Mesajul Ambasadorului Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, cu prilejul Anului Nou

Dragi cetăţeni şi etnici turci,

Doresc ca anul 2021 să aducă cetăţenilor şi etnicilor turci precum şi prietenilor români, sănătate, linişte şi fericire!
Anul 2020 a fost un an al încercărilor datorită apariţiei Covid 19 în Turcia, România şi în întreaga lume. Fie ca cei care au piedut lupta cu viaţa din cauza pandemiei, atât în Turcia cât şi în România, să se odihnească în pace, iar cei care se luptă cu boala fie că sunt turci sau români, să se vindece şi să treacă cu răbdare peste această încercare!
Ambasada şi noi toţi am fost nevoiţi să ne schimbăm priorităţile în lunile de primăvară pentru că întreaga omenire s-a confruntat cu un inamic pentru care nu a fost pregătită, pandemia de Covid 19. Doresc să mulţumesc pe această cale, personalului consulatului care s-a ocupat de problemele cetăţenilor noştri şi a rezovat şi cele mai delicate probleme ridicate de această perioadă. În timpul pandemiei din cauza restricţiilor de călătorie în lunile de primăvară am găsit soluţii de repatriere atât pe cale rutieră, cât şi în alte două situaţii pe cale aeriană. Am urmărit îndeaproape starea de sănătate a cetăţenilor care s-au îmbolnăvit de Corona virus. Chiar dacă în anul 2020 nu am putut să fim împreună atât de sărbătorile naţionale cât şi de cele religioase vreau să vă asigur că gândurile şi sentimentele noastre s-au îndreptat către dumneavoastră. Doresc să mulţumesc atât cetăţenilor turci cât şi etnicilor turci pentru înţelegere şi pentru respectarea restricţiilor care au fost impuse în acastă perioadă.
La început de an ne putem bucura de eforturile depuse în combaterea pandemiei, descoperirea vaccinului şi înregistarea unor paşi importanţi în tratarea infecţiei cu Corona virus. În acest sens, ne mândrim cu cei doi oameni de ştiinţă turci care locuiesc în Germania care au descoperit vaccinul şi mai ales cu faptul că acesta este opţiunea Uniunii Europene şi a altor ţări ale lumii. În 2021 vom marca împlinirea a 10 ani de la încheierea Parteneriatului strategic dintre cele două ţări prietene Turcia şi România. Relaţiile pe care se bazează Parteneriatul Strategic, economice, politice şi culturale se vor dezvolta şi adânci şi în viitor.
În vederea dezvoltării relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări în anul 2019 au fost puse bazele comisiei economice bilaterale dar din cauza pandemiei întâlnirile din cadrul comisiei nu au putut fi reluate. Când lucrurile vor reveni la normalitate va avea loc această întâlnire şi colaborarea dintre sectoarele private ale celor două state se va consolida.
Continuăm să păstrăm în toate domeniile relaţii de bună cooperare. În acest context, în anul 2020 TIKA şi Centrul Cultural „Yunus Emre” sunt două instituţii care au realizat proiecte în condiţii de pandemie. Ne bucurăm de succesul şcolii internaţionale MAARIF care şi-a început acitvitatea în România în 2019 şi se află în prezent în al doilea an de activitate. În afara faptului că oferă copiilor cetăţenilor noştri educaţie în limba turcă, oferă şansa de a face cunoscută atât limba turcă cât şi cultura turcă părinţilor români dar şi străini. Considerăm că geografia Dobrogei constituie piatra de temelie a punţii de legătură dintre Româina şi Turcia şi din acest motiv se bucură de o atenţie deosebită din partea noastră. Cultura turcă în România şi cea română în Turcia sunt adevăraţii ambasadori ai ţărilor noastre. Modelul interetnic dobrogean de multiculturalitate, expresie a păcii şi toleranţei, contribuie la buna cooperare dintre ţările noastre şi nu am nicio îndoială că aceasta va continua şi în 2021. Mă bucur că Turcia este reprezentată în Dobrogea de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi de celelalte instituţii care sunt sigură că îşi vor continua activitatea în favoarea etnicilor şi a cetăţenilor turci. Apreciem drepturile de care se bucură comunitatea turcă din Dobrogea din partea statului român şi doresc ca etnicii turci să fie uniţi pentru a promova în continuare valorile identitare.
În cadrul alegerilor parlamentare din 6 decembrie, reprezentantul Uniunii Democrate Turce dinRomânia, Iusein Ibram şi cel al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România, Amet Varol au fost aleşi deputaţi şi le dorim mult succes în activitate. În data de 29 octombrie 2020 am inaugurat un nou Consulat Onorific la Tulcea. Doresc succes în activitate Consulatelor Onorifice din Cluj, Iaşi şi Tulcea în anul 2021! Cu aceste gânduri, stimaţi concetăţeni, etnici turci şi prieteni români vă doresc cu cele mai alese gânduri, sănătate şi un an nou mai bun!
Vă salut cu respect!

Redacţia

Büyükelçi Sayın Füsun Aramaz’ın 2020 Yıl Sonu Mesajı

Kıymetli vatandaş ve soydaşlarımız,

2021 yılının vatandaş ve soydaşlarımız ile Romen dostlarımıza sağlık, huzur ve mutluluk getirmesini temenni ediyorum.
2020 yılı, tüm dünyayla birlikte Türkiye’de ve Romanya’da kamu sağlığını tehdit eden yeni tip koronavirüs (Covid-19) küresel salgını nedeniyle önceliklerin yeniden belirlendiği, sınayıcı bir yıl oldu. Bu süreçte Türkiye’de ve Romanya’da kaybettiklerimize rahmet, toplumumuza ve Romen dostlarımıza sabır ve sağlık diliyorum.
Dünyanın hazırlıksız yakalandığı küresel salgın nedeniyle Büyükelçilik olarak özellikle ilkbahar aylarından itibaren önceliklerimizi yeniden belirledik. Bu süreçte, vatandaşlarımıza yönelik konsolosluk hizmetlerini en ufak bir aksamaya uğratmayan, hatta ortaya çıkan olağanüstü şartlar altında daha fazla fedakarlık gösteren konsolosluk şubemiz personeline özellikle teşekkür etmek istiyorum. Salgın sürecinde, özellikle seyahat kısıtlamalarının daha katı olduğu ilkbahar aylarında vatandaşlarımızın yurda dönüşleri için biri karayoluyla, ikisi havayoluyla olmak üzere üç ayrı tahliye seferi düzenledik; rahatsızlanan vatandaşlarımızın sağlık durumlarını mümkün olduğunca yakından takip ettik.
Kamu sağlığının en önemli öncelik haline geldiği bu çetin şartlarda, 2020 yılında milli ve dini bayramlarımızda bir araya gelemediysek de kalplerimizin birlikte çarptığını, duygu ve düşüncelerimizin sizlerle birlikte olduğunu söylemek isterim.
Bu süreçte siz değerli vatandaş ve soydaşlarımızın anlayışlı ve dikkatli tutumu ile pandemi çerçevesinde alınan tedbirlere uygun davranışları için teşekkürü borç biliyorum.
Yeni yıla girilirken küresel salgının sona erdirilmesi için dünya çapında sarfedilen çabalar sonucunda hem aşı hem tedavi konusunda yol alınmış olması mutluluk vericidir. Bu bağlamda özellikle Almanya’da yerleşik iki Türk bilim insanının bulmuş olduğu aşının tüm Avrupa Birliği ve birçok dünya ülkesinin ilk tercihi olması bizi gururlandırmıştır.
2021 yılında, tarihsel iki dost ve müttefik olan Türkiye ve Romanya arasında Stratejik Ortaklık tesis edilmesinin onuncu yıl dönümünü idrak edeceğiz. Stratejik Ortaklık belgesi ve müteakip Eylem Planı, siyasi ilişkilerimiz ile ekonomik ve kültürel etkileşimimiz başta olmak üzere iki ülke arasındaki işbirliğinin her alanda daha da genişletilmesini ve derinleştirilmesini amaçlamakta, bu yönüyle, ilişkilerimizin bugünkü çerçevesini çizen en temel belgeleri oluşturmaktadır.
Ekonomik ve ticari ilişkilerimizin daha da geliştirilmesi amacıyla bir süredir gündemde olan ve 2019 sonunda ön görüşmeleri tamamlanan Karma Ekonomik Komisyon toplantısı da yine küresel salgın koşulları nedeniyle gerçekleştirilememişti. Önümüzdeki süreçte, normalleşmenin ardından Karma Ekonomik Komisyon toplantısının yapılması özel sektörlerimiz arasındaki mükemmel düzeydeki işbirliğinin ilerletilmesine, Romanya’da mevcut Türk yatırımlarını ve ikili ticaret hacmini daha ileri noktalara taşımasına vesile olacaktır.
Diğer tüm alanlarda olduğu gibi Türk ve Romen halkları arasında geçmişi yüzyıllara uzanan toplumsal ve kültürel ilişkileri de küresel salgın bağlamında yeniden yorumladık. Bu çerçevede, 2020 yılında da başta TİKA ve Yunus Emre Enstitüsü olmak üzere kurumlarımızın değerli destekleriyle, vatandaşlarımız, soydaşlarımız ve Romen dostlarımızın katılımlarıyla çok sayıda kültürel etkinliği, küresel salgın koşulları elverdiğince birlikte veya sosyal medya platformları üzerinden yaptık.
2019 yılında faaliyete geçen Bükreş Uluslararası Maarif Okulumuz henüz ikinci akademik yılında olmasına karşın başarı düzeyiyle bizleri mutlu etmektedir. Vatandaş ve soydaşlarımızın çocuklarına nitelikli bir Türkçe eğitimi vermesinin yanı sıra, Türkçeyi ve Türk kültürünü çocuklarına kazandırmak isteyen Romen ve diğer yabancı veliler için fırsat sunmaktadır.
Dobruca coğrafyasını ülkemiz ile Romanya arasındaki insani köprülerin temel taşlarından biri olarak değerlendiriyor ve müstesna bir önem veriyoruz. Romanya’da Türk kültürünün, Türkiye’de Romen kültürünün elçileri ve temsilcileri olan değerli soydaş ve vatandaşlarımızın “Dobruca Modeli”nde ifadesini bulan saygı ve hoşgörü temelinde birlikte yaşama kültürüne ve iki ülke arasındaki ilişkilere olumlu katkılarını 2021 yılında da sürdüreceklerinden kuşku duymuyorum. Ülkemizin Dobruca bölgesindeki temsil varlığı bu bakımdan değer taşımaktadır. Köstence Başkonsolosluğumuz ve diğer bağlı kurumlarımızla birlikte soydaşlarımız ve vatandaşlarımızın hem kendi aralarındaki hem Türkiye’yle kültürel etkileşimlerinin devamı için çalışmalarımız devam edecektir.
Dost ülke Romanya’nın azınlıklara tanıdığı hakların en iyi şekilde değerlendirilebilmesi ve kültürümüzün gelecek nesillere aktarılabilmesi için tüm soydaşlarımızın birlik içinde olmalarını özellikle önemsiyorum. Bu çerçevede, 6 Aralık 2020 tarihinde yapılan genel seçimde parlamentoya Türk Birliğini temsilen seçilen Sayın Hüseyin İbram’a ve Tatar Birliğini temsilen seçilen Sayın Varol Amet’e bu görevlerinde başarılar diliyorum.
29 Ekim 2020 tarihinde Tulça’da Fahri Başkonsolosluğumuzun açılışını yaptık. Bu vesileyle, Tulça, Cluj-Napoca ve Yaş Fahri Başkonsolosluklarımıza da başarılı ve verimli bir 2021 yılı temenni ediyorum.
Bu duygu ve düşüncelerle, değerli soydaş ve vatandaşlarımız ile Romen dostlarımızın yeni yılını bir kez daha en içten dileklerimle kutluyor; hepinize sağlık ve esenlik içinde bir yıl diliyor; sizleri saygıyla selamlıyorum.

Yazı kurulu

Deputatul Iusein Ibram validat pentru un nou mandat în actuala legislatură

Reprezentantul Uniunii Democrate Turce din România în Parlament, Iusein Ibram, a fost validat în data de 21 decembrie pentru un nou mandat de deputat în legislatura parlamentară 2020-2024. Reprezentantul UDTR în Camera Deputaţilor a obţinut 3539 de voturi din partea electoratului la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, un procent de 0,6% din numărul total de voturi exprimate, care i-a asigurat un loc în Parlamentul României.
În actuala legislatură, deputatul Iusein Ibram este unul dintre cei 18 membri ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi preşedinte al comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.
Uniunea Democrată Turcă din România este reprezentată în Camera Deputaţilor de deputatul Iusein Ibram din anul 2004. În mandatul 2004-2008, deputatul Iusein Ibram a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Turcia, cu Republica Argentina şi cu Republica Arabă Siriană. În acelaşi mandat, a făcut parte din comisia pentru industrii şi servicii iar din februarie 2006 din comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. A fost vicelider al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. În acest mandat a avut 22 de propuneri legislative din care 5 s-au concretizat în legi şi anume: Legea 480/2006 referitoare la modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, Legea nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din Romania, Legea 289/2007 privind instituirea Zilei Şcolii, Legea 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, Legea 262/2008, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor de stat.
În mandatul parlamentar 2008-2012, deputatul Iusein Ibram a deţinut funcţia de vicepreşedinte al comisiei pentru sănătate şi familie şi a fost membru în comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Parlamentarul a mai făcut parte din comisia comună specială pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei dar şi din comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătură doamnei ministru Monica Iacob Ridzi pentru organizarea Zilei Tineretului. A fost secretar al grupului de prietenie cu Republica Turkmenistan şi a făcut parte din grupurile parlamentare cu Republica Turcia şi cu Azerbaidjan. A avut 45 de propuneri legislative, dintre care 7 s-au concretizat în legi. Au fost adoptate ca lege următoarele proiecte legislative propuse de deputatul Iusein Ibram: Legea 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţie electronice, Legea nr.25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr.217/2013 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, Legea 194/2013 privind modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Legea 52/2013 privind vânzarea locuinţelor aflate în administrarea Societăţii Feroviare de Turism S.F.T. CFR S.A. actualilor chiriaşi, Legea 246/2011 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Legea 13/2012 privind modificarea articolului 56 şi art.71 din Legea administraţiei publice locale nr.215/ 2001, republicată, Legea 53/2013 privind instituirea Zilei limbii române.
În Legislatura 2012-2016, deputatul Iusein Ibram a mai obţinut un nou mandat care i-a adus funcţia de preşedinte al comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi pe cea de membru în comisiile pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor precum şi în cea juridică, disciplină şi imunităţi (până în martie 2016). Totodată, a mai deţinut funcţia de vicepreşedinte în comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. A fost secretar al grupului parlamentar de prietenie cu Republica Qatar şi membru în grupurile de prietenie cu Republica Turcia şi Republica Azerbaidjan. A iniţiat 39 de propuneri legislative din care 13 s-au concretizat în legi. A depus două declaraţii politice şi a luat cuvântul de 8 ori. În cel de-a treilea mandat de deputat, a iniţiat următoarele legi: Legea nr 321/2013 privind statutul deputaţilor şi senatorilor republicată, Legea 230/2015 privind instituirea Zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, Legea 23/2014, privind declararea Zilei de 11 octombrie - Ziua Şcolii Ardelene, Legea 199/2015 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi”, Legea 139/2015 privind înfiinţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România, Legea 333/2015 privind declararea Zilei de 21 martie ca Sărbătoarea sosirii primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez, Legea 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, Legea 187/2016, Legea 223/2016 privind instituirea Sărbătorii Zilei Limbii Turce în România, Legea 206/2016 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995, Legea 273/2016 privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 la 6 martie 1945 din motive etnice, Legea 108/2017 pentru modificarea art.800 alin.2 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
În anul 2016 deputatul Iusein Ibram a fost ales din nou de Uniunea Democrată Turcă din România pentru a o reprezenta în Parlament unde a fost din nou ales şi validat la 21 decembrie 2016 prin HCD 122/2016. În acest mandat a continuat să deţină funcţia de preşedinte al comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi să fie membru în comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale dar şi în comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. A făcut parte din grupurile parlamentare de prietenie cu statul Qatar, cu Regatul Maroc cu Republica Turcia şi cu Republica Arabă Egipt. În acest mandat a avut 38 de propuneri de proiecte legislative din care 15 s-au concretizat în legi.
Comparativ cu activitatea parlamentară a predecesorilor săi, activitatea deputatului Iusein Ibram este cea mai bogată dacă luăm în considerare numărul de proiecte legislative iniţiate care au devenit legi în Parlamentul României. În ceea ce priveşte legile care au avut ca ţintă directă comunitatea turcă, cea mai importantă legea iniţiată de Iusein Ibram este Legea 223/2016 privind instituirea zilei de 5 iunie ca Zi a limbii turce sărbătorită din 2017 anual prin activităţi culturale cu impact în rândul comunităţii. Rămâne de analizat activitatea deputatului Iusein Ibram în mandatul 2020-2024, care va fi ponderea iniţiativelor legislative care au drept ţintă directă comunitatea turcă, musulmanii, în raport cu cele care vizează majoritatea.
În paralel cu activitatea din Camera Deputaţilor, în perioada mandatelor sale a făcut parte din delegaţiile oficiale ale statului român care au efectuat vizite în Republica Turcia şi a participat la întrevederi la nivel înalt cu preşedinţii şi premierii celor două ţări. Mai mult decât atât, a fost alături de membrii comunităţii turce la majoritatea acţiunile organizate de Uniunea Democrată Turcă din România

Sorina Asan

Milletvekili Iusein Ibram, mevcut yasama meclisinde yeni bir dönem için onaylandı

Romanya Demokrat Türk Birliği’nin Parlamento’daki temsilcisi İusein Ibram, 2020-2024 parlamento yasama meclisinde yeni milletvekili görevi için 21 Aralık’ta onaylandı. Milletvekilleri Meclisi’ndeki Romanya Demokrat Türk Birliği temsilcisi, 6 Aralık 2020 parlamento seçimlerinde seçmenlerden 3539 oy alarak, kullanılan toplam oy sayısının% 0,6’sı ile kendisine Romanya Parlamentosu’nda yer ayırttı.
Mevcut yasama meclisinde, milletvekili Iusein Ibram, ulusal azınlıklar parlamento grubunun 18 üyesinden biridir ve insan hakları, mezhepler ve ulusal azınlıkların sorunları komitesinin başkanıdır.
Romanya Demokrat Türk Birliği, 2004 yılından beri Milletvekili İusein Ibram tarafından Milletvekili Meclisinde temsil edilmektedir. Milletvekili olarak üçüncü döneminde Romanya’da Türk Dili Günü’nün Kurulmasına Dair 223/2016 sayılı Kanunu gerçekleştirdi. Her yıl, 5 Haziran tarihinde Türk Dili Günü kutlamaları vesilesiyle, Türk toplumu mensuplarının yaşadığı yörelerde bu bayrama adanmış kültürel etkinlikler düzenlenmektedir.
Seleflerinin parlamento faaliyetleri ile karşılaştırıldığında, Romanya Parlamentosunda kanun haline gelen başlatılan yasama projelerinin sayısını hesaba katarsak, Milletvekili İusein Ibram’ın faaliyeti en zengin olanıdır. İusein İbram’ın doğrudan Türk toplumunu hedef alan kanunlarla ilgili olarak başlattığı en önemli kanun, 2017 yılında her yıl toplumda etkili olan kültürel etkinliklerle kutlanan 5 Haziran Türk Dili Günü olarak 223/2016 sayılı kanundur.
Doğrudan Türk toplumu olan Müslümanları hedef alan yasama girişimlerinin çoğunluğu hedefleyenlere göre payı ne olacak konusunda Milletvekili Iusein İbram’ın 2020-2024 dönemindeki faaliyeti dikkate alınacaktır.
Görev süresi boyunca, Türkiye Cumhuriyeti’ni ziyaret eden ve iki ülkenin cumhurbaşkanları ve başbakanlarıyla üst düzey toplantılara katılan Romanya devletinin resmi delegasyonlarında yer aldı. Ayrıca Romanya Demokrat Türk Birliğin düzenlediği faaliyetlerin çoğuna Türk toplumu mensuplarıyla birlikte katıldı.

Nurcan İbraim

Ziua Minorităţilor Naţionale din România

18 Decembrie 1998 este data în care a fost declarată Ziua Minorităţilor Naţionale. Din acea zi, an de an, în data de 18 Decembrie, cele 18 minorităţi etnice recunoscute oficial în ţara noastră şi-au sărbătorit Ziua lor. Această sărbătoare este o ocazie specială pentru toţi să-şi promoveze prin diverse activităţi valorile culturale, tradiţiile şi obiceiurile proprii.

Preşedintele Klaus Werner Johannis a promulgat în data de 7 decembrie 2017 Legea privind instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie. Camera Deputaţilor a adoptat această lege, în calitate de for decizional, în 21 noiembrie 2017, pe 23 octombrie 2017 fiind deja adoptată de Senat.
Uniunea Democrată Turcă din România a organizat pe parcursul acestor douăzeci şi doi de ani foarte multe evenimente care au marcat această zi valoroasă, însă, anul acesta, 2020, din cauza pandemiei care ne-a invadat vieţile, nu a putut organiza activităţi sau spectacole live, ci doar online.
Ziarele, revistele, emisiunile de radio şi televiziune au prezentat secvenţe din activităţile anilor precedenţi. Au fost prezentate cele mai recente cărţi apărute în ultimul an.
Acest loc sfânt, România, ce este glie şi naţiunii noastre alături de celelalte 18 naţii minoritare, reprezintă pentru noi, urmaşii turcilor anatolieni inocenţi şi cu inima curată capătul călătoriei care a durat secole. Aşa cum Noe într-o Zi şi-a finalizat călătoria pe mare şi a pus piciorul pe ţinuturile anatoliene stârnind speranţe, de peste o sută de ani, toate cele 18 naţiuni etnice au deschis o nouă şi valoroasă pagină a istoriei româneşti. 18 Decembrie Ziua Minorităţilor Naţionale din România este pentru etnia turcă, ziua în care feţele tuturor strălucesc de bucurie, în care sunt amintite vitejia, sacrificiul şi eroismul turcului care a reuşit să devină un simbol pentru apărarea patriei cu tinerii, bătrânii, femeile şi bărbaţii.
Turcii au fost întotdeauna împotriva cruzimii şi nedreptăţii apărându-i pe cei slabi şi nevinovaţi. Totodată au fost alături de cei ce au transformat pesimismul în speranţă, frica în încredere şi robia în libertate.
Până în anul 1990 existenţa etniei turce în România era pe cale să dispară, însă acum străluceşte din nou pe scena istoriei româneşti cu oameni valoroşi pe cele mai înalte funcţii, în zona intelectuală, didactică sau militară. Toate eforturile noastre au ca obiectiv asigurarea unui viitor luminos în democraţie şi republică, egalitate şi libertate, pace şi linişte.
Tocmai de aceea această zi de 18 Decembrie reprezintă pentru noi loialitatea noastră faţă de strămoşii noştri eroici care ne-au dat aceste zile cu sângele şi viaţa lor şi care nu şi-au cruţat bogăţia, munca, sudoarea, sângele şi viaţa. Ne-au încredinţat o Republică, în libertate şi egalitate, cu onoare şi demnitate. 18 mai este o datorie faţă de ţara care ne este astăzi patrie, România. Această sărbătoare este o zi în care nu avem voie să fim trişti, este o zi în care ne arătăm loialitatea faţă de turcism, un jurământ faţă de Allah, o promisiune dată martirilor noştri că nu-i vom uita niciodată. O zi în care ne amintim, simţim şi prind viaţă sentimente calde de recunoştinţă şi mândrie. Această sărbătoare este pentru a ne învia spiritul, pentru a deveni lumină şi speranţă. Pentru a ne mândri cu ce avem astăzi pentru a-i motiva pe cei de mâine.
Toate cele bune…

Melek Osman

România continuă să sprijine investiţiile turceşti

Miniştrii români ai Finanţelor şi Economiei au avut la sfârşitul lunii ianuarie o întrevedere cu ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz. Prima întâlnire a diplomatului turc cu ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, a avut loc în data de 22 ianuarie la sediul ministerului. Discuţiile s-au axat în principal pe „stadiul dezvoltării relaţiilor economice dintre România şi Turcia şi identificarea de noi oportunităţi pentru intensificarea acestora”, aşa cum rezultă din comunicatul de presă al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.
Ministrul Claudiu Năsui a afirmat că este preocupat ca „România să ofere, în continuare, un mediu de afaceri atractiv pentru comunitatea de business turcă, interesată să investească în ţara noastră sau să îşi extindă activitatea pe care deja o desfăşoară aici. Ministrul Finanţelor şi Economiei a apreciat locul privilegiat pe care ţara vecină îl ocupă în rândul partenerilor comerciali şi investiţionali ai României, ambele părţi punctând potenţialul deosebit de creştere şi diversificare a comerţului bilateral.”
La rândul său, ambasadorul turc a precizat faptul că „investitorii de calibru din Turcia rămân interesaţi să aleagă România pentru a-şi implementa proiectele, existând o implicare solidă a investitorilor turci în economia românească. Cei doi oficiali au mai abordat şi oportunităţile de îmbunătăţire a dinamicii relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două state. S-a convenit, în măsura în care situaţia epidemiologică o va permite, reluarea întâlnirilor din cadrul celor două mecanisme interguvernamentale de colaborare, respectiv Comisia Mixtă Interguvernamentală de Cooperare Economică şi Tehnică România – Republica Turcia (JEC) şi Comisia Mixtă Economică şi Comercială (JETCO).
E.S. Füsun Aramaz a fost însoţită la întâlnire de o delegaţie de oameni de afaceri din care au făcut parte: Ömer Süsli (preşedinte DEIK), Murat Büyükerk (CEO Arctic), Güven Güngör (preşedinte TIAD) şi Barbaros YIKAR (secretar general TIAD), precum şi Sude Gürcan, ataşat economic şi Melike Baştürk-Poyraz, secretar III în cadrul Ambasadei.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare s-a întâlnit cu ambsadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz, în data de 28 ianuarie. Tema discuţiei, potrivit unui comunicat de presă remis de minister, a fost „identificarea unei soluţii imediate referitoare la măsura adoptată de Parlament în decembrie 2020 prin Legea 296/2020, care prevede că începând cu 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu persoane juridice situate în jurisdicţii necooperante în scop fiscal sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.”
În cadrul întâlnirii, ambasadoarea Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, a subliniat importanţa menţinerii bunelor relaţii economice, dat fiind faptul că Turcia este printre primii parteneri comerciali non-UE ai României, atât prin valoarea investiţiilor, cât şi prin numărul mare de locuri de muncă create de firmele turceşti care activează în România. „Situaţia curentă generează pierderi economice însemnate pentru România. Lucrăm la o soluţie legislativă de remediere în regim de urgenţă, care să nu afecteze tranzacţiile comerciale dintre cele două ţări şi nici potenţialele investiţii”, a precizat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Totodată, ministrul român de finanţe a declarat că va continua să sprijine investiţiile străine în ţara noastră, inclusiv cele care provin din Turcia, subliniind în acelaşi timp importanţa parteneriatului economic româno-turc.
Relaţiile economice româno-turce se derulează în baza Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia, semnat în anul 2011. Volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Turcia a fost, la finalul anului 2020, de 5,8 miliarde USD, exportul reprezentând 2,2 miliarde USD şi importul 3,6 miliarde USD. La 31 octombrie 2020, erau înregistrate în România 16.123 societăţi comerciale cu capital turcesc, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a aproape 780 milioane USD, reprezentând 1,26% din totalul capitalului subscris de investitorii străini. Dacă luăm în considerare valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul 16 în clasamentul pe ţări de rezidenţă, a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină.

Sorina Asan

Romanya Türk Yatırımlarını Desteklemeye Devam Ediyor

Ocak ayın sonunda T.C. Büyükelçisi Füsun Aramaz Ekonomi, Girişimcilik ve Turizm Bakanı Claudiu Năsui ve Maliye Bakanı Alexandru Nazare ile bir görüşme gerçekleştirdi. Türk diplomatın Ekonomi, Girişimcilik ve Turizm Bakanı Claudiu Năsui ile ilk görüşmesi 22 Ocak’ta bakanlığın merkezinde gerçekleşti. Ekonomi, Girişimcilik ve Turizm Bakanlığı’nın basın açıklamasından çıkan görüşmelerde ağırlıklı olarak “Romanya ile Türkiye arasındaki ekonomik ilişkilerin gelişme aşaması ve bunların yoğunlaştırılması için yeni fırsatların belirlenmesi” üzerinde duruldu.
Bakan Claudiu Năsui, “Romanya’nın, ülkemize yatırım yapmak veya halihazırda burada yürüttüğü faaliyetini genişletmekle ilgilenen Türk iş dünyası için cazip bir iş ortamı sunmaya devam edeceğinden ilgisini belirtti. Bakan Năsui, komşu ülke Romanya’nın ticaret ve yatırım ortakları arasında ayrıcalıklı yeri takdir etti ve her iki taraf da ikili ticaretin büyümesini ve çeşitlendirilmesi için büyük potansiyele işaret etti. “
Türk büyükelçisi ise “Türk çapındaki yatırımcıların projelerini uygulamak için Romanya’yı seçmeye devam ettiklerini, Türk yatırımcıların Romanya ekonomisine sağlam bir katılımı olduğunu belirtti.” İki yetkili, iki devlet arasındaki ekonomik ve ticari ilişkilerin dinamiklerini hızlandırma fırsatlarına da değindi. Epidemiyolojik durumun izin verdiği ölçüde, iki hükümetler arası işbirliği mekanizması, yani Romanya - Türkiye Cumhuriyeti Ortak Hükümetlerarası Ekonomik ve Teknik İşbirliği Komisyonu (JEC) ve Karma Ekonomik ve Ticaret Komisyonu (JETCO) içinde toplantıların yeniden başlatılmasına karar verildi.
Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçiye T.C. Bükreş Ticaret Müşaviri Sude Gürcan, TİAD Başkanı Güven Güngör, DEİK Türkiye–Romanya İş Konseyi Başkanı Ömer Süsli ve Arctic CEO’su Murat Büyükerk katıldılar.
Maliye Bakanı Alexandru Nazare 28 Ocak’ta Türkiye Cumhuriyeti’nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ile bir araya geldi. Bakanlık tarafından gönderilen bir basın açıklamasına göre tartışmanın konusu “Aralık 2020’de Parlamento tarafından kabul edilen ve 296/2020 sayılı Kanunla kabul edilen tedbir için 1 Ocak 2021 tarihinden itibaren yargı bölgelerde bulunan tüzel kişiler ile işlemler, vergi amaçlı işbirliği yapmamaktan dolayı gelir vergisi hesaplanırken indirilemez.”
Görüşmede Türkiye Cumhuriyeti’nin Romanya Büyükelçisi E.S. Füsun Aramaz, Türkiye’nin hem yatırımların değeri hem de Romanya’da faaliyet gösteren Türk şirketlerinin yarattığı çok sayıda istihdam ile Romanya’nın AB dışı ilk ticaret ortakları arasında yer aldığını göz önünde bulundurarak iyi ekonomik ilişkilerin sürdürülmesinin önemini vurguladı. Maliye Bakanı Alexandru Nazare konuşmasında belirtti: “ Mevcut durum Romanya için önemli ekonomik kayıplara neden oluyor. İki ülke arasındaki ticari işlemleri veya potansiyel yatırımları etkilemeyen acil bir iyileştirici çözüm üzerinde çalışıyoruz.”
Romanya Maliye Bakanı aynı zamanda Türkiye’den gelenler de dahil olmak üzere ülkemizdeki yabancı yatırımları desteklemeye devam edeceğini ifade ederken, Romanya-Türkiye ekonomik ortaklığının önemini vurguladı.
Romanya-Türkiye ekonomik ilişkileri, 2011 yılında imzalanan Romanya ile Türkiye arasında Stratejik Ortaklığa dayanmaktadır. 31 Ekim 2020 tarihi itibarıyla Romanya’da 16.123 Türk sermayeli şirket tescil edilmiş olup taahhüt edilen sermaye değeri yaklaşık 780 milyon ABD Doları’na eşittir ve yabancı yatırımcılar tarafından taahhüt edilen toplam sermayenin% 1.26’sını temsil etmektedir. Sermayenin değerini dikkate alırsak, yabancı sermayeli şirketlerde yatırımcıların ikamet ettikleri ülke sıralamasında Türkiye 16. sırada yer almaktadır.

Nurcan İbraim

MIRAS – primul muzeu virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea

Un proiect complex, inedit, care vizează moştenirea istorică şi culturală a turcilor şi tătarilor din Dobrogea, a fost inaugurat la sfârşitul lunii decembrie de către Departamentul pentru Relaţii Interetnice. MIRAS, primul muzeu virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrgea a fost realizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Muzeul de Istorie Naţinală şi Arheologie Constanţa, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale” Gavrilă Simion” Muzeul de Artă Populară Constanţa şi TVR. Proiectul, iniţiat în anul 2019 şi coordonat de cercetătorul dr. Adrian Cupcea de la ISPMN, conţine o galerie virtuală, compusă din 850 de fotografii cu piese otomane, piese tradiţionale, cu imagini vechi dar şi recente, cărţi poştale, înregistrări video şi audio, dispuse tematic.
Referindu-se la proiect, secretarul de stat la Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Enikö Lacziko a afirmat: „A fost o veritabilă aventură culturală comună care a rezultat într-o colecţie valoroasă şi de referinţă pentru care doresc să le aduc mulţumiri atât colegilor din cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, în mod special Adrianei Cupcea, iniţiatoarea muzeului şi coordonatoare a proiectului din partea ISPMN, cât şi pentru sprijinul acordat de Secretariatul General al Guvernului, şi nu în ultimul rând colegilor mei din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. A depune un efort comun pentru realizarea acestui proiect amplu de promovare şi conservare a elementelor care alcătuiesc identitatea turcă şi tătară din Dobrogea, nu a fost doar o activitate în absolută concordanţă cu atribuţiile noastre, dar şi o iniţiativă prin care am reuşit să creăm valoare, în cadrul unui parteneriat, în pofida restricţiilor impuse pe perioada de pandemie”.
Protocoalele de colaborare ale DRI şi ISPMN au fost încheiate în plin lock down şi în toată această perioadă au fost predate şi materialele care sunt reunite astăzi în cadrul muzeului virtual.
Muzeul este construit pe două secţiuni, moştenirea culturală materială şi cea imaterială. Moştenirea culturală materială cuprinde: piese otomane (pipe, paftale şi ceramică), vestimentaţie şi obiecte tradiţionale (piese vestimentare, obiecte de gospodărie şi ţesături), fotografii şi vederi, imagini (arhitectura islamică, învăţământ şi viaţă religioasă) fotografii de familie, o expoziţie temporară şi o hartă interactivă a Dobrogei. Moştenirea imaterială conţine:folclor muzical, cânece şi dansuri, tradiţii şi obiceiuri, viaţă şi spiritualitate, mâncare turcească şi tătărească. În cadrul acestei secţiuni un loc special îl ocupă lucrarea profesorului Mustafa Ali Mehmet despre obiceiurile şi tradiţiile turcilor din Dobrogea. Tot la aceeaşi secţiune pot fi accesate reţete de mancare turcească oferite de Nurgean Ibraim şi Nilgün Panaitescu autoarele cărţii, „Iz oriental” editată de Uniunea Democrată Turcă din România dar şi de Mahinur Apostol, fostă locuitoare a insulei Ada Kaleh.
MIRAS, denumirea colecţiei a fost inspirată de acelaşi cuvânt care în limba turcă înseamnă moştenire. Muzeul mai conţine şi materiale media şi new media menite să consolideze coordonata vizuală a expoziţiei şi să creeze senzaţia autentică de participare activă. Un muzeu unic care merită să fie vizitat virtual şi care poate fi accesat pe miras.gov.ro dar şi de pe site-ul Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi de pe cel al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

Sorina Asan

MİRAS – Dobruca’daki ilk sanal Türk ve Tatar müzesi

Etnik İlişkiler Dairesi Aralık ayı sonunda Dobruca’daki Türk ve Tatarların tarihi ve kültürel mirasını hedefleyen çeşitli, özgün bir proje başlattı. Dobruca’daki Türk ve Tatarların ilk sanal müzesi olan MİRAS, Etnik İlişkiler Dairesi ve Ulusal Azınlık Sorunları Araştırma Enstitüsü tarafından, Romanya Demokrat Türk Birliği, Romanya Müslüman Tatar Türklerin Demokrat Birliği, Romanya Ulusal Tarih Müzesi, Romanya Köylü Ulusal Müzesi, “Constantin Brăiloiu” Etnografya ve Folklor Enstitüsü, Köstence Ulusal Tarih ve Arkeoloji Müzesi, “Gavrilă Simion” Eko-Müze Araştırma Enstitüsü, Köstence Müzesi Halk Sanatı müzesi ve Romanya Devlet Televisyonu ile ortaklığında oluşturuldu. 2019 yılında başlatılan ve ISPMN’den araştırmacı Dr. Adrian Cupcea tarafından koordine edilen proje, 850 adet Osmanlı parçalı fotoğraftan, geleneksel parçalardan, eski ama aynı zamanda güncel görüntülerin, kartpostalların, video ve ses kayıtlarının tematik olarak düzenlendiği sanal bir galeri içermektedir.
Etnik İlişkiler Dairesi Dışişleri Bakanı Enikö Lacziko projeyle ilgili olarak şunları söyledi: “ Değerli bir koleksiyonla sonuçlanan gerçek bir ortak kültürel maceraydı ve bunun için Ulusal Azınlık Sorunlarını İnceleme Enstitüsü’nden her iki meslektaşıma, özellikle müzenin kurucusu ve ISPMN’den proje koordinatörü Adriana Cupcea’ya teşekkür etmek istiyorum. Hükümetin Genel Sekreterliği tarafından sağlanan desteğe gelince ve son olarak Etnik İlişkiler Departmanı’ndan meslektaşlarıma teşekkür ediyorum”. Dobruca’nın Türk ve Tatar kimliğini oluşturan unsurları tanıtmak ve korumak için bu kapsamlı projeyi ortak bir çaba ile yürütmek, sorumluluklarımıza tam olarak uyan bir faaliyet olmasına rağmen ve pandemi döneminin getirilen kısıtmalara uyarak değerli proje yaratmayı başardık. “
Müze, malzeme ve somut olmayan kültürel miras olmak üzere iki bölüm üzerine inşa edilmiştir. Maddi kültürel miras şunları içerir: Osmanlı parçaları (pipolar, peçeteler ve çömlekler), geleneksel kıyafetler ve nesneler (giysiler, ev eşyaları ve kumaşlar), fotoğraflar ve görüntüler, resim (İslam mimarisi, eğitim ve dini yaşam) aile fotoğrafları, geçici bir sergi haritası ve etkileşimli bir Dobrogea haritası. Somut olmayan miras şunları içerir: müzikal folklor, şarkılar ve danslar, gelenek ve görenekler, yaşam ve maneviyat, Türk ve Tatar yemekleri. Bu bölümde, Profesör Mustafa Ali Mehmet’in Dobrucalı Türklerin gelenek ve görenekleriyle ilgili çalışmaları ile özel bir yer işgal edilmiştir.
Yine aynı bölümde, Romanya Demokrat Türk Birliği’nin editörlüğünü yaptığı “Iz Oriental” kitabının yazarları Nurgean Ibraim ve Nilgün Panaitescu tarafından sunulan Türk yemek tariflerine ulaşılabilir. Müze medya ve yeni medya kaynakları içermektedir ve serginin görsel koordinasyonunu güçlendirmeyi ve gerçek bir aktif katılım duygusu yaratmayı amaçlıdır.
Neredeyse görülmeye değer ve miras.gov.ro adresinden erişilebilen eşsiz bir müze, aynı zamanda Etnik İlişkiler Dairesi ve Ulusal Azınlık Sorunları Araştırma Enstitüsü’nün web sitesinden de ulaşabilir.

Nurcan İbraim

La o cafea turcească cu Gülten Abdula-Nazare

Din această lună, cu toate că suntem în plină pandemie, mi-am propus să reiau seria de interviuri „LA O CAFEA TURCEASCĂ” cu persoane din comunitatea turcă din România, încercând să-i facem cunoscuţi publicului pe cei care încearcă să promoveze şi să aducă un plus de valoare în cultura turcă.
Continui seria interviurilor şi, de această dată, cea care urmează şi care ne împărtăşeşte din experienţa şi activitatea sa, este Gülten Abdula-Nazare, preşedintele sucursalei UDTR Galaţi, autoarea cărţii „APA ÎN CULTURA TURCĂ ŞI A POPOARELOR DE ORIGINE TURCĂ”, editată de către UDTR.
Despre Gülten Abdula-Nazare ar fi multe de spus în calitate de membru cu vechime în UDTR, şi anume că a deţinut funcţia de vicepreşedinte al UDTR, de preşedinte al Comisiei de Cultură, dar şi cea de redactor şef al ziarului Hakses. De acest nume mai este legată apariţia revistei în limba turcă „Tuna Mektupları” („Scrisori Dunărene”), dar şi a unor cărţi tipărite de UDTR ale căror autor este, precum: „Pomul vieţii în mitologia popoarelor turcice”, „Spiritul Çanakkale, veşnic viu”, „Mevlana - Fericirea profundei frumuseţi”, „Sărbători de primăvară la turci, lucrare de cercetare etno-folclorică” şi altele... Şi totodată, este unul dintre fondatorii care, în anul 2002, a pus bazele Centrului de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos” din Galaţi, ce are ca scop o largă colaborare culturală şi de cunoaştere între ramurile turcice din bazinul Euroregiunii Dunărea de Jos, prin care a iniţiat şi a sprijinit realizarea unor programe şi proiecte de promovare a istoriei, culturii şi civilizaţiei turce din România.

Melek Amet: Doamna Gülten! Pentru început, aş vrea să vă prezentaţi, în câteva cuvinte, cititorilor. Unde v-aţi născut? Cum a fost copilăria dumneavoastră? Ce mai scrieţi, ce mai citiţi... ce vă mai impresionează, ce vă mai bucură...?
Gülten Abdula-Nazare: În primul rând trebuie să mulţumesc părinţilor care mi-au făcut acest minunat dar de a mă fi născut. Apoi, faptul că sunt produsul celor două culturi, turcă şi română, este un alt dar. Dacă prin părinţi aparţin culturii turce, al locului în care m-am născut este cel al culturii române. Aşa că, ambele culturi m-au înnobilat cu frumuseţea şi sensibilitatea lor. În ceea ce priveşte copilăria, ea a fost deosebită. Copiii de astăzi nu vor şti niciodată ce înseamnă o copilărie în care să fii adormită cu minunatele basme turceşti spuse pe rând, în fiecare seară, de mama sau tata, să te joci cu păpuşile, să… Amintirile depre copilaria mea persistă până şi acum, după multe decenii! Mă impresionează fiecare gest întins spre bucuria celuilalt, mă bucură fiecare reuşită şi mă doare când văd societatea mergând în derivă, urăsc frivolitatea… Nu cred că tinerii pot înţelege.
M.A. Care este semnificaţia titlului volumului de carte„ APA ÎN CULTURA TURCĂ ŞI A POPOARELOR DE ORIGINE TURCĂ” pe care l-aţi lansat? Cum aţi defini stilul de scris pe care îl abordaţi?
G.A.N. Îmi place să cred că stilul meu de scris este un mix, un stil interdisciplinar. Combin istoria, geografia cu mitul, literatura orală, misticul şi religia. Îmi place să aduc împreună acest mod de stiluri care în aparenţă nu au nimic în comun dar care pot pune în mintea cititorului întrebări şi dorinţa de a scormoni şi de a afla mai multe, spre binele comun al umanităţii. Acest volum spre deosebire de primul, este scris în limba română şi limba turcă.
M.A. Care sunt autorii ce v-au influenţat în conceperea trilogiei din care face parte acest al doilea volum?
G.A.N. După cum am spus, acest studiu face parte din ciclul „Istoria, cultura şi spiritualitatea popoarelor de origine turcă”. Primul volum s-a intitulat:”Pomul vieţii în mitologia popoarelor turcice”.
Ca mentor al acestui mod de scriere îl pot numi cu toată consideraţia mea pe acest „profet al eternităţii”, Mircea Eliade, aşa cum îl numea Petre Ţuţea: „Mircea Eliade trebuie gândit în triunghiul Dumnezeu, Om şi Natură, în care domină Sacrul, adică realul atot cuprinzător, cauza unică a tuturor lucrurilor”.
O să mă întrebi, de ce el? Ei, bine. Într-una din zilele când mă plimbam prin librările din Istanbul, aşa cum obişnuiesc de fiecare dată, într-o librărie privirea mi-a fost atrasă fe un raft întreg, unde aşezate la rând, stăteau înşirate operele marelui filozof român, Mircea Eliade. Toate erau traduse în limba turcă. Am rămas foarte surprinsă. M-am apropiat şi cu pioşenie am început să le iau una câte una, să le răsfoiesc şi să văd preţul. Spun preţul, pentru că totul se limita la bănuţii mei din buzunar. Doream să le cumpăr pe toate. Dar…a trebuit să le las acolo, pe raft…şi tristă am părăsit librăria cu gândul că voi reveni. Peste câteva luni, într-una din deplasările făcute la Istanbul şi bineînţeles pregătită financiar, nu am făcut altceva decât să-mi cumpăr doar trei din cele şapte volume, cele mai reprezentative pentru ceea ce urma să fac. Ele au devenit primul meu ghid. Apoi au urmat alte studii ale unor autori din Turcia. De un real folos au fost şi sunt studiile pe care le primesc de la Academia din California.
M.A. Revenind la cartea deja lansată la Galaţi, sperăm să urmeze şi la Constanţa, vă rugăm să ne povestiţi cum a avut loc evenimentul?
G.A.N. Prima lansare a avut loc în luna martie2020. Lansarea a fost făcută în cadrul Cenaclului Literar „Axis Libri”, iniţiatorul Festivalului Internaţional de Carte „Axis Libri”, ocazie în care s-a decernat şi diploma de Excelenţă. Cartea a fost primită cu interes de publicul participant, într-un număr destul de mare. Critici literari, scriitori, epigramişti, editori prezenţi au subliniat în cuvântările lor importanţa şi necesitatea unor astfel de studii care vor pune în valoare o cultură despre care nu se prea ştie mai nimic şi va şterge acele stereotipuri greşite. Preoţii şi stareţul unei mânâstiri care au intrat în posesia cărţii au fost profund mişcaţi şi m-au felicitat prin intermediul celor care le-au făcut cadou cartea. Cineva din comunitatea noastră, la finalul serii mi-a spus: „Pentru prima dată m-am simţit mândră de naţia mea!”Visul în jurul căruia am ţesut broderia neamului meu începuse să prindă contur. Aceste cuvinte m-au uns la inimă şi mi-au dat curaj să scriu mai departe. Au apărut pagini întregi în reviste de literatură şi presă. Se pare că a doua lansare se va face la Constanţa.
A.M. Care este mesajul transmis cititorului de acest volum de carte?
G.A.N. Sunt convinsă că toţi cei care vor parcurge această lucrare se vor alege cu multe idei frumoase. Dincolo de ceea ce îmi doresc eu, cred că asumarea este o temă la care vor cugeta cei mai mulţi. Vreau să las o lume cu o idee mai bună în urma mea. Vreau ca studiile, cărţile mele să vindece, să provoace, şi tot ce merită să fie transmis mai departe, să o facă. Nu scriu având un plan, scriu exclusiv ceea ce simt. Vreau ca mesajul meu să ajungă nealterat la cei care vor să-l audă. Un vis fascinant, este ceva ce vrea să iasă la lumină prin mine şi asta mă face fericită.
A.M. Atunci când scrieţi, vă identificaţi cu vreun moment?
G.A.N. Sigur că da. Acolo este toată identitatea mea culturală, spirituală, istorică, chiar.
A.M. Sursele de inspiraţie sunt multiple, ce anume v-a inspirat în mod special?
G.A.N. Totul mă inspiră, mai ales, să descoperi cât de magnifică este cultura neamului tău.
A.M. Când vă place să scrieţi?
G.A.N. Scriu ziua, dar şi noaptea. Noaptea scriu mai haotic, şi ce scriu noaptea trebuie revizuit şi corectat ziua. Revin de multe ori asupra unei idei, unui capitol.
A.M. Cum a-ţi ajuns să fiţi autor de carte, un om de cultură cunoscut şi apreciat?
G.A.N. Sunt adepta principiului „să te mândreşti cu ceea ce faci, nu cu ceea ce eşti”. Unii spun că funcţiile te ajută să te lansezi. Din această perspectivă, pot spune că fac o excepţie. Nu funcţiile pe care le-am deţinut şi le deţin mi-au adus confirmarea pe plan naţional şi internaţional a muncii mele de cercetare, de prezentarea unor lucrări care au fost publicate în reviste de specialitate sau conferinţe susţinute în ţară şi în Turcia. Prin urmare, toată munca mea a adus confirmarea funcţiilor deţinute. Consider că acest principiu este mult mai important. Am fost mereu dură cu mine. Simpozioanele la care eram invitată să particip cu lucrări erau de înaltă ţinută academică. Trebuia să fac faţă cu brio. Asta însemnă să citesc mult, să fac fişe, să respect cerinţele şi să aduc ceva nou. Ca să poţi fi acceptată în rândul domniilor lor trebuie să ai o bază solidă de cunoştinţe, căci te prind repede. De aceea, fac apel, în special celor ce predau limba turcă. Să nu se plafoneze doar la manualul de predare ci să studieze cât mai mult şi să se afirme intelectual.
M. A. Lucraţi în prezent la proiecte noi? Ne-aţi putea dezvălui câte ceva despre ele?
G.A.N. Următorul volum din ciclul „Istoria, cultura şi spiritualitatea popoarelor de origine turcă” este „Pământ, munte, peşteri şi pietre/rocă în cultura popoarelor de origine turcă”, dar scrisă în limba română, urmând ca cea în limbă turcă să apară anul viitor. Studiul în limba română va apărea până la finele anului 2020. Este un volum compartimentat pe 5 cărţi. Fiecare carte fiind un compendiu. Vă las să savuraţi conţinutul acestui volum după apariţia lui.
M.A. Care este semnificaţia mottoului acestui interviu din punctul dumneavoastră de vedere?
G.A.N. Amintirea unei ceşti cu cafea ţine chiar şi 40 de ani. La o ceaşcă de cafea este posibil să se stabilească prietenii. La o ceaşcă de cafea oamenii devin mai uşori, se elimină oboseala, iar prin aroma ei conversaţiile devin mai profunde. Bunicii noştri spuneau că o ceaşcă de cafea este doar un pretext pentru a depăna amintiri ca şi bucuria unei conversaţii. Eram curioasă, de ce amintirea ei dura 40 de ani. Am cercetat şi am găsit. Se spune că în perioada otomană, undeva la o cafenea din Üsküdar, oameni de diferite categorii trăgeau din narghilea şi sorbeau cafea. La un moment dat a venit şi un ienicer care a cerut să fie serviţi toţi cei prezenţi cu cafea în afară de un marinar grec. După ce cafegiul a servit pe fiecare cu cafea, a mai făcut două cafele şi s-a îndreptat la masa marinarului grec, care era căpitanul unui vas grecesc. S-a aşezat la masa grecului, l-a servit cu o cafea şi au început să vorbească. Ienicerul supărat: Nu ţi-am spus să nu-l serveşti pe grec? Răspunsul a fost clar: Nu este cafeau ta, este plăcerea mea. De la acest incident au trecut 40 de ani. Pe insula Samos a izbucnit o rebeliune a grecilor şi mulţi turci au fost capturaţi. Printre cei capturaţi se afla şi cafegiul nostru. Pe atunci captivii erau vânduţi în piaţă, iar pe cafegiul nostru îl cumpără un grec bătrân şi pe care-l duse într-un loc pustiu. Cafegiul turc se temea de ceea ce avea să i se întâmple, dar bătrânul i-a spus. Îţi mai aduci aminte, că acum 40 de ani m-ai servit cu o ceaşcă de cafea? Ei bine, acel grec sunt eu. Am susţinut să spun această anecdotă pentru a sublinia faptul că binele cât de mic ar fi el, nu se uită niciodată.
M.A. Care este mesajul dv. către cititori, către iubitorii de cultura turcă?
G.A.N. Atunci când devine o entitate vie, cultura dobândeşte o mare putere de transformare. O cultură autentică duce la înflorirea adevăratelor valori umane şi îngăduie ca oamenii să se cunoască, să devină mai toleranţi şi solidari. Cunoscând şi cultura turcă, sunt convinsă că orizontul mental se va îmbogăţi şi spiritual va deveni mai efervescent, ne va face liberi şi mai buni.
M.A. În încheiere, ne puteţi spune cum vă veţi petrece timpul în această perioadă de sfârşit de an?
G.A.N. Ce pot să spun decât că voi sta în casă, şi alături de o cană de ceai fierbinte voi citi, poate voi scrie sau voi privi la televizor. Aşteptând ca anul care vine să ne aducă speranţa unui nou început, energia necesară pentru a ne împlini toate obiectivele, înţelepciunea de a aprecia fiecare zi prin micile bucurii pe care ni le oferă bunul Allah. Vă doresc ca anul care vine să vă aducă numai zile albe şi frumoase ca neaua de pe brazi.
La Multi Ani!
Yeni yılınızı kutlar; sağlıklı, mutlu ve başarılı nice yıllar dilerim Hakses dergisinin okuycularına, tüm Türk ve Römen Mılletıne! Nice Yıllara!
M.A. Vă mulţumesc frumos pentru urări! A fost o adevărată plăcere să petrec câteva momente alături de dvs. Sunt bucuroasă că am reuşit realizarea acestui interviu în plin context pandemic şi să redescopăr un om pasionat de istoria, tradiţia, obiceiurile şi cultura turcă, căruia îi place să se implice în proiecte provocatoare dar, să şi transmită mai departe valorile culturale.
Vă doresc un An Nou cu multă sănătate, linişte sufletească, putere de muncă, realizarea tuturor proiectelor propuse…

Melec Amet

15 Ianuarie, Ziua Culturii Române

Un program de sărbătoare a avut loc la Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Preşedintele nostru, domnul Osman Fedbi, a participat la programul de sărbătoare al „Zilei Culturii” pregătit de comisia de cultură, cu această ocazie, pe data de 15 ianuarie. Pe lângă stimatul nostru preşedinte, membrii ai comisiei de tineret alături de câţiva profesori, au participat la programul online. La deschiderea activităţii invitaţii noştri virtuali au vizualizat expoziţia temporară „Satul copilăriei”, o reconstituire a imaginii satului tradiţional cu obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanţa. Atenţi la componentele unui interior ţărănesc precum scoarţe, ştergare, vase de ceramică, lemn de uz gospodăresc au observat şi vasele turceşti din aramă, sini/tavă şi kapakli tencere/cratiţă cu capac, expuse alături de obiectele casnice textile. Bineînţeles nu au lipsit din expoziţie roţi şi furci de tors, fuse, piese ale războiului de ţesut: suveici, scripeţi, spate sau jucării din ceramică (fluierici, puşculiţe).
Programul de sărbătoare, a continuat cu lectura unor fragmentele din literatura română, versuri din creaţia eminesciană, în forma originală românească şi traduceri în limba turcă care au completat volumul de traduceri din opera lui Eminescu şi Yunus Emre ce va fi editat în acest an, 2021. Activitatea s-a încheiat cu concertul de muzică şi spectacolul echipei de dans folcloric Delikanlılar pregătit de tineri în mediul online. Vorbind de program, preşedinta comisiei de cultură, doamna Serin Türkoğlu a spus, în discursul ei; „Educaţia Culturală este un domeniu ce aş dori să reprezinte o disciplină de studiu în şcoli. Eu consider că mi-am asumat în ultimii douăzeci şi cinci de ani, în cadrul activităţilor UDTR, rolul de educator cultural, o profesie respectabilă care necesită efort, sacrificiu, răbdare şi înţelegere, iar preţul acesteia nu poate fi măsurat prin nici un mijloc financiar.”
Pentru a marca Ziua Culturii Naţionale, de care sunt mândri toţi cetăţenii României, membrii comisiei de cultură UDTR, alături de preşedinta comisiei, doamna Serin Türkoğlu, au fost invitaţi să participe la alte întâlniri online organizate de celelalte oreganizaţii etnice, în data de 15 ianuarie, pentru a prezenta un scurt moment, pe tema zilei, în limba proprie etniei pe care o reprezintă. Temele zilei au fost diverse: „Eminescu, simbol naţional”, Eminescu în diversitatea etnică naţională”, etc. A fost o zi cu multe activităţi, ce au început la 10.30 şi s-au încheiat la 19.30.
Activităţile culturale pe care le-am organizat şi coordonat, în ultimii 30 de ani, au atins cele mai sacre obiective în îndrumarea copiilor şi tinerilor noştri, în conformitate cu valorile noastre tradiţionale, moderne, democratice, naţionale şi spirituale. Vom continua, cu mare drag, să acordăm educaţiei în cultură interesul pe care îl merită, să ne păstrăm cultura şi să o ţinem deasupra capului nostru ca arhitect al inimilor noastre - ve kalbimizin mimarı olduğu halde onu başımızın üstünde tutalım. Înaintaşii noştri, care au trăit în fiecare colţ al ţării, de sute de ani, au dat dovadă de cel mai mare sacrificiu, au adoptat educaţia şi cultura românească ca stil de viaţă şi s-au străduit să aducă ţara noastră la nivelul celor mai moderne ţări.

Melek Osman

Remember „Sub bolta geniilor”

Devenise tradiţie ca în fiecare an să începem şirul activităţilor culturale pe data de 15 ianuarie „Ziua Culturii Naţionale”, cu acţiunea „Sub bolta geniilor”unde într-un cadru festiv omagiam marile genii Mihai Eminescu şi Yuns Emre dar datorită pandemiei putem doar să trecem în revistă prezentând alocuţiunea invitatei de onoare a evenimentului de anul trecut, a d-nei Prof. dr. habil. Marina Cap-Bun, de la Universitatea „Ovidius”despre Scrisoare III, de Mihai Eminescu şi viziunea marelui poet despre Dobrogea.
„În 2019, în conferinţa sa „Imperiul Otoman în perspectiva poetului Mihai Eminescu”, ne-a vorbit despre Scrisoarea III, privită dintr-un unghi de interpretare cu totul nou, arătând că, dincolo de episodul înfruntării dintre Mircea cel Bătrân şi Sultanul Baiazid, Eminescu versifică istoria mitologică a imperiului, izvorât din nuntirea cosmică dintre strămoşul întemeietor şi luna-fecioară. Din inima sultanului, care visează să cucerească lumea, creşte organic un măreţ imperiu a cărui umbră se întinde peste pământuri şi ape şi expansiunea acestuia nu e oprită decât de „zidul” de netrecut prin care Valahia îşi apără „râurile şi ramurile”. Pentru a omagia vitejia şi tenacitatea oştirii române, Eminescu are grijă să detalieze măreţia adversarului de temut cu care aceasta se confruntă.
În 2020, conferinţa sa a abordat publicistica lui Eminescu. Pornind de la un articol din 4 august 1878, care dezbătea problema, spinoasă în acel moment, a administraţiei Dobrogei, conferinţa a punctat viziunea interculturală a gazetarului Eminescu, deseori acuzat pe nedrept de naţionalism şi xenofobie. Plecând de la ipoteza că „noi românii în special am fost toţi timpii un model de toleranţă religioasă”, Eminescu îşi expune viziunea asupra felului în care trebuie să se facă integrarea noului terioriu românesc în patria mamă: „românii, ocupând noua provincie, să nu procedeze în mod barbar, apucând şi stârpind rădăcina existenţei economice a populaţiunii [...] a deposeda turci, tătari, români şi bulgari pentru a parcela pământul lor, câştigat cu sudori şi cu sânge, la colonişti, ar însemna a-şi atrage de la început ura populaţiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice din Dobrogea ne trebuiesc tocmai pentru că nu sunt slave. Ele trebuiesc cruţate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o mai bună stare, sub o mai bună administraţie.”
A arătat, totodată, că Eminescu îşi dorea pentru Dobrogea un bun administrator, cu o viziune politică interetnică sănătoasă: „Ar trebui trimis un om cu foarte întinse cunoştinţe administrative, financiare şi economice, înzestrat cu puteri discreţionare, care să unifice încet-încet ţara cu patria mamă.” Propria sa sensibilitatea interculturală îl făcea pe poet să încheie articolul în notă polemică: „Cel din urmă hamal turc ori tătar e un om mai preţios şi mai folositor decât tot comitetul de redacţie al Românului bunăoară, nemaivorbind de alte ziare liberale”.
Ambele conferinţe au fost extrem de interesante şi au demontat o serie de stereotipuri care domină receptarea lui Eminescu în circuritul didactic şi nu numai.
De altfel, doamna profesoară dr. habil. Marina Cap-Bun a conferenţiat şi la Ankara Universitesi pe teme legate de relaţiile interculturale româno-turce, mai întâi în 2018, când a ţinut un curs dedicat studenţilor programului de studii româneşti, intitulat „The Intercultural Challenge – Romanian cultural representations of Turkish Identity” şi apoi în 2019, cu prilejul Zilei culturii române, organizate împreună cu Ambasada României, unde a susţinut conferinţa „The Turkish Otherness in Romanian cultural representations” (22 martie 2019).

Serin Turkoglu

Üç Aylar ve Regaib Kandili

Zaman diliminin en bereketli günleri olan, içerisinde kandiller zinciri bulunan ve bütün İslam aleminde “üç aylar” diye bilinen Recep, Şaban ve Ramazan aylarının ilki Recep ayına girmiş bulunmaktayız.
Recep ayının ilk Cuma gecesi Regaip kandili 26. gecesi Miraç Kandili, Şaban ayının 15. gecesi Berat Kandili ve Ramazan ayının 27. gecesi de Kadir Gecesidir. Bu mübarek gecelerin hepsi üç ayların içinde bulunmaktadır. Dolayısıyla rahmet, bereket ve huzur mevsimine bizleri kavuşturan Rabbimize hamdediyor ve O’nun kulu ve elçisi sevgili Peygamberimize de salat ve selam ediyoruz.
Bu aylar, imandan gelen bir heyecanla ibadet hayatımızın daha canlı tutulduğu feyizli ve bereketli aylardır. Bu aylarda, gücü yetenlerin Pazartesi- Perşembe günleri oruç tutmaları Peygamberimizin tavsiyesi ve Ramazana hazırlık açısından çok önemlidir.
Bu aylarda nefis muhasebesi yapılmalı, ana sermayemiz olan ömrümüzün nerede tüketildiği gözden geçirilmeli, amel defterimize neler yazıldığı, Mahşer günü kurulacak Büyük Mahkemenin tek Hakimi Yüce Allah’ın hakkımızda nasıl bir hüküm vereceği düşünülmelidir.
Ayrıca, Yüce Allah’a çokça dua edilmelidir. Nitekim Sevgili Peygamberimiz (s.a.v.), bu aylarda daha çok ibadet eder ve: “Allah’ım! Recep ve Sabanı hakkımızda mübarek kıl, bizi Ramazan’a kavuştur” diye dua ederdi.
Bu aylar, duaların Allah’a arz edilmesi, pişmanlık gözyaşlarıyla günahların silinmesi, yapılan ibadetlere verilen sevabın katlanması bakımından büyük bir fırsattır. Çünkü Yüce Rabbimizin ikram ettiği bu dünya hayatını ibadet ve taatla değerlendirmeyenlerin o gün pişman olacaklarını ve: “Keşke bu hayatım için bir şeyler yapıp gönderseydim!” diyeceklerini, Kur’an-ı Kerim bize haber veriyor.
Bir başka ayette ise, Yüce Allah, Ahiret için hazırlık yapmamızı emrederek şöyle buyuruyor: “Ey iman edenler! Allah’tan korkun, herkes yarına ne hazırladığına baksın. Allah’a karşı gelmekten sakının, çünkü Allah yaptıklarınızdan haberdardır.
Ayrıca bu aylarda büyüklerin gönülleri alınmalı, eş ve dostlarımızın hatırları sorulmalı, garipler aranmalı, sofralarımıza davet edilmeli, yetimler gözetilmeli, yardıma muhtaç kimselere yardım edilmelidir. Aramızdaki kırgınlıklar, dargınlıklar, şahsi çıkar hesapları bir tarafa bırakılmalı, hoşgörü, kardeşlik ve birlik-beraberlik içerisinde olunmalıdır.
Üç ayları ve Regaip Kandillerini kutluyor, Allah yaptığınız tüm ibadetleri ve hayırları kabul etsin.

Firdes Musledin

Aspecte ale vieţii cultural-religioase a musulmanilor dobrogeni la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX

Chestiunea pregătirii personalului religios musulman s-a bucurat de o mare atenţie atât din partea autorităţilor locale, cât şi a forurilor superioare. Astfel, o înaintare făcută ministrului Afacerilor Străine de către Direcţiunea Învăţământului Secundar şi Superior ridica problema organizării unui seminar musulman pentru personalul religios necesar Dobrogei. Cu acest prilej se solicita o informare completă despre modul în care Curtea de la Viena a organizat instituţii similare pentru musulmanii din Bosnia şi Herţegovina, cerându-se şi un exemplar din regulamentele de funcţionare a acestor seminarii.
Un raport întocmit de Legaţia română de la Viena şi înaintat ministrului Afacerilor Străine, Ion I. C. Brătianu, prezenta situaţia învăţământului religios musulman din Bosnia şi Herţegovina după cum urmează: „Am onoarea a vă comunica cele ce urmează: Instrucţiunea clerului mahomedan în Bosnia şi Herţegovina se face în aşa numitele „Médréssé”, institute care existau deja la momentul ocupaţiunei acestei ţări şi pentru organizarea cărora nu s-au emis noi legi sau regulamente. În 1887, guvernul Austro-Ungariei a organizat o şcoală de judecători ai legii „Chéri” la Sarajevo, a cărui regulament se află în buletinul oficial aci alăturat. Pentru formarea unui număr necesar de profesori musulmani (hogea) pentru şcolile religioase (mektebe), administraţiunea vakuf-urilor din Bosnia şi Herţegovina a înfiinţat la 1893 un curs de 3 ani „Dar ul mualimin”. Programul se compune astfel: limbă bosniacă, caligrafia turco-arabă, istoria, geografia, matematica, istoria naturală, fizica şi pedagogia; pentru învăţământul religios candidaţii acestui curs merg la medrese”. Informarea a fost transmisă mai departe Ministerului Cultelor şi Instrucţiunei Publice, pentru a servi cel mai probabil ca model proiectelor de reorganizare a învăţământului religios musulman din Dobrogea.
Cum însă aici exista deja un seminar cu tradiţie, s-a preferat probabil reorganizarea acestei instituţii cu o programă adecvată timpului; în acest scop directorul Alexandru Alecu a întreprins o călătorie de studii la Constantinopol, iar în anul 1904 propunerile sale de reformare au fost înaintate ministrului Spiru Haret.
Noul regulament al Seminarului, adoptat la 17 august 1904, prevedea un număr de opt clase după terminarea cărora elevii trebuiau să susţină un examen de absolvire în faţa unei comisii. Diploma – arăta Alexandru Alecu – „le dă dreptul de a ocupa locurile vacante în clerul şi învăţământul mahomedan. Seminariştii, numiţi astfel în învăţământ, au fost asimilaţi în grad şi salarii cu învăţătorii normalişti ai şcoalelor, cum i-a găsit funcţionând actuala lege a învăţământului primar. Unii din ei ocupă posturile superioare de muftii şi prezidenţi ai tribunalelor mahomedane, iar acei cari şi-au completat instrucţiunea la universitatea din Constantinopol, au fost numiţi profesori la seminar şi funcţionează ca atare” (Alecu 1928: 184).
Luându-se probabil ca model instituţiile similare din Bosnia şi Herţegovina şi, bineîneţeles, din Constantinopol, s-a lărgit şi aria materiilor studiate în cadrul Seminarului Musulman de la Medgidia. Astfel, de-a lungul celor opt ani se puteau studia: limba română, istoria, geografia, ştiinţele naturale, ştiinţele fizico-chimice, matematicile, dreptul administrativ şi constituţional, igiena şi medicina populară, cultura pomilor şi a zarzavaturilor, pedagogia, muzica vocală, desenul, caligrafia şi gimnastica. În limba turcă şi arabă se studia Coranul şi interpretarea textelor sacre, fiind completate cu limba şi literatura turcă, istoria religiei, limba arabă şi legislaţia musulmană religioasă.
De asemenea, cel puţin până în 1908, când Seminarul a căpătat şi un internat întreţinut, exista un personal didactic ce cuprinde şapte profesori definitivi, doi profesori provizorii şi trei suplinitori (Alecu 1928: 184).
O parte din profesorii Seminarului proveneau chiar din rândurile absolvenţilor; amintim în acest sens pe Sadâc H. Bacâ (promoţia 1911), Emir Omer (promoţia 1926) devenit secretar al Seminarului, Negimedin H. Emirbech (promoţia 1930), ajuns pedagog al Seminarului (Anuarul Seminarului Musulman 1930:17, 18). Tot din rândul absolvenţilor de Seminar s-au recrutat muftii şi preşedinţii tribunalelor mahomedane şi menţionăm dintr-o listă ce cuprindea o sută treizeci şi nouă de absolvenţi ai anilor 1895-1930 următoarele personalităţi: Etem C. Mola – Muftiu al Tulcei; Fenzi I. Ismail – Preşedintele Tribunalului Mahomedan Tulcea; Nuri Resul – Muftiu al Constanţei; Izet Baubec – Preşedintele Tribunalului Mahomedan Constanţa; Cadâr Bectemir – Muftiu al Caliacrei; Izet T. Caia – Preşedintele Tribunalului Mahomedan Caliacra şi Cadâr Bectemir – Preşedintele Tribunalului Mahomedan Durustor (Anuarul Seminarului Musulman 1930:17-18).
După ce în 1913 acelaşi director Alexandru Alecu a propus un al doilea proiect de reorganizare a Seminarului, rămas însă neaprobat, abia în 1928 se vor realiza unele modificări ale modului în care această instituţie funcţiona, modificările vizând în primul rând îmbunătăţirea calităţii învăţământului.
Una din chestiunile ridicate de directorul şcolii într-un raport înaintat ministrului Instrucţiunii Publice era cea legată de studierea Coranului în limba arabă, limbă pe care cei mai mulţi cursanţi nu o stăpâneau suficient şi care îngreuna aprofundarea studiilor religioase: „Înainte vreme, când lumea musulmană era stăpânită de falsa idee că numai în limba arabă se poate menţine puritatea principiilor prevăzute de Coran şi că orice încercare de traducere s-ar face susceptibilă de erezii, predarea în Seminar a limbei arabe ca limbă de propunere îşi avea un oarecare înţeles; astăzi însă, când această prejudecată a dispărut cu desăvârşire, când Coranul este destul de bine tradus în mai toate limbile şi comentariile lui asemenea, socotesc că ar fi o mare greşeală pedagogică să mai torturăm pe bieţii elevii, silindu-i a învăţa acest studiu atât de vast într-o limbă pe care niciodată nu ar reuşi s-o stăpânească temeinic. Coranul şi toate studiile religioase se pot preda şi învăţa foarte bine în limba turcă (subl.n.)” (Anuarul Seminarului Musulman 1930: 8-9).
Aşadar, încă din 1927 s-a ridicat problema studierii în limba maternă, limba turcă, schimbare necesară dacă ţinem cont de faptul că majoritatea absolvenţiilor de Seminar au activat în lumea satele cu populaţie musulmană, predând limba turcă atât ca hogi cât şi ca învăţători.
De asemenea, propunerile lui Alexandru Alecu mai vizau şi chestiunea selectării candidaţilor la înscriere, aceştia fiind obligaţi să prezinte certificatul de absolvire a şcolii primare, precum şi reglementarea vacanţelor acordate cu ocazia sărbătorilor Ramazanului şi a Kurban-Bairamului, vacanţe care – după opinia directorului de atunci al Seminarului – întrerupeau pentru o perioadă prea lungă de timp cursurile în mijlocul anului şcolar. Noile modificări ce urmăreau îmbunătăţirea calităţii învăţământului aveau să-şi găsească aplicarea odată cu adoptarea noului Regulament al Seminarului, prin Decretul Regal numărul 699 din anul 1928 (Anuarul Seminarului Musulman 1930: 8-9).
După ieşirea la pensie a profesorului Alexandru Alecu, cândva în cursul anilor 1929-1930, conducerea Seminarului a fost preluată de către Andrei Avram, subdirector spiritual fiind numit Sadâc H. Bacâ. De asemenea, în perioada imediat următoare (1932-1933) a început să funcţioneze un Comitet Şcolar al Seminarului Musulman, alcătuit din zece membrii şi prezidat de doctorul IbrahimThemo (Anuarul Seminarului Musulman 1933: 4-5).
Nedorind să depăşim cadrul cronologic pe care l-am limitat la primele decenii ale secolului al XX-lea, ne oprim aici cu prezentarea activităţii Seminarului, nu înainte de acorda atenţia cuvenită şi Asociaţiei Absolvenţilor Seminarului Musulman. Într-un istoric prezentat în paginile Anuarului acestei instituţii, se arată că Asociaţia Absolvenţilor a luat fiinţă la 2 ianuarie 1912, având la acea dată doar 28 de membrii. Ca revendicări profesionale, Asociaţia intervenea „pe lângă forurile competente pentru a obţine dreptul de a fi numiţi ca muftii şi cadii, absolvenţii Seminarului Musulman din Medgidia” (Anuarul Seminarului Musulman 1933: 12), demnităţi care până atunci erau rezervate, cu precădere, teologilor instruiţi în Turcia.
În mod sigur numărul absolvenţilor de Seminar implicaţi activ în viaţa administrativ-politică şi religioasă a comunităţii turce dobrogene a fost mult mai mare, începândă cu anii 1930, iar după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Seminarul Musulman din Medgidia a rămas, până la închiderea sa de către autorităţile comuniste în 1965, singura instituţie superioară de învăţământ ce pregătea profesori şi clerici musulmani.
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului al XX-lea comunitatea musulmană din Dobrogea, în pofida greutăţilor inerente epocii, a reuşit să se integreze statului român, dezvoltând o viaţă cultural-religioasă deosebit de fecundă, păstrând însă în tot acest timp o strânsă legătură cu statul turc. Ea a fost susţinută şi ocrotită, deopotrivă, de statul român prin instituţiile sale centrale şi locale, o dovadă în acest sens fiind, fără îndoială, construirea la iniţiativa regelui Carol I a Marii Moschei de la Constanţa, simbol al prestigiului de care comunitatea musulmană din Dobrogea s-a bucurat în toată această perioadă.

Delia Cornea

Yemek tarifleri

AYVA DOLMASI

Kullanılan Malzemeler (6 kişilik)

• 6 adet orta boy ayva
• 250 gram orta yağlı kıyma
• 1 su bardağı pirinç
• Bir tutam tuz, kırmızıbiber
• 1 çay bardağı üzüm pekmezi
• ½ yemek kaşığı salça
• 1 orta boy soğan
• 1 yemek kaşığı sıvı yağ
• 1 yemek kaşığı şeker

İşlem Basamakları

1. Ayvalar yıkanır alt ve üstünden biraz kesilerek alt kısmından içi oyulur.
2. Diğer tarafta kıyma ince doğranmış soğan, yıkanmış pirinç, ½ kaşık salça, tuz, kırmızıbiber karıştırılır; ayvaların içine doldurulur.
3. Tencereye dizilir, üzerine bir yemek kaşığı sıvı yağ, pekmez, bir yemek kaşığı şeker katılır.
4. Yemeğin tamamını aşacak şekilde su ilave edilir.
5. Orta ateşte ayvalar yumuşayıncaya kadar pişirilir.

ÇİRLEME