărar tocat mărunt şi anghinare tocate în acest iaurt şi amestecaţi. Înainte de a îl servi se toarnă puţin ulei de măsline peste.

Salată Cercheză

pentru 4 persoane

• 500 gr. fasole verde / 100 gr. miez de fistic crud / 2 căţei de usturoi / 1 lămâie / un pahar de ceai cu ulei de măsline / 1 linguriţă de pesmet / 1 linguriţă de cimbru / 1 linguriţă de sare

Fasolea verde se fierbe în puţină apă cu sare până se înmoaie. Când s-a fiert fasolea se pune în apă rece şi se strecoară. Se zdrobesc alunele şi usturoiul şi peste ele se adaugă sucul de lămâie, pesmetul, uleiul de măsline, sarea şi cimbru şi se amestecă bine. Tăiaţi fasolea strecurată în bucăţi mari şi amestecă cu mixul pregatit. Se mai toarnă ulei de măsline şi se serveşte.

Nilgun Panaitescu