5 iunie Ziua Limbii Turce

Ziua de 5 iunie este o zi specială pentru etnicii turci din România, o sărbătoare consfinţită oficial de statul român în anul 2016, prin Legea nr. 223 din 17 noiembrie şi celebrată ca Zi a Limbii Turce. Este primul an în care nu organizăm aşa cum v-am obişnuit manifestări culturale de amploare, cu prilejul Zilei Limbii Turce, datorită măsurilor de distanţare socială impuse de starea de alertă. Acest lucru nu ne împiedică să întâmpinăm această zi cu mândrie şi bucurie, deoarece o zi dedicată limbii turce materne este o zi de sărbătoare pentru fiecare etnic turc din România. Trebuie să fim conştienţi cu toţii de faptul că limba maternă este elementul fundamental al identităţii noastre etnice şi de fiecare dintre noi depinde păstrarea şi conservarea ei. Sperăm că, nu peste mult timp, vom reveni la starea de normalitate care ne va permite reluarea activităţilor culturale de promovare a valorilor noastre identitare şi în special, susţinerea învăţării limbii turce, atât în şcoală cât şi în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă inaugurat anul trecut la Constanţa. Fie ca această zi să vă aducă bucurie în suflete şi să fiţi mândri de identitatea voastră etnică! Vă felicit pe toţi cei care simt şi vorbesc turceşte şi vă doresc un sincer: La mulţi ani!

Fedbi Osman

Conferinţa Naţională Extraordinară a UDTR

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în data de 3 iunie, Conferinţa Naţională Extraordinară la care au participat peste 90 de delegaţi de la filialele din judeţele Constanţa şi Tulcea. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a modifica statutul UDTR în conformitate cu cerinţele Legii nr. 129/2019 si a Ordonanţei de Guvern nr. 26/2000 cu completările şi modificările ulterioare. Conferinţa Naţională Extraordinară a UDTR privind modificările aduse statutului în conformitate cu legislaţia în vigoare s-a desfăşurat în condiţiile impuse de starea de alertă instaurată în România în data de 15 mai.Astfel, delegaţii echipaţi cu măşti şi mănuşi au votat la intervale orare diferite conform unui orar prestabilit anterior păstrând măsurile de distanţare socială sanitară impuse de starea de alertă.
Ordinea de zi a şedinţei a cuprins: Amendamente-Propuneri de modificări ale statutului UDTR care au vizat modificarea privind termenul „filiala” care va fi redenumit şi modificat în tot cuprinsul Statutului UDTR cu cuvântul „sucursală”. Totodată, modificarea a vizat şi redenumirea Consiliului Naţional care devine Consiliul Director. La fel, Conferinţa Naţională se va redenumi Adunarea Generala Naţională. Au mai fost supuse votului modificări ale statutului la Capitolul I, Capitolul II, Capitolul IV-Structura organizatorică, Secţiunea a II-a-Organele de conducere a sucursalelor teritoriale, Secţiunea a III-a-Organele de conducere ale uniunii, Atribuţiile biroului executiv, Comisiile de specialitate, Secţiunea a V-a-Organul de control comisia de cenzori, Capitolul VI-Mijloace materiale şi financiare, Capitolul VII-Dispoziţii finale.
La Conferinţa Naţională Extraordinară au fost desemnaţi să participe 111 delegaţi cu drept de vot de la toate filialele UDTR. Din cei 111 delegaţi şi-au exercitat dreptul de vot 91 de delegaţi, restul fiind absenţi.
La finalul votului comisia de numărare şi validare a voturilor formată din Panaitescu Nilgün, Abduraman Meriç şi Ebit Ayla a desigilat urna de vot şi a procedat la numărarea buletinelor de vot. Din cele 91 de voturi valabil exprimate, 76 s-au exprimat cu Da la toate amendamentele, restul de 25 nefiind de acord cu unul sau mai multe amendamente.
Conferinţa a fost condusă de un prezidiu format din: preşedintele UDTR, Fedbi Osman, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal şi secretarul general Ervin Ibraim. Noul Statut al UDTR a intrat în vigoare odata cu Hotărrârea Civilă nr. 6044, pronunţată la data de 15 iunie 2020 de către Judecătoria Constanţa, Secţia Civilă.

Sorina Asan

Muzeu virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea

Comunităţile turcă şi tătară din Dobrogea vor dispune de un muzeu virtual, care îşi doreşte să definească prin imagini identitatea etnică a turcilor şi tătarilor din România. Proiectul, care vizează moştenirea culturală a turcilor şi tătarilor, se derulează de mai bine de un an şi aparţine Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale
Potrivit iniţiatorilor muzeului virtual, „este un proiect pe care l-am imaginat ca o galerie virtuală cvasicompletă a acestui tezaur. Vă puteţi aştepta să găsiţi în această galerie, mai mult decât o simplă arhivă de imagini, o colecţie dispusă tematic, de momente, trăiri, căutări, dorinţe, speranţe, pe scurt tot ce alcătuieşte identitatea lor, a turcilor şi tătarilor din Dobrogea. Ne dorim ca această platformă să satisfacă pe deplin curiozitatea culturală a publicului, legat de acest subiect. Vom căuta ca prin imagine, mişcare şi sunet să oferim celor interesaţi un album cultural al celor două comunităţi.”
Pe lângă imagini de arhivă despre comunitatea turcă vizitatorii virtuali ai muzeului vor găsi şi 20 de reţete culinare ale unor mâncăruri tradiţionale turceşti.
Bucătăria tradiţională turcească se distinge între bucătăriile mapamondului fiind plină de arome orientale care dau mâncărurilor atât savoare cât şi un gust delicios. Etnicii turci din România, comasaţi în majoritatea lor în Dobrogea, au păstrat de-a lungul timpului reţetele culinare moştenite din generaţie în generaţie şi au ridicat bucătăria turcească la rang de artă culinară.
Ideea includerii reţetelor culinare turceşti în cadrul unui muzeu virtual, la care poate avea acces orice utilizator de internet, interesat de specificul uneia dintre cele mai apetisante bucătării orientale, a fost binevenită şi apreciată de Uniunea Democrată Turcă din România. UDTR acordă un interes special prezervării reţetelor culinare tradiţionale, în ultimii ani publicându-se două cărţi de bucate semnate de Nurgean Ibraim şi Nilgün Panaitescu. Cea mai mare parte din reţetele propuse spre a fi expuse în cadrul muzeului virtual, aparţin celor două doamne şi le-au moştenit în mare parte de la bunicile şi mamele lor, turcoaice originare din Dobrogea. Câteva reţete sunt culese de la doamna Mahinur Apostol, născută pe Insula Ada Kaleh acoperită de ape odată cu crearea lacului de acumulare de la Porţile de Fier.
Partenerii instituţionali în acest proiect sunt: Muzeul Naţional de Istorie a României; Muzeul Naţional al Ţăranului Român; Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Academia Română; Muzeul de Artă Populară Constanţa; Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea; Televiziunea Română; Uniunea Democrată Turcă din România; Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.

Sorina Asan

5 Iunie, Ziua Limbii Turce

Activităţile din acest an, au fost suspendate din motive de protecţie împotriva COVID-19, însă sperăm că vor fi reluate cât de curând.
În judeţul Constanţa, începând cu anul 1990, aproape toate şcolile au înfiinţat clase cu predare a limbii materne turce. Elevii de etnie turcă sau tătară au posibilitatea să studieze şi să vorbească limba turcă. Limba turcă este o limbă foarte bogată, cu peste 700 de mii de cuvinte, care ne oferă posibilitatea de a ne exprima toate gândurile şi sentimentele.
În activităţile desfăşurate de UDTR pentru susţinerea studierii limbii turce, se evidenţiază importanţa şi păstrarea limbii. În condiţiile actuale, elevi şi profesori, au organizat mici sesiuni on-line, în care au recitat sau au citit poveşti în limba turcă. În cadrul evenimentelor video on-line au fost expuse panouri pe care au fost aşezate fotografii cu momente din sărbătoririle precedente ale zilei de 5 Iunie, Ziua Limbii Turce Materne. Ziua Limbii Turce se sărbătoreşte anual ca urmare a adoptării de către Parlamentul României, a Legii nr. 223 din noiembrie 2016 şi a promulgării acesteia de către preşedintele României.
Cu ocazia Zilei Limbii Turce, preşedintele UDTR, domnul Fedbi Osman a declarat, într-un interviu pentru revista Hakses, că s-a experimentat din nou entuziasmul şi emoţia sărbătorii Limbii Turce, în mediul on-line. Subliniind că studierea limbii turce se confruntă cu „problema anului” ca şi celelalte discipline, în această perioadă, Fedbi Osman a spus: „Nu există o problemă de existenţă sau anxietate pentru viitor. Vorbim de mii, poate sute de mii de oameni în aproape toate colţurile lumii, care produc un număr mare de lucrări literare, ştiinţifice şi filozofice ce întăresc poziţia turcului şi o poartă spre viitor. Turca este folosită eficient în toate domeniile, în special în educaţie.”
În continuare domnul Osman a spus: „Practic, în ultimii ani, există insuficienţă, ignoranţă şi lipsă de conştientizare a limbii materne în familie. Predarea limbii turce, mai bine zis educaţia în limba turcă maternă, în cazul nostru, este un proces care începe în pântecul mamei şi bazele sunt puse în familie la vârsta preşcolară. Şcolile sunt medii în care acest proces este dezvoltat cu cunoştinţe academice.”
În acest moment familiile şi profesorii de la toate nivelurile de învăţământ au o sarcină mare. Trebuie să fie meticuloşi şi exigenţi în alegerea cadrelor didactice iar examenele de competenţă în limba turcă să fie acordate profesorilor capabili, pentru a stabili o conştientizare a limbii şi gustul pentru exprimare în limba turcă maternă.
În viaţa de zi cu zi folosim foarte puţine cuvinte, iar obiceiul de a citi este tot mai diminuat. În consecinţă, viaţa noastră se limitează la anumite cuvinte care ne limitează şi capacitatea de gândire. Motivul care ne întristează şi ne deranjează este lipsa conştientizării limbii. Toţi etnicii turci ar trebui să gândească astfel: Turca este casa noastră, unde ne simţim cel mai sigur. Protejarea ei este ca şi cum ne protejăm casa, patria. Păstrarea limbii turce înseamnă de fapt să ne protejăm identitatea etnică.
Türk Dil Bayramı Kutlu Olsun!

Melek Osman

Diplomat turc ales în premieră, preşedinte al celei de a 75-a sesiuni a Adunării Generale ONU

Volkan Bozkır a fost ales în funcţia de Preşedinte al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, în data de 17 iunie. Este pentru prima dată în istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, din 1945 an în care a luat fiinţă, când un diplomat turc preia o funcţie de rang înalt. Ambasadorul Volkan Bozkır este diplomat de carieră de aproape 40 de ani fiind un veteran al diplomaţiei turce. Oficialul turc a fost ales de reprezentanţii Europei de vest şi de alte grupuri (WEOG) potrivit principiului de rotaţie geografică bine stabilit de rezoluţia nr.33/138 din 19 decembrie 1978 Fost Ministru al Afacerilor UE şi Negociator-Şef, preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Marii Adunări Naţionale a Turciei, Volkan Bozkır, îl va înlocui în septembrie pe actualul Preşedinte al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Tijjani Muhammad-Bande. După alegerea sa, Volkan Bozkir a declarat pe contul său de twitter:„Nu voi precupeţi niciun efort în a-i servi pe membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite astfel încât Adunarea Generală să îşi ducă mandatul la îndeplinire şi să ia decizii pertinente în ceea ce priveşte problemele globale şi soluţiile lor, promovând cooperarea internaţională multilaterală.”
Volkan Bozkir este bine cunoscut de membrii comunităţii turce din România din perioada mandatului de ambasador al Republicii Turcia la Bucureşti, pe care l-a exercitat în perioada 1996-2000. Referitor la numirea lui Volkan Bozkır în funcţia de Preşedinte al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a Naţiunilor Unite Actualul ambasador al Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz, a afirmat pe contul de socializare al ambasadei: „Avem deplina încredere că domnul ambasador Bozkır va gestiona adecvat situaţiile generate de diferitele provocări şi oportunităţi pe care le întâmpină naţiunile unite şi, graţie vastei sale experienţe şi abordării vizionare în diplomaţie, îşi va aduce negreşit contribuţia considerabil şi de durată, la stabilitatea regională şi pacea globală.”
Volkan Bozkır a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Ankara în anul 1972, an în care a început să lucreze în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Pe parcurusl carierei sale diplomatice a ocupat diverse funcţii precum: vice-consul la Consulatul General al Republicii Turcia din Stuttgart, consul general la Consulatul Turciei din New York, reprezentant permanent al Turciei la Uniunea Europeană, consilier al premierului Turgut Özal, şef de cabinet şi consilier şef pe probleme de politică externă al preşedinţilor Suleyman Demirel şi Turgut Özal.
În anul 2016, Volkan Bozkır a efectuat o vizită oficială în România în calitate de ministru al Afacerilor Europene al Turciei, la invitaţia ministrului afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu. Vizita oficialului turc a reconfirmat ritmul dinamic al consultărilor politice dintre Bucureşti şi Ankara pe teme de interes pentru ambele state. Ministrul turc a fost primit de premierul Dacian Cioloş cu care a discutat despre aspecte legate de relaţia Turciei cu UE în contextul provocării majore a migraţiei şi despre relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia. Ministrul Afacerilor Europene, Volkan Bozkır a mai avut întrevederi cu Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. La întâlnirile oficialului turc a luat parte şi deputatul Iusein Ibram.

Sorina Asan

BM 75. Genel Kurul Başkanlığına TBMM Dışişleri Komisyonu Başkanı Büyükelçi Volkan Bozkır seçildi

Dışişleri Bakanı Mevlüt Çavuşoğlu, Bozkır’ın BM 75. Genel Kurul Başkanlığına seçilmesiyle ilgili açıklama yaptı. Bakan Çavuşoğlu açıklamasında, “Cumhurbaşkanımızın talimatıyla aday gösterdiğimiz Volkan Bozkır üye ülkelerin büyük desteğiyle BM 75. Genel Kurul Başkanlığına seçildi. Türkiye’nin saygın konumunu ortaya koyan bu gurur verici başarıdan dolayı Volkan Ağabeyi kutluyorum. Çalışmalarının destekçisi olacağız.” dedi.
Genel Kurul Başkanı, tüm bu süreçte liderlik görevi üstlenmekte, çok taraflılığı ve iş birliğini ön plana çıkaran bir bakış açısıyla, BM üyesi ülkelerin küresel sorunlara ve bunların çözüm yollarına dair kararlar almasında uzlaştırıcı bir rol oynamaktadır. Büyükelçi Bozkır’ın, Genel Kurul Başkanlığı görevini, BM teşkilatının kuruluşunun 75. yıl dönümünde ve BM sisteminin Kovid-19 salgınına karşı etkin mücadele yöntemleri aradığı zorlu bir dönemde üstlenecek olması ayrı bir önem taşımaktadır.
Tecrübeli bir diplomat ve siyasetçi olan Büyükelçi Bozkır’ın, bu saygın sorumluluğu başarıyla yerine getireceğine, dünya barışı ve istikrarına ve içinde bulunduğumuz bu sıkıntılı dönemin aşılmasına değerli katkılar sağlayacağına inanıyoruz.”
Volkan Bozkır, 1996-2000 yılları arasında gerçekleştirdiği Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi olarak görev süresi boyunca Romanya’daki Türk toplumu üyeleri tarafından tanınmaktadır. Volkan Bozkır’ın BM 75. Genel Kurul Başkanlığına atanmasına ilişkin olarak, Türkiye Cumhuriyeti’nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz, büyükelçiliğin sosyal medya hesabında şunları söyledi: “Büyükelçi Bozkır’ın Birleşmiş Milletler’in karşılaştığı çeşitli zorlukların ve fırsatların yarattığı durumları yeterince yöneteceğine inancımız tam. Diplomasideki engin tecrübesi ve vizyoner yaklaşımı sayesinde şüphesiz bölgesel istikrar ve küresel barışa önemli ve kalıcı bir katkıda bulunacaktır.”
Volkan Bozkır, 22 Kasım 1950’de Ankara’da doğdu. Ankara Üniversitesi Hukuk Fakültesinden mezun olan Bozkır, kariyer diplomatı olarak Dışişleri Bakanlığında sırasıyla, Stuttgart Başkonsolosluğu Muavin Konsolosu, Bağdat Büyükelçiliği Başkatibi, OECD Daimi Temsilciliği Müsteşarı, New York Başkonsolosu, Bükreş Büyükelçisi ve Avrupa Birliği (AB) nezdinde Türkiye Cumhuriyeti Daimi Temsilcisi görevlerini yürüttü.
Başbakanlık Dışişleri Danışmanlığı, Cumhurbaşkanlığı Özel Kalem Müdürlüğü ve Dışişleri Başdanışmanlığı, AB Genel Sekreter Yardımcılığı, Dışişleri Bakanlığı AB’den Sorumlu Müsteşar Yardımcılığı ve AB Genel Sekreterliği görevlerinde de bulunan Bozkır, Romanya Ulusal Liyakat Madalyası ve İtalya Liyakat Nişanı sahibi.
Volkan Bozkır, 24. 25. ve 26. dönemlerde AK Parti İstanbul Milletvekili seçildi. Dışişleri Komisyonu Başkanlığı ve 62. hükümette Avrupa Birliği Bakanı ve Başmüzakereci görevlerini üstlenen Bozkır, 64. hükümette yeniden AB Bakanı ve Başmüzakereci olarak görevlendirildi. Çok iyi düzeyde İngilizce ve Fransızca bilen Bozkır, evli ve iki çocuk babası.

Nurcan İbraim

İstanbul Havalimanı’nın bağımsız üçüncü pisti 14 Haziran’da açıldı

Ulaştırma ve Altyapı Bakanı Adil Karaismailoğlu, İstanbul Havalimanı’nın iniş ve kalkış kapasitesini artırmak amacıyla inşa edilen üçüncü pistinde yapım çalışmalarının tamamlandığını belirterek, Pist, 14 Haziran’da Cumhurbaşkanı Recep Tayyip Erdoğan’ın katıldığı törenle açıldı.
Bakan Karaismailoğlu, yaptığı açıklamada, İstanbul Havalimanı’nın benzersiz mimarisi, güçlü altyapısı, üstün teknolojisi ve sunduğu üst düzey yolculuk deneyimiyle açıldığı ilk yılda küresel bir “hub” haline geldiğini söyledi.
Havalimanının üçüncü pistine ilişkin bilgi veren Karaismailoğlu, “İniş ve kalkış kapasitesini artırmak amacıyla planlaması gerçekleştirilen üçüncü pistin yapım çalışmaları tamamlandı. Pist, 14 Haziran’da Cumhurbaşkanımız Recep Tayyip Erdoğan’ın katılacağı törenle açılacak.” diye konuştu.
Söz konusu pistin hizmete açılmasıyla eş zamanlı iniş kalkış uygulamasının da İstanbul Havalimanı’nda başlayacağına dikkati çeken Karaismailoğlu, “Üç piste eş zamanlı iniş ve kalkış” uygulamasının dünyada sayılı havalimanında olduğunu bildirdi.
Karaismailoğlu, üçüncü pistin hizmete girmesiyle İstanbul Havalimanı’nın da “üçlü paralel pist operasyonu” yapabilecek birkaç merkezden biri olacağını ifade ederek, “14 Haziran itibarıyla İstanbul Havalimanı üç bağımsız ve beş operasyonel piste sahip olacak. Bu sayıda pistle bağımsız paralel operasyon yapabilen Türkiye’nin ilk, Avrupa’nın ikinci havalimanı İstanbul Havalimanı olacak.” değerlendirmesinde bulundu.
Bakan Karaismailoğlu, başlangıçta üç pistin farklı kombinasyonlarda kullanılmasının planlandığına işaret ederek şöyle konuştu:
“Trafik ağırlığına göre bazı pistler kalkış, bazı pistler iniş ya da iniş-kalkış amacıyla kullanılacak. Bu yöntemle saatlik iniş ve kalkış yapabilecek hava aracı sayısında önemli ölçüde artış sağlanacak. Üçüncü pistin de açılmasıyla saatlik iniş kapasitesi yüzde 50’nin üzerinde artacak ve havalimanında taksi süresi de yarıya inecek. Yani uçaklar artık beklemeden kalkacak.”
Yeni tip koronavirüs (Kovid-19) salgını nedeniyle tüm dünyada hava yolu trafiği ve hacimlerinde düşüş yaşadığına dikkati çeken Karaismailoğlu, şunları kaydetti:
“Tüm dünyada salgın nedeniyle hava yolu trafiği durma noktasına geldi. Biz, Cumhurbaşkanımız Recep Tayyip Erdoğan’ın liderliğinde ülke olarak doğru zamanda gerekli tedbirleri aldık ve çalışmalarımızı özveriyle sürdürdük. Salgına karşı tüm izolasyon tedbirlerini alarak yolumuza devam ettik. Yaşadığımız deneyimler, köklü geçmişimiz bizim küresel salgına karşı verdiğimiz mücadelenin dünya ülkeleri arasında ön plana çıkmasını sağladı. Başarısı, kabiliyeti ve en zor zamanlarda 83 milyon ‘tek yürek’ olan Türkiye farkını bir kez daha gözler önüne serdi.”

Nurcan İbraim

Yaz Kur’an Kursu Eğitim Programları Camilerde Başladı

Pandemi ile dünya çapında bir sosyal izolasyon yaşadık, bu dönem çocuklar için zor bir dönem olsa da onlara alternatif eğitim düşünüldü. Internet üzerinde eğitime devam edildi. Haziran ayı gelmesiyle, pandemi yasakları kalkınca Dobruca bölgesinde Kur’an Kursu eğitimi başladı.
İki ay boyunca devam edecek olan yaz kursları cami bahçelerinde yapılacak. Dersler cami imamların tarafından görülecektir. Hocalar, tatil olduğu için öğrencileri sıkmadan sevgi, şefkatle, dini, camiyi, kursu sevdirerek hizmet vermeye çalışacaklar. İlk emri “Oku” olan dinimiz, dini hayatını yaşayacak kadar öğrenilmesi gereken ilmi, cinsiyet gözetmeksizin her müslümana farz kılmıştır. Bu konuda Efendimiz (s.a.v) “İlim öğrenmek her Müslüman’a farzdır” ve “Sizin en hayırlınız Kur’an’ı öğrenen ve öğretenlerinizdir” buyurmuştur.
Veliler çocuklarını camiye göndererek evlatları için en güzel ve hayırlı olanı yapıyorlar çünkü dinimizi öğretmeleri anne ve babanın çocuğun üzerindeki görevlerinden biridir. Küçük yaşta öğretilen şeyin, taş üzerine kazılan bilgiye, ileri yaşlarda öğretilen şeyin su üzerine yazılan yazıya benzetildiği unutulmamalıdır. Yaz kursları bu dönemde yoğun olarak tercih edilmelidir. Ev ortamının monotonluğuyla kendini internet ve televizyona esir eden çocuklarımıza alternatif bir etkinlik yapılmalıdır. Toplumsal ve dini değerleri öğrenebilecekleri bu program çocuklarımıza faydalı olacaktır. Camide bir kaynaşma ortamı oluşturarak, yeni dostlukların, arkadaşlıkların kurulmasına vesile olmakta, aynı zamanda da kendilerine destek olacak bilişsel, duyuşsal ve psiko-motor davranışlar kazanmalarına önemli katkılar sağlamaktadır.
Yaz Kur’an kurslarında çocuklar, Allah inancı ve peygamber sevgisi, Temel Dini bilgileri, helal- haram hassasiyetini, ana- babaya olması gerekli saygınlığı gibi pek çok önemli konuyu öğreniyorlar.
Efendimiz (s.a.v): “Bir baba çocuğuna güzel terbiyeden daha değerli miras bırakmış olamaz” buyurarak dikkatimizi İslami terbiye ye çekmiştir.
Unutmamak gerekir ki çocuklar geleceğimizdir, dünyada ki en kıymetli varlıklarımız olan çocuklarımıza ayırdığımız zaman en verimli geçirilmiş zamandır. Bu kurslar, çocuğuna din eğitimi aldırmak isteyen veliler için önemli bir fırsattır. Çocuklarımızı ve torunlarımızı gönderelim, camileri dolduralım. Arkamızdan fatihalar okuyacak, hayır ve dualar edecek evlatlar yetiştirmeye dikkat edelim.

Firdes Musledin

Osmanlı Mutfağında Ekmek

Osmanlı döneminde buğday, çavdar unu, mısır ve kepekten yapılan birçok ekmek çeşidine rastlamaktayız. Evliya Çelebi, seyahatnamesinde Osmanlı ve çevresinde tüketilen 46 çeşit ekmekten bahsetmiştir. Bunlar arasında en sık bahsettiği ve kayıtlarda en çok rastladığımız ekmek türü “has ekmek” ya da “beyaz ekmek” olarak da bilinen “nan”dır. Üstü kızardığı hâlde kabuksuz, beyaz ve yumuşak olan bu ekmeğin bazı zamanlarda üzerine çörekotu ve susam da serpilmiştir. Mutfak narh (kayıt) defterlerinde has ekmeğin hamuruna anason ve rezene suyu katıldığına dair bilgilere rastlamaktayız. Fatih döneminde ise yapılan has ekmeğin hamuruna eritilmiş kuyruk yağı da kimi zaman ilave edilmiştir.
Osmanlı döneminde, önceleri, ekmekler evdeki fırınlarda yapılırdı. Son dönemlerde Batı geleneklerine olan ilgi ve bazı toplumsal alışkanlıkların değişmesiyle birlikte, evde yapılan ekmeklerin yerini çarşı fırınından gelen ekmekler almaya başlamıştır. Bu alışkanlık Osmanlı toplumu tarafından uzun süre yadırganmış, hatta kadınlar kendi aralarındaki sohbetlerde “Onlar çarşı ekmeği yer” cümlesini kınama maksadıyla kullanmışlardır.
Evde ekmek yapmak günümüz dünyasında popüler hâle gelmiş olsa da aslında yüzyıllar öncesinden bugüne Türk kültürünün en önemli parçalarından biridir. Osmanlı’dan günümüze içeriği fazlasıyla değişse de, ekmeğin soframızdaki yeri her zaman aynıdır.

Bazlama Ekmeği

5 su bardağı un / 1 paket maya / 3 çay kaşığı tuz / 1 su bardağı yoğurt / 1 su bardağı su / 1 adet büyük boy yumurta / Yarım çay bardağı sıvı yağ

Beş su bardağı unu yoğurma kabına alın. Yumurta, yoğurt, sıvı yağ, maya, su ve tuzu ekleyerek yoğurun. Nemli bir bez örterek bir saat kadar dinlendirin. Mayalanan hamuru altı ya da sekiz eşit parçaya ayırıp elinizde yuvarlayın. Unladığınız tezgâhta pasta tabağı büyüklüğünde açın. Açtığınız bazlamaları güzelce unlayıp mayalanması için kenarda 15 dakika dinlendirin. Büyük bir tavayı ocağa koyup ısıtın. Bazlamaları arkalı önlü pişirip dinlendirdikten sonra servis edin.

Has Ekmek

1 kilo un / 1 çorba kaşığı tuz / 1 küçük paket yaş maya / 3,5 su bardağı ılık su / 1 çorba kaşığı sıvı yağ / 1 çay kaşığı çörek otu / 1 çay kaşığı susam

Unu ve tuzu bir kapta karıştırın. Mayayı ve ardından suyu yavaşça ilave edip yoğurun. İki saate yakın dinlendirin. Ellerinizi yağlayıp dinlenen hamuru birkaç parçaya ayırıp yuvarlayın. Beş dakika kadar daha dinlendirdiğiniz ekmeklerin üzerine susam ve çörek otu serpin. 180 derece fırında 30-35 dakika pişirip servis edin.

internet

Pâinea în bucătăria otomană

În perioada otomană întâlnim multe tipuri de pâine obţinută din grâu, făină de secară, porumb şi tărâţe. În cartea sa de călătorie, Evliya Çelebi vorbea despre 46 de tipuri de pâine consumate în Imperiul Otoman. Printre acestea, tipul de pâine la care ne referim cel mai frecvent şi care este cel mai des întâlnit este „nan”, cunoscut şi sub denumirea de „pâine specială” sau „pâine albă”. Această pâine, albă şi moale, fără crustă, chiar dacă este rumenită, este garnisită cu seminţe de susan şi seminţe de negrilică. În caietele narh din bucătărie, găsim informaţii despre adăugarea anasonului şi a sucului de fenicul în aluatul pâinii. În perioada Fatih, uleiul topit provenit din coadă de vită sau oaie era uneori adăugat la aluatul pâinii.
În perioada otomană, pâinea se făcea în cuptoarele de acasă. Odată cu modernizarea din ultimii ani a imperiului otoman, pâinea făcută acasă a fost înlocuită cu pâinea făcută în bazar. Acest obicei a fost ţinut de societatea otomană multă vreme, iar femeile foloseau sintagma „Consumă pâine de bazar” în conversaţiile dintre ele.
Deşi fabricarea pâinii acasă a devenit populară în lumea de azi, este de fapt una dintre cele mai importante părţi ale culturii turce de acum câteva secole. Chiar dacă obiceiurile şi tradiţiile din perioada Imperiului Otoman s-au schimbat foarte mult, locul pâinii de pe mesele noastre este întotdeauna acelaşi.

Pâine Bazlama

5 căni de făină / 1 pachet de drojdie / 3 linguriţe de sare / 1 cană de iaurt / 1 cană de apă / 1 ou mare / O jumătate de cană de ulei

Puneţi cele cinci căni de făină în vasul de frământat. Frământaţi adăugând oul, iaurtul, uleiul, drojdia, apa şi sarea. După ce aţi frământat bine acoperiţi vasul cu o cârpă umedă şi lăsaţi să se odihnească aproximativ o oră. Împărţiţi aluatul dospit în şase sau opt bucăţi egale şi rulaţi-l în mână. Pe un blatul intindeţi bucăţile la dimensiunea unei farfurii. Foile astfel întinse se lasa să se odihneacă timp de 15 minute. Puneţi o tigaie mare pe aragaz şi încălziţi-o apoi cuaceţi fiecare foaie în parte pe ambele părţi. Serviţile calde.

Pâinea Has

1 kilogram de făină / 1 lingură de sare / 1 pachet mic de drojdie proaspătă / 3,5 cani de apă caldă / 1 lingură de ulei / 1 linguriţă de seminţe negre / 1 linguriţă de seminţe de susan

Amestecă făina şi sarea într-un bol. Adăugaţi drojdia şi apoi apa încet şi frământaţi. Lasaţi aluatul astfel obţinut la odihnă pentru aproximativ două ore. Ungeţi-vă mâinile şi împărţiţi aluatul în mai multe bucăţi şi rulaţi-le. Se presară seminţe de susan şi chimen negru pe pâinea pe care o lăsăm să se odihnească încă cinci minute. Coaceţi la cuptorul de 180 de grade timp de 30-35 de minute şi serviţi.

Nilgun Panaitescu

Oyun İle Müziğin İfade Bütünlüğü

Bu konumuz da çok önemli bir konudur. Daha önceki anlatılan tüm konular oyuna teknik olarak yaklaşılan konulardır.
Bu konu ise, tamamen işin elle tutulmayan kısmını yani; Ruhu, oyunun ifadesini ve tavrını güçlendirmek için yapılması gerekenleri anlatacaktır.
Daha önce ki işlenen tüm konular, oyun için hazırlanacak müziklerin ne tekniklerle yapılabileceğini anlatmaktadır. Oyun ile müziğin ifade bütünlüğü, bu tekniklerin yardımı olacaktır.
Oyunlarda müzikal analiz konusunu hatırlarsak, orada bahsi geçen teknikler yardımı ile oyunun can alıcı noktalarının tespiti yapıldıktan sonra, tespiti yapılan oyun bölümleri için müzikal olarak bir takım farklılıklar yaratılmalıdır. Oyun eğitmeni, oynattığı figürün hangi ölçüsünde müzik vurgusu veya farklı bir müzikal hissiyat, istediğini, müzisyenlerine bildirecek, ve oyunun o kısmında farklı bir müzikal kurgu ile ifade, güçlendirilecektir.
Bir örnekle açıklayacak olursak Üsküp yöresine ait 11’li oyununu, üzerinde çalışacağımz oyun olsun. Bu oyun isiminde anlaşılacağı gibi 11/8 lik ritim kalıbındadır. Ritim düzümü ise 2-2-3-2-2=11/8 dir.
On birli oyunu çalıştıran antrenörümüz bu oyunun ilk 4 ölçüsündeki melodilerin 5-6-7. sekizliklerinde oyuncularına el vurdurarak kendine özgü bir çalışma yapmış ve bu el vurmaları, müzikal olarakta vurgulamak istiyor. Çalışmakta olduğu müzisyenlerine aynen şu şekilde ifade ederek isteğini söylemeli.
“Şefim ben 11 li oyunun ilk 4 ölçüsünün 5-6-7. sekizliklerinde oyunumda el vurduruyorum, senden bu el vurmalarımı müzikal olarak desteklerimi istiyorum”
Orkestra şefine bu bilgi verildikten sonra, karşılıklı fikir alışverişinden sonra en uygun müzik düzenlemesi ile ifade güçlendirilir.
Başka bir örnek ise şu şekilde olabilir.
Yine antrenörümüz sahneye koyduğu yörenin 4.oyununda bir kız oyuncusuna, çok narin bir solo oynatıyor ve solonun 8. ölçüsü nün son dörtlüğün de kız oyuncusu elinden mendili edalı bir şekilde bırakıyor.
Burada anlatmak istediği duygu ve ifadeyi vede oyuncunun mendili bıraktığı yeri, orkestra şefine anlatıyor ve şefle karşılıklı fikir alışverişinden sonra en uygun müzik düzenlemesi ile ifade güçlendiriliyor.
İki örnekte de görüldüğü gibi oynanan figürler, müzikle desteklenerek dansın ifadesi güçlendiriliyor.
Kuşkusuz ki yapılan bu işlemler seyir esnasında çok keyifli ve hoş hissiyatlar oluşturacaktır.
Hepsinden de önemlisi her antrenör kendi fikirlerini ve duygularını sahneye koyarak kendi kişiliğini ve tavrını sahneleyecektir.
Sonuç olarak; Günümüze kadar gelen Türk Halk Oyunlarımız çeşitli şekillerde çalıştırılmış ve sergilenmiştir. Yapılan çalışmalar içerisinde, gerçekten çok başarılı çalışmalar vardır. Burada anlatılmak istenen tüm konular, Halk Oyunları-dansları kültürümüzü daha ileri seviyelere taşıyabilmek için yapılmaktadır.
Bu bilgiler ışığında umuyoruz ki her eğitmen konulardan kendi bilgi dağarcığına bazı bilgiler alır ve Türk Halk Oyunları-dansları şu anki konumundan birkaç adım daha ileri gider.
Tüm eğitmenlerimize sevgi ve saygı ile.

anonim

Obiective culturale judetul Tulcea

Geamia / Moscheea Azizyie, Tulcea
(Sultan Abdulaziz Camii)

Localitatea: Tulcea
Adresa: str. Independenţei, nr. 2, Tulcea
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A 05984

Geamia Azizyie a fost construită în anul 1863, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, caruia îi este dedicată şi de la care îi provine numele. De la început pe lângă geamie a funcţionat o şcoală turcească, care îşi avea sediul în imobilul din (actuala) str. Independenţei, nr. 4, existent şi astăzi. Minaretul geamiei vizibil în zilele noastre datează din anul 1897, când a fost reconstruit din fonduri puse la dispoziţie de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.Palatul Palatul Paşei face parte din categoria Palate din România.

Palatul Paşalelor - alcatuiesc Complexul muzeal de patrimoniu cultural nord-dobrogean.

Fostul Palat al Paşalelor, clădire de stil neoclasic, a fost construit între 1863-1865 ca palat administrativ al Sangeacului de Tulcea. După realipirea Dobrogei României, imobilul a devenit, în 1878, sediu al Prefecturii judeţului Tulcea, având la parter Tribunalul Judeţean, corpul Portăreilor şi Curtea de juraţi. Între 1950-1970, aici a funcţionat Sfatul Popular al Raionului Tulcea, iar cu începere din 1982 clădirea adăposteşte Muzeul de Artă.

Geamia şi mormântul lui Gazî Ali Paşa, Babadag

Localitatea: Babadag
Adresa: str. Geamiei, nr. 2, Babadag
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A 06000, TL IV m A 06041

Generalul de corp de armata Ali Gazi Paşa ctitoreşte geamia care îi portă numele; constructia acesteia este finalizată înainte de anii 1618-1619 (de când datează ultimul său testament). Mormântul sau, aflat alături, a fost construit în 1619 sau 1620. Săpăturile arheologice efectuate în curtea geamiei între 1994-1996 au dezvelit parţial vestigiile unui han cu intrare monumentală şi curte interioară, de mari dimensiuni (probabil un caravansaray - unul dintre cele 8 pe care ctitorul le lăsase ca proprietăţi ale geamiei); construcţia se afl în fata geamiei si a mormântului (spre actuala str. Republicii) si a functionat pâna în 1771 când a fost complet distrusa în timpul asediului rusesc. Acest eveniment, care a lasat Babadagul ruinat pentru multi ani, va fi afectat si cele doua monumente, al caror aspect contemporan se va fi conturat în perioada imediat urmatoare (sfârsitul sec. XVIII); inteventiile din anii 1910 si 1994-1997 asupra celor doua constructii au schimbat, la rândul lor, aspectul lor initial.

Mausoleul lui Sarî Saltuk Baba Dede, Babadag

Localitatea: Babadag
Adresa: str. Măcin, ne. 11, Babadag
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL IV m B 06042

Sarî Saltuk Baba Dede, sfânt musulman, este prezumtivul conducator al celor 10 000 de familii de turci selgiukizi care au venit în Dobrogea în doua valuri succesive, în 1263 si 1278, fondând orasul Babadag - care îi poarta numele; a condus comunitatea pâna la moartea sa, în 1304.
În anul 1484 sultanul Bayazid al II-lea Veli, aflat în acea campanie militara împotriva lui Stefan cel Mare care va aduce Imperiului Otoman stapânirea asupra Chiliei si Cetatii Albe, comanda ridicarea acestui mausoleu; mormântul a devenit loc de pelerinaj, fiind vizitat de toti sultanii aflati în trecere prin Babadag (destul de numerosi, date fiind desele expeditii militare îndreptate împotriva Moldovei, Poloniei sau Rusiei). Imediat lânga mausoleu a existat o geamie (Ulu Cami) si o baie turceasca (ctitorite de acelasi Bayazid al II-lea), care nu se mai pastreaza - urme ale acestor edificii se mai vedeau la 1919. Mausoleul si geamia au constituit nucleul unui centru monastic (tekke). Constructia care se poate vedea astazi nu este cea originala, aceasta datând probabil de la sfârsitul sec. XVIII (dupa asediile rusesti din 1771, 1773 si 1778 de pe urma carora Babadagul a ramas complet ruinat).
Mausoleul a fost restaurat între anii 2004-2007

anonim

1 Iunie – Ziua internaţională a copilului

De 1 Iunie, în fiecare an, în prima zi de vară se celebrează Ziua Internaţională a Copilului, un prilej de a sărbători cea mai frumoasă perioadă din viaţa fiecărui om. Copilăria, este vârsta în care toţi copiii trebuie să se simtă bine, să primească cadouri, să se distreze împreună. În această zi, fiecare dintre noi îşi aminteşte de momentele frumoase ale copilăriei, întorcându-se cu gândul în trecut sau retrăind-o prin ochii oricărui copil.

Aşadar, 1 iunie reprezintă Ziua Copilului, ziua în care se celebrează miracolul naşterii, al purităţii, dar şi întoarcerea la inocenţă, fiind o sărbătoare care ne îndeamnă să ne minunăm şi să ne bucurăm de fiecare zi şi clipă a vieţii, precum ca cei mici. 1 Iunie, pentru toţi copiii, trebuie să însemne multe bucurii, baloane colorate, jucării, dulciuri, hăinuţe noi, jocuri şi distracţii în parcuri, prietenii noi, generozitate, dragoste, inocenţă, puritate, duioşie, pictură, dansuri, plimbări, desene pe asfalt, filme, urări, felicitări...
Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată la nivel naţional în Turcia în data de 23 Aprilie 1920, când Mustafa Kemal Atatürk, în semn de respect pentru generaţiile viitoare, a dăruit această zi copiilor sub denumirea de „Ziua Suveranităţii Naţionale şi a Copilului Turc”, iar Ziua Internaţională a Copilului- 1 Iunie, a fost menţionată prima dată la Geneva la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor în August 1925, la care 54 de reprezentanţi din diferite ţări, au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului.
Ziua copilului, sărbătorită la data de 1 Iunie în România pe lângă alte aproximativ 50 de ţări, este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea şi familia de a aprecia şi iubi copiii; astfel spus este o sărbătoare care îi implică atât pe adullţi, cât şi pe cei mici, fiind o ocazie de a petrece cu cei mici şi de a participa la diferite evenimente şi ateliere artistice celor mici, nu neaparat cu proprii copii.
Pandemia de coronavirus a afectat chiar şi activitatea dedicată zilei de 1 iunie organizat în fiecare an de către Uniunea Democrată Turcă din România, o zi în care cei mici erau obişnuiţi să participe la activităţile dedicate lor şi să se distreze alături de mulţi alţi copii sau prieteni din cadrul filialelor UDTR.
În ultimii ani, ziua de 1 Iunie era, cel puţin pentru copiii din comunitatea turcă, prilej de mare sărbătoare, când sute de prichindei participau cu bucurie la activităţile organizate de Uniunea Democrată Turcă din România. De asemenea, copiii petreceau clipe de neuitat alături de organizatori, se distrau, acumulau experienţe noi şi se înscriau la activităţile, jocurile, atelierele, dansurile tradiţionale,manifestările sportive, excursiile şi concursurile distractive specifice vârstei, care le aduceau premii. La finalul concursului, ingeniozitatea şi talentul micuţilor erau premiate şi sărbătorite de reprezentanţii conducerii UDTR.
Anul acesta, activităţile organizate de către fiecare părinte al copiilor din comunitatea turcă de Ziua Internaţională a Copilului au fost diferite, astfel au încercat să le ofere o zi frumoasă adaptând activităţile cu cei mici la noile reguli de protecţie impuse de către autorităţi, fie s-au dus la ţară cu familia, fie au ieşit la o scurtă plimbare, renunţând la vechile obiceiuri, precum ieşitul prin parcuri cu prietenii sau jocurile de grup alături de alţi copii. Însă, cel mai important lucru pentru un copil este jocul, atenţia părinţilor şi timpul petrecut împreună cu aceştia. Aşadar, Ziua Copilului este un prilej în plus pentru ca părinţii să petreacă mai mult timp împreună cu copiii lor şi să le ofere dragostea şi afecţiunea de care aceştia au nevoie pentru a fi sănătoşi din punct de vedere emoţional. Totuşi, copiii au aşteptat cu nerăbdare această zi iar fiecare părinte a încercat să le o facă cât mai deosebită pentru cei mici.
Şi autorităţile au venit cu mesaje de felicitare, de această dată accentul fiind pus pe faptul că adulţii sunt cei care pot şi trebuie să protejeze copiii, să le ofere un viitor mai bun, mai frumos, mai democratic.

Mesajul preşedintelui Klaus Iohannis

„Anul acesta sărbătorim 1 Iunie în condiţii neobişnuite, întrucât trebuie să facem faţă cu toţii, de la mic la mare, luptei cu virusul care ne poate pune sănătatea în pericol. Ştiu cât de greu v-a fost în aceste luni, departe de colegi, de prieteni, de activităţile pe care le făceaţi zilnic cu plăcere. Aţi făcut eforturi extraordinare şi v-aţi adaptat şcolii online, înţelegând astfel că educaţia rămâne la fel de importantă în tot acest timp. Vă mulţumesc pentru că aţi fost înţelegători şi că i-aţi protejat pe cei dragi, pe părinţi şi mai ales pe bunici, care sunt cei mai vulnerabili în faţa bolii”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia acestei zile.

Pornind de la convingerea că trebuie acordată o atenţie deosebită copiilor, care reprezintă generaţia de mâine, trebuie să sărbătorim cu acest prilej Ziua Copilului alături de copii noştri şi să ne lăsăm inspiraţi de bucuria lucrurilor simple sau… să nu uităm de copilăria din noi. Aşadar, această zi este un bun prilej pentru a uita de toate grijile, de a ne aminti de „cea mai frumoasă iluzie”… copilăria.
Dragi copii, să păstraţi întotdeauna copilăria în suflet şi viaţa voastră va fi mult mai frumoasă.
La multi ani tuturor copiilor din întreaga lume!

Melek Osman

Comunitatea turcă din Dobrogea, punte culturală între România şi Turcia

Minoritatea turcă din România este o comunitate etnică istorică, veche de peste 750 de ani. Prima consemnare documentară a prezenţei stabile a turcilor pe actualul teritoriu al României este din anii 1262-1264, când în urma luptelor interne de tip feudal din Anatolia, 12.000 de ostaşi conduşi de sultanul Izzeddin Keykavuz al II-lea şi de liderul spiritual Sarı Saltuk Dede s-au aşezat în Dobrogea, numind localitatea Babadag (Tătăl Munţilor). „Stabilirea unei numeroase populaţii dintre turcii selgiucizi, în anul 1263, sub conducerea lui Sarı Saltuk Dede la Babadag a constituit preludiul aşezării turcilor osmanlıi de mai târziu, venind din Anatolia (Asia Mică) şi Balcani în Dobrogea.” Babadag a fost o garnizoană militară dar şi un centru cultural important timp de mulţi ani, în perioada Imperiului Otoman. „Pe la 1388, otomanii ajung în sudul Dobrogei, iar în intervalul 1390-1396, sub conducerea Fulgerului (Yıldırım) Bayezid I, supranumit în izvoarele de limba latină, Imperator Turcarum, ating linia Dunării, cuceresc capitalele ţaratelor bulgare de Târnovo şi Vidin, punctul forte, Silistra, (Durostorum şi Dârstor) pe Dunăre şi trecând în nordul marelui fluviu, lovesc direct Ţara Românească, pe care finalmente, către 1420, o vor transforma a la longue în stat tributar (haraçgüzar). Cât priveşte Dobrogea, aflată în timpul lui Mircea cel Bătrân în componeţa principatului muntean, ea va cunoaşte după 1420, instaurarea deplină şi pe termen lung a administraţiei otomane directe, pentru mai bine de 4 secole, până târziu la Congresul de la Berlin (1878) care a atribuit-o Principatului Român.”
În secolul al XVII-lea, mai toate localităţile dobrogene aveau nume turceşti, multe dintre aceste denumiri mai păstrându-se şi astăzi.
Afirmarea pe plan social, politic şi administrativ a etnicilor turci a fost încurajată de legile date de guvernul român după 1878. Este vorba despre Legea de organizare a Dobrogei din 1880 şi de Legea pentru regularizarea proprietăţii imobiliare în Dobrogea în anul 1882. Lor li se adaugă legi ale învăţământului date la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX dar şi promisiunea, lui Carol I, făcută atunci când, în fruntea armatei sale, a pus piciorul în Dobrogea, de a acorda „aceleaşi drepturi pentru toate etniile trăitoare în teritoriul revenit ţării”. Astfel, la începutul secolului XX în consiliile locale ale localităţilor dobrogene cât şi în funcţiile de primari erau etnici turci, la fel şi în Parlamentul României din 1912, aşa cum rezultă din izvoarele istorice.
După Primul Război Mondial, în anul Marii Uniri de la 1918, comunitatea turcă din Dobrogea deţinea 170 de geamii în judeţul Constanţa şi 29 în Tulcea, printre care se distingea Moscheea Carol I, inaugurată în 1913 în prezenţa familiei regale a României. În discursul susţinut de muftiul Havuz Rifat, în faţa autorităţilor române, acesta îl asigura pe suveran de devotamentul supuşilor musulmani şi sublinia toleranţa şi civilizaţia intercomunitară a românilor, iar inaugurarea Moscheei Carol I era considerată ca element care „cimenta dragostea dintre români şi musulmani”. După doar 6 ani de la aceste declaraţii, la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919-1920 a participat şi o delegaţie a turcilor dobrogeni, care s-a opus ca teritoriul românesc dintre Dunăre şi Marea Neagră să fie dat Bulgariei şi care a apărat drepturile României, în calitate de cetăţeni români devotaţi ţării.
În anul 1927 etnicii turci participau activ la viaţa politică a ţării în calitate de senatori şi deputaţi. Un rol important în educaţia tinerilor musulmani din Dobrogea l-a avut Seminarul Musulman din Medgidia unde a studiat şi istoricul de talie internaţională Kemal Karpat. „Seminarul musulman din Medgidia a fost o instituţie care a creat un tip de spiritualitate în cadrul comunităţii musulmane şi în relaţiile etnice şi culturale, iar intelectualii formaţi aici au fost cei care au transmis timp de generaţii cultura, tradiţia, valorile turco-tătarilor, nume care şi azi au sonorietate în viaţa comunităţilor musulmane.” Seminarul musulman de la Medgidia era o continuare a Seminarului musulman de la Babadag înfiinţat la începutul secolului al XVII-lea. „Seminarul a fost înfiinţat în 1610 de Gazi Ali Paşa, un funcţionar otoman de rang înalt, împreună cu o moschee care există şi astăzi în Babadag. Neîndoios, şi înainte de 1610 şi după aceea, în Dobrogea au mai existat şi alte medrese sau şcoli religioase, dar niciuna nu pare să fi rezistat la fel ca cea din Babadag în special datorită donaţiei importante (vakıf) de care a beneficiat.” La începutul secolului XX Seminarul Musulman de la Babadag se mută la Medgidia. Potrivit istoricului K. Karpat, el însuşi elev al seminarului: „În 1901-1902, Seminarul din Babadag a fost mutat la Medgidia, iar proprietăţile aferente vakıfului au fost transferate statului român în schimbul promisiunii de a finanţa seminarul cât timp va exista o populaţie musulmană în Dobrogea. Astfel, Seminarul din Medgidia l-a urmat celui de la Babadag continuând să fie un simbol cultural pentru musulmanii din Dobrogea care constituie şi astăzi o minoritate semnificativă în regiune.” Seminarul musulman din Medgidia a pregătit până în 1967 când a fost închis generaţii de clerici dar şi personalităţi ale comunităţii turce. „Seminarul Musulman din Medgidia a fost o instituţie reprezentativă pentru musulmanii din România. De-a lungul funcţionării sale în graniţele statului român, din 1889 până în 1967, acesta nu s-a rezumat la a pregăti clericii şi învăţătorii musulmanilor din Dobrogea,ci a fost şi locul în care s-au format cei mai mulţi dintre intelectualii turci şi tătari din teritoriul românesc.”

La sărbătorirea semicentenarului revenirii Dobrogei la România pe lista oficialităţilor invitate să participe figurau deputatul de Constanţa, Selim Abdulachim şi senatorul Ibrahim Themo. În 1934, într-un interviu publicat în ziarul „Türk Birliği”, deputatul dobrogean dr. S. Hamdi îşi exprima certitudinea că „cea mai mare parte din populaţia turcă din România nu îşi va părăsi patria pe care o iubeşte nespus de mult”. Aşa şi este deoarece, în marea lor majoritate etnicii turci nu şi-au părăsit ţara natală ci dimpotrivă şi-au vărsat sângele alături de români atât în primul cât şi în cel de al doilea Război Mondial.
Conform recensământului din 2011, astăzi în România trăiesc 27.698 de etnici turci în marea lor majoritate în judeţele Constanţa şi Tulcea. Uniunea Democrată Turcă din România este organizaţia reprezentativă a etnicilor turci, a cărei activitate se bazează pe promovarea valorilor identitare în conformitate cu principiile de egalitate şi nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni, consfinţite de Constituţia României şi de legile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte. Atât Preşedintele Osman Fedbi care deţine funcţia de lider din anul 2004 cât şi deputatul Iusein Ibram se implică activ în viaţa comunităţii, în promovarea identităţii etno-culturale, lingvistice şi religioase a cetăţenilor români de naţionalitate turcă, asigurând un dialog constructiv şi cooperarea cu reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale, dar şi cu cei ai altor minorităţi etnice. Actualmente, comunitatea turcă din România este o etnie loială statului român, care trăieşte în Dobrogea într-un climat de toleranţă şi armonie inter-religioasă, lipsit de conflicte, un mozaic multicultural care merită să fie promovat în afara graniţelor ţării, contribuind prin valorile sale la îmbogăţirea patrimoniul cultural al României.
Considerăm că, de-a lungul timpului şi până în prezent, minoritatea turcă din Dobrogea şi-a consolidat rolul de punte de legătură dintre România şi Turcia iar comunitatea turcă dın Dobrogea prin organizaţia sa reprezentativă, Uniunea Democrată Turcă din România, recunoscută oficial de statul român din 1994 prin activităţile de promovare a valorilor identitare aparţinând minorităţii turce din România a reuşit să reînvie după 1990 spiritualitatea turcă în ţara noastră.

În luna noiembrie 2011, au fost inaugurate la Bucureşti şi Constanţa, Centrele Culturale Turce „Yunus Emre”. Cele două centre culturale au fost inaugurate de miniştrii Culturii din România şi Republica Turcia, Kelemen Hunor respectiv, Ertuğrul Günay. La ceremonia de inaugurare a Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” din Constanţa panglica inaugurală a fost tăiată de de ministrul turc al Culturii împreună cu ambasadorul Republicii Turcia în România, Ömür Şölendil, consulul general Füsun Aramaz şi preşedintele Centrului Cultural „Yunus Emre”, Ali Fuat Bilkan.La ianugurare a luat parte şi prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, deputaţii, Iusein Ibram şi Amet Aledin şi preşedinţii celor două uniuni, turcă şi tătară, Osman Fedbi, respectiv Amet Varol. In cadrul Centrului Cultural „Yunus Emre” erau prevăzute să se desfăşoare, cursuri de limba turcă, de dans popular, de pictură ebru. Aşa cum declara primul director al Centrului Cultural Turc „Yunus Emre”, Enes Bayrakli, într-un interviu, „obiectivul principal al Institutului Cultural „Yunus Emre” şi implicit al filialelor sale, care au statut de centre culturale şi sunt deschise în numeroase alte state, este de a promova cultura turcă. În acest sens, atât la Constanţa, cât şi la Bucureşti se vor organiza cursuri de limba turcă, cursuri de artă clasică turcă, printre care se va număra tehnica ebru, cursuri pentru învăţarea instrumentelor tradiţionale turceşti. În fiecare săptămână, la sediul centrelor din Constanţa şi Bucureşti vor rula filme subtitrate şi în limba română, anual vor avea loc şi două – trei expoziţii, ocazie cu care vom avea ca invitaţi mari pictori din Turcia, bilunar vor avea loc seminarii despre promovarea culturii turce, simpozioane despre relaţiile dintre România şi Turcia. De asemenea, avem în vedere şi susţinerea învăţământului în limba turcă din instituţiile de învăţământ din România. La sediile centrelor din Bucureşti şi Constanţa vor funcţiona şi două biblioteci, unde cei interesaţi de limba, literatura şi cultura poporului turc vor avea la dispoziţie aproximativ 2.000 de volume pe care le vor putea studia fie la sală, fie la domiciliu.” Potrivit lui Enes Bayraklı, „centrul nu va fi doar o instituţie, ci va fi o casă deschisă tuturor. Dorim să întindem o mână de ajutor celor care vor să cunoască mai multe despre cultura turcă. Vom avea şi broşuri de promovare turistică, informaţii despre oferta educaţională din Turcia şi multe altele. Dorim să vină în primul rând populaţia majoritară să deschidă uşa noastră, dar şi comunităţile de turci şi tătari de aici, iar acestea din urmă dorim să ne şi sprijine în derularea acţiunilor noastre.”
În cadrul vizitei oficiale efectuate în România cu prilejul deschiderii centrelor culturale, Ministrul Culturii din Republica Turcia, Ertuğrul Günay, a fost primit la Bucureşti de omologul său, Kelemen Hunor. In cadrul convorbirilor oficiale dintre cei doi miniştri, „s-a stabilit încheierea a două acorduri interguvernamentale de cooperare în domeniul conservării şi promovării patrimoniului şi altul în domeniul protecţiei drepturilor de autor. Oaspeţii turci au apreciat condiţiile asigurate de statul român comunităţii turce pentru păstrarea şi cultivarea tradiţiilor, limbii şi a vieţii culturale. La rândul său Ministrul Kelemen Hunor a mulţumit pentru sprijinul constant pe care Turcia l-a acordat României şi a reiterat implicarea instituţiei pe care o conduce în protecţia lăcaşurilor de cult şi a valorilor de patrimoniu aparţinând minorităţi turce.”

Dacă statul român sprijină financiar activitatea UDTR, statul turc acordă o atenţie deosebită promovării limbii şi culturii turce contribuind prin intermediul Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA) la modernizarea procesului educaţional de învăţare a limbii materne turce în şcolile din judeţele Constanţa şi Tulcea. Până în prezent de la deschiderea Biroului TIKA de la Bucureşti în 2015 au fost renovate şi dotate cu mobilier nou şi aparatură modernă 69 de laboratoare de limba turcă.
UDTR, UDTTMR şi Muftiatul Cultului Musulman din România cu sprijinul TIKA au înfiinţat Radio T în anul 2008. Radio T emite în prezent pe frecvenţa de 104,40 Mhz în Constanţa şi este singurul post de radio din peisajul mediatic dobrogean care difuzează timp de 9 ore emisiuni în limbile română şi turcă. Despre Radio T, ministrul turc al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Binali Yildirim declara cu prilejul vizitei sale în România în februarie 2011: „Radio T este una dintre cele mai importante investiţii ale statului turc în România. În cel mai scurt timp va fi semnat un protocol de colaboare între TRT şi Radio T prin care radioul public din Turcia va pune la dispoziţie programe şi muzică de ultimă oră spre a fi difuzate în România pe lungimea de undă 104,4 MHz.”
Un alt rol important în conservarea valorilor culturale a etnicilor turci din Dobrogea l-a constituit Cursul de Istoria şi Civilizaţia Turcilor din Dobrogea de către dr. Metin Omer desfăşurat în anii universitari 2017-2018 şi 2018-2019. Seria de prelegeri susţinute de dr. Metin Omer s-a desfăşurat în baza unui parteneriat dintre Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice şi Uniunea Democrată Tturcă din România. Cursul a fost găzduit de Catedra de Istorie Turcă şi Tătară, sală renovată şi utilată recent de Agenţia de Cooperae şi Coordonare Turcă TIKA.

Atât diplomaţii turci acreditaţi în România cât şi oficialii care ne-au vizitat ţara au ţinut să îi cunoască pe liderii comunităţii turce din Dobrogea şi să poarte un dialog constructiv cu aceştia. Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, declara în anul 2015 referindu-se la etnicii turci din România: „Politica de astăzi a Turciei privind cetăţenii şi etnicii din străinătate are la bază integrarea acestora în structura socială a ţării respective, conservându-şi limba maternă şi legăturile cu propria cultură, respectând legile şi ducând o viaţă prosperă şi reuşită. În acest context, sunt depuse eforturi pentru întărirea legăturilor dintre aceştia şi ţara noastră, păstrarea identităţii, îmbunătăţirea traiului lor, satisfacerea necesităţilor educaţionale, religioase, culturale şi din alte domenii. Etnicii noştri reprezintă adevărate poduri de prietenie care leagă Turcia de ţările în care trăiesc.”
Iată cum vorbea despre etnicii turci, în anul 2015, ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Ertaş: „Etnicii turci şi tătari precum şi compatrioţii noştri ce trăiesc în România sunt de mare importanţă pentru noi. Formând un pod uman între cele două ţări, ajută la stabilirea de puternice relaţii economice, culturale şi sociale. Uniunea Democrată Turcă din România, înfiinţată în structura drepturilor constituţionale şi a societăţii multiculturale, are un rol important în dezvoltarea şi protecţia identităţii culturale şi religioase. Uniunea, prin proiectele şi activităţile organizate asigură continuitatea în comunicare în rândul compatrioţilor noştri prin reunirea lor cu diverse ocazii. În acelaşi timp, asigură transferul culturii turce către tineri precum şi prezentarea acesteia în cel mai bun mod în faţa societăţii româneşti, contribuind astfel la continuitatea mozaicului cultural românesc.”
În anul 2019, Uniunea Democrată Turcă din România a inaugurat Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă la Constanţa. Panglica de inaugurare a fost tăiată de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, împreună cu subprefectul judeţului Constanţa, Şenol Ali şi consulul general adjunct al Republicii Turcia la Constanţa, Hasan Akdoğan. Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă este dotat cu o bibliotecă, o sală de conferinţe şi o cameră cu mobilier şi ornamente tradiţionale turceşti. Centrul a fost înfiinţat cu scopul de a găzdui activităţile culturale, cursurile de limba turcă, pictură ebru, croitorie şi gastronomie dar şi repetiţiile ansamblurilor folclorice ale UDTR, din Constanţa. La inaugurare au mai luat parte: secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedintele comisiei de tineret, Harun Osman şi vicepreşedinta comisiei de cultură, Melek Osman. La eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea” şi un grup de profesori din Konya care susţin cursuri SEDEP, profesorilor de limba turcă.

Considerăm că, actualmente, Turcia şi România sunt două ţări importante din spaţiul Balcanic şi regiunea Mării Negre care prin politicile lor culturale doresc să întărească relaţiile bilaterale. Prin intermediul proiectelor culturale derulate în ultimii 30 de ani, ambele ţări au reuşit să fie mai bine cunoscute, să îşi aprecieze valorile spirituale.

Sorina Asan

Yemek Tarifleri

Ayran Çrbası

Kullanılacak Malzemeler (6 kişilik)

• 2 bardak pilavlık bulgur
• Yeterince tuz
• Yarpuz (yabani nane) veya taze nane
• 3 bardak yoğurt

İşlem Basamakları

1. 2 bardak pilavlık bulgur, 2 bardak suyla haşlanır, tuz ilave edilir.
2. Pişen bulgur demlenerek soğumaya bırakılır.
3. Taze nane ya da yarpuz yıkanır, incecik kıyılır.
4. Yoğurt iyice çırpılır.
5. Bu malzemeler soğuyan bulgurla karıştırılır.
6. Yoğurt koyu olmuşsa biraz suyla sıvı hale getirilebilir.
7. Soğuk olarak servis edilir.

Akçaabat Köftesi

Kullanılacak malzemeler (4 kişilik)

• ½ kg et
• 1 su bardağı bayat ekmek içi
• 5-6 diş sarımsak
• tuz

İşlem Basamakları

1. Etin sinirleri alınır.
2. Sinirleri alınmış et, sarımsak ve ekmek içi kıyma makinesinde iki kere çekilir.
3. Tuz ilave edilir.
4. Kıymadan ceviz kadar alınıp avuç ayasında şekil verilir ve soğukta dinlendirilir.
5. Izgarada pişirdikten sonra sıcak servis edilir.

Dolaz