Mesajul Preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România, ing. Osman Fedbi, cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului (Kurban Bayram)

Sărbătorea Sacrficiului, (Kurban Bayram-ul) celebrată în acest an în perioada 31iulie-3 august, este atât un prilej de reflecţie asupra valorilor noastre spirituale, cât şi unul de a ne manifesta grija şi respectul faţă de semenii noştri. Sărbătoarea Sacrificiului comemorează jertfa Profetului Ibrahim, cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia pentru Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.
Pandemia de Covid 19 şi măsurile luate de autorităţile din întreaga lume pentru a preveni răspândirea virusului i-a împiedicat în acest an pe etnicii turci din Dobrogea obişnuiţi să efectueze pelerinajul la locurile sfinte Mecca şi Medina, considerat a fi unul dintre cei 5 stâlpi ai Islamului. De asemenea, la slujba religioasă oficiată în geamii în dimineaţa zilei de 31 iulie, etnicii turci trebuie să respecte normele de distanţare socială (2 m între credincioşi) şi igienico-sanitare (purtarea obligatorie a măştilor şi dezinfectarea mâinilor).
Datorită contextului actual, vom petrece Kurban Bayramul, acasă în familiile noastre restrânse pentru binele tuturor etnicilor turci. Chiar dacă trebuie să păstrăm distanţarea socială, gândurile bune şi valorile noastre spirituale ne vor uni şi ne vor face mai puternici pentru ca în viitorul apropiat să putem să fim împreună, aproape unul de celălalt. Fie ca Sărbătoarea Sacrificiului să aducă tuturor membrilor comunităţii turce împăcarea cu sine şi atitudinea de smerenie faţă de Allah, dar şi bucurie în suflete şi în case, sănătate, unitate şi prosperitate!

Fedbi Osman

15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü

15 Temmuz hain darbe girişiminin akim bırakılmasının 4. Yıldönümü olan 15 Temmuz “Demokrasi ve Milli Birlik Günü” münasebetiyle “Vatan Sevgisi – Milli Birlik ve Demokrasi” konulu resim ve şiir yarışmasına ilgi yüksekti. 3 ayrı kategoride düzenlenen yarışmada dereceye giren çocukların ödülleri Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz başta olmak üzere, Köstence İl Eğitim Müdürlüğü Azınlık Dilleri Müfettişliğinden İcbal Aanefi ve TİKA Koordinatörü Yasemin Melez Biçer’in katılımıyla düzenlenen törende verildi. Yarışmanın kazananları ise: resim yarışması (6-14 yaş grubu), Zeynep Yurtsever (I) Köstence, Merve Eynalli (II) Köstence, Nisa Nur Süsli (III) Köstence; şiir yarışması ( 6-10 yaş grubu), Sali Aslan Memed(I) Bükreş, Gülasya Söyler (II) Bükreş, Ada Feyza Yalçınçöz (III) Köstence; şiir yarışması (11-17 yaş grubu): Nur Husein (I) Köstence, Dalia Isabela Ali (II) Köstence, Camlı Hilal (III) Medgidia.
Büyükelçi Aramaz hain darbe girişiminin akim bırakılmasının 4. Yıldönümü vesilesiyle düzenlenen etkinlik için TİKA’ya ve işbirlikleri için Köstence Eğitim Müfettişliğine teşekkür etti.
TİKA Koordinatörü Biçer ise düzenlenen yarışmaya öğrencilerin ilgisinin yüksek olduğunu, gerek resim çalışmaları ile gerekse okuduğu şiirlerle katkı sunan öğrencilerin performanslarının oldukça etkileyici ve mutluluk verici olduğunu ifade ederek, sadece dereceye giren değil, yarışmaya katılan tüm öğrencileri ve değerli öğretmenlerini tebrik ederek, gayretleri için teşekkür etti.
Şehitlerimizi anmak ve bu mücadele kapsamında farkındalığı artırmak amacı ile Romanya-Köstence Azınlık Dilleri Müfettişliği işbirliğinde 6-17 yaş grubu öğrencilere yönelik düzenlenen şiir ve resim yarışmasında dereceye girenlere bisiklet hediye edildi. Ayrıca her kategoriden 20’şer öğrenciye teselli ödülleri gönderildi.
15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü vesilesiyle T.C. Bükreş Büyükelçiliĝi himayeleri, Bükreş Yunus Emre Enstitüsü organizasyonu ve Türkiye Maarif Vakfı Romanya Müdürlüğü ev sahipliğinde gerçekleşen anma etkinliğine Romanya İçişleri Bakanı Danışmanı Celaleddin Nezir, Romanya Ekonomi Bakanlığı Devlet Sekreteri Razvan Parjol, Dışişleri Bakanlığı Genel Müdür Antoaneta Barta, Bükreş Sektör 6 Belediye Başkanı Gabriel Mutu, Romanya Müftüsü Yusuf Murat, Tunus, Irak, Katar, Ürdün, Lübnan, Japonya, Kore, Fas, Brezilya, Filistin, Türkmenistan, Malezya Büyükelçileri veya diplomatları, ülkedeki Türk toplumundan vatandaşlar, soydaşlar, iş insanları ve Rumen davetliler katıldı.
Demokrasi ve Milli Birlik Günü dolayısıyla 15 Temmuz 2020 tarihinde Yunus Emre Enstitüsü Köstence Şubesi ile işbirliği halinde düzenlendiği anma etkinliği vesileyle birlik, beraberlik ve dayanışmaya destek vermek amacıyla bizlerle biraraya gelen tüm katılımcılara özel bir faaliyet sunuldu. Muavin Konsolos Sabiha Kaçamak ve Yunus Emre Enstitüsü Müdürü Tuna Balkan ev sahipliğinde düzenlenen faaliyete Köstence Vali Yrd. Şenol Ali, Mecidiye “Mustafa Kemal Atatürk“ lise müdürü Accan Mologani ve Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından Genel Sekreter Ervin İbraim ile Kültür Komisyonun Başkan Yrd. Melek Osman katıldılar.
Muavin Konsolos Sabiha Kaçamak konuşmasında şunları belirtti: “Dost, komşu, müttefik Romanya’nın FETÖ darbe girişiminin hemen akabinde hükümetimizle ve halkımızla sergilediği güçlü dayanışma da ortak hafızamızdaki değerli yerini almıştır. 15 Temmuz darbe girişimi, FETÖ’nün, örgüt mensuplarının yansıtmaya çalıştığı gibi iyiniyetli bir sivil toplum hareketi olmadığını bütün dünyaya göstermiştir. Bilakis, ortada, kuşku uyandırıcı okul yapılanmaları kılıfı altında faaliyet gösteren ve küresel bir finans ağına hükmeden karanlık bir şebeke bulunmaktadır. Eğitim ve kültür, şebekenin, sözde din inanç motivasyonu altında örgüt liderini putlaştırmaya dayanan ve faaliyet gösterdiği ülkelerde etki alanını artırmak amacıyla daha fazla üye kazanmaya yönelik faaliyetlerinin kisvesini oluşturmaktadır.
FETÖ, 1990’lardan itibaren yayıldığı ülkelerde Türkiye’dekine benzer yapılanmalar meydana getirerek, kendisine siyasi ve ekonomik nüfuz alanı yaratmayı hedeflemektedir. Bu bağlamda tüm dost ülkelere, FETÖ yapılanmasına karşı daimi ve azami teyakkuz içinde olmaları gerektiğini vurguluyoruz.
Romanya Türk Toplumunun değerli mensuplarına da bu vesileyle şükranlarımızı yineliyoruz. Vatandaş ve soydaş toplumumuz 15 Temmuz ve takip eden süreçte ortaya koyduğu dirayetli ve sağlam duruşla diaspora toplumları için örnek teşkil etmiştir. Romanya Türk toplumunun bütün unsurlarıyla birlikte Devletimiz, Büyükelçiliğimiz ve Başkonsolosluğumuzla sergilediği güçlü ve aktif dayanışma ortak değerlerimize yönelen tehditlere karşı milli duruşun yurtdışındaki en güzel izdüşümlerinden birini oluşturmuştur.
Bildiğiniz üzere, 15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü vesilesiyle Türkiye’de ve yurtdışındaki bütün temsilciliklerde anma etkinlikleri düzenleniyor. Bükreş’teki anma etkinliklerine ev sahipliği yapan Bükreş Büyükelçimiz Sayın Füsun Aramaz’ın sizlere selam ve en iyi dileklerini iletmekten memnuniyet duyuyorum.“

Nurcan İbraim

Emre Yurdakul Yeni Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu

Türkiye Cumhuriyeti Dışişleri Bakanı, Türkiye Cumhuriyeti’nin Köstence Başkonsolosu olarak görev yapmak üzere Türk diplomat Emre Yurdakul’u atadı. Başkonsolos Emre Yurdakul görevine 1 Auğustos 2020 tarihinde görevine başlayacaktır.
Başkonsolos Emre Yurdakul 1979 yılında Alaşehir’de doğmuştur. İstanbul Vefa Anadolu Lisesi’ni bitirdikten sonra Ortadoğu Teknik Üniversitesi Siyaset Bilimi ve Kamu Yönetimi’nden mezun olmuştur.
Dışişleri Bakanlığı’na 2003 yılında girmiş, merkezde Protokol Genel Müdür Yardımcılığı‘nda ve İstanbul Temsilciliği’nde, yurtdışında ise Vaşington Büyükelçiliği’nde görev yapmıştır. 2010-2018 yılları arasında Uluslararası Memur olarak Türk Dili Konuşan Ülkeler İşbirliği Konseyi’nde Protokol Müdürü görevinde bulunmuştur. Ocak 2018-Temmuz 2020 tarihleri arasında ise Bakan Özel Kalem Müdür Yardımcısı olarak görev yapmış, 1 Ağustos 2020 tarihinde Köstence Başkonsolosu olarak görevine başlamıştır. Evli ve bir çocuk sahibi olan Başkonsolos Emre Yurdakul İngilizce bilmektedir.
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu’nun sosyalleşme hesabında yayınlanan konuşmasında Emre Uydakul, 1924 yılında kurulan konsoloslukta çalışmaktan gurur duyduğunu belirtti.

Nurcan İbraim

Emre Yurdakul, noul consul general al Republicii Turcia la Constanţa

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia l-a desemnat pe diplomatul turc Emre Yurdakul să ocupe funcţia de consul general al Republicii Turcia la Constanţa, activitate pe care o va începe la 1 august 2020.
Noul consul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, a urmat cursurile Liceului Vefa Anadolu din Istanbul după care a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii Tehnice a Orientului Mijlociu (Ortadoğu Teknik Üniversitesi) din Ankara. În anul 2003, s-a alăturat echipei Ministerului Afacerilor Externe, îndeplinind pe rând atribuţii în cadrul Direcţiei Generale de Protocol, a Reprezentanţei MAE din Istanbul şi în străinătate, la Ambasada Republicii Turcia la Washington. Între anii 2010-2018, în calitate de funcţionar internaţional, a fost şeful Direcţiei Protocol a Consiliului de Cooperare a Ţărilor Vorbitoare de Limba Turcă. Din ianuarie 2018 până în iulie 2020 a fost adjunctul şefului cabinetului Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Mevlut Çavusoğlu.
În discursul său, postat pe contul de socializare al Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, a afirmat că se simte mândru să îşi desfăşoare activitatea într-un consulat înfiinţat în 1924. „Alături de colegii mei vom continua să oferim ca şi până acum servicii consulare rapide, de calitate şi să ne asigurăm că drepturile cetăţenilor noştri aflaţi în zone precum Constanţa, Călăraşi, Galaţi, Brăila şi Tulcea sunt respectate. Dorim să menţinem o relaţie strânsă cu administraţia locală şi să- i sprijinim pe etnicii turci şi tătari să îşi promoveze în continuare valorile identitare”, a declarat diplomatul turc. Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa a spus în încheierea mesajului său că aşteapta sugestii care ar putea să îmbunătăţească activitatea ataşatului comercial şi a celui de cult islamic atât direct cât şi pe conturile de socializare ale Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa.
În încheierea mesajului său, noul consul general al Republicii Turcia la Constanţa a afirmat: „Doresc să amintesc faptul că porţile consulatului vă sunt mereu deschise în timpul programului nostru de lucru. Vă transmit dragostea şi respectul meu şi vă doresc zile cu sănătate, atât în numele meu cât şi al colegilor mei.”
Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, are 41 de ani, este căsătorit şi are un copil.

Sorina Asan

Dobrogea, model european de convieţuire etnică

Liga Navală a Statelor Unite Regiunea Europeană a organizat la sfârşitul lunii iulie un eveniment multicultural intitulat generic „Dobrogea-un model european de convieţuire etnică”, la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din Constanţa. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa ambasadorului SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman dar şi a colonelului Larry Vaughn, comandantul Black Sea Area Suport Group. Potrivit declaraţiei organizatorului, Teodor Patrichi, preşedintele Ligii Navale a Statelor Unite Regiunea Europeană, „mozaicul cultural al Dobrogei este foarte bogat, constituind un adevărat model de convieţuire etnică la nivelul Uniunii Europene. Cele peste 18 etnii care sunt prezente în zona dobrogeană îşi respectă tradiţiile şi cultura în cadrul statului de drept român, care asigură păstrarea acestor valori individuale.” Mai mult decât atât, în opinia organizatorului evenimentului, „baza militară de la Mihail Kogălniceanu şi prezenţa americană de pe teritoriul României asigură un climat propice dezvoltării economice; accesul către zona transatlantică sau către piaţa unică europeană se poate realiza facil prin deschiderea la mare a României prin judeţele Tulcea si Constanţa. În acest sens, stabilitatea asigurată de toate minorităţile etnice prezente, în condiţiile în care trecutul nu a fost niciodată o miză, reprezintă un model european de convieţuire etnică greu de egalat.”
În discursul său, Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, i-a felicit atât pe organizatorii evenimentului cât şi comunitatea multiculturală din Dobrogea care alături de populaţia majoritară asigură existenţa unei societăţi prospere şi paşnice. „Vă felicit pentru încurajarea diversităţii etnice, culturale şi religioase în Dobrogea, care a câştigat astfel o societate mai prosperă, mai coezivă şi mai paşnică. Sunt recunoscător că pot să sărbătoresc cu dumneavoastră comunitatea multiculturală din Constanţa, cu amestecul său special de limbi, moşteniri şi culturi, şi de asemenea să sărbătoresc cu dumneavoastră parteneriatul special şi prietenia dintre România şi Statele Unite. România nu are un prieten mai bun decât Statele Unite. Preşedintele Trump şi cu mine recunoaştem că Statele Unite nu au un prieten mai bun decât România” a declarat diplomatul american în debutul alocuţiunii sale.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a mai făcut referire în discursul său şi la prezenţa permanentă americană de la Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, reamintind faptul că în curând numărul trupelor americane staţionate aici va creşte substanţial, astfel încât flancul de sud- est al Europei să fie protejat de orice intervenţie armată. Referindu-se la acest aspect, ambasadorul Adrian Zuckerman a afirmat: „România este aliat cheie în această politică strategică. Flancul de sud-est al Europei va fi pe deplin protejat de orice influenţă malignă. România este unul dintre pilonii şi partenerii vitali din strategia de apărare a Statelor Unite şi a NATO. România nu ar trebui să se îngrijoreze niciodată de integritatea şi securitatea graniţelor sale.” Diplomatul american a lăudat poporul român pentru că a construit o naţiune puternică, un model în regiune şi un exemplu demn pentru celelalte state membre NATO şi UE, subliniind faptul că românii din toate mediile au o miză importantă în securitatea şi prosperitatea acestei ţări.
După încheierea discursurilor, ansamblurile foclorice aparţinând Comunităţii Elene „Elpis” şi Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România au prezenatat un program de dansuri tradiţionale confirmând prin muzică şi dans popular bogăţia culturală a Dobrogei. La eveniment au luat parte lideri ai minorităţilor dobrogene. Manifestarea culturală s-a desfăşurat în prezenţa Arhiepiscopului Tomisului IPS Teodosie şi a muftiului Cultului Musulman din România, Murat Iusuf. La eveniment a luat parte şi primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău.
Prezenţa diplomatului american în judeţul Constanţa la un eveniment la care au fost invitaţi lideri ai comunităţilor etnice certifică respectul diplomaţiei americane pentru diversitatea etnică şi religioasă precum şi pentru valorile identitare ale minorităţilor naţionale din România.

Sorina Asan

Cooperare între România şi Turcia în domeniul educaţiei

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a avut o întrevedere de lucru cu Ambasadorul Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, în data de 23 iulie la Bucureşti. În centrul discuţiilor celor doi oficiali s-au aflat acţiunile şi proiectele comune aflate în derulare, cât şi noile oportunităţi de dezvoltare a cooperării de-a lungul timpului, în domeniul educaţiei, între România şi Republica Turcia. În cadrul înrevederii, Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a catalogat cooperarea româno-turcă în domeniul educaţiei ca fiind „excelentă”. La discuţii a luat parte şi consilierul pe probleme de educaţie din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, Seyfi Ozkan.
După întrevederea cu ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, ministrul Educaţie a afirmat pe contul său personal de socializare: „Am remarcat evoluţia pozitivă înregistrată în ultimii ani, în special, prin dezvoltarea parteneriatelor la nivelul învăţământului preuniversitar / universitar, în cadrul oferit de programul de schimburi academice Erasmus+, apreciind, totodată, dialogul constant din această perioadă, în contextul provocărilor cauzate de pandemia de SARS-CoV-2, pentru a asigura sprijinul necesar cetăţenilor turci aflaţi în mobilitate Erasmus + pe teritoriul ţării noastre. Am încredere că atât programele comune existente, cât şi proiectele nou identificate vor asigura cadrul necesar consolidării relaţiilor de cooperare bilaterale în domeniile educaţiei.
În prezent, în România au fost înscrişi în anul şcolar 2019-2020, 4530 de elevi la cursurile de limba turcă maternă şi 4827 la cele de religie islamică. La ora actuală există 64 de cadrre didactice care predau limba turcă şi religia islamică în învăţământul de stat din ţara noastră, din care 12 profesori din Republica Turcia. Colegiul Naţional „K. Atatürk” din Medgidia înfiinţat pe baza unui protocol între România şi Turcia în 1995 este singura unitate de învăţământ care pregăteşte imami, deservenţi ai cultului islamic. Anul trecut, Fundaţia Maarif a înfiinţat o instituţie de învăţământ la Bucureşti autorizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. Cursurile se desfăşoară în limba engleză, şcoala fiind din februarie 2020 autorizată Cambridge.

Sorina Asan

Festivalul Etniilor din România, Astra Multicultural Sibiu 2020

Ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti Delikanlılar, coordonat de Harun Osman, preşedintele comisiei de tineret UDTR, a fost invitat de Consiliului Judeţean Sibiu, în perioada 10-12 iulie 2020, la un important eveniment dedicat tuturor minorităţilor etnice din România. Muzeul ASTRA din Sibiu, organizatorul evenimentul ASTRA Multicultural, la cea de a V-a ediţie, a fost gazdă pentru un număr mare de reprezentanţi ai minorităţilor etnice din România. Peste o sută de reprezentanţi ai asociaţiilor etnice au pregătit în ograda Muzeului animaţii culturale, proiecţii de filme documentare, ateliere interactive, muzică şi dansuri, meşteşuguri, expoziţii cu obiecte şi porturi tradiţionale, alături de un maraton gastronomic. Artiştii şi muzicienii reuniţi la Festivalul de muzică şi tradiţii multietnice au întreţinut atmosfera de spectacol pe scena amenajată pe malul lacului. Tinerele noastre „bucătărese”, Arif Elif şi Iusmen Aycan, şi-au pus şorţurile şi şi-au suflecat mânecile pentru a se alătura maratonulului gastronomic multietnic al comunităţilor de etnici croaţi, saşi, ucraineni, lipoveni, rromi, maghiari şi români, în cadrul căruia s-au gătit preparate tradiţionale specifice fiecărei etnii în parte. Toate preparatele precum tocăniţe, gulaş, kurtoş, şahaymas, mămăliguţă, papricaş, baclavale sau chifteluţele cu linte împreună cu salata de linte cu iaurt şi un geantîk cu carne pregătit şi recomandat de echipa turcilor au încântat participanţii, invitaţi şi vizitatori ai Târgului de Ţară, care au savurat delicatesele şi au apreciat îndemânarea şi creativitatea la Şcoala Multietnică. Participanţii au mai putut experimenta tehnica picturii pe lemn şi ceramică, broderie şi cusături tradiţionale dar şi prelucrarea lemnului sub îndrumarea meşterilor populari. Cu aceasta ocazie, de a sărbători împreună cu toate neamurile din România, tinerii noştri, au dus salutul întregii comunităţi turce, cu entuziasmul şi bucuria care îi caracterizează arătând tuturor că ei păstrează vie zestrea culturală, dansurile noastre populare, care sunt moştenirea strămoşilor noştri.
Cu toate că în acest zile ne luptăm cu virusul corona, care a cuprins întreaga lume, atitudinea şi sensibilitatea afişată de tinerii noştri ne-a întărit credinţa în ei şi ne-a permis să privim spre viitor cu mai multă încredere. Toate cele bune tuturor!

Melek Osman

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanyada

Kurban Bayramın 3’cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri Romanya’ya geldiler. Avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon’u 1978 yılında Frankfurt’ta kurulmuştur. Bugüne kadar çalışmalarını sürdüren „Türk Federasyon“, Federal Almanya’da kurulduktan sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni dernekler ve Federasyonlar kurmuştur. Bunların arasında Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu. Avrupalı Türk’lerin eğitim, sosyal ve kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkelerdeki etkinliklerini arttırmak ve entegrasyon başta olmak üzere tüm sorunlarını çözüme kavuşturmak için bir dizi alanda çalışmalar yürütmeyi kuruluş gayesi olarak belirlenmiş.
Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulundukları ülkelerde Türklerin her türlü sosyal-kültürel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine iştirak eder veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve vatandaşları ile Türkler arasında bir köprü görevi görür. Faaliyetleri, Türkiye ve Türklerin tanıtılması, mutfak ve yaşayış kültürlerinin tanıtımı, spor faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir. Kurban kampaniyasıyla her sene değişik ülkelere giden federasiyon temsilcileri bu sene tekrar Romanya’ya geldiler.
Romanyada Kurban Kampanyası koordinatörü ve organizatörü Cemaledin Çankaya Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte bu faaliyeti gerçekleştirdiler. Bu kampanyaya Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu Genel Sekreteri Sn.Sadettin Şimşek ve Roterdam Versam Teşkilat Başkanı, Mustafa Şeniyurek.
Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu,
Bukreş, Köstence, Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Amzacea, Tuzla, Medgidia, Cernavoda, Harşova, Ostrov, Fantana Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi ve Lazu şubelerine kurban yardımları yaptılar. RDTB Başkanı Osman Fedbi ve bu köylerin şube başkanları Federasyon üyelerine Dobruca bölgesini ve buradaki türkleri tanıttılar. Hollanda Demokratik Türk Dernekleri Federasyonu Başkanına ve Romanya ya gelen federasyon temsilcilere, soydaşlara yapmış oldukları yardımlardan dolayı teşekkür ederiz.

Firdes Musledin

Türk Birliğinde Kurban Bayram

Cenâb-ı Hakk’ın “Rabbin için namaz kıl, kurban kes” emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Romanya Demokrat Türk Birliği şubeleri bu yardımlardan istifade ettiler. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah’ın rızasını kazanmaktır. Bu itibarla Kurban ibadetinin hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sayede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah’tan niyaz ederim.

Firdes Musledin

Sărbătoarea Sacrificiului

Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal din categoria ovinelor sau bovinelor şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna „zilhigge” a calendarului musulman şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca, Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh). „Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei cămile, în amintirea gestului lui Ibrahim (Abraham) de a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului.” Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională reprezentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci membri ai UDTR. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R.

Firdes Musledin

Tururi culturale digitale

M-am întrebat de multe ori de ce nu-şi doresc federaţiile turistice să profite de activitatea comunităţilor etnice. Weekend-ul ar putea fi pentru vizitatori ca o aventură în care descoperi locuri noi la sfârşitul unei săptămâni obositoare. Se pot realiza tururi culturale frumoase şi accesibile. Unele tururi pot să fie organizate digital pentru călătorii care doresc să exploreze locurile ascunse, de exemplu din Dobrogea şi Anatolia de Est. Această activitate poate deveni o nouă alternativă pentru extra sezon. Cum ar fi să vizionăm cele mai magnifice peisaje natural, pornind din Anatolia Centrală. Eu văd această călătorie digitală cu trenul prin a cărei ferestre aş vedea peisajul de la Kars la Erzurum sau cu şareta de la Ostrov la Başpınar pentru a vedea peisajul de vis. În timpul călătoriei, locaţii frumoase şi oameni minunaţi ar putea fi o alternativă excelentă pentru o vacanţă în orice anotimp.
Am declarat de multe ori că diversitatea culturală ne-a colorat viaţa. În Yedigöller, de exemplu, sau Cobadin, care au o natură magnifică, puteţi intra în legătură cu natura. Să nu uităm de mâncare şi toate preparatele specifice servite în tigăi sau oale din lut ca în Edirne sau Isaccea. De asemenea se pot explora locurile istorice din Bursa şi Babadag. Dacă doriţi puteţi participa la turnee de călărie şi tras cu arcul sau concursuri de brodat şi ţesut şi alte concursuri şi întreceri din toate domeniile cultural-tradiţionale. Pe lângă acestea am avea şi turnee de festival, unice în felul, care promovează muzica, dansul, obiceiurile şi tradiţiile comunităţilor etnice, pe care le puteţi vedea de la doi paşi.
Turul la Marea Neagră, Constanţa şi Istanbul, Trabzon şi Mangalia, Izmir şi Tuzla sau Eskişehir şi Techirghiol ar putea fi veritabile turnee pentru iubitorii Mării Negre şi al tururilor culturale marine. Tururile şi preţurile la Marea Neagră ar fi accesibile, iar traseele incredibil de frumoase în care puteţi vedea cele mai frumoase oraşe ale Mării Negre şi să aflaţi noi informaţii din bogata noastră comoară culturală, din România şi Turcia, în cazul nostru.
Un alt traseu digital, plin de surprize, ar putea fi Kapadokya şi Munţii Carpaţi. În Kapadokya de azi Katpatuka din trecut, putem vedea văi mari şi mici, biserici, oraşe subterane aşa cum în Carpaţi vedem văi, lunci, lacuri, culmi, vârfuri, tunele, peşteri, saline şi multe alte locuri fascinante, adevărate peisaje de basm. Toate aceste civilizaţii de origine ale comunităţilor noastre etnice ne pot oferi cultura, istoria, viaţa oamenilor ei, mâncarea delicioasă şi frumuseţile locurilor din cele 20 de ţări, începând cu România. Este doar un proiect lansat de noi, comisia de cultură a UDTR, care poate deveni realitate. Aşteptăm susţinători care iubesc diversitatea, oamenii şi locurile frumoase.

Melek Osman

Jurnal de călătorie

După întoarcerea din turul cultural Kara Deniz (Marea Neagră) organizat în toamna anului 2018, a rămas să ne gândim la următorul traseu de călătorie în Turcia pentru anul ce urma.
Dorinţa de a vedea şi Anatolia Orientală, ne-a făcut să luăm hotărârea să parcurgem traseul turului Gap, cuprinzând regiunea Anatoliei din sud-estul Turciei. Şi astfel, ne-am organizat şi am format un grup dornici să cunoască cultura anatoliană. Aşadar, vom explora împreună un ţinut situat la intersecţia civilizaţiilor şi religiilor, vom face un periplu la izvoarele istoriei Turciei unde vom găsi şi locuri istorice unice în lume, vom descoperi ritmul contemporaneităţii în oraşele Adana şi Gaziantep, vom străbate aşezări vechi şi pitoreşti precum Şanlîurfa şi Mardin, vom face o incursiune în Grădina Edenului dintre Tigru şi Eufrat, cu frumoasele câmpii ale „Semilunii Fertile” şi munţii Orientului îndepărtat, apoi vom explora Göbekli Tepe considerat a fi cel mai vechi templu cunoscut din istoria omenirii şi nu în ultimul rând vom ajunge pe muntele Nemrut vestit pentru istoricele monumente colosale şi pentru spectaculosul răsărit sau apus de soare.

În prima zi a lunii octombrie, am plecat din Constanţa în această călătorie culturală de cunoaştere a Orientului, deplasându-ne cu autocarul spre İstanbul, unde la primele ore ale dimineţii, am fost întâmpinaţi de unul dintre organizatorii turului de anul trecut, şi ne-a condus spre aeroportul Sabiha Gökçen. Aici am fost aşteptaţi de coordonatorul şi de ghidul turului Gap, iar după primele informaţii primite am făcut check-in pentru îmbarcarea spre Adana.
Am ajuns în Adana unde în luna octombrie era încă vară, în timp ce în ţară vremea se răcise. În această primă zi a turului Gap, începem vizita în Adana, unul dintre cele mai frumoase oraşe şi al patrulea ca mărime al Turciei, oraş ce a devenit bogat prin industria grea, bumbac, citrice şi cunoscut pentru bogata cultură şi tradiţie istorică impresionantă şi mai ales culinară. Privind originea oraşului Adana, fondat în urmă cu patru milenii de către civilizaţia hitită, ghidul ne-a explicat că părerile sunt împărţite, unii specialişti susţin că acesta ar proveni de la numele hitit Adaniya în timp ce alţii susţin că toponimul ar fi fost inspirat de fiul mitologic al titanului Uranus, Adanus.
Primul obiectiv turistic vizitat a fost podul Taşköprü sau „Podul de piatră” de pe râul Seyhan ce împarte oraşul în două districte: Seyhan şi Yüreğir. Podul, care este de fapt simbolul oraşului, este construit în perioada împăratului roman, Hadrian şi este reabilitat de-a lungul secolelor şi fiecare perioadă a istoriei şi-a pus amprenta tehnicilor de construcţie şi este deschis traficului pietonal, arâtând foarte bine. De-a lungul râului Seyhan se găsesc porţiuni de promenadă amenajate cu numeroase restaurante şi ceainării, care oferă o privire de ansamblu asupra oraşului, posibilitatea de a fotografia podul cu ţâşnitoarea din mijlocul râului, precum şi un loc ideal de admirat un apus de soare de poveste.
Ajungând în Adana, a meritat să vizităm şi Moscheea Sabancı, o superbă construcţie uriaşă a cărei marmură albă se reflectă în râul Seyhan, şi este una dintre cele mai mari, moderne şi impunătoare moschei din Turcia, după Moscheea Çamlıca din İstanbul, inspirată după modelul marilor moschei otomane, Moscheea Albastră şi Moscheea Selimiye. Deschisă în 1999, Moscheea Sabancı este una dintre cele patru moschei cu şase minarete unice în Turcia, a căror înălţime atinge 99 de metri, iar cupola se ridică până la 51 de metri, interiorul are o suprafaţă de 12.900 mp, asigurând spaţiu pentru 30.000 de credincioşi, sistemul de încălzire fiind prin pardoseală iar plăcile elaborate din ceramică şi frunza de aur din înterior, sunt inspirate din interiorul spectaculos al Moscheei Albastre.
Din informaţiile date de ghid şi din ce m-am documentat despre acest oraş, mai sunt şi alte atracţii turistice, din păcate nu le putem vizita din lipsă de timp, cum ar fi turnul cu ceas „Saat kulesi”, datând din 1881, muzeul arheologic, precum şi muzeul etnografic, organizat în interiorul unei foste biserici din timpul cruciadelor şi conţinând o bogată colecţie de covoare, manuscrise, săbii şi pietre funerare. O altă atracţie mai este Marea Moschee (Ulu Camii) cu urme ale arhitecturii medievale, purtând semnele stilurilor mameluc, selgiucid şi otoman. Clădirea este un monument impresionant începută în sec. al XVI lea, de către Ramazanoğlu Halil Bey şi finalizată în 1541, de către fiul acestuia, Piri Mehmet Paşa, şi timp de 450 de ani a fost cea mai mare moschee a Adanei. De asemenea, în imediata apropiere a moscheei se găseşte vechea reşedinţă administrativă, conacul Ramazanoğlu, care serveşte astăzi drept centru cultural. Este unul dintre cele mai vechi conace din Turcia, servând în trecut drept harem pentru familia Ramazanoğlu, şi asemănându-se cu vilele mameluce din Egipt. Totodată, Adana mai are o altă moschee istorică de luat în calcul, Moscheea Uleiului sau Vechea Moschee (Yağ Camii sau Eski Camii) construită în anul 1501, pe locul unei alte moschei mai vechi, lângă bazarul de uleiuri, organizat în apropiere.
Aşadar, Adana mi s-a părut un oraş frumos şi impozant cu multe clădiri noi cu arhitectură avangardistă dar există şi o zonă veche a oraşului cu o moştenire istorică şi arhitecturală, cu clădiri bogate în trecut prin suprapunerea mai multor civilizaţii şi imperii.

Plecăm la drum către Hatay, locul de unde începe cu adevărat Orientul Mijlociu. Am trecut pe lângă Iskenderun, un oraş cu iz levantin, şi am ajuns în Pasul Belen după care admirând peisajele din Câmpia Amik, Canalul Soğuk şi Munţii Amanos am ajuns şi în Antakya. Oraşul antic, Antiocheia este situat în lanţul muntos Toros, la poalele munţilor Habibi Neccar Dağı, acolo unde marea câmpie Amik este udată de râul Asi. Acest râu izvorăşte din munţii Lübnan şi trece prin centrul oraşului Antakya revărsându-se în mare chiar în oraşul Samandağ. Oraşul este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi oraşe din lume, pare să aibe propriul său stil arhitectural, şi este împărţit în două de către râul Asi (Orontes), în stânga sunt bulevardele largi şi clădiri somptuoaseîn dreapta vechiul oraş îngust şi zgomotos În urma săpăturilor arheologice realizate aici, istoricul zonei datează din perioada epocii bronzului şi a epocii calcolitice.
În legătură cu formarea oraşului antic Antiocheia, ghidul ne-a explicat că sunt mai multe povestiri. Una dintre acestea este legat de oraşul antic care a fost format de către Antiochos, fiul unuia din comandanţii lui Alexandru cel mare, Selekuos Nikator I, în anul 300 î.e.n. Din acest motiv oraşul s-a numit Antiokheia. În perioada lui Selekuos, creatorul dinastiei şi statului seleucid, în urma construcţiilor din Daphne, hamamul Harbiye, vile, construcţii constând în diferite temple, reconstrucţia oraşului a fost dezvoltată. În perioada lui Antiokhos al IV-lea au fost construite parlamentul poporului, o nouă piaţă, precum şi multe temple. În anul 64 î.e.n. oraşul Antiokheia, aflandu-se sub stăpânirea romană, continuă să se dezvolte, devenind unul din cele mai dezvoltate oraşe din zona estică. Traian şi Hadrian au venit aici şi au ajutat la dezvoltarea şi înfrumuseţarea oraşului. În această perioadă s-au construit palatele Antiokheia, hamamuri, stadionul, teatrul şi o piaţă.
Primul obiectiv turistic pe care l-am vizitat a fost Muzeul arheologic din Antakya (Hatay), ce reflectă bogăţia arheologică a zonei care de-a lungul istoriei a fost gazda multor civilizaţii, considerat ca cel mai mare muzeu de mozaic atât din Turcia cât şi din lume, găzduind în afară de o colecţie de talie mondială de cca. 50 de mozaicuri romane, şi artefacte hetice şi romane, monede, sculpturi, coloane, teracota precum şi alte obiecte unice descoperite, prin care atrage numeroşi vizitatori.
În săpăturile realizate în oraşul Antakya, au fost descoperite mozaicuri care aparţineau bisericilor şi caselor romane, iar astăzi aceste mozaicuri sunt expuse în incinta acestui muzeu foarte extins. Datorită numărului mare de exemplare expuse pe o suprafaţă mai mare de 2.500 metri pătraţi, Muzeul din Antakya este considerat în prezent cel de-al doilea Muzeu de mozaicuri din lume. O mare parte a acestor exponate au ieşit la lumina zilei în urma săpăturilor arheologice realizate în zonele din Antakya, Harbiye şi Çevik. Printre aceste opere putem enumera cele mai valoroase şi importante: „Betivul Dionysos”, „Orpheus”, „Cei care dansează”, „Ariadne”, „Fructele şi păsările” şi multe alte mozaicuri care au scenae cu înfăţişării mitologice.
Am fost surprinsă de numărul mare de mozaicuri expuse la acest muzeu, care a fost cu mult peste aşteptările mele şi chiar a meritat să-l vizităm, având un interes deosebit prin faptul că găzduieşte una dintre cele mai bogate colecţii de mozaicuri romane şi bizantine din lume.
Mi-am dat seama cât de importantă este această regiune a Turciei după vizitarea mozaicurilor acestui muzeu al oraşului Antakya, unde am văzut şi renumitul Mozaic Kem Göz, după care ne-am continuat călătoria făcând un tur pietonal pe străzile înguste ale oraşului vechi Antakya până la Moscheea Habii-i Neccar, prima moschee din Anatolia construită pe malul fluviului Asi, vechiul nume fiind Orontes, fluviu ce izvorăşte din munţii Siriei şi se varsă în mare pe lângă Muntele Saman. Despre oraşul vechi, ghidul a menţionat că zona istorică este un labirint format din străzi înguste, unele chiar foarte înguste pe unde poate trece doar un om. Aceste străzi oferă o acumulare culturală în care se pot vedea la un loc toate trăsăturile caracteristice ale oraşului şi asistând la tradiţiile şi obiceiurile acestei comunităţi... Din acest motiv, designul autentic al vechilor conace şi clădiri istorice din această zonă este considerată ca şi sit, fiind protejată, acceptăndu-se numai restaurarea. Vreau să mai menţionez despre o caracteristică care pune în valoare aceste străzi înguste. În mod normal uşile clădirilor nu se deschid direct pe stradă, motivul este ascuns într-un detaliu foarte subtil: întrucât locuinţa este un spaţiu privat, uşa exterioară având acces fie la o străduţă anexă, fie la un pasaj îngust care are legătură directă cu o stradă.
Aproape de moschee, la Kurşunluhan, am servit diferite preparate specifice din renumita bucătărie locală din Antakya şi având puţin timp la dispoziţie am văzut o parte din labirinturile bazarului, Uzun Çarşı. Bazarul are istoria lui şi este unul dintre locurile în care se poate petrece cel mai mult timp, unde se poate observa coexistenţa frăţească a tuturor religiilor de ani de zile şi trecutul cultural al oraşului prin transmiterea diferitelor profesii din generaţie în generaţie, dând viaţă bazarului până în vremurile noastre. Am observat că trăsaturile arabe dominante ale arhitecturii şi ale tradiţiilor sunt influenţate subtil de cele turceşti, existând şi o discretă influenţă venită de la comunitatea creştină, din cât am înţeles, destul de numeroasă în zonă. Un exemplu demn de remarcat este Moscheea Sarımiye alături de Biserica Catolică Turcă cu Muntele Habib-i Neccar în spate, fiind o imagine extraordinară, aflate central pe un bulevard care coboară spre bazar. Aşadar, Antakya este unul din oraşele cosmopolite ale Turciei, de sute de ani acest oraş este gazda multor comunităţi şi este un exemplu unde trăiesc şi conveţuiesc diferite culturi şi religii laolaltă.

După turul plăcut printre clădirile istorice, după petrecerea timpului în Uzun Carşı şi după ce am gustat din specialităţile renumite în zonă, ne-am îndreptat spre fluviul Asi pentru a fotografia oraşul şi superbul apus de soare. În traducere „Asi” înseamnă „Rebel” şi ne-am pus cu toţii întrebarea: de ce este dat unui fluviu atât de frumos numele „Rebel”? Se spune că acest fluviu curge în direcţia opusă, de la sud la nord, având o lungime de 571 de km şi curge de la Hatay la Marea Mediterană izvorând din Liban şi trecând prin Siria.
În Antakya şi în împrejurimile ei, în afară de importantele locuri vizitate precum: cel mai mare muzeu de mozaicuri din lume-Muzeul de Arhiologie Hatay, are o poveste legendară şi este cunoscută drept prima moschee construită în Anatolia-Moscheea Habib-i Neccar, vechiul bazar-Uzun Carşı, străzile înguste ale oraşului vechi, cele două lăcaşe de cult şi de religii diferite- Moscheea Sarımiye şi Biserica Catolicâ Turcă, conacele şi clădirile istorice, cel mai frumos apus de soare văzut pe malul fluviului Asi; aici se mai află şi alte obiective turistice şi istorice unicate: cel mai lung tunel din lume construit manual-Tunelul Titus, singurul sat armean din Turcia- satul Vakıflı, primul bulevard din lume care a fost iluminat cu torţe- bulevardul Kurtuluş, primul şi singurul muzeu de plante aromatice şi medicinale din Turcia, una dintre cele mai lungi plaje din lume-Plaja Samandağ Cevlik, prima biserică rupestră din lume-Biserica Saint Pierre, Mânăstirea St. Simion, Cetatea Antakya cu cele mai lungi ziduri, având 23.600 metri lungime, Moscheea Payasta, hamamul, karvansarayul, bazarul şi complexul care a fost făcut de către arhitectul Sinan la ordinele lui Sokullu Mehmet Paşa, în anul 1574, unul dintre cele mai importante lucrări din istoria turco-islamică.
După ce sunetul zgomotos al oraşului de pe malul fluviului Asi este inundat de vocea muezinului chemând credincioşii musulmani la rugăciunea de seară(ezan), şi după timpul liber petrecut făcând poze clădirilor istorice din oraş şi podurilor luminate ce se reflectau pe apele fluviul Asi, am plecat spre oraşul Harbiye (Daphne), locul cu cele mai vechi cascade din Antakya şi copaci de dafin, unde urma să fim cazaţi. Situat la 8 km de Antakya acest oraş antic are şi o poveste mitologică, chiar aici este locul unde legenda spune că şi-au trăit iubirea Daphne şi Apollo. Hotelul aflându-se foarte aproape de aceste cascade, şi neţinând cont de oboseala acumulată din cursul zilei, o parte din grup am plecat spre cascade pentru a le admira şi auzi, şi noaptea la lumina reflectoarelor. În timp ce coboram spre cascadă auzind sunetul zgomotos ale apelor curgătoare, admiram din mers suvenirurile lucrate manual de către meşteşugarii localnici expuse de-o parte şi alta a aleii, fără să ne abatem din drum. Am ajuns într-un loc minunat de promenadă, pe un platou mirific unde am găsit o altă atmosferă, un loc înconjurat de apele reci curgătoare de pe stânci, pe sub alei, iluminată in diferite culori, culori ce se reflectau pe luciul apei ca un curcubeu, plin cu dafini şi grădini de orhidee şi multe, multe flori... ne-am oprit uimiţi ca şi cum cineva ne-a spus „Fiţi pregătiţi, că veţi fi fermecaţi!!!”. Nu ştiu de ceilalţi, dar eu una, m-am întors la hotel hipnotizată de acest loc cu peisajul său magnific, natura luxuriantă şi de sunetul melodios al apei în cădere a cascadei.
Şi astfel… după o lungă şi destul de obositoare zi în care ne-am îmbogăţit bagajul de cunoştinţe despre această regiune Hatay, din Anatolia, şi încă nu s-a terminat pentru că mai avem două obiective istorice de vizitat cu istoricul lor, ne retragem să ne odihnim, observându-se amprenta oboselii pe faţa fiecăruia, pentru că şi măine va fi la fel o zi palpitantă şi plină de cunoaştere, simţindu-ne impăcaţi cu gândul că am reuşit să atingem toate obiectivele propuse pentru „Prima Zi” a acestui tur cultural…

Melec Amet

Osmanlı’da Et Yemekleri

OSMANLI MUTFAĞININ EN ÖNEMLİ UNSURLARINDAN OLAN ET, SAĞLIKLI BESLENMENİN DE TEMELLERİNİ OLUŞTURUYORDU.

Evliya Çelebi mısır satanlar ile kasaplar arasında çıkan bir kavgada kasapların, “Cenab-ı Bari kullarına kuva-beden içün helal etmiş bir ni’met ola ve cümle ni’metlerden mukaddem et, ekmek deyü yad olunur bir ni’metdir,” (Et bedene kuvvet veren ve ekmekle birlikte en başta gelen nimet olarak anılır) dediklerini kaydetmiştir. Bu olay bize Osmanlı mutfağında et ile ekmeğin en önemli besin maddeleri olduğunu gösterir.
Türkler Anadolu’ya göç edinceye kadar sadece et, yağ ve süt ürünleriyle beslenirlerdi. Anadolu’ya geçişle birlikte burada buldukları sebze ve bakliyatı etlerle karıştırmış, şölen yemekleri haricinde et ve yağı tek başına yemeyi nerdeyse bırakmışlardır.
Günümüz dünyasında sağlık açısından etin yerine sebze ve bakliyatları tüketmemiz gerektiği konunun uzmanlarınca belirtilmektedir. Aşırı et ve yağ yenilerek kilo alınması sonucu ortaya çıkan gut ve obezite sorununa karşı birçok ülkede savaş açılmış ve sağlıklı beslenme konusunda özel çalışmalar yürütülmüştür.
Türklerde Anadolu’ya geçişle başlayan etle beraber sebze ve bakliyat yeme alışkanlığı, Osmanlı mutfağının sağlıklı beslenmeye ilişkin temellerini oluşturmaktadır. Orta Asya’da Türkler tam bir et ve yağ bağımlısıydılar. Türklerin kullandığı “tonyukuk” kelimesi yağlı elbise anlamına gelir ve bir zenginlik ölçüsüdür. O dönemin zenginleri eti ve yağı yer, sonrada elbiselerinin üzerine ellerini silerlermiş. Elbiseniz ne kadar yağlı ise o kadar zengin sayılırmışsınız. Ayrıca asırlar önceki çocuk masallarında bile durum farklı değildir. Masaldaki kahramanlara, “Yağdan evler ya da yağdan tepeleriniz olacak,” diye vaatler verilirmiş.
Yani et ve yağ, mutfağımız için en önemli ana gıda maddesi olarak mutfak tarihimizde hep başrolde olmuştur. Şimdilerde sebze ve bakliyatları da karıştırarak birçok yemek yapmaktayız.
Misafirlerimizi ağırlarken etli yemekler ikram etmek, geçmişten gelen bir zenginlik göstergesi olarak hâlen günümüzde de devam etmektedir. Et taze tüketilmesinin haricinde tütsülenir, kavrulur, pastırması yapılır ve kurutularak da yenilirdi. Et sarayda ve halk arasında bütün davetlerin başyemeğiydi. Yeniçeriler için etli kebapların yapıldığı ziyafetlere de çokça rastlanmıştır.

Kayısı Yahnisi

4 kişilik

1 kg. 10 cm uzunluğunda kesilmiş dana ya da kuzu kaburga / 300 gr. gün kurusu kayısı / 10-15 adet arpacık soğan / 2 yemek kaşığı tereyağı / 4 adet karanfil / 1 çubuk tarçın / 2 yemek kaşığı pekmez / 1 çay kaşığı karabiber / 1 çay kaşığı tuz
Kaburgaları bir tencereye koyun ve kendi yağı ile tencerede arkalı önlü pişirin. Az miktarda su ilave ederek çubuk tarçın ve karanfil ekleyin, daha sonra yarı pişmiş hâle getirin. Yarı pişmiş kaburgaları başka bir tabağa alın. Ayrı bir tencerede kızdırdığınız tereyağında ilk olarak kaburgaları, ardından önceden ıslattığınız kayısıları birlikte 5 dakika kavurun. Üzerine pekmez ve tuz ilave edin, hep birlikte etler yumuşayıncaya kadar pişirin. Az az su ilave edin. Su ilavesini kontrollü yapın zira pişme işlemi bittiğinde suyu kalmamalıdır. Kaburgalar piştikten sonra sıcak olarak servis edin.

Patatesli Pirzola Kebabı

4 kişilik

10 adet pirzola / 3 adet patates / 100 gr tereyağı / 1 adet kuru soğan / 2 su bardağı et suyu / 1 çay kaşığı pul biber / 1çay kaşığı karabiber / 1 çay kaşığı tuz
Kuru soğanı ince ince doğrayın. Patatesleri halka halka dilimleyin. Tereyağında patateslerin iki tarafını kızarıncaya kadar pişirin. Pirzolaları da tereyağı ile ayrı bir tavada kızartın. Üzerine tuz, karabiber, pul biber ekleyip pişmeye bırakın. Pirzolalar pişmeye başlayınca fırın kabına patatesleri dizin, üzerine pirzolaları yerleştirin ve et suyunu da döküp 200 derecelik fırında 30 dakika daha pişirip servis edin.

internet

Feluri de mâncare în Imperiul Otoman

CARNEA, UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ELEMENTE ALE BUCĂTĂRIEI OTOMANE, CONSTITUIE FUNDAŢIA UNEI NUTRIŢII SĂNĂTOASE.

Evliya Çelebi, într-o luptă între vânzătorii de porumb şi măcelari, a spus: „Cenab-ı Bari kullarına kuva-beden içün helal etmiş bir ni’met ola ve cümle ni’metlerden mukaddem et, ekmek deyü yad olunur bir ni’metdir”. Carnea dă putere trupului împreună cu pâinea, este cunoscută drept cea mai importantă binecuvântare). Acest eveniment ne arată că carnea şi pâinea sunt cei mai importanţi nutrienţi din bucătăria otomană.
Până când turcii au migrat în Anatolia, nu se hrăneau decât cu carne, grăsimi şi produse lactate. Odată cu trecerea lor în Anatolia, au amestecat legumele şi leguminoasele pe care le-au găsit aici cu cărnurile şi aproape că au încetat să mănânce carne şi grăsimile simple, cu excepţia meselor de sărbătoare.
În zilele noastre, specialiştii în nutriţie afirmă că ar trebui să consumăm legume şi leguminoase în loc de carne. În multe ţări s-au purtat discuţii despre problema gutei şi obezităţii, care apare ca urmare a consumului excesiv de carne şi grăsimi şi s-au efectuat studii speciale asupra alimentaţiei sănătoase.
Obiceiul de a consuma legume şi leguminoase împreună cu carne, care a început odată cu trecerea lor în Anatolia, constituie bazele bucătăriei otomane pentru o alimentaţie sănătoasă. Turcii din Asia Centrală erau complet dependenţi de carne şi grăsimi. Cuvântul „tonyukuk” folosit de turci înseamnă rochie grasă şi reprezintă un simbol al a bogăţiei. În aceea perioadă oamenii bogaţi mâncau carne şi grăsime, apoi îşi ştergeau mâinile pe haine. Cu cât îmbracămintea ta era mai unsuroasă, cu atât erai consideat mai bogat. Situaţia nu era diferită nici chiar în basmele copiilor cu secole în urmă. Eroilor din poveste li se promitea: „Veţi avea case din unsoare sau dealuri de unsoare”.
Cu alte cuvinte, carnea şi grăsimea au jucat întotdeauna un rol important în istoria noastră culinară, ea fiind un aliment principal. În zilele noastre, gătim multe feluri de mâncare amestecând legume şi leguminoase.
Le servim mâncărurilor cu carne, oaspeţilor şi astăzi, ca semn al bogăţiei din trecut. În afară de consumul de carne gătită, carnea a fost afumată, prăjită, făcută pastramă şi apoi uscată şi mâncată. Carnea era servită tuturor invitaţiilor din palat şi musafirilor oamenilor de rând. Există, de asemenea, multe sărbători în care se fac kebaburi de carne pentru ieniceri.

Iahnie de caise

4 persoane

1 kg. de coaste de vită sau coaste de miel cu lungimea de 10 cm / 300 gr. caise uscate / 10-15 buc de arpagic / 2 linguri unt / 4 cuişoare / 1 băţ de scorţişoară / 2 linguri melasă / 1 linguriţă de ceai cu piper negru / 1 linguriţă de ceai cu sare
Pune coastele într-o tigaie şi găteşte-leîn grăsimea proprie pe ambele părţi. Adăugaţi o cantitate mică de apă şi beţişorul de scorţişoară şi cuişoarele, după care se lasă la fiert până la jumătate. Transferaţi coaste pe jumătate gătite într-o alt tigaie unde în prealabil am topit untul. Prăjiţi mai întâi coastele, apoi caisele. Adăugaţi melasa şi sarea şi gătiţi împreună până când carnea este moale, după care adăugaţi puţină apă. Apa se adaugă treptat, deoarece nu trebuie să mai rămână apă atunci când procesul de gătit este încheiat. Se serveşte fierbinte.

Kebab cu cartofi

4 persoane

10 cotlet / 3 cartofi / 100 g unt / 1 ceapă / 2 căni de zeamă de carne / 1 linguriţă de boia de ardei iute / 1 lingurita de piper negru / 1 lingurita de sare
Se toacă fin ceapa. Feliaţi cartofii în rondele. Prăjiţi cartofii in unt pana se rumenesc. Prăjiţi cotletele în unt într-o tigaie separată. Se adaugă sare, piper negru, boiaua de ardei iute şi se lasă la fiert. Când cotletele încep să gătească, aranjaţi cartofii în vasul de cuptor, puneţi cotletele pe ei, turnaţi zeama de carne şii gătiţi încă 30 de minute la cuptor la 200 de grade.

Nilgun Panaitescu

Bacaklı Çorba

Kullanılacak Malzemeler (12 kişilik)

• 1 su bardağı yeşil mercimek
• 1 kâse erişte
• 1 adet kuru soğan
• 2 yemek kaşığı tereyağı
• 1 yemek kaşığı salça
• Nane, kırmızıbiber, tuz

İşlem Basamakları

1. Mercimekler bol suda haşlanır.
2. İçine erişteler eklenir ve yumuşayana kadar pişirilir.
3. İnce doğranmış kuru soğan tereyağında kavrulur salça kırmızıbiber ve nane eklenir.
4. Naneli karışım haşlanan mercimek ve erişteye eklenir.
5. Sıcak servis edilir.

internet

Ciorba bacakli

Ingrediente (12 persoane)

• 1 cană de linte verde
• 1 ceaşcă tăiţei
• 1 ceapă
• 2 linguri de unt
• 1 lingură pastă de roşii
• mentă, boia de ardei roşu, sare

Mod de preparare:

1. Lintea se fierbe în multă apă.
   
2. După ce lintea este aproape fiartă adăugaţi tăiţei şi fierbeţi pîna se înmoaie.
3. Peste ceapa tocată fin prăjită în unt se adaugă boiaua de ardei şi menta.
4. Acest amestec de mentă se adaugă la lintea şi taiteii fierţi.
5. Serviţi fierbinte.

Nilgun Panaitescu

Analıkılzı Köfte – Doğu Anadolu Usulü

Kullanılacak Malzemeler (8 kişilik)

• 500 gram çiğ köftelik kıyma
• 250 gram az yağlı kıyma
• 1 kg kemikli kuzu eti
• 100 gram iri çekilmiş ceviz
• 300 gram nohut
• 500 gram köftelik bulgur
• 3 adet soğan (büyük boy)
• 1 yemek kaşığı domates salçası
• 1 yemek kaşığı biber salçası
• 1 yemek kaşığı tereyağı
• 2 adet limon
• 1 yemek kaşığı nane
• 1 çay kaşığı tuz, karabiber

İşlem Basamakları

1. Akşamdan ıslatılmış nohut, et, biber ve domates salçası ve küp şeklinde doğranmış 1 adet soğan bir tencereye alınır.
2. Üzerini kapatacak kadar su ve 1 çay kaşığı tuz eklenerek pişirilir.
3. Başka bir kapta az yağlı kıyma suyunu bırakıncaya kadar kavrulur.
4. 2 adet soğan küp şeklinde doğranarak kıymaya ilave edilir ve kavrulmaya bırakılır.
5. Tuz, karabiber ve ceviz ilave ettikten sonra soğumaya bırakılır.
6. Çiğ köftelik kıyma, ince bulgur, tuz ve karabiber az miktarda su ilave edilerek macun kıvamına gelecek şekilde yoğrulur.
7. Hazırlanan bu harcın bir kısmı ayrıldıktan sonra, misket büyüklüğünde köfteler yapılır.
8. Harcın kalan kısmı da ceviz büyüklüğünde parçalar halinde içi oyularak içli köftede olduğu gibi içine cevizli harçtan ilave edilerek kapatılır.
9. Köfteler bir süzgece alınır, kaynayan suyun olduğu tencereye bu süzgeç yerleştirilir. Bir süre haşlandıktan sonra daha önce hazırlanmış olan salçalı et suyuna süzerek alınır.
10. 2 limonun suyu sıkılır.
11. Tereyağı eritilerek üzerine nane eklenerek biraz karıştırılır ve yemeğin üzerine dökülerek servis edilir.

internet

Chiftele Analikizli – Stilul Anatoliei Orientale

Ingrediente ( 8 persoane)

• 500 de grame de carne tocată crudă
• 250 de grame de carne tocată cu conţinut scăzut de grăsime
• 1 kg de carne de miel cu os
• 100 de grame de nuci măcinate mare
• 300 grame de năut
• 500 de grame de bulgur
• 3 cepe ( mari)
• 1 lingură pastă de roşii
• 1 lingură de pastă de ardei
• 1 lingură de unt
• 2 lămâi
• 1 lingură de mentă
• 1 linguriţă de sare, piper

Mod de preparare:

1. De cu seară năutul înmuiat, carne tocată, carnea, pasta de ardei, pasta de roşii şi 1 ceapă mărunţită în cuburi se pun într-o oală.
2. Acoperiţi totul cu suficienta apa cît să acopere tot şi adăugaţi 1 lingurita de sare şi fierbeţi.
3. În alt recipient, se prăjeşte carne de vită tocată cu conţinut scăzut de grăsime până se evaporă apa.
   
4. 2 cepe se taie cubuleţe şi se adaugă în carnea tocată şi se lasă la prăjit.
5. Adăugaţi sare, piper şi nuca măcinat după care se lăsa la răcit.
6. Carnea tocată pentru chifteluţele se frământă împreună cu bulgur, sare şi piper şi o cantitate mică de apă până compoziţia capătă textura unei paste.
7. După o parte din acestă compoziţie este separat şi se formatează chifteluţe cu mărimea mică.
8. Din partea rămasă a compoziţiei se formatează chiftele de mărimea nucilor şi în interiorul cărora se adaugă miez de nucă tocată.
9. Chifteluţele astfel formatate se pun într-o stercurătoare cu ajutorul căreia se aşează în oală cu apă clocotită. După ce a fiert o perioadă, se scot tot cu ajutorul strecurătorii şi se pun în amestecul de pastă tomată pregătită anterior.
10. Se storc suc de 2 lămâi.
11. Untul se topeşte, se adaugă mentă pe el, se amestecă puţin şi se toarnă peste mâncare şi se serveşte.

Nilgun Panaitescu