Identitatea etnică în vremea pandemiei

Mapamondul se confruntă de la începutul anului cu un nou virus, numit Covid 19, care afectează întreaga populaţie a globului fie prin contaminare, fie prin consecinţele măsurilor impuse de autorităţi pentru a împiedica răspândirea sa. La sfârşitul lunii mai, numărul total de decese din cauza noului virus depăşise cifra de 350.000 iar cel al infectărilor 5.650.000. În România, starea de urgenţă impusă de guvern la 16 martie a fost înlocuită de starea de alertă începând cu 15 mai, măsuri prin care autorităţile doresc să împiedice răspândirea noului Corona virus. Măsurile impuse de guvernanţi pentru a evita contaminarea au limitat drepturile şi libertăţile cetăţenilor indiferent de naţionalitate. Instituţiile de învăţământ au fost închise, procesul educaţional s-a desfăşurat în mediul on line acolo unde elevii dispuneau de mijloace electronice specifice învăţării digitale. Astfel, profesorii de limba maternă turcă au avut posibilitatea predării on line în şcolile din judeţele Constanţa şi Tulcea. Limitarea întrunirilor în spaţiile publice închise, impuse de ordonanţele de urgenţă, a determinat anularea tuturor activităţilor culturale şi educaţionale de promovare a valorilor noastre identitare, planificate a se desfăşura în lunile aprilie şi mai. Astfel, 23 aprilie – Ziua Copilului în Republica Turcia pe care o sărbătoreau copiii de la toate filialele UDTR, Ziua Tineretului şi Sportului în Republica Turcia marcată anual printr-un festival cultural-sportiv la 19 mai ne-au ţinut fizic departe de cei mai tineri membri ai comunităţii turce dar cu speranţa că ne vom reîntălni mai puternici după pandemie. Totodată, postul din luna sfântă Ramazan a fost traversat de membrii comunităţii prin măsuri de restricţie care ne-au împiedicat să organizăm cinele tradiţionale de iftar, prilej de comuniune socială, credincioşii musulmani petrecându-le în familia restrânsă. În prezent, ne luptăm cu o pandemie greu de controlat chiar şi în contextul măsurilor de izolare socială. Suntem siguri că în curând vom depăşi această perioadă critică şi ne vom relua toate acitivităţile de promovare a identităţii noastre etnice.

Ervin Ibraim

Mesajul preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România, Fedbi Osman, cu prilejul Sărbătorii Ramazan

„Anul acesta am traversat împreună, în condiţii speciale, perioada postului din luna sfântă a calendarului islamic, Ramazan, care a început în data de 24 aprilie, când România se afla în stare de urgenţă. Chiar dacă geamiile au fost închise, credincioşii musulmani au reuşit să parcurgă acest ciclu spiritual în rugăciune şi primenire sufletească, acasă, îndeplinind astfel unul dintre cei cinci stâlpi ai religiei islamice, postul diurn de la ivitul zorilor şi până la apusul soarelui. Distanţarea socială, impusă de stările de urgenţă şi de alertă, ne-a împiedicat să organizăm cinele tradiţionale de iftar la care participau numeroşi etnici turci, dar, pentru a-i proteja pe semenii noştri ne-am bucurat de ele acasă, în cadrul familiilor restrânse.
Luna Ramazan, luna iertării şi a milei, a curăţirii spirituale se încheie cu trei zile de sărbătoare, în perioada 24 - 26 mai. Datorită contextului actual, vom sărbători Şeker Bayramı, acasă pentru binele tuturor etnicilor turci. Vom sta departe unii de alţii, dar, gândurile bune şi valorile noastre spirituale ne vor uni şi ne vor face mai puternici pentru ca în viitorul apropiat să putem să fim împreună, aproape unul de celălalt.
Fie ca Sărbătoarea Ramazan să vă aducă bucurie în suflete, sănătate în familie şi belşug în case! Ramazan bayramınız mübarek olsun!”

Fedbi Osman

Mesajul Muftiul Cultului Musulman din România cu prilejul Ramazan Bayram

După o lună de primenire spirituală prin post, slujbe şi rugăciuni, credincioşii musulmani vor sărbători, începând de duminică, 24 mai 2020, timp de trei zile, „Ramazan Bayram-ul”.
Zilele de Bayram sunt o binecuvântare pentru musulmanii care de-a lungul Lunii Sfinte Ramazan au ţinut post. Aceste zile sunt un prilej de apropiere, de deschidere a sufletului şi de împărtăşire a bucuriei comune. De asemenea, pe parcursul celor trei zile de sărbătoare credincioşii musulmani obişnuiesc să îşi viziteze rudele şi prietenii, bucurându-se de cei dragi şi cinstind memoria celor care au trecut la cele veşnice. Anul acesta este un an greu, însă, când ne vom exprima dragostea faţă de cei dragi păstrând distanţa fizică, dar apropiindu-ne sufleteşte mai mult decât până acum.
Chiar dacă, pentru o perioadă, unitatea noastră nu mai înseamnă să fim fizic unii lângă alţii, fiecare dintre noi ştie şi simte că ne susţinem reciproc prin gânduri, prin credinţă şi respectând întru totul recomandările autorităţilor. Avem convingerea că nu vom lăsa această barieră fizică temporară să afecteze credinţa noastră care ne-a ţinut mereu împreună şi depinde numai de noi să nu permitem ca distanţarea fizică să aducă cu ea şi o izolare identitară. Mai mult, depinde doar de noi să păstrăm viu şi în această perioadă grea spiritul multicultural, împărtăşind, pentru o vreme doar virtual, din frumosul fiecărei culturi şi credinţe din Dobrogea.
Suntem datori trecutului şi responsabili faţă de viitor să continuăm, indiferent de greutăţile care ne încearcă, să existăm în spiritul aceleiaşi bune convieţuiri, iar pentru asta, un prim pas constă în a nu ne pierde speranţa şi credinţa proprie!
Fie ca aceste zile de sărbătoare să ne fie călăuzitoare şi să fim buni şi darnici întotdeauna. Să ne respectăm pururi părinţii, să îi ajutăm ori de câte ori putem pe cei aflaţi în suferinţă, să fim mereu cu sufletul deschis şi gata să facem o faptă bună!

Redacţia

Hıdırellez

Hıdırellez, Hızır (a.s) dünyada darda kalanların yardımcısı olduğuna inanılan ile İlyas (a.s), denizlerin hakimi olduğuna inanılan bu iki peygamberlerin yeryüzünde buluştukları gün olarak düşünülen baharın habercisi olarak tanılmasıdır. Her yıl heyecanla beklenen Hıdırellez, 5-6 Mayıs tarihlerinde kutlanıyor. Hızır ve İlyas kelimelerinin birleştirilmesi sonunda ortaya çıkan “Hıdırellez”, Anadolu, Orta Doğu, Irak, Suriye, Kırım, Azerbaycan ile Balkan ülkelerinde “bayram” olarak değerlendiriliyor. Hızırın yaşam suyu (ab-ı hayat) içerek ölümsüzlüğe ulaşmış, özellikle de baharda insanlar arasında dolanarak, bolluk ve sağlık dağıtan, darda kalıp başı sıkışanlara yardım eden bir veli veya nebi (peygamber) olduğuna inanılır. Halk inancına göre, peygamber olan Hızır ile İlyas, her yıl sadece bir kez buluşuyor. Hızır peygamberin karada darda kalan kişilere yardım ve kılavuzluk ettiği, aynı zamanda bolluk getirdiğine, İlyas peygamberin de suların koruyucusu olduğuna inanılıyor. Rivayete göre Hızır, İlyas ve İskender (Zülkarneyn) ölümsüzlük suyunu bulmak üzere yola çıkarlar. Belli bir zaman sonra ayrı yolardan giderek ölümsüzlük suyunu ayrı ayrı aramaya karar verirler. Fakat bir yerden sonra Hızır ve İlyas’ın yolları kesişir ve yolculuklarına birlikte devam ederler. Zulumat ülkesine ulaştıklarında bir çeşmenin başında durup yemek yemeye karar verirler. Yanlarında getirdikleri kurutulmuş balığı tam yemek üzere çantalarından çıkaracakken çeşmeden akan su balığa sıçrar. Balık, bir anda canlanıp suyun içine atlar. Böylece Hızır ve İlyas ölümsüzlük suyunu bulduklarını anlarlar. Bu suyu hemen içerler. O sırada bir melek gelir ve kıyamete kadar yaşayacaklarını ancak yaşadıkları sürece insanlara yardım edeceklerini bildirir. Böylece Hızır karadaki, İlyas ise denizdeki insanların yardımcısı olur.
İnanışa göre, bolluk ve bereketi simgeleyen kişiler oldukları için onların ayaklarını bastığı her yerin yeşerdiği, temas ettikleri her şeyin bereketlendiği ve şifa dağıttıkları kabul ediliyor. Aynı zamanda Hıdırellez, soğuk kış günlerinin geride bırakılması ve doğanın derin uykusundan uyanışı demektir.
Hıdırellez, dünyanın farklı yerlerinde farklı isimlerle anılıyor. Hıdırellez, Türk halk kültüründe İslamiyet’ten önce olsa da İslamiyet’in gelişi ile birlikte değerini yitirmemiştir. Hatta İslamiyet, Hıdırellez’in dini bir kimliğe bürünmesine neden olmuştur. Osmanlı zamanında da kutlanan Hıdırellez halk için bir kaynaşma bayramı anlamına gelmekteydi. Bütün halkın bir araya gelerek icra ettikleri merasimdi. Türk toplumu için sosyal iletişim ortamıydı. Halkın bir arada olup yiyip, içip, eğlendikleri bu bol yeşillikli mekana da halk arasında “hıdırlık” adı veriliyordu. Ancak bu kutlamalar dini anlamda kafada soru işaretleri bırakıyordu. Bu nedenle halk, din alimlerine başvurmuştu. 16. yüzyılda yaşayan Şeyhülislâm Ebüssuud Efendi de bu konuda, böyle bir günün kutsallığına inanmamak şartıyla yiyip içip eğlenmenin bir sakıncası olmadığını söylemiştir.

Firdes Musledin

Proiect între ISJ Constanţa şi YTB destinat elevilor Colegiului „K. Atatürk”

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a finalizat la sfârşitul lunii mai, un proiect cu Direcţia pentru Turcii din Străinătate şi Comunităţile Înrudite în valoare de 10.000 de euro. Proiectul a avut ca scop acordarea a 40 de tablete performante unor elevi care studiază în cadrul Colegiului Naţional „K. Atatürk” din Medgidia.
Astfel, 40 de elevi din familii cu venituri reduse care nu aveau mijloace electronice necesare învăţării on line au primit în data de 26 aprilie tabletele donate de Direcţia pentru Turcii din Străinătate şi Comunităţile Înrudite (YTB). Acestea au fost înmânate de inspectorii şcolari, prof. Oana Mirela Pahon şi prof. Icbal Anefi în prezenţa directorului Colegiului Naţional „K. Atatürk”, prof. Accan Mologani.
Potrivit declaraţiei directorului Colegiului „K. Atatürk” din Medgidia, Accan Mologani, tabletele au fost achiziţionate în timp record cu ajutorul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti pentru a fi oferite elevilor chiar în a treia zi de Ramazan Bayram. „Am acordat aceste tablete imperios necesare învăţării on line, determinată de pandemia de Covid 19, unor elevi care nu dispuneau de mijloace electronice proprii care să le asigure participarea la educaţia digitală. Sperăm că prin acest proiect iniţiat de ISJ Constanţa am reuşit să rezolvăm o problemă importantă cu care se confrunta instituţia noastră de învăţământ şi am adus bucurie în sufletul elevilor noştri de Sărbătoarea Ramazan.”
Înfiinţată în anul 2010, Direcţia pentru Turcii din Străinătate şi Comunităţile Înrudite (YTB) şi-a asumat misiunea de a coordona activităţile destinate cetăţenilor turci din diasporă, comunităţilor înrudite şi tinerilor care beneficiază de burse de studii în Turcia, de a dezvolta serviciile şi activităţile orientate către aceştia. Prin activităţile direcţiei se întăresc relaţiile cu cetăţenii turci stabiliţi în străinătate şi cu comunităţile înfrăţite, sunt stabilite strânse relaţii economice, sociale şi culturale. YTB este o instituţie a cărei activitate este destinată diasporei turce care reprezintă circa 6 milioane de cetăţeni turci. În acelaşi timp, YTB acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor cu comunităţile înfrăţite, etnicii turci din Balcani.

Sorina Asan

YTB’den Köstence Kemal Atatürk Ulusal Koleji öğrencilerine tablet desteği

Romanya Milli Eğitim Bakanlığı tarafından alınan karar ile COVID19 tedbirleri kapsamında uzaktan eğitime geçen Romanya Köstence Kemal Atatürk Ulusal Koleji’nde öğrencilerin eğitimlerine devam edebilmeleri için Yurtdışı Türkler ve Akraba Topluluklar Başkanlığı (YTB) tarafından hibe edilen 40 adet tablet öğrencilere teslim edildi.
Böylece, 26 Nisan’da, online öğrenim için gerekli elektronik imkanlara sahip olmayan ma legelirli ailelerden 40 öğrenci, Yurtdışı Türkler ve Akraba Topluluklar Başkanlığı (YTB) tarafından bağışlanmış tabletler kabul edildi. Bunlar okul müfettişleri Prof. Oana Mirela Pahon ve Prof. Icbal Anefi tarafından verildi. Tören, Mustafa Kemal Atatürk Koleji müdürü Prof. Accan Mologani huzurunda gerçekleştirildi.
Medgidia “Mustafa Kemal Atatürk” Koleji müdürü Accan Mologani’nin açıklamasına göre, tabletler Ramazan Bayram’ın üçüncü gününde öğrencilere sunulacak Bükreş’teki Türkiye Cumhuriyeti Büyükelçiliği yardımıyla rekor sürede satın alındı. “Covid pandemisi 19’un neden olduğu online öğrenme için gerekli olan bu tabletleri, dijital eğitime katılımlarını sağlamak için kendi elektronik araçlarına sahip olmayan öğrencilere verdik. Köstence Il Müfettişliği tarafından başlatılan bu proje ile eğitim kurumumuzun karşı karşıya olduğu önemli bir sorunu çözmeyi başardığımızı ve Ramazan Bayramı’nda öğrencilerimizin ruhlarına neşe getirdiğimizi umuyoruz.”
6 Nisan 2010 tarihinde kurulan Yurtdışı Türkler ve Akraba Topluluklar Başkanlığı (YTB) yurtdışındaki vatandaşları, kardeş toplulukları ile Türkiye’de öğrenim gören uluslararası burslu öğrencilere yönelik çalışmaları koordine etme, bu alanlarda verilen hizmetleri ve yapılan faaliyetleri geliştirme görevini üstlenmiştir.
Başkanlığın çalışmalarıyla, gerek yurtdışında yaşayan vatandaşlara gerekse kardeş topluluklarla ilişkiler güçlendirilmekte, ekonomik, sosyal ve kültürel olarak daha yakın ilişkiler tesis edilmektedir. Türkiye Burslusu öğrencileri ise; dünyanın dört bir yanındaki gönüllü elçileri olmaktadırlar.

Nurcan İbraim

Köstence’de yeni bir müslüman mezarlığı için yapı ruhsatı izni verildi

Köstence’de yeni bir müslüman mezarlığı için yapı ruhsatı izni verildi.
Köstence Belediye Başkanı Decebal Fagadau, sosyal medya hesabından yaptığı açıklamada şunları söyledi:
“Bir süredir Müslüman mezarlığında yer yoktu ve bu sorun müslüman toplumunu rahatsız ediyordu. Köstence belediyesinin tahsis ettiği arsaya, Romanya’daki Müslüman Müftülüğü yeni bir mezarlık inşa etmek için tüm yasal adımları atmıştı.
Evet, oldukça uzun zaman aldı, ama sağlıklı ve dayanıklı bir şey inşa etmek bu şekilde gerçekleşiyor!
Bugün yeni Müslüman mezarlığı için inşaat ruhsatını imzaladım ve bu haberi kutsal Ramazan ayında vermekten mutluluk duyuyorum!
Müuftü Yusuf Murat’ı ve çalışma ekibini tebrik ediyorum, mükemmel işbirliği için kendisine teşekkür ediyorum.“

anonim

Musulmanii din Constanţa vor avea un cimitir nou

Musulmanii din Constanţa vor avea un cimitir nou. Era nevoie, pentru că de ceva vreme în cel vechi nu mai erau locuri. A fost semnată autorizaţia de construire.
Municipiul Constanţa a pus la dispoziţie un teren, iar Muftiatul Cultului Musulman din România a făcut toate demersurile legale pentru a construi un nou cimitir (măsurători, avize, aprobări, dezbateri, PUZ, proiect tehnic şamd…).
„Da, a durat destul de mult, dar aşa se construieşte orice lucru sănătos şi trainic! Astăzi am semnat autorizaţia de construire pentru noul cimitir musulman şi mă bucur să aduc această veste chiar în Luna Sfântă Ramazan! Îl felicit pe domnul muftiu Iusuf Muurat pentru munca sa şi a #echipei sale, îi mulţumesc pentru colaborarea excelentă şi transmit constănţenilor musulmani că am fost, sunt şi voi fi alături de ei nu doar cu gândul, ci şi cu fapta.” a transmis primarul Decebal Făgădău.

anonim

19 Mayıs Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı vesilesiyle Bükreş’te bir tören gerçekleştirildi

Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti’nin ve Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti’nin millî bayramıdır. 19 Mayıs 1919’da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun’a çıkmıştır ve bu gün itilaf devletlerinin işgaline karşı Kurtuluş Savaşı’nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine armağan etmiştir.
20 Haziran 1938 tarihli kanunla “Gençlik ve Spor Bayramı” olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı 12 Eylül Darbesinden sonra Atatürk’ü Anma ve Gençlik ve Spor Bayramı adını almıştır.
Her yıl 19 Mayıs günü Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye’nin dört bir yanında spor gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde “Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına” yazan ve “Sevgi Bayrağı” olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolu’ndaki Tütün İskelesi’nden karaya çıkarılarak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim edilir. Samsun’dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve Kırıkkale’den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara’da Cumhurbaşkanına sunulur.
19 Mayıs Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı vesilesiyle, Romanya, Bükreş’te bir tören gerçekleştirildi. Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ve Büyükelçilik personelinin katıldığı anma töreninde büyük Önderimiz Mustafa Kemal Atatürk ve silah arkadaşları ile tüm kahraman şehitlerimizi rahmet, minnet ve saygıyla anıldı. Anma töreni, Bükreş’teki Atatürk’ün büstünün yer aldığı meydanın yanısıra şehitlikte de gerçekleşti.

Nurcan İbraim

Ziua tineretului şi sportului în Republica Turcia marcată în vremea pandemiei

Ziua de 19 mai este o zi cu profunde semnificaţii pentru turcii de pretutindeni deoarece este o dată care marchează începutul luptei pentru independenţă şi totodată, constituie prefaţa istoriei moderne a Turciei. În 1919, la 19 mai, Mustafa K. Atatürk şi-a stabilit cartierul general la Samsun punând bazele mişcării naţionaliste de rezistenţă care a condus la cucerirea independenţei şi la constituirea Republicii Turcia la 29 Octombrie 1923.
Uniunea Democrată Turcă din România nu a marcat Ziua Tineretului şi Sportului prin manifestări culturale şi sportive de amploare, în acest an, datorită stării de alertă instituită în România ca urmare a pandemiei de Covid 19. Măsurile de distanţare socială impuse de starea de alertă au făcut imposibilă organizarea în data de 19 mai a Festivalului Cultural-Sportiv al Tineretului de către comisia de tineret a UDTR.
Cu prilejul Zilei Tineretului şi Sportului, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz, a depus coroane de flori şi a păstrat un moment de reculegere la bustul lui Mustafa Kemal Atatürk din faţa Teatrului Odeon şi la Cimitirul Eroilor Turci din Bucureşti. Într-un mesaj video făcut public pe contul de socializare al Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, ambasadorul Füsun Aramaz a declarat: „Anual, obişnuim să marcăm 19 Mai - Ziua Tineretului şi Sportului prin tradiţionalul Marş al Primăverii alături de comunitatea turcă. Din nefericire, anul acesta din cauza măsurilor luate împotriva extinderii pandemiei de coronavirus nu am putut organiza acest eveniment. Totuşi, suntem alături cu sufletul de tinerii şi conaţionali noştri în această zi. Tinerii turci şi tătari reprezintă viitorul comunităţii noastre, fiind foarte bine integraţi în societatea românească, ne mândrim cu valorile, limba şi tradiţiile pe care reuşesc să le ducă mai departe cu succes.”
Ziua de 19 mai a fost dedicată de Mustafa Kemal Atatürk tinerilor deoarece viitorul oricărei naţiuni îl reprezintă generaţia tânără. Această zi a devenit sărbătoare naţională în Republica Turcia şi este marcată anual atât în ţară cât şi în reprezentanţele diplomatice din străinătate.

Sorina Asan

Ziua Diversităţii culturale

An de an, în 21 mai, se sărbătoreşte ziua mondială pentru diversitate culturală, dialog şi dezvoltare. Stabilită la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în 2002, sărbătoarea promovează pe plan mondial diversitatea culturală.

În cadrul celei de-a 31-a sesiuni a conferinţei generale a UNESCO, desfăşurată la Paris la 2 noiembrie 2001, a fost adoptată Declaraţia universală privind diversitatea culturală. Articolul 1 al acestei Declaraţii stipulează: „Ca sursă de schimburi, inovaţie şi creativitate, diversitatea culturală este necesară umanităţii aşa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare”. La 20 decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 57/249, proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare.
Această zi specială, este un bun prilej de a sublinia că diferenţele şi diversitatea noastră ne fac mai puternici, iar respectarea diversităţii culturale este esenţială pentru promovarea dialogului intercultural. Numai prin respect faţă de diversitate, putem oferi celor din jurul nostru exemple pozitive din care să înveţe să aprecieze diversitatea. Sărbătoarea Zilei diversităţii culturale, este, în acelaşi timp, un bun prilej de a ne propunem să schimbăm comportamente şi atitudini faţă de anumite grupuri deseori discriminate din cauza stereotipurilor şi a prejudecăţilor.
Cu toţii ne-am născut şi am crescut într-o cultură. Cultura este un proces care ne permite să înţelegem, să interpretăm şi să transformăm realitatea. Dacă ne raportăm la valorile culturale ale celor 20 de minorităţi existente pe teritoriul României, conştientizăm, în special în această zi, cât de vast este spaţiul cultural în care trăim, cât de privilegiaţi suntem că avem posibilitatea să învăţăm din cultura celui de lângă noi, şi cât de importante sunt eforturile noastre zilnice de a promova culturile în care fiecare din cele 20 de minorităţi s-au născut şi fac tot posibilul să le promoveze şi, mai ales, să le lase moştenire generaţiilor următoare.
Diversitatea este elementul care conduce la unitate, progres, desăvârşire. Este o sursă de bogăţie şi creaţie, un atuu pentru Europa, o valoare a comunităţii internaţionale. Orice persoană are dreptul de a se exprima, de a crea şi a difuza munca sa într-o limbă pe care aceasta o alege şi în special în limba maternă. Orice persoană are dreptul de a beneficia de dreptul la cultură şi educaţie de calitate şi dreptul la formare care să respecte pe deplin identitatea sa culturală. Orice persoană are dreptul de a participa la viaţa culturală, de a realiza propriile practici culturale cu respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Drepturile culturale fac parte integrantă din drepturile omului. Libertăţile culturale ale persoanelor ce aparţin unei minorităţi naţionale şi a comunităţilor etnice sunt rezultatul unei democraţii reale. Cunoscând drepturile culturale pe care le au, minorităţile pot accesa resursele de care au nevoie pentru a definitiva procesul de identificare culturală, pentru a participa activ la culturile existente, pentru a învăţa din ele
Drepturile culturale se referă la libertate de expresie, acces la patrimoniu, valori şi identităţi, şi participare activă la viaţa culturală. Ele reprezintă baza şi garanţia coerenţei şi legitimităţii politicilor. Drepturile culturale sunt un element integrant al drepturilor omului şi garantează accesul la cunoştinţele necesare în vederea exercitării altor drepturi, libertăţi şi responsabilităţi
Accesul la serviciile culturale şi participarea activă la procesele culturale sunt esenţiale. Ele permit tuturor să îşi depăşească dificultăţile şi să promoveze cultura, tradiţiile, obiceiurile, limba maternă.
Fiind un produs a mii de ani de istorie, diversitatea culturală se constituie într-o moştenire a omenirii care permite redefinirea continuă a identităţilor şi a diferenţelor. Construirea identităţii naţionale pe baza dialogului intercultural sporeşte bogăţia culturală, spirituală prin cunoaşterea unor moduri de viaţă diferite şi, deşi în lume există atâtea limbi, culturi, rase, putem trăi în armonie şi pace atât timp cât ştim să îi respectăm pe ceilalţi.
Activităţile culturale sunt domenii esenţiale pentru păstrarea identităţii minorităţilor naţionale şi entice, iar prezervarea tradiţiilor minorităţilor şi exprimarea valorilor artistice în limba maternă sunt deosebit de importante pentru conservarea diversităţii culturale. Diversitatea culturală este un drept fundamental al omului, iar respectarea diversităţii culturale este esenţială pentru promovarea dialogului intercultural, pentru promovarea drepturilor culturale ale minorităţilor.
Cultura unei comunităţi este echivalentă cu suma totală a activităţilor şi a realizărilor materiale şi imateriale ale unei anumite comunităţi şi cu ceea ce o distinge de celelalte comunităţi. Prin urmare, drepturile culturale includ dreptul de a participa la viaţa culturală, dreptul de a ne bucura de cultură, dreptul de a alege să facă parte dintr-un grup, dreptul la exprimare în limba maternă, drepturile lingvistice şi protecţia patrimoniului cultural şi ştiinţific.
Este deja cunoscut faptul că minorităţile din România au o contribuţie esenţială la dezvoltarea patrimoniului cultural naţional, dar şi patrimoniului cultural al Uniunii Europene. Pentru a consolida dialogul interetnic, este necesar să identificăm şi să aplicăm acele politici şi acţiuni coordonate în vederea obţinerii unui management sustenabil al prezervării şi dezvoltării culturii tuturor minorităţilor.
21 mai este ziua în care fiecare dintre noi doreşte să îşi arate aprecierea faţă de bogăţia culturală a acestei ţări. Această diversitate etnică, religioasă şi lingvistică face parte din nota distinctivă a culturii româneşti şi se constituie într-o importantă moştenire pentru generaţiile viitoare.

anonim

Colecţie de manuscrise în limba turcă acesibile gratuit în format digital

Biblioteca Naţională a Israelului digitalizează colecţia de lucrări scrise în limbile turcă, arabă şi persană, publicaţii la care vor avea acces gratuit toţi cititorii interesaţi. Colecţia cuprinde mai bine de 2500 de manuscrise rare şi cărţi din lumea islamică datând din secolul al IX-lea şi până în secolul XX. Colecţia cuprinde volume preţioase ale Coranului şi opere literare decorate cu aur şi lapis lazuli. Coranul în miniatură, datează din secolul X. El are dimensiuni de 37 x 68 mm. Acesta nu a fost făcut pentru studiu, ci mai degrabă pentru protecţie, ca o amuletă.
Din colecţia bibliotecii face parte şi o copie iraniană a „Tuhfat al-Ahrar”, realizată la trei ani după finalizarea în 1484 a colecţiei de versuri de poetul persan Nur al-Din Jami. Fiecare pagină este luminată cu foaie de aur, cuprinde ilustraţii, între care un joc polo şi o scenă dintr-o grădină, şi caligrafie medievală.
Dr. Raquel Ukeles, curator al colecţiei „Islam şi Orientul Mijlociu” a Bibliotecii, a declarat pentru The Guardian: „Este splendid. Fiecare margine este decorată cu foaie de aur şi picturi foarte delicate. Fiecare pagină este diferită. Veţi vedea desene cu gazele, flori şi plante”. Decoraţiile de pe prima şi ultima pagină au fost adăugate ulterior, aparent în secolele XVII–XVIII, dar sunt realizate în stilul secolului XV. Curatorul colecţiei a mai spus că astfel de manuscrise sunt prea delicate pentru a fi expuse permanent. „Ce este minunat la digitalizare este că te poţi apropia foarte mult. Doar cu ajutorul acestui proces am remarcat anumite detalii unice. Chiar şi cu o lupă nu ai putea ajunge acolo”.
Cele mai multe dintre manuscrise au fost lăsate moştenire de Abraham Shalom Yahuda (1877-1951), cărturar arab-evreu născut în Ierusalim, unul dintre cei mai importanţi colecţionari de la începutul secolului trecut.

Sorina Asan

Kadir Gecesi

Yüce kitabımız Kur’an-ı Kerim’in ifadesi ile bin aydan daha hayırlı olan kadir gecesini idrak ettik. Zaman ve mekanlar kendilerinde meydana gelen önemli olaylarla değer kazanırlar. Bir çok şey kıymeti bilinsin diye gizlenmiştir, Cuma Günü içinde, Duaların kabul olacağı an gizlenmiş, insanlar içinde, Evliya ve Hızır a.s gizlenmiş, ömür içinde, ölüm gizlenmiş. Kur’an-ı Kerim’ in içinde, İsm-i Azam gizlenmiş, Ramazan Ayı’ nda da (Bin Ay’dan üstün) Kadir Gecesi gizlenmiş ki insanlar gaflete düşmesin, daima dikkatli ve uyanık olsunlar diye. İnsanlar ömürlerinin, Cuma günü’nün, namazların, Ramazan Ayı’ nın, Kur’an-ı Kerimin, Kadir gecesinin fazilet ve heyecanını daima iç dünyalarında yaşasınlar diye gizlenmiş. Insanlar, her geceyi Kadir, her geleni Hızır bilip hiçbir insanı hor görmesinlerö Allah’ın rızasına kavuşmak için hiçbir iyiliği küçük görmeden yapmağa çalışsınlar, Allah’ın gazabına uğramamak için de büyük-küçük demeden her türlü günahtan, hatadan kaçınsınlar...
Yüce Rabbimiz Kadir Gecesi kıymetini beyan eden sûrede şöyle buyurmaktadır: „Şüphesiz biz onu (Kur’ân’ı) Kadir Gecesi indirdik. Kadir Gecesi ne olduğunu bilir misin? Kadir Gecesi bin aydan daha hayırlıdır. Melekler ve Ruh (Cebrail) o gecede, Rablerinin izniyle her türlü iş için iner de iner. O gece, tan yerinin ağarmasına kadar bir esenliktir.” Kadir Gecesi gereği gibi anlayıp hakkıyla değerlendirmenin yolu, bu mübarek gecede inmeye başlayan Kur’an-ı Kerîm’ in mesajlarını anlamaktan geçer. Değeri Kur’an’a dayanan bir gecenin, en güzel ihyası yine Kur’an’a yönelmekle olacaktır. Çünkü Kur’an-ı Kerim insanın dünya ve ahiret mutluluğunu sağlamayı hedefler. Aklımızı, gönül dünyamızı aydınlatır. Maneviyatımızı karartan her türlü kötülüklerden bizleri arındırır. Ahlaki değerlere yöneltir, huzurlu bir ruh yapısına ulaştırır. Bin aydan daha hayırlı olan Kadir Gecesi; ilahi rızayı kazanmak, günahlardan arınmak, hayatına yeni bir başlangıç yapmak isteyen Müslümanlar için bulunmaz bir fırsattır. Bu sebeble manen bin aydan daha hayırlı olduğu müjdelenen, dolayısıyla yaklaşık seksen küsur yıllık bir insan ömrüne bedel olan bu geceden gerektiği şekilde istifade etmeliyiz. Öncelikle işlediğimiz günahlardan pişmanlık duyarak bunları bir daha işlememeye söz vermeliyiz. Özümüze dönerek gaflet içinde geçen günlerimizi sorgulamalı, kendimizle hesaplaşmalı, iyi ve güzel davranışlarımızı artırmaya, kötü davranışlardan uzaklaşarak kalbimizdeki manevi kirleri temizlemeye çalışmalıyız. Kendimiz, ailemiz ve bütün insanlık için dua etmeliyiz. Kadir Gecesi kadri bilinirse ondan istifade edilir. „Her gördüğünü Hızır, her geceni Kadir Gecesi bil” denilmiştir. Sevgili Peygamberimiz (s.a.v.) bu mübarek gece ile ilgili olarak, „Kim inanarak ve sevabını Yüce Allah’tan umarak Kadir Gecesi’ni ihya ederse onun geçmiş günahları bağışlanır” buyurmuş ve bu gece”Allah’ım! Sen affedicisin, affetmeyi seversin, beni de affet” diye dua etmemizi tavsiye etmiştir”. Kadir Gecesini Ramazan Ayının yirmisinden sonraki Tek Geceler de arayınız” şeklinde çok meşhur ve açık bir Hadis-i Şerif mevcuttur. Bu geceleri ihya etmek, bizler için ne büyük bir kazanç ve ne büyük bir mutluluktur! Bu geceler müminler için baştan sona kadar selamdır, hayırdır, berekettir. Din adamlarından bir çoğunun Kadir Gecesi için 27. gecenin çok önemli olduğuna dair görüşlerine 27. Gecenin % 50-60 oranında ağırlığı olduğuna inanıyoruz. Ne mutlu Kadir Gecesi bulup ihya edebilenlere! Rabbim oruçlarımızı, kıldığımız teravih namazlarımızı, kabul etsın, inşallah. Bu yıl her zamandan daha zor olan, corona virusünden dolayı Ramazan ayımız garip ve hüzünlü geçmiş olabilir ama hepimizin birçok ders aldığımıza da inanıyorum. Dünyada savaşların bitmesi, insanların kedi, köpek, böcek yememeleri, sağlıklı beslenmeyi ve düzenli uyku uyumayı öğrendik. Her insanın ölümlü olduğunu, zengininde, fakirinde Allah katında eşit olduğunu bilmeyenlere bu pandemi öğretti ve aile içi iletişimi düzene soktu diyebiliriz. Kısa bir süre içersinde kâbemizin, camilerimizin kıymetini öğrendik. Rabbim dualarımızı ve tevbelerimizi kabul etsin, inşallah. Kandiliniz mübarek olsun!

Firdes Musledin

İstanbul’un Fethi

Türk tarihinin dönüm noktalarından biri olan 29 Mayıs 1453 günü, Osmanlı Devleti İmparatorluk olmuş, tarihteki en önemli devletlerden biri olan Bizans İmparatorluğu ise sona ermiştir. Türk tarihinin değil, aynı zamanda Dünya tarihinin akışını değiştiren bu olay Peygamber Efendimiz’in (s.a.v) “İstanbul mutlaka fethedilecektir. Onu fetheden komutan ne güzel komutan, o ordu ne güzel ordudur.” sözleriyle müjdelenmiştir.
Milletlerin tarihinde önemli, unutulmaz hadiseler vardır. Türk milletimizin tarihinde de dönüm noktaları diyebileceğimiz, kahraman ecdadımızın tarihe altın harflerle yazdığı, şanla, şerefle kazanılmış zaferler bulunmaktadır. Hiç kuşkusuz İstanbul’un fethi bu zaferlerin tacıdır.
Asırlar öncesinden sevgili peygamberimizin müjdesine nail olmak için müslümanlar İstanbul’u defalarca kuşatmışlardır. Büyük sahabi Ebû Eyyüb el- Ensari başta olmak üzere ashab-ı kiramdan birçoğu İstanbul’u almak için gelmişler ve buralarda şehit düşmüşlerdir. Ama fetih Osmanlı ecdadımıza kadar kimseye nasip olmamıştır.
Osmanlı devletinin başına II Mehmet adıyla genç bir padişah geçti. Bu kutlu padişah başta Akşemsettin ve Molla Gürâni olmak üzere önemli alimler tarafından çok iyi yetiştirildi. Din bilimlerinin yanı sıra fen ve mühendislik bilgilerine de sahipti. Peygamberimizin hadisinden aldığı işaretle İstanbul’u fethetme düşüncesi onun da hayalini süslüyordu.
Tarihin bir kere gördüğü ve belki de bir daha göremeyeceği yirmi iki yaşındaki genç padişah “Ya İstanbul beni alır ya ben İstanbul’u” diyerek bu husustaki kararlılığını gösterdi. Onun azmi şairin mısralarında şöyle dile geliyor:

Yelkenler biçilecek yelkenler dikilecek,
Dağlardan çektiriler, kalyonlar çekilecek,
Kerpetenlerle surun dişleri sökülecek.

Genç padişah fetih hazırlıklarını süratle tamamladı. Bizans’a gelecek yardımları engellemek için boğazda Rumeli Hisarını yaptırdı, toplar döktürdü. Tekerlekli kuleler yaptırdı. Surları geçmek için tüneller kazdırdı. Dolmabahçe sırtlarından karadan halice gemiler indirdi. Okunan Kur’an-ı Kerimler, yapılan dualar, arşa yükselen tekbir sesleri ve Rabbimizin vaadi: “Habibim sen müminlere müjdele, Allah’tan yardım ve yakın bir fetih vardır.” 6 Nisan 1453 cuma günü, fetih ordusu surların önüne dayandı. Elli iki gün süren mücadele binlerce şehit ve gazi verdi. 29 Mayıs 1453 günü Ulubatlı Hasan sancağı surlara dikti. Osmanlılar tarafından kullanılmak üzere ağır toplar döküldü. Bizans zindanlarından lağımcılar tarafından kaçırılan Urban adlı bir mühendisin yaptırdığı şahi topu da aralarında yer alıyordu. 550 kg civarında olduğu söyleniyor. İstanbul’un deniz bağlantısını tümüyle kesmek için II.Mehmet Anadolu Hisarı’nın karşısına Rumeli Hisarı’nın yapımı gerek gördü. Denizden destek vermesi için söylenenlere göre 25.000, 160.000 gibi rakamlarda asker desteği alındı. Osmanlı Donanması da denizden destek için hazırlandı. Kuşatmadan önce kentin çevresinde ki bazı kalelerin ele geçirilmesi sağlandı.
Unutulmamalıdır ki İstanbul’un fethinde dua, cesaret, feraset, ilim ve teknik birlikte harekete geçirilmiş, madde ve mana birliği sağlanmıştır. O tarihlerde Doğu Roma İmparatorluğu yani diğer adıyla Bizans devletinin başkenti olan eski adıyla Constantinopolis, 29 Mayıs 1453 tarihinde Osmanlı Padişahı II. Mehmed önderliğindeki Osmanlı Ordusu tarafından feth edilmiş bu fetihle beraber ise Osmanlı Devleti İmparatorluk olmuş.
Dünya Constantinopolis’in İstanbul oluşuna, bir çağın kapanıp yeni bir çağın açıldığına şahit oluyordu. Peygamber Efendimizin övgüsüne mazhar olan Fatih Sultan Mehmet Han İstanbulu fethedilmişti. Fatih Sultan Mehmet Han Bizans halkına can ve mal güvenliklerinin, din ve ibadet özgürlüklerinin sağlanacağı sözünü verdi. Böylece İslam’ın engin hoşgörüsü bir kez daha dünyanın gözleri önüne serilmiş.
Fatih, Hz. Muhammed’in İstanbul ile ilgili hadisine nâil olduğu için günümüzde Türkiye ve İslam dünyasının geniş bir kesiminde “kahraman” kabul edilmektedir. Mehmed, bilinen adıyla Fatih Sultan Mehmed, Avrupa’da tanınan adıyla: Grand Turco (Büyük Türk) veya Turcarum Imperator (Türk İmparatoru), 30 Mart 1432’de Edirne’de dünyaya gelip 3 Mayıs 1481’de vefat etmiştir. Osmanlı İmparatorluğu’nun yedinci padişahıdır. İlk olarak 1444-46 yılları arasında kısa bir dönem, daha sonra 1451’den 1481 yılında ölümüne kadar 30 yıl boyunca hüküm sürdü.
İstanbul’u fetheden ruhu, genç neslimize iyice anlatmak ve öğretmek görevimiz olmalıdır. Canları ve kanları pahasına bu toprakları bize emanet eden ecdadımızı minnet ve şükranla anar, rabbimizden rahmet niyaz ederiz.

Firdes Musledin

Obiective culturale din judeţul Constanţa

Geamia Azizia sau Hunchiar

Localitatea: Constanţa
Adresa: Bdul. Tomis nr. 41
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-A-02851

Geamia este construită in 1860 de sultanul Abdul Aziz. Este numită si Geamia Hunchiar (sultan). 34 de ani mai târziu, colonelul Marin Ionescu Dobrogianu în monografia sa, mai adaugă 2 ani, mentionând ca dată a construcţiei 1862. Monumentul se caracterizează prin simplitate, fiind construit in stil maur, cu sanctuarul in forma pătrata. Interiorul păstrează aceleaşi caracteristici ale ornamentaţiei orientale. Zidăria este din piatră. Minaretele nu au ferestre, ci doar o scară interioară prin care se accede la balconul cu rol ceremonial.

Geamia Esmahan Sultan

Localitatea: Mangalia
Adresa: Str. Oituz nr. 1
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-A-02901.01

Geamia este ridicata de sultanul Selim II (1566-1574), dându-i numele fiicei sale Esmahan si dată in folosinţă in 1590. Are un stil aparte faţă de construcţiile de cult turceşti din Dobrogea, intrarea in geamie fiind precedata de o veranda acoperită. Construcţia este făcută din piatră cioplită, in stil maur, de meşteri pietrari turci. Veranda este susţinută de coloane de lemn cu capitele sculptate simplu. A fost reabilitată atât Geamia cât si cimitirul musulman care o inconjoară, sub indrumarea Muftiatultui Cultului Musulman din Romania. Finanţarea lucrărilor de restaurare s-a făcut din partea omului de afaceri din Turcia, Capa Tunc, iar inaugurarea a avut loc la 27 august 2008.

Geamie

Localitatea: Medgidia
Adresa: Str. Decebal nr. 20
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-A-02904

Geamie

Localitatea: Hârşova (Sultan Mahmut Camii)
Adresa: Str. Vdului nr. 8
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-A-02892

Geamia este construita in 1812.

Geamie

Localitatea: Cernavoda
Adresa: Str. Crisan nr. 4
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-A-02874

Geamia este construita in 1756.

Geamie (Bayramdede Koyu Camii)

Localitatea: sat Fântâna Mare; comuna Independenta
Adresa: Satul Fantana Mare; Comuna Independenta
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-B-02881

Geamia dateaza din secolul al XIX lea.

Geamie

Localitatea: sat Amzacea; comuna Amzacea
Adresa: satul Amzacea; comuna Amzacea
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-B-02164

Geamia este construita intre 1850-1858.

Geamie

Localitatea: Constanta
Adresa: Str. Farului nr.22A; cartier Anadolchioi
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-B-02810

Geamia dateaza din 1870.

Moscheea Carol I

Localitatea: Constanta
Adresa: Str. Crangului nr. 1
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-A-02796

Moscheea a fost construită intre anii 1910-1913, pe locul unei foste geamii, Mahmudia (din 1822-1825), la initiativa regelui Carol I si cu banii statului roman. Proiectul ii apartine arhitectului Victor Gh. Stefanescu, modalitatea de realizare fiind a lui Gogu Constantinescu, sosit special de la Londra pentru aceasta constructie. Edificarea efectiva a antreprizei ii apartine ing. Ion Neculcea. Arhitectul a fost decorat cu acest prilej de catre reprezentantul sultanului Abdul Hamid II, cu ordinul Medgidie. Este construita in stil arabo-bizantin, cu motive arhitecturale romaneşti. Din vechea moschee s-a mai păstrat minaretul, in stil maur. Moscheea se compune din 2 părti: o curte interioara cu doua portice in care credincioşii se pot adăposti si isi pot spăla picioarele, inainte de a-si incepe rugăciunea. Suprafaţa totala este de 450 m pătrati, inălţimea cupolei de 25 m cu diametrul de 8 m, iar inălţimea minaretului de 37 m. Construcţia este din piatră si cărămida, exceptând cupola si minaretul care sunt din beton armat. Portalul principal este din piatră de Dobrogea, iar uşa de marmură neagră cu incrustaţii de bronz. Coloanele interioare sunt din marmură de Câmpulung (Mateias).

Serin Turkoglu

Organizarea securităţii în zona Mării Negre prin prisma relaţiilor bilaterale româno-turce

Situată în sud-estul Europei, la interferenţa a două continente, Europa şi Asia separate de Strâmtoarea Bosfor şi scăldată de apele a 4 mări, Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee şi Marea Mediterană, Turcia este astăzi o republică prezidenţială, cu o moştenire culturală şi istorică veche şi cu o poziţie geostrategică de invidiat care îi conferă statutul de putere regională. Datorită poziţiei sale geostrategice, Turcia este o punte de legătură între Balcani, Caucaz şi Orientul Mijlociu care dezvoltă relaţii politice, economice şi culturale cu ţările din regiune.

Fondată în 1923 pe rămăşiţele Imperiului Otoman Republica Turcia îşi asumă trecutul acestei Mari Puteri fiind un actor politic important între Europa creştină şi Asia preponderent musulmană. Turcia este deţinătoarea unui tezaur istoric elenistic, roman şi bizantin, prin excelenţă european, la care se adaugă un patrimoniu de valoare al civilizaţiei turco-islamice. Totodată, Turcia este parte a sistemului european şi nord-atlantic de alianţe, odată cu aderarea la ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC şi Consiliul Europei. În octombrie 2005, Turcia a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, România fiind un susţinător al ţării de pe două continente.
Conform numeroaselor declaraţii publice ale oficialilor turci, Turcia este adeptă a principiului „pace în ţară pace în lume”, concept al fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Turcia susţine în politica sa externă principiul „zero probleme cu vecinii” şi continuă să fie un actor important pe scena politică a lumii şi cu preponderenţă în regiunea Balcanilor, a Orientului Mijlociu şi a Asiei Centrale.
Relaţiile bilaterale româno-turce s-au dezvoltat o dată cu instaurarea democraţiei în România, după 1989. O dată cu începerea negocierilor României de aderare la NATO în perioada 2002-2004, relaţiile dintre cele două state s-au intensificat, Turcia susţinând în numărate rânduri candidatura ţării noastre la NATO. România a participat pentru prima dată în calitate de membru al Organizaţiei Tratatului Nord- Atlantic la summitul care s-a desfăşurat la Istanbul în 28-29 iunie 2004.
Prima vizită oficială de stat în Republica Turcia după intrarea României în NATO a avut loc în septembrie 2005, când preşedintele Traian Băsescu a avut întâlniri oficiale la Ankara cu omologul său turc Ahmet Necdet Sezer prilej cu care s-a semnat „Acordul de Asistenţă Judiciară în Materie Civilă între România şi Republica Turcia”. Preşedintele României a mai avut întrevederi cu preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, Bulent Arnic, cu viceprim-ministrul şi ministru al Afacerilor Externe, Abdullah Gül, cu secretarul general al Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, Tedo Japaridze, precum şi cu fostul preşedinte al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. În a doua zi a vizitei în Republica Turcia, preşedintele Traian Băsescu a vizitat Camera de Comerţ din Istanbul unde i s-a înmânat premiul pentru „Personalitatea politică a anului 2004 în Europa”, conferit de revista „Ekovitrin”. Preşedintele Băsescu a participat, totodată, la lucrările Forumului de Afaceri Turco-Român. Trei ani mai târziu, preşedintele Republicii Turcia, Abdulah Gül, efectuează o vizită oficială în România şi declară în urma întrevederii avute cu omologul său Traian Băsescu, în cadrul unei conferinţe de presă comună: „Sunt de părere că aceste întâlniri, aceste întrevederi sunt foarte benefice din perspectivă bilaterală şi regională. România este o ţară exemplu în zonă, care reuşeşte să se identifice cu structurile euroatlantice. România este un aliat al nostru care are o contribuţie foarte importantă la stabilitatea şi la menţinerea păcii din zona Mării Negre şi a Balcanilor. Avem o cooperare foarte strânsă şi în cadrul /Blackseafor/. De asemenea, cu România avem relaţii foarte strânse pentru că ei ne susţin în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană. Suntem de părere şi acordăm o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor dintre ţările noastre în toate domeniile, mai ales că avem înclinaţii comune în politica externă, avem relaţii interumane şi economice foarte strânse, foarte dense. Cei aproximativ 80.000 de etnici turci din România ne leagă şi mai mult şi aceştia constituie de fapt o punte între ţările noastre. Oamenii de afaceri turci, ale căror investiţii în România au ajuns la două miliarde de dolari, ne fac să ne bucurăm foarte mult. În Balcani, Turcia şi România sunt cei mai mari parteneri reciproc, economici, comerciali.”
La 3 ani după aceste declaraţii, a avut loc la 12 decembrie 2011, semnarea de cei doi şefi de state, Traian Băsescu şi Abdulah Gül a Parteneriatului Strategic. Declaraţia Comună a Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia a fost semnată cu ocazia vizitei de stat în Republica Turcia a Preşedintelui României, Traian Băsescu (12-13 decembrie 2011). Decizia de ridicare a relaţiilor bilaterale româno-turce la nivelul unui Parteneriat Strategic a avut la bază relaţiile bilaterale foarte bune, dialogul politic intens din ultimii ani, precum şi intereselor comune ale celor două ţări la nivel bilateral, regional şi internaţional. Parteneriatul strategic vizează în esenţă cooperarea politică bilaterală precum şi principalele domenii de colaborare sectorială româno-turcă. Parteneriatul strategic dintre România şi Turcia stabileşte cooperarea în politica extern, în politica de securitate si, în mod deosebit, în lupta antiteroristă. Parteneriatul mai stabileşte consolidarea cooperarii economice, lucru extrem de important mai ales in aceasta perioadă. Actul mai stabileşte cooperarea în domeniile educaţiei, mediului, culturii.
După semnarea Parteneriatului Strategic, preşedintele Traian Băsescu a declarat în cadrul unei conferinţe de presă: „Am semnat astăzi un parteneriat strategic între Turcia şi România, care fixează toate domeniile de maxim interes în relaţia bilaterală. Am stabilit prin acest parteneriat cooperarea în politica externă, cooperarea în politica de securitate şi în mod deosebit în lupta antiteroristă”.
Mai târziu, în anul 2015, relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia au cunoscut un dinamism crescut pe fondul unui dialog politic intens. Întâlnirile oficiale la nivel înalt de preşedinţi şi miniştri au dus la consolidarea cooperării dintre cele două state la nivel politic, economic şi de securitate. Vizita oficială a şefului statului turc i-a adus faţă în faţă pe cei doi preşedinţi, Klaus Iohannis şi Regep Tayyip Erdogan. În centrul dialogului celor doi şefi de state s-au aflat obiectivele comune şi interesele reciproce, dar şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Două dintre temele de dialog au privit securitatea în regiune şi colaborarea economică. În cadrul întrevederii, cei doi şefi de state au analizat şi stadiul implementării Planului de acţiune al Alianţei Nord-Atlantice pentru creşterea capacităţii operaţionale, consolidarea apărării colective în cadrul NATO fiind un obiectiv comun al României şi Turciei. Cei doi preşedinţi au avut un schimb de opinii despre acţiunile împotriva terorismului. „Terorismul este un flagel groaznic care se extinde şi în a cărui combatere, cu siguranţă, naţiunile noastre trebuie să colaboreze”, a spus Preşedintele Klaus Iohannis. În replică, Preşedintele Republicii Turcia, Regep Tayip Erdoğan a afirmat: „terorismul nu este numai o chestiune a zonei noastre, este o chestiune a întregii lumi şi lupta noastră trebuie să o continuăm în plan mondial.”La numai două luni de la vizita preşedintelui Regep Tayyip Erdogan, în luna iunie, a avut loc întrevederea miniştrilor de externe, Mevlüt Çavuşoğlu şi Bogdan Aurescu. Agenda discuţiilor a cuprins atât aspecte bilaterale cât şi relaţia UE–Turcia, cooperarea pe teme de securitate, inclusiv energetică, cooperare regională, combaterea terorismului şi Procesul de Pace din Orientul Mijlociu. Ministrul Mevlüt Çavuşoğlu a transmis mulţumiri autorităţilor române şi poporului român pentru eforturile privind protejarea şi respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale arătând că România este o ţară care trebuie luată model, în acest domeniu. În ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră, cei doi oficiali şi-au exprimat sprijinul faţă de implementarea deplină a Planului de acţiune pentru creşterea nivelului de reacţie, inclusiv în ceea ce priveşte structurile Aliate care vor fi create în ţara noastră, precum şi continuarea procesului de adaptare a NATO la noile dezvoltări ale mediului de securitate.
Vizitele oficialilor turci în România s-au intensificat şi în 2016. Miniştrii Volkan Bozkir şi Lazăr Comănescu au evidenţiat în cadrul dialogului lor, caracterul privilegiat al relaţiilor bilaterale româno-turce pornind de la cadrul oferit de Parteneriatul Strategic încheiat de România şi Turcia în 2011 şi urmat de Semnarea Planului de Acţiuni. Ministrul Lazăr Comănescu a subliniat faptul că „Turcia este un partener cheie al României la nivel politic, strategic şi economic fiind principalul partener comercial al României din afara UE”.
Au mai fost abordate subiecte precum evoluţiile în relaţia UE-Turcia, fiind discutate atât aspectele legate de procecesul de negociere a aderării Turciei la UE, cât şi cooperarea consolidată în contextul actualei crize a migraţiei. Ministrul de externe Lazăr Comănescu a reafirmat consecvenţa şi consistenţa sprijinului pe care îl acordă România Turciei în parcursul său european
Cei doi miniştri au mai discutat şi despre relaţiile de colaborare româno-turce în cadrul OCEMN, precum şi aspectele legate de securitatea în bazinul extins al Mării Negre, respectiv de pregătirea Summit-ului NATO care desfăşurat la Varşovia tot în 2016. Au mai fost trecute în revistă evoluţiile pe plan internaţional, punându-se accent pe relaţia Turciei cu statele din regiune. Potrivit unui comunicat de presă remis de MAE cei doi oficiali au avut un schimb consistent de opinii cu privire la situaţia din Siria, context în care s-a subliniat necesitatea identificării unei soluţii politice la conflictul din această ţară.
Ministrul Afacerilor Europene, Volkan Bozkir a mai avut întrevederi cu Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. În aceeaşi zi, ministrul turc a a vut o rundă de convorbiri şi cu deputatul Iusein Ibram. În cadrul discuţiilor a fost subliniat rolul important pe care îl joacă etnicii turci din România în dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia.
În prezent, atât oficialii români cât şi cei turci consideră că relaţiile bilaterale se află la un nivel bun. În mesajul său de rămas bun, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş a declarat: „România a avut întotdeauna un loc special pentru Turcia şi diplomaţia turcă. Relaţiile noastre bilaterale au făcut progrese remarcabile în ultimele trei decenii. La baza acestora se află o istorie comună, o puternică legătură în NATO, parteneriatul strategic existent şi mai ales angajamentul politic reciproc de a dezvolta cooperarea”.
Evoluţiile recente ale relaţiilor bilaterale româno-turce s-au aflat şi în centrul discuţiilor purtate în prima decadă a lunii februarie de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz, cu preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Camerei Deputaţilor, Angel Tîlvăr. Cei doi oficiali au reiterat importanţa utilizării tuturor canalelor de dialog în relaţia cu Turcia, ţară candidată şi partener al UE, în actualul context de reaşezare şi regândire a viitorului Uniunii. „Iată că tema Balcanilor de Vest, pe care Preşedinţia română la Consilul UE a susţinut-o cu tărie, a ajuns din nou pe agenda UE, la mai puţin de o săptămână de la ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene a lansat acum câteva zile un mesaj îmbucurător adresat prietenilor noştri din Balcanii de Vest, dezvăluind o revizuire a procesului de aderare la blocul comunitar. Chiar dacă traversăm o perioadă cu multiple turbulenţe şi incertitudini la nivel global, îmi doresc ca relaţiile bilaterale româno-turce să continue să se dezvolte, iar cooperarea noastră la nivel parlamentar să fie una în beneficiul ţărilor noastre şi al stabilităţii regionale. Politicile noastre ar trebui să fie capabile să se adapteze la schimbări constante în direcţia păcii, prosperităţii şi stabilităţii europene. Întrucât problemele din vecinătatea noastră au efecte iminente şi directe asupra noastră, suntem atenţi şi constructivi”, a afirmat deputatul Angel Tîlvăr.
Tot în cadrul discuţiilor s-a afirmat că, Parteneriatul Strategic şi alianţa în cadrul NATO, precum şi cooperarea în cadrul platformelor regionale şi internaţionale sunt la un nivel bun.

Sorina Asan

Pictura cu cafea

Despre pictura cu cafea, nu pot spune că este o pictură tradiţională turcescă ci doar un mod de exprimare în această perioadă mai diferită şi unde cuvântul „plictiseală” îl auzim mai des, unde „vreau să pictez dar nu am cu ce” poate reprezenta un impediment. Avem nevoie doar de 3 linguriţe de cafea solubilă şi două pensule una subţire şi una groasă. Pe o foaie de hârtie în creion desenăm un peisaj sau case vechi (sunt preferatele mele), cu pensula groasă facem fondul, lăsăm să se usuce după care cu pensula subţire mergem pe contur şi dăm formă picturii.
Arta este un mod de exprimare, dar si de relaxare. Atunci când iti eliberezi creativitatea, din mâna ta pot iesi lucruri minunate, de care te vei mândri mult timp.
De când mă ştiu pentru mine pictura a fost şi este uşa prin care intru în altă lume, unde mă regăsesc pe mine.
Pictura este arta exprimării personale, iar numeroasele cursuri destinate acesteia sunt disponibile pentru cei care vor sa invete lucruri noi. Din dorinţa de a învăţa ceva nou am participat la diferite cursuri fiind într-o continuă căutare de frumos, linişte, artă. Astfel am învăţat pictura pe apă Ebru, pictura pe lemn, pe sticlă, pictura cu cafea şi materiale din natură, păpuşi din pietre, fructe din săpun. Despre celelalte cursuri voi vorbi într-un alt articol. Cât ce priveşte dorinţa de afirmare prin artă nu am avut-o niciodată am pictat şi lucrat doar pentru sufletul meu şi pentru oamenii dragi mie, dar nu pot să nu amintesc că am avut trei expoziţii şi una din lucrările mele se află în biroul d-lui Ömer Dinçer Ministrul Educaţiei Naţionale din Republica Turcia 2011-2013.

Serin Turkoglu

Anneler Günü… Bir gün değil, her gün!

Bahar ayların getirdiği bereketi hep beklerken, uzun yıllar Baharın gelişini festivallerle ve Anneler Gününü güzel faaliyetlerle kutlanmıştır.
Her yıl Mayıs ayının ikinci Pazar günü kutlanan ve bu yıl 10 Mayıs 2020 tarihine denk gelen Anneler Günü tüm dünyada aynı gün kutlanan en özel günlerden biridir.
Kovid-19 salgını nedeniyle bu yıl, ilk defa eller öpülmeden, sarılmadan, sosyal mesafeyi gözeterek ve sosyal medyada da en çok paylaşılan mesajlarla kutlanan yepyeni bir “Anneler Günü” ile karşı karşıya geldik.
Annelerimiz bizi dünyaya getiren, ilk adımlarımızı attıran, hayata hazırlayan ve kuşkusuz bizi bizden fazla düşünen en değerli varlıklarımız ve bizim için yaptığı bütün fedakarlıklar için yılda bir kez de olsa içten bir teşekkür etmek onları dünyanın en mutlu insanı yapacaktır. Sevgilerin en güzeli, şefkatin en üstünü, duyguların en iyisi, anne sevgisi, anne şefkati ,anne duygusudur ve bütün duygu ve düşüncelerimize ortaktır. Yüzlerin en güzeli, anne yüzüdür, sözlerin en güzeli, anne sözüdür ve anneler her işimizde, her aşımızda ve yaşayışımızda bizimle beraberdir.
Annem hep derdi ‘Anne olunca anlarsın’ diye. Haklıymış ve insan anne olunca daha iyi anlıyor annesinin yaşadığı, hissettiği o kocaman sevgiyi ve endişeyi. Bir çocuk olarak bir çocuğun annesine duyduğu sevgi ve hassasiyeti anlayabilirdim her zaman ama bir annenin çocuğuna duyduğu o kocaman sevgi anlamsız gelirdi. Ta ki anne olana kadar. İşte tam da burada anlam kazandı “anne olunca anlarsın” cümlesi. Anne sevgisi, tarifi zor, çok büyük bir sevgidir ve annelerimizi rahat ettirmek, hak ettikleri sevgi ve saygıyı göstermek, onlara karşı en önemli görevimizdir. Çağdaş toplum düzeninin yerleşmesi ve modernleşme sürecinde, kadına düşen görevlerin de nedenli önemli ve zor olduğunu bilmek, onlara duyduğumuz sevginin ve saygının, her an daha cok güçlenmesi sonucunu doğurmaktadır.
Bu özel günün tarihçesi oldukça eskiye dayanıyor. Anneler Günü nasıl ortaya çıktı sorusuna farklı kaynaklardan cevap verildi.
Anneler gününün kökleri antik Yunan’da tanrı ve tanrıçaların anası Rhea’nın onuruna, ilk baharda yapılan festivallere kadar uzanır. Roma’da, milattan 250 yıl önce başlar bu gelenek. Ancak bugünkü Anneler Günü’nün başlangıcı 1908’dir. Amerika’da Anna Jarvis’in annesi 9 Mayıs 1905 günü ölür. Jaruis, 1908 yılında arkadaşlarını evinde toplar ve annesinin ölüm yılının özel bir gün olarak kutlanmasını önerir. Arkadaşları memnuniyetle benimser bu fikri ve bundan sonra ülke çapında çalışmalar başlatır. Resmi olarak 1914 yılında Amerika’da kongrenin onaylamasıyla kutlanmaya başlandı ve sonrasında ise medeni ülkelerde de aynı gün Anneler Günü olarak kabul edildi.
Dünyada ilk defa Anneler Günü bahsedilen, 16-17 yüzyıl’lar arasında başlayan “Mothering Sunday” kutlamaları. Bu günde günümüz Anneler Gününden farklı olarak dini boyutta bir kutlama yapılıyordu. Paskalya’dan 3 hafta önce Katolik ve Protestan Hıristiyanlarının anneleri ve diğer aile üyeleri ile birlikte kilisede vakit geçişmesi ile kutlanıyordu. Anneler Günü ile çok farklı bir gün olsa da bu günün Anneler Gününün temelini attığını ifade edebilmek mümkün.
Zamanla tüm dünyaya yayılan Anneler Günü sayesinde annelerimizi yılda bir gün de olsa onurlandırmak resmi bir gün haline gelir.Bu özel gün çok sevilmiş, kısa sürede evrenselleşmiş ve günümüzde ise Mayıs’ın ikinci pazarı Anneler Günü olarak kutlanır.
Türkiye’de de, Anneler Günü kutlamaları ilk defa 05 Mayıs 1955 yılından beri yapılıyor. 1877-78 Osmanlı Rus savaşı esnasında, yaptığı savunma ile kahramanlaşmış Nene Hatun da “Anneler Annesi” seçilir. Her sene mayıs ayının ikinci pazar günü kutlanan Anneler Günü için, içerisinde Türkiye’nin de bulunduğu 85 ülkede aynı tarih geçerlidir.
Bazı ülkeler bu özel günü farklı tarihlerde kutlar; Arnavutluk, Bulgaristan, Azerbaycan, Romanya gibi ülkelerin bulunduğu 15 ülke 8 Mart’ta Anneler ve Kadınlar Günü kutlarken, hemen hemen tüm arap ülkeleri ekinoks günü olan 21 Mart’ı tercih etmişlerdir.
Romanya’da da Anneler Günü Türk azınlığın kadınların tarafından ilk kez 2002’de tanıtıldı ve 2007 yılından itibaren Romanya Demokrat Türk Birliği’nin kararı ile Kadınlar Komisionu Anneler Gününü etkinliklerle kutlanmaya başlanır.
Anneler Günü, annelerimizin hayattayken değerini bilmemiz için adanmış bir gündür ve onları mutlu etmek ve emekleri için şükranlarımızı sunmak amacı ile kutlanır. Yılın her günü evlatlarını gözünden sakınan, onlar için her türlü fedakarlığa göğüs geren, iyi ve kötü her anında destek olan annelere yılın bir günü dahi olsa mutlu bir gün yaşatmayı amaçlar Anneler Günü.
Bu günlerde birlik ve beraberliğe her zamankinden daha çok ihtiyaç duyuyoruz ve düşüncelerimizin temelinde sevgi, uzlaşma ve hoşgörü olmalıdır. Hiçbir karşılık beklemeden her şeyini gönülden veren annelerin yüreği, dibinde daima af bulunan kuyu gibidir ve aile içinde daima istikrar unsuru olan biz annelerin, gününü kutlamak için sadece sıcacık bir gülücük yeter.
Anneler Günü vesilesiyle birlikte gelip, sevgiye, barışa, huzura, kardeşliğe kucak açalım, sevgi ve şefkatle annelerimizin ellerini hep birlikte öpelim.
Tüm Annelerimizin, Anneler Günü Kutlu Olsun…

Melek Amet

Yemek tarifleri

Kuru fasulye salatası

Malzemeler

1 çay bardağı kuru fasulye
1 adet domates
1 adet salatalık
1 adet mor soğan
Maydanoz
1 tatlı kaşığı sumak
1 çay kaşığı pul biber
Tuz
Limon suyu
1 tatlı kaşığı nar ekşisi
Zeytinyağı

Nasıl yapılır?

Kuru fasulyeyi bir gece önceden ıslatıp salatayı yapmadan önce haşlayın.
Soğanı piyazlık doğrayın. Maydanozları kıyın.
Domates ve salatalığı iri küpler halinde doğrayın.
Tüm malzemeyi karıştırın.
Baharatları, limon suyunu, zeytinyağını ve nar ekşisini de ilave edip güzelce harmanlayın.
Tek başına ya da yemeklerin yanında servis edebilirsiniz.
Afiyet olsun…

Bademli Krokan

Malzemeler

250 g toz şeker
1 tatlı kaşığı limon suyu
1 tatlı kaşığı tereyağı
250 g kabuksuz badem

Nasıl Yapılır?

Toz şeker ve limon suyunu bir sos tenceresine alın. Orta ateşte şeker eriyip karamel rengini alıncaya kadar kaynatın. Tereyağını ve bademleri ilave edip kısık ateşte tereyağı tamamen eriyene kadar pişirip ocaktan alın. Krokanı yağlı kağıt üzerine yayın. Donması için 15-20 dakika oda sıcaklığında bekletin. Çıtırlaşan krokanı bıçakla irili ufaklı parçalara ayırıp tatlılarınızı süslemede kullanabilirsiniz.

Elmalı Şerbet

Malzemeler

2 kg yeşil elma
1 kg toz şeker
2 litre su
2 tarçın çubuğu
100 gr rendelenmiş elma kabuğu

Nasıl Yapılır?

Elmaların kabuğunu soyup dörde bölün. Çekirdekleriyle birlikte derin bir tencereye alın. Sırasıyla çubuk tarçın, su, elma kabuğu ve şekeri ilave edin. 30 dakika kaynattıktan sonra ocaktan alın. Soğuyuncaya kadar tencerenin kapağı kapalı şekilde bekletin. İnce delikli bir tülbentten süzüp soğutun. Servis yapın.

internet

Reţete culinare

Salată de fasole boabe

Ingrediente:

1 pahar de ceai cu fasole boabe
1 roşie
1 castravete
1 ceapă roşie
Pătrunjel
1 linguriţă sumac
1 linguriţă de boia de ardei
Sare
Suc de lămâie
1 linguriţă oţet de rodie
Ulei de masline

Mod de preparare:

Înmuiaţi fasolea uscată peste noapte şi o fierbeţi înainte de a face salata.
Se toacă ceapa julien, se toacă pătrunjelul şi roşiile şi castraveţii în cuburi mari.
Amestecă toate ingredientele.
Adăugaţi condimentele, sucul de lămâie, uleiul de măsline şi oţetul de rodie şi amestecaţi-l bine.
Poftă bună…

Crocant de migdale

Ingrediente

250 g zahăr tos
1 linguriţă de suc de lămâie
1 linguriţă de unt
250 g migdale

Mod de preparare:

Puneţi zahărul tos şi sucul de lămâie într-o cratiţă. Fierbeţi la foc mediu până se topeşte zahărul şi devine caramelul. Adăugaţi untul şi migdalele şi fierbeţi la foc mic până când untul se topeşte complet. Întindeţi compoziţia pe hârtie de copt. Lăsaţi-l să stea la temperatura camerei 15-20 de minute pentru a se închega. Puteţi servii crocantul tăiat în bucăţi mici sau îl puteţi folosi pentru a vă decora deserturile.

Şerbet de mere

Ingrediente:

2 kg de mere verzi
1 kg zahar tos
2 litri de apă
2 beţişoare de scorţişoară
100 g coaja de mere rasă

Mod de preparare:

Cojiţi merele şi tăiaţi-le în patru. Puneţi într-o cratiţă merele cu seminţele lor. Adăugaţi scorţişoară, apă, coaja de mere şi respectiv zahărul. După ce a fiert 30 de minute opriţi focul. Lăsaţi oala cu capacul închis până se răceşte şerbetul. Se strecoară printr-un sită fină şi se răceşte.

Nilgun Panaitescu