Toate articolele publicate în ediţia nr. 290 a revistei Hakses

Februarie 2020

Modelul interetnic dobrogean şi provocările secolului XXI

Dobrogea îşi trăieşte existenţa de mai bine de 140 de ani într-un climat de pace şi armonie. Nimic nu certifică mai mult climatul de respect reciproc al credincioşilor tutuor religiilor care trăiesc în Dobrogea, ca existenţa lăcaşurilor de cult din centrul vechi al Constanţei: Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Biserica Romano-Catolică „Sf. Anton de Padova”, Moscheea „Carol I”, Sinagoga Mare şi Biserica Armenească. De aproape 150 de ani, credincioşi de religii diferite îşi respectă identitatea religioasă şi se consideră mândri de apelativul dobrogean.
Primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, i-a îndemnat în numele locuitorilor municipiului Constanţa pe diplomaţii străini şi pe liderii comunităţilor etnice locale, la echilibru, la respectarea legislaţiei naţionale şi a Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice. „Dobrogea a fost şi trebuie să rămână un model de convieţuire interetnică”, a afirmat edilul Constanţei.
Acest lucru ni-l dorim şi noi, etnicii turci, care am reuşit de-a lungul vremurilor să ne păstrăm valorile identitare pe pământ românesc. Comunitatea turcă din Dobrogea trăieşte în bună înţelegere cu populaţia majoritară şi cu celelalte minorităţi etnice. Membrii comunităţii turce sunt cetăţeni loiali statului român, de la alipirea Dobrogei la România în 1878, care au luptat în primul şi al doilea Război Mondial sub culorile drapelului românesc, mulţi dintre ei devenind eroi musulmani.
Chiar dacă la nivel internaţional există tendinţe de reconfigurare politică a lumii care pun în pericol pacea şi stabilitatea, în calitate de cetăţeni români, noi, etnicii turci, ne raportăm la valorile şi principiile democraţiei, ale Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice, valori pe care le împărtăşim cu toţi membrii UE şi NATO.

Candidatul pentru fotoliul de deputat va fi ales la Conferinţa Naţională din aprilie

Uniunea Democrată Turcă din România va organiza la începutul lunii aprilie, Conferinţa Naţională, în cadrul căreia va fi votat candidatul UDTR la alegerile parlamentare din acest an. În cadrul şedinţei Consiliului Naţional, desfăşurată în luna februarie a acestui an, s-a decis convocarea Conferinţei Naţionale pentru alegerea candidatului la fotoliul de deputat, dar şi pentru operarea de modificări la Statutul UDTR conform cerinţelor Legii 194/2019 şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/2000.
În cadrul aceleiaşi şedinţe s-au stabilit: numărul de 110 delegaţi cu drept de vot, comisia de verificare şi avizare a dosarelor candidaţilor şi calendarul depunerii dosarelor şi a contestaţiilor. Din comisia de verificare şi avizare a dosarelor fac parte: Vildan Bormambet, Abduraman Meriç, Leman Talib, Musa Caidar şi Sevim Rustem. Candidaturile se pot depune până la data de 13 martie, urmând ca în perioada 23-25 martie să fie depuse eventualele contestaţii care urmează a fi rezolvate în zilele de 26-27 martie. Tot în cadrul şedinţei Consiliului Naţional s-a stabilit ca localitatea Cobadin din judeţul Constanţa unde există o veche comunitate de etnici turci să fie gazdă a Conferinţei Naţionale din data de 4 aprilie.
Uniunea Democrată Turcă din România este reprezentată în Parlament de deputatul Iusein Ibram din anul 2004. Deputatul Iusein Ibram este preşedinte al Comisiei permanente pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor. Totodată, deputatul Iusein Ibram este membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale dar şi al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. De numele deputatului Iusein Ibram se leagă sărbătorirea Zilei Limbii Turce în data de 5 iunie, instituită prin Legea nr. 223 din 2016, lege iniţiată de domnia sa şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, la 16 noiembrie 2016. În actualul mandat parlamentar deputatul UDTR a iniţiat 33 de propuneri legislative dintre care 8 s-au concretizat în legi. Printre legile adoptate se numără Legea nr.201/ 2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, Legea nr. 59 din 2019 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Legea 247 din 2017 privind instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale etc.

Organizarea alegerilor pentru funcţia de Muftiu

Muftiatul Cultului Musulman din România anunţă demararea procedurilor în vederea organizării alegerilor pentru funcţia de Muftiu. Calendarul alegerilor a fost stabilit în cadrul şedinţei Consiliului Sinodal (Şura-i Islam) din data de 23 ianuarie 2020 şi prevede următoarele etape:

Atât depunerea candidaturilor, cât şi toate celelalte etape ale procesului de alegere a noii conduceri a Muftiatului Cultului Musulman din România se vor desfăşura la sediul instituţiei din strada Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa, de luni - vineri, in intervalul orar 08:00 - 16:00.

anonim

Educaţia pentru sănătate

Comisia de femei din cadrul Uniunii Democrate Turce din România a organizat o masă rotundă cu tema „Educaţie pentru sănătate în familie” în data de 28 februarie, la Constanţa în salonul de festivităţi din cadrul complexului Colonadelor. Acţiunea s-a desfăşurat într-o ambianţă plăcută şi a reunit femei de la filialele din judeţul Constanţa. Evenimentul a avut ca scop educaţia pentru sănătatea în familie. Manifestarea a fost moderată de Gülten Abdula, preşedinta filialei Galaţi a UDTR, care deţine şi funcţia de secretară a comisiei. Subiectele abordate de invitatele: dr. Melek Niculescu, asistent principal Melek Abdula şi profesor de nursing Merzie Osman au fost: măsurile de prevenire şi tratamentul gripei, virusurile gripale inclusiv Corona virus, igiena mâinilor şi modul de folosire a măştilor în cazul persoanelor bolnave de gripă sau viroze respiratorii. La finalul mesei rotunde, participantelor le-a fost măsurată tensiunea arterială de către eleve ale Şcolii Postliceale Pro Scientia. Evenimentul a fost coordonat de preşedinta Comisiei de femei, Filiz Ismail şi de vicepreşedinta aceleiaşi comisii, Durie Accoium.

Dialog politic româno-turc

Miniştrii Afacerilor Externe ai României şi Turciei, Bogdan Aurescu, respectiv Mevlüt Çavuşoğlu au avut o întrevedere la München, în marja participării la Conferinţa de Securitate desfăşurată în perioada 14-16 februarie. A fost prima întâlnire bilaterală din acest an, la nivel de miniştri de externe, în care cei doi oficiali au pus un accent deosebit pe menţinerea unui ritm susţinut al cooperării economice şi comerciale. În cadrul întrevederii au fost abordate aspecte ale relaţiei bilaterale dintre România şi Republica Turcia dar şi teme de interes de pe agenda regională şi europeană. Aşa cum reiese dintr-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe al României, cei doi miniştri au evidenţiat „interesul de a menţine ritmicitatea reuniunilor bilaterale în cadrul Comisiilor de cooperare economică şi comercială existente între România şi Turcia”, fiind convenită organizarea în perioada următoare a unei noi sesiuni de întâlniri. În ceea ce priveşte evoluţiile regionale, cei doi miniştri au remarcat utilitatea consultărilor trilaterale pe teme de securitate cu Polonia, următoarea întâlnire trilaterală urmând a se desfăşura în luna martie la Varşovia. În cadrul aceleiaşi întâlniri, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa cooperării în domeniul securităţii regionale la Marea Neagră şi pe Flancul Estic al NATO. Cei doi miniştri au abordat şi aspecte privind cooperarea la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), în contextul deţinerii, de către România, a mandatului de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei, în primul semestru al acestui an. Ministrul român a reiterat sprijinul pentru continuarea dialogului UE-Turcia, în beneficiul ambelor părţi, cu obiectivul abordării multiplelor provocări comune.
Evoluţiile recente ale relaţiilor bilaterale româno-turce s-au aflat şi în centrul discuţiilor purtate în prima decadă a lunii februarie de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz cu preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Camerei Deputaţilor, Angel Tîlvăr. În cadrul dialogului purtat reprezentanţii celor două state, ambasadorul Republicii Turcia, Füsun Aramaz a apreciat „modul în care Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor a încurajat dialogul constructiv, deschis şi direct, oferind permanent reprezentanţilor Turciei oportunitatea de a-şi susţine şi argumenta dorinţa de integrare europeană.” Cei doi oficiali au reiterat importanţa utilizării tuturor canalelor de dialog în relaţia cu Turcia, ţară candidată şi partener al UE, în actualul context de reaşezare şi regândire a viitorului Uniunii. „Iată că, tema Balcanilor de Vest, pe care Preşedinţia română la Consiliul UE a susţinut-o cu tărie, a ajuns din nou pe agenda UE, la mai puţin de o săptămână de la ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene a lansat acum câteva zile un mesaj îmbucurător adresat prietenilor noştri din Balcanii de Vest, dezvăluind o revizuire a procesului de aderare la blocul comunitar. Chiar dacă traversăm o perioadă cu multiple turbulenţe şi incertitudini la nivel global, îmi doresc ca relaţiile bilaterale româno-turce să continue să se dezvolte, iar cooperarea noastră la nivel parlamentar să fie una în beneficiul ţărilor noastre şi al stabilităţii regionale. Politicile noastre ar trebui să fie capabile să se adapteze la schimbări constante în direcţia păcii, prosperităţii şi stabilităţii europene. Întrucât problemele din vecinătatea noastră au efecte iminente şi directe asupra noastră, suntem atenţi şi constructivi”, a afirmat deputatul Angel Tîlvăr.
Tot în cadrul discuţiilor, s-a afirmat, aşa cum se arată într-un comunicat de presă remis de Camera Deputaţilor că „Parteneriatul Strategic şi alianţa în cadrul NATO, precum şi cooperarea în cadrul platformelor regionale şi internaţionale sunt la un nivel bun. Colaborarea turco-română acoperă un spectru larg de domenii. Sectorul privat turc operează în toată România, legăturile sociale şi culturale, care au o istorie lungă, continuă să fie foarte bune.” Referindu-se la rolul diplomaţiei parlamentare în consolidarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia, deputatul Angel Tilvăr a declarat: „Sunt pe deplin convins de rolul important jucat de diplomaţia parlamentară, de aceea voi susţine continuarea dialogului extrem de bun între comisiile de afaceri europene din legislativele ţărilor noastre. Aşa cum am mai menţionat, strategia de aderare a Turciei la UE trebuie să arate perseverenţă în eforturile de reformă şi aliniere la valorile democratice europene.”
În prezent, Turcia este principalul partener comercial al României între statele din afara Uniunii Europene şi se situează pe locul 6 în clasamentul cu celelalte state ale lumii. În ceea ce priveşte exportul, Turcia reprezintă principala piaţă de absorbţie a mărfurilor trimise din România în spaţiul extracomunitar.

Römen Türk Siyasi Görüşmesi

Dışişleri Bakanı Mevlüt Çavuşoğlu Romanya Dışişleri Bakanı Bogdan Aurescu ile bir araya geldi. Bakan Çavuşoğlu, “56. Münih Güvenlik Konferansı”na katılmak üzere bulunduğu Münih’te ikili temaslarda bulundu.

Bu yıl dışişleri bakanları düzeyinde yapılan ilk ikili toplantıydı ve iki yetkilinin ekonomik ve ticari işbirliğinde sürdürülebilir bir hızın korunmasına özel önem verdikleri bir buluşmaydı. Görüşmede Romanya ile Türkiye Cumhuriyeti arasındaki ikili ilişkinin yanı sıra bölgesel ve Avrupa gündemiyle de ilgili konular ele alındı. Romanya Dışişleri Bakanlığı’ndan yapılan basın açıklamasının da kanıtladığı gibi, iki bakan “Romanya ile Türkiye arasında ekonomik ve ticari işbirliği komisyonları içinde ikili toplantıların ritmini korumaya olan ilgiyi” vurguladı. Bölgesel gelişmelerle ilgili olarak, iki bakan Mart ayında Varşova’da yapılacak bir sonraki üçlü toplantı olan Polonya ile üçlü güvenlik görüşmelerinin yararlı olduğunu kaydetti. Aynı toplantıda Dışişleri Bakanı Bogdan Aurescu, Karadeniz’de ve NATO’nun Doğu kanadında bölgesel güvenlik alanında işbirliğinin önemini vurguladı. Ayrıca iki bakan, Karadeniz’in Ekonomik İşbirliği Örgütü’nde, bu yılın ilk yarısında Romanya’nın Örgütü Uygulamada Başkanlık görevini tutma bağlamında işbirliği ile ilgili konuları ele aldı. Romen bakanı” AB-Türkiye diyaloğunun sürdürülmesine verdiği desteği, her iki tarafın da yararına olacak ve ortak zorlukların üstesinden gelmek amacıyla güncelendi.
Romanya-Türkiye ikili ilişkilerindeki son gelişmeler, Türkiye Cumhuriyeti’nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz’ın Şubat ayının ilk günlerinde Avrupa İşleri Komisyonu Başkanı Angel Tîlvăr tarafından yapılan tartışmaların merkezinde yer aldı.
İki devletin arasında görüşmesinde Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz konuşmasında “Milletvekilleri Odası Avrupa İşleri Komitesinin yapıcı, açık ve doğrudan diyalogu teşvik etme şekli, Türkiye temsilcilerine Avrupa entegrasyonu konusundaki isteklerini destekleme ve tartışma fırsatını kalıcı olarak sunma şeklini verdi.” İki yetkili, Birliğin geleceğini yeniden şekillendirme ve yeniden düşünme bağlamında, Türkiye, aday ülke ve AB ortağı ile ilgili tüm diyalog kanallarının kullanılmasının önemini yineledi.
Milletvekili Angel Tilvăr, Romanya ve Türkiye arasındaki ikili ilişkilerin güçlendirilmesinde parlamenter diplomasinin rolüne atıfta bulundu: “Parlamenter diplomasinin oynadığı önemli role tamamen ikna oldum, bu yüzden ülkelerimizin yasama organlarındaki Avrupa iş komisyonları arasındaki son derece iyi diyaloğun sürdürülmesini destekleyeceğim. “Bahsettiğim gibi, Türkiye’nin AB’ye katılım stratejisi, Avrupa demokratik değerlerini düzeltme ve bunlara uyum sağlama çabalarında azim göstermelidir.”
Şu anda Türkiye, Romanya’nın Avrupa Birliği dışındaki ülkeler arasındaki ana ticaret ortağıdır ve dünyanın diğer ülkeleriyle 6. sırada yer almaktadır. İhracata gelince, Türkiye Romanya’dan AB dışı bölgeye gönderilen malların ana pazardır.

Donaţie de cărţi în limba română la Biblioteca Naţională a Turciei

Biblioteca Naţională a Republicii Turcia aflată în incinta complexului prezidenţial a fost inaugurată în data de 20 februarie de către Preşedintele Recep Tayyip Erdogan. La ceremonia de inaugurare a luat parte şi adjunctul şefului misiunii diplomatice a României în Republica Turcia, Alina Huszar, care a donat un fond de carte în limba română.
Biblioteca cuprinde 4 milioane de volume din care, 2 milioane de cărţi şi 2 milioane de publicaţii periodice în 134 de limbi, printre care şi limba română. Cititorii au la dispoziţie 550.000 de cărţi în format digital, alături de 120 de milioane de articole. Impresionanta clădire se întinde pe o suprafaţă de 125.000 de metri pătraţi şi poate să găzduiască 5000 de oameni în acelaşi timp. Rafturile bibliotecii se întind pe o lungime de 201 kilometri. Arhitectura construcţiei este de factură modernă dar conţine şi elemente de inspiraţie din cea selgiucidă, otomană. Sala Cihannüma are 16 coloane care reprezintă 16 state turcice cunoscute în istorie. Sala are o suprafaţă de 3500 m2 şi o capacitate de 224 de cititori. Pe pereţii domului sunt înscrise versetele 4 şi 5 din Şura Al Alaq: „El l-a învăţat pe om cu condeiul, l-a învăţat ceea ce nu ştia”.
La inaugurarea bibliotecii, Preşedintele Republicii Turcia a declarat: „Fiecare carte este un savant. Dacă aveţi sute de cărţi înseamnă că sunteţi prietenul a sute de savanţi şi beneficiaţi de cunoştinţele lor. Sper că şi tinerii noştri în Biblioteca Naţională a Preşedinţiei îşi vor întări legăturile cu cartea care este un prieten adevărat al omului.”
Donaţia de fond de carte în limba română a Ambasadei României în Republica Turcia vine să îmbogăţească standul „Fereastră către România”, un punct de documentare permanent cu cărţi şi publicaţii documentare donate de Biblioteca Naţională a României şi de Camera Deputaţilor, care funcţionează în cadrul Bibliotecii Naţionale a Turciei din anul 2014.

Türkiye’nin en büyük kütüphanesi açıldı

Cumhurbaşkanlığı Külliyesi bünyesinde 7 gün 24 saat esasıyla hizmet verecek Cumhurbaşkanlığı Kütüphanesi, 20 Şubat’ta Başkan Recep Tayyip Erdoğan tarafından açıldı.
Romanya’nın Cumhuriyetin Türkiye diplomatik misyon başkan yardımcısı kitap fonu bağışlayan Alina Huszar da açılış törenine katıldı.
Selçuklu, Osmanlı ve çağdaş mimariden esintiler taşıyan kütüphanede, çocuklar, öğrenciler ve araştırmacılar için özel bölümler yer alacak. Türkiye’nin en büyük kütüphanesini 20 Şubat’ta Başkan Erdoğan açtı. 7 gün 24 saat hizmet veriyor.
Sadece raf uzunluğu 201 kilometre olan dev kütüphanede kitap okumanın yanı sıra yapay zeka, siber güvenlik, kodlama kursları verilecek. Çocuklara özel Nasreddin Hoca Kütüphanesi’ni de bırandıran kütüphane çipli kimlik kartı ile ilk kez kullanılmış olacak.
Kimliğini okutan kitabı ödünç alabilecek. Kütüphanede 2 milyon kitap, 2 milyon süreli yayın yer aldığını belirten Cumhurbaşkanlığı Kütüphaneler Daire Başkanı Ayhan Tuğlu, “Cumhurbaşkanlığı Millet Kütüphanesi, Türkiye’nin en büyük kütüphanesi olmakla birlikte, ilerleyen zamanlarda da hem koleksiyon hem de hizmetleri açısından dünyanın sayılı kütüphaneleri arasına girecektir” dedi.
Kütüphanede yer alan “Mürekkebin İzi, Yazma Eserler” sergisinde Türkiye Yazama Eserler Kurumu Başkanlığı, Türk ve İslam Eserleri Müzesi, Ayasofya Müzesi ve İstanbul Arkeoloji Müzeleri ile İstanbul Üniversitesi Nadir Eserler Kütüphanesi ve Topkapı Sarayı Müzesinde bulunan 78 yazma eseri görme imkanı bulunuyor.
Aralarında Türk dilinin ilk sözlüğü ve bir dünya atlası olan Divanü Lugati’t-Türk, Süryani dua ve vaaz kitabı, Tevrat ve İncil’in farklı dil ve kültürlerde hazırlanan nüshaları sergileniyor.
Sergide, boyutları dikkatleri çeken iki Kur’an-ı Kerim de bulunuyor. Sultan 1. Murad’ın şehadeti dolayısıyla Memluk Sultanı Berkuk tarafından gönderildiği belirtilen 65 kilo ağırlığında Kur’an-ı Kerim ve mercek yardımıyla okunabilen 3 santimetre büyüklüğündeki Sancak Musafı yer alıyor.
Kütüphanenin açılışında Türkiye Cumhuriyeti Cumhurbaşkanı şunları söyledi: “Her kitap bir bilgidir. Yüzlerce kitabınız varsa, yüzlerce akademisyenin arkadaşı olduğunuz ve onların bilgisinden yararlanabileceğiniz anlamına gelir. Umarım Cumhurbaşkanlığı Milli Kütüphanesi’ndeki gençlerimiz gerçek bir insan dostu olan kitapla bağlantılarını güçlendireceklerdir.”
Romanya Cumhuriyeti Ankara Büyükelçiliği kitap fonun bağışlanması “Romanya’ya Açılan Pençere” standını zenginleştirmektedir. 2014’ten beri Türkiye Milli Kütüphanesi’nde faaliyet gösteren Romanya Milli Kütüphanesi ve Milletvekilleri odası tarafından bağışlanan kitap ve belgesel yayınlarla kalıcı bir dokümantasyon noktasıdır.

Simbolurile şi amuletele. Locul lor în vieţile noastre

Musulmanii moderni, simbolurile şi amuletele lor. Ce înţelegem prin simbolism?

Simbolismul, adică ştiinţa simbolurilor, poate fi definit ca „ sistemul care interpretează evenimente, obiecte, idiomuri şi cuvinte, mai ales religioase, filosofice şi estetice.”
Pe baza acestei definiţii care ar fi scopul simbolismului? Dincolo de apariţia unui simbol, putem spune că acestea au servit la extinderea dimensiunii şi a sferei lucrurilor neînsufleţite pentru a le completa. Totodată persoana găseşte şi exprimă în ele sensurile ascunse în raportul dintre imaginaţie, acumularea culturală, cunoştinţe şi perspectivă.
Simbolismul încearcă să descrie lucruri intangibile şi evenimente spirituale cu simboluri care atrag privirea. De aceea persoana care se ocupă de simbolism ar trebui să fie interesată la început de simboluri şi să încerce să creeze un mediu mai realist, combinându-l cu nivelul de cunoaştere şi imaginaţie.
Care sunt instrumentele folosite de simbolism? Numerele, culorile, formele, liniile, ideile, opiniile şi interpretările, au fost limbaje cifrate pe care aproape fiecare societate le-a folosit, din cele mai vechi timpuri, drept instrumente pentru direcţiile şi scopurile lor unice.

Simbol (pictogramă). O persoană nepregătită nu înţelege simbolul.

Simbolul este elementul de comunicare care reprezintă sau înlocuieşte o anumită persoană, obiect, grup sau idee, combinaţie a acestora. În cultura Otomană un simbol este un semn, o creaţie sau un obiect care este imaginea unui lucru sau dezvăluie ceva abstract. ex câine, loialitate; solzi, dreptate; „Pb” este simbolul plumbului (în chimie).
Simbolurile pot fi reprezentarea unui model, dispozitiv, imagine, nume, dialog, alegorie sau chiar o persoană sau o organizaţie.

Conceptul de simbol şi semn.

Lângă simbol (pictogramă) există şi conceptul de semn, iar aceste două concepte pot fi uneori confundate. Semnele îndeplinesc direct semnificaţia (funcţia) pe care o poartă. Un semn ne trimite un mesaj simplu care are o importanţă imediată.
Simbolul, în cuvintele lui Frovlov: „poate fi un semn sau o imagine care reuneşte atât semnul, cât şi puterile ascunse ale imaginii”.

Importanţa simbolurilor

Simbolurile au fost folosite în epocile fără scriere şi de atunci au venit cu diverse semnificaţii. Semnele şi simbolurile care fac parte din sistemele de credinţe create de oamenii timpurii şi ne amintesc de formarea noastră în mediul înconjurător îşi menţin în continuare semnificaţiile puternice.
Chiar şi un semn simbolic simplu poate avea un conţinut extrem de mare. Fiecare simbol reprezintă o mică parte dintr-un întreg. În timp ce descifrăm simbolurile, pornind de la ceea ce se vede, observăm că simbolurile nu conţin adevăr vizibil, ci invizibil.

În primul rând, simbolurile sunt universale. Anumite simboluri pot apărea în orice moment în întreaga lume.

În comunităţi cu culturi foarte diferite şi fără legătură, unele simboluri sunt comune. De asemenea, în unele civilizaţii, deşi aceste simboluri comune au apărut ca urmare a interacţiunii ele nu au fost clarificate pe deplin.
Bijuterii, talismane de protecţie şi amulete musulmane. Ochiul de deochi, Mâna Fatimei, Hamsa-cinci, Numele sfânt, Luna semiluna, tespih- mătănii, pietre musulmane, broderii musulmane.
Adesea, o persoană poate experimenta un efect negativ extern, o energie negativă precum gelozia, mânia sau dorinţa de a răni printr-o vorbă sau o faptă răuvoitoare Uneori, oamenii nici nu se gândesc la cât rău va aduce cuvântul sau fapta necugetată care are inevitabil ca finalitate tristeţe, necaz sau nenorociri.
Fiecare naţiune foloseşte diferite metode de protecţie împotriva ochilor răi, a spiritelor malefice. Rugăciunea ne poate proteja cu energie divină sau efect magic.
Cât priveşte amulete musulmane, avem informaţii interesante, care onorează cu adevărat cultura religioasă. Acest lucru se reflectă chiar şi în treburile casnice, în atitudinea faţă de viaţă şi comunitate. Pentru a-şi asigura protecţia personală cei mai mulţi adoptă filozofia Islamului şi învăţăturile Scripturii – Coranul Sfânt.
Mai mult decât atât, unii oameni îşi caută protecţia în talismanele musulmane, amuletele Orientului care le asigura protecţia împotriva răului. În zilele noastre, o mulţime de oameni, bărbaţi şi femei, îşi liniştesc temerile purtând talismane de protecţie. Pentru cei interesaţi de filozofia şi aspectul metafizic al vieţii, o lume plină de simboluri, talismane şi amulete, extrem de bogată, care ne permite să ne înţelegem mai bine pe noi înşine şi aduce o viziune nouă în viaţa noastră observăm că uneori acestea pot fi cerceii de perle din urechi, colierul de agate, ametist sau onix de pe gât, inelul de smarald de pe deget, hena de pe păr, ş.a.
Drept urmare, oriunde trăim, putem vedea că suntem înconjuraţi de simboluri şi talismane (dacă vrem). Pe măsură ce înaintăm în viaţă devenim mai atenţi la bogata sursă de imagini, putem vedea mai bine şi mai profund adevărurul pe care îl conţin lucrurile din jurul nostru.

Atelier de creaţie pentru elevi organizat de UDTR

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat un atelier de creaţie pentru elevi intitulat „Amulete, simboluri în credinţa populară turcească” sâmbătă, 22 februarie la Constanţa. Evenimentul a fost organizat de comisia de cultură a UDTR şi a fost găzduit de Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă.
La atelierul de creaţie au participat 50 de elevi care studiază limba turcă maternă în instituţiile de învăţământ constănţene, din clasele pregătitoare şi I-IV. Temele propuse participanţilor de către preşedinta comisiei de cultură a UDTR, Serin Türkoğlu, au fost: simbolul lalelei în cultura turcă şi cel al mărţişorului în tradiţia populară românească. Preşedinta comisiei de cultură a UDTR, Serin Türkoğlu, a declarat: „Am ales în acest an ca temă laleaua în cultura turcă deoarece reprezintă un simbol dominant în pictură, poezie, ceramică, ţesături sau în decorarea moscheilor, ce îşi are originea în istoria Imperiului Otoman, reprezentând nobleţea, bogăţia, perfecţiunea dar şi fragilitatea. Deoarece ziua de 1 Martie se apropie cu paşi repezi le-am vorbit copiilor şi despre tradiţia mărţişorului în tradiţia populară românească şi i-am învăţat să confecţioneze singuri mărţişoare. Proiectul a fost realizat cu scopul de a stimula creativitatea celor mai mici membri ai comunităţii şi de a le insufla dragostea faţă de valorile culturale ale etniei noastre.”
Elevii au lucrat sub îndrumarea preşedintei comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, a vicepreşedintei aceleiaşi comisii, prof. Melek Osman şi a doamnei Gülçen Baykara, artist plastic. Atelierul de creaţie pentru elevi a beneficiat şi de sprijinul liderilor comisiei de tineret care i-au ajutat pe micii participanţi în executarea amuletelor.

Corul Kaynanalar, protagonist al unui film documentar al AMC TV

Membrii Filialei Tulcea a UDTR au primit duminică, 2 februarie 2020, la sediul filialei Tulcea a Uniunii Democrate Turce din România, vizita domnului Nicholas Thorpe, corespondentul pentru BBC în Europa Centrală şi de Est, însoţit de o echipă de filmare de la On the Spot din Budapesta.
Cu şapte ani în urmă, în 2013, a întreprins o călătorie începută din Delta Dunării, apoi a urmat drumul de-a lungul Dunării spre izvoare, până la Munţii Pădurea Neagră. Domnul Thorpe a vizitat pentru prima dată Filiala Tulcea a UDTR în acel an, cunoscându-le atunci pe talentatele doamne din comunitatea turcă, corul Kaynanalar. În urma acestei călătorii, în anul 2014 a fost tipărită o carte cu toate impresiile acestei călătorii, intitulată „Dunărea, o călătorie în amonte de la Marea Neagră la Munţii Pădurea Neagră” – „The Danube a journey upriver from the Black Sea to the Black Forest”.
Pe parcursul călătoriei, din Delta Dunării până la izvoare, domnul Nick Thorpe a surprins locuri încărcate de istorie, oamenii în spaţiul lor natural, cu bune şi rele, cu experienţe, impresii pe care le-a inclus în cartea scrisă de domnia sa. După care, oprindu-se în oraşul Tulcea, a vizitat mai multe instituţii culturale şi centre ale minorităţilor din oraş, printre care şi sediul Filialei Tulcea a UDTR, unde a fost primit cu multă căldură de către gazde, gustând din preparatele culinare specifice turceşti şi ascultând minunatele cântece din repertoriul corului Kaynanalar.
Acum domnul Thorpe realizează un documentar după această carte, ce se doreşte a fi o radiografie a oamenilor şi locurilor de-a lungul Dunării, a culturilor şi tradiţiilor. Revine în Tulcea cu echipa de filmare pentru realizarea documentarului şi are loc o reîntâlnire cu doamnele din cadrul corului Kaynanalar la sediul Filialei pentru a filma şi înregistra cântece din repertoriul corului ce aparţin etniei turce.
Documentarul, realizat de către postul american de televiziune AMC în parteneriat cu „On the Spot Production” din Ungaria, va fi prezentat de autorul cărţii, în 8 episoade a câte 48 de minute şi difuzat la sfârşitul anului viitor pe canalul TV Spectrum – parte a aceluiaşi concern american AMC cu filiale în toate ţările din Europa Centrală şi de Est.
Cu acest prilej felicităm membrele corului Kaynanalar şi membrii filialei Tulcea a UDTR, pentru contribuţia adusă la păstrarea şi promovarea zestrei culturale a etnicilor turci din Dobrogea, prin care fac cunoscută şi transmit mai departe generaţiilor viitoare, cultura, limba, obiceiurile şi tradiţiile.

Oyunda müzikal analiz

Başlığından anlaşılacağı gibi oynanan oyunun müzikal yapısını analız edip inceleceğiz.
Oyun müziklerinin analizi nedir? Nasıl yapılır?
Türk halk oyunlarında bu konu maalesef ki hiç bir zaman yapılmadı ve doğal olarakta uygulanmadı. Halbuki bu konu çok önemli bir konudur. Şimdi konuyu açarak izah edelim. Hazırlanan yörenin oyunlarını, dans ve hareket konularında çok iyi inceleyip analiz ediyorsak, müziklerinide aynı hassasiyetle inceleyip analiz etmeliyiz.
Oynatılacak oyunun melodisi nedir? O oyun müziğinin başka varyantı varmıdır? Melodinin makamı / ayağı nedir? Oyun melodilkerin ritim kalıpları nelerdir? Ritim düzümleri nelerdir? Melodilerin ölçü sayısı kaçtır? Müzik cümlesi kaç saniyede tamamlanır? Belirlenen sürelere göre hangi oyun kaç müzik cümlesi oynatılmalıdır? Oynatılan yöre enstrumaları nelerdir? Hangi enstrumanlar yöre tavrını en iyi verebilir.
Evet, yukarıda ki sorular daha da artırılabilir. Sonuç olarak konuyu çok iyi inceleyip tüm ayrıntıları göz önünde bulundurmak başarıyı daha da güçlendirecektir. Sorulan bu soruların cevapları verildiğinde, oynanan yörenin müzikal analizi de yapılmış olacaktır. Bu analizoyun sıralamalarını da yakından ilgilendirmektedir. Hangi makamdaki melodi nereye gelirse daha doğru olur? Hangi ritmik kalıp arka arkaya daha iyi duyulur? Müzikal analiz sayesinde çalıştırıcılarımız sürekli yapılanı taklit etmeyip kendi ruhunu, hayal gücünü, fikrini ve yaratılıcığını daha iyi ortaya koyar.
Bu analiz başlıklarını, çalıştırıcı, gurubuna müzik hazırlatacağı müzik şefi ile oturup, tüm bu sorularını, cevaplarını vererek hazırlanan oyunun müzikal analizini masa başı çalışması ile yapmalıdır.

OYUN İÇİN MÜZİK HAZIRLAMA TEKNİKLERİ

Masa çalışmasında şu teknikler kullanılarak oyun için müzik hazırlıkları yapılabilir:

  1. Oynanacak yörede çalıştırılabilecek oyunlar,
  2. Tesbit edilen oyunların ritimsel ve makamsal sıralanışı,
  3. Oyun melodilerin tüm varyantlarınn tespiti (varsa makamsal sıralama için uygun olan tercih edilmeli)
  4. Çalınacak melodilerin düzümleri, ölçü sayısı ve sürelerin tespiti,
  5. Melodilerin cümle yapılarının korunması,
  6. Çalınan müzik ile figürün senkronize olmasına dikkat edilmesi (6-4 lük oyunun 4-4 lük vurgularla çalınması hatası)
  7. Yöre ruhunu ve tavrını tam hissetirecek ensturmanların seçilmesi.

Yukarıda yazılı olan teknikler dahada fazlalaştırılacak çoğaltılabilinir. Buradaki amaç şudur: Takım hazırlayan antrenörümüzün bilinçli ve olaya tam hakim bir çalışmasıdır. Bu konuyla alakalı tüm çalışmalar tamamıyla müzik sorumlusu kişi veya kişilerle yapılmalıdır. Böylece, olabilecek müzik hatalarının tamamı halledilmiş olur. Bunun yanı sıra daha akademik ve doğru bir yol izlenmiş olunur.
Kesinlikle bilinmelidir ki; Oyun eğitmeni ile miüzik sorumlusu, beraber kolektif çalişmalıdır. Müzik oyun bir bütündür. İki konuda uzman kişiler tarafından değerlendirilmelidir ve bir bütün oluşturmalıdır.
Yukarıda anlattığımız tüm konular, oyun eğitimi veren antrenör kişilerin, konuyu daha ciddi ele alınmalarını sağlayacaktır. Konuya hakim olan çalıştırıcılar, müzisye ve müzisyenlerden ne istemesi gerktiğini bilecek ve daha gerekli taleplerde bulunacaklardır.
Bu sayede “oyun ile müziğin tam bütünlüğü” sağlanacaktır!

Regaib kandili

Zaman diliminin en bereketli günleri olan, içerisinde kandiller zinciri bulunan ve bütün İslam aleminde “üç aylar” diye bilinen Recep, Şaban ve Ramazan aylarının ilki Recep ayına girmiş bulunmaktayız.
Romanya’da Regaíb Kandili tüm camilerde kutlanıyor, Köstence’de her sene olduğu gibi Anadalköy camiide kutlandı. Kandil programı ikindi namazından sonra başlayıp Kuran-ı Kerim, Mevlid ve ilahiler okundu. Köstence imamları katıldı.
Recep ayının ilk Cuma gecesi Regaip kandili 26. gecesi Miraç Kandili, Şaban ayının 15. gecesi Berat Kandili ve Ramazan ayının 27. gecesi de Kadir Gecesidir. Bu mübarek gecelerin hepsi üç ayların içinde bulunmaktadır. Dolayısıyla rahmet, bereket ve huzur mevsimine bizleri kavuşturan Rabbimize hamdediyor ve O’nun kulu ve elçisi sevgili Peygamberimize de salat ve selam ediyoruz.
Bu aylar, imandan gelen bir heyecanla ibadet hayatımızın daha canlı tutulduğu feyizli ve bereketli aylardır. Bu aylarda, gücü yetenlerin Pazartesi- Perşembe günleri oruç tutmaları Peygamberimizin tavsiyesi ve Ramazana hazırlık açısından çok önemlidir.
Bu aylarda nefis muhasebesi yapılmalı, ana sermayemiz olan ömrümüzün nerede tüketildiği gözden geçirilmeli, amel defterimize neler yazıldığı, Mahşer günü kurulacak Büyük Mahkemenin tek Hakimi Yüce Allah’ın hakkımızda nasıl bir hüküm vereceği düşünülmelidir.
Ayrıca, Yüce Allah’a çokça dua edilmelidir. Nitekim Sevgili Peygamberimiz (s.a.v.), bu aylarda daha çok ibadet eder ve: “Allah’ım! Recep ve Sabanı hakkımızda mübarek kıl, bizi Ramazan’a kavuştur” diye dua ederdi.
Bu aylar, duaların Allah’a arz edilmesi, pişmanlık gözyaşlarıyla günahların silinmesi, yapılan ibadetlere verilen sevabın katlanması bakımından büyük bir fırsattır. Çünkü Yüce Rabbimizin ikram ettiği bu dünya hayatını ibadet ve taatla değerlendirmeyenlerin o gün pişman olacaklarını ve: “Keşke bu hayatım için bir şeyler yapıp gönderseydim!” diyeceklerini, Kur’an-ı Kerim bize haber veriyor.
Bir başka ayette ise, Yüce Allah, Ahiret için hazırlık yapmamızı emrederek şöyle buyuruyor: “Ey iman edenler! Allah’tan korkun, herkes yarına ne hazırladığına baksın. Allah’a karşı gelmekten sakının, çünkü Allah yaptıklarınızdan haberdardır.
Ayrıca bu aylarda büyüklerin gönülleri alınmalı, eş ve dostlarımızın hatırları sorulmalı, garipler aranmalı, sofralarımıza davet edilmeli, yetimler gözetilmeli, yardıma muhtaç kimselere yardım edilmelidir. Aramızdaki kırgınlıklar, dargınlıklar, şahsi çıkar hesapları bir tarafa bırakılmalı, hoşgörü, kardeşlik ve birlik-beraberlik içerisinde olunmalıdır.
Üç ayları ve Regaip Kandillerini kutluyor, Allah yaptığınız tüm ibadetleri ve hayırları kabul etsin.

Osman Negeat, emekli Romanya Müslümanlar Müftüsü anısına

“Babamın anısına” Bismillahirrahmanirrahim

Sayın Müftü, sayın hocalarım, değerli cemaat. Bugün buraya teşrif ettiğiniz için hepinize ayrı ayrı teşekkür ederim, Allah hepinizden razı olsun!
Islam dini asırlar boyu Dobruca’da yaşayan müslüman halkımız için ruhi, kültürel ve sosyal gelişmelere kaynaklık etmiştir. Bu dönemlerde kurulan çok önemli Islam medreseleri, çeşitli bilim dallarında önder bilginler, din alimleri ve edebiyatcılar yetişmiştir.
Değerli cemaat!
Maalesef bildiginiz gibi, Romanya müslumanları bütün Romanya olduğu gibi dinsiz bir komunizm rejiminin altında tam 45 sene yaşamıştır.
Nitekim bu yıllarda: Mustecep Huseyin, Salih Recep, Memet Vani Yurtseven, Necip Haci Fazil gibi aydınlar hapishane ve hatta oldürülme faslından geçmiştir.
Aynı zamanda dil ve din, örf ve adet, kültür, gelenek yavaş yavaş yok edilmeye amaçlanmıştır. Bütün bu baskınlara rağmen imanlı halkımız var gücüyle yaşama ve dayanma hazmini kaybetmemiştir. Yine, nice milletimizin saadeti yolunda ömür tüketecek aydın şahsiyetler, imam – hatipler, vaiz ve müftüler, önder uzmanlar yetiştirmiştir.
Ben burada babamı okutan ve bütün ömürlerini ilme ve Islama sunan, nice aydın ve münevver elemanlar yetiştiren: Omer Faic, Emin Omer, Ismail Feuzi, Sadik Duaci ve diğer muhterem hocalara Allah’tan rahmet, af ve mağfiret diliyorum.
Sizlerin hocanız, müftünüz ama belkide en çok arkadaşınız olan babama gelince 01 Nisan 1941 yılında Endek Karakuyusunda doğdu ve orada ilk tahsilini tamamladı. Daha sonra 1959 senesinde Medgidiye’deki medresenin mezunu oldu. Toprakhisar, Küçük Bülbül ve Kıral camisinde imam hatip görevini yaptı. 1990 tarihinde o dönemin Şura-I Islam tarafından Muftu seçildi.
Müftülük makamı bağımsız bir kuruluş olup Romanya’da yaşayan bütün müslümanların dini ihtiyaçlarını gidermek, din dersi programlarını, yazılan dini kitapların incelemek, Romanya Müslümanlarını içte ve dışta temsil etmek, imam hatiplerin yetişmesi için okul açmak, Kuran-ı Kerimi römenceye tercüme etmek gibi bir takım görev ve sorumlulukları vardı.
Ben inaniyorum ve sizde şahid olursunuz ki yukarıda söylediğim bütün sorumluluklar yerine en güzel bir şekilde yerine gelmiştir.
Nitekim şehrin merkezinde bulunan ve tarihi bir eser olarak bize emanet brakılan içinde bulunduğumuz “Hunkiar” camisi 45 yıl ibadete kapalıyken ilk olarak onu büyük bir fedakarlıklara katlanarak açmak oldu. Bu camide Müftülük görevinden hemen sonra 27 Aralık 2019 Cuma gününe dek, tam ondokuz yıl yine çok sevdiüi cemaatin önderliğini yaptı.
Tam 60 yıl bu gorevde: cemaatine hak yolu, doğruyu ve güzeli iletmeye, dargınlık ve kırgınlıkları giderip: sevgi, saygı ve kardeşlik duygularını asılamaya gayret etti.
Maalesef onu kaybettiğimiz için üzgünüz ama inaniyorum ki onu izleyen, onun gibi dinine, milletine, vatanına saygı duyan bir nesil yetişmektedir. İnaniyorum ki sizlerin sayesinde sayğıdeğer cemaat, çoçuklarınızı ve torunlarınızı iyi birer müsluman, vatanina, milletine, milli degerleri yasayan bir nesil yetiştireceğiz.
Bu başarıların hepsi Allah’ın yardımıyla, Müftülük ve siz değerli cemaatimizin desteğiyle gerçekleşecek. Hepinize babam adına şukranlarımı sunuyorum. Geçmesiyle iftihar eden ve gelecekten hayırlı hizmetlerin devamını uman hocanıza, dostunuza, oğretmeninize – babama- Allah’tan rahmet, merhamet ve ilahi rıza umuyor, makamı cennet olsun diye dua ediyorum.
Sizlerde babamin iyi bir musluman ve gorevini layıkıyla yerine getirdiğini şahitlik ediyor musunuz? Allah hepinizden razı olsun!

Osman Eren Anadolchioi camii imami
03.01.2020 Hunkiar camisinde hutbe “Babamın anısına”

Yazı kurulu

Naţiunea, o realitate construită sinergetic

3. Naţiunea, o realitate construită

Benedict Anderson, un istoric şi politolog irlandez, a studiat formarea conceptului de naţiune şi originile naţionalismului. El este cunoscut în special pentru cartea sa din 1983: Comunităţi imaginate: reflecţii despre originea şi răspândirea naţionalismului.
Pentru Anderson, ideea de „naţiune” este relativ nouă şi este un produs al diverselor forţe socio-materiale. Potrivit acestui autor, naţionalismul s-a dezvoltat odată cu începutul Revoluţiei industriale. Aceasta s-a arătat a fi posibil datorită alfabetizării generalizate şi utilizării limbilor vernaculare în anume spaţii geografice şi sociale de către populaţia generală. Limbajul comun a creat posibilitatea standardizării calendarelor naţionale şi a timpului măsurat de ceasurile sincronizate. Apariţia limbajului scris a fost întruchipat în cărţile şi presa cotidiană care au difuzat în mase. La acestea s-au adăugat mişcările de abolire a ideilor de guvernare prin dreptul divin şi a monarhiei ereditare.
În perioada modernă, ideea, conceptul de naţiune s-a născut atunci când Iluminismul şi Revoluţiile au contest şi demolat legitimitatea dinastiilor de împuternicire divină. Conceptul de naţiune a ajuns la maturitate chiar când şi cei mai devotaţi adepţi ai oricărei religii universale s-au confruntat în mod inevitabil cu pluralismul viu al religiilor. Atunci naţiunile au visat la a fi libere şi dacă ar fi sub Dumnezeu, să fie direct şi nu prin intermediari mundani. Măsura acestei reuşite şi libertăţi este dată de Statul Suveran.
Anderson afirmă că naţiunile sunt noţiuni construite social. Anderson consideră naţiunea ca pe „o comunitate politică imaginată – şi este imaginată atât ca fiind inerent limitată, cât şi ca suverană”. Noi am spune că obiectul mental numit „naţiune” intră în categoria noţiunilor şi ia forma reprezentării. Anderson susţine despre „naţiune” că este „imaginată” pentru că, chiar şi-n cazul celor mai mici naţiuni, membrii ei nici nu-şi vor cunoaşte vreodată majoritatea conaţionalilor, nu-i vor întâlni şi chiar nu vor auzi vreodată despre ei. Adică nimeni nu-şi va întâlni vreodată naţiunea (în totalitatea ei) ci numai membrii sau reprezentanţi ai ei. Asta nu-i va împiedica însă să dea viaţă în minte imaginii comuniunii sale cu toată naţiunea. Deşi membrii comunităţii nu vor cunoaşte niciodată pe fiecare dintre ceilalţi membri faţă în faţă, ei ar putea avea interese similare şi se vor identifica făcând parte din aceeaşi naţiune. Întotdeauna membrii vor evoca mental o imagine a afinităţii lor: chipul unui erou, al unui conducător sau al unui sfânt protector. Adesea conceptul de naţiune este perceput acut – împreună cu alţi membri ai naţiunii – atunci când „comunitatea (noastră) imaginată” participă la un eveniment mare, cum ar fi Concursul Eurovision sau Campionatul Mondial de Fotbal. După Anderson naţiunile, chiar dacă sunt „mari” – prin comparaţie, evident – sunt întotdeauna „limitate” prin faptul că au „graniţe finite (deşi de multe ori elastice) dincolo de aceste graniţe aflându-se alte naţiuni”. Naţiunile sunt concepute întotdeauna ca fiind „suverane”, deoarece nici o monarhie dinastică, reprezentantă a uni alt grup (naţional) nu poate manifesta autoritate asupra lor.
Chiar dacă este posibil să nu vedem niciodată pe toţi membrii din comunitatea noastră imaginată, legătura funcţională dintre membrii unei naţiuni e dată prin comunicare; şi chiar dacă nu întâlnim şi cunoaştem pe ceilalţi conaţionali, noi ştim că „sunt acolo”.
În sfârşit, o naţiune este o comunitate pentru că, indiferent de inegalităţile şi (uneori) exploatarea care poate exista în oricare, naţiunea este întotdeauna concepută ca o tovărăşie profundă şi egalitară. Această fraternitate este cea care a făcut posibil, în secolele din urmă, pentru atât de multe milioane de oameni să moară de bunăvoie în războaie pentru aceste comunităţi imaginate.

4. Construcţia sinergetică sau Melting Pot versus Salad Bowl

De ce n-am extrapola cu mai mult curaj abordarea sinergetică la nivelul psihologiei sociale?
În atitudinea relativă la plurietnicitatea statului naţional unitar se confruntă două modele. Unul dintre ele este „Creuzetul de topire” (în engl. Melting Pot), idee apărută în Statele Unite în 1780.
Melting Pot-ul este o metaforă a monoculturalismului aplicabilă unei societăţi eterogene care se doreşte din ce în ce mai omogenă, diferitele elemente „topindu-se” într-o cultură comună. Istoric, este adesea folosită pentru a descrie integrarea culturală a imigranţilor în Statele Unite. Expresia se referă la acţiunea de convergere a diferenţelor culturale, de tradiţii şi de limbă ale diferitelor minorităţi naţionale către un profil unic cultural şi atitudinal. Sintagma a intrat în uz general în 1908, după premiera piesei de teatru „The Melting Pot” de Israel Zangwill. Modelului Melting Pot i se opune conceptul de „castronul de salată” care sugerează că integrarea culturilor diferite de rezidenţi ai Statelor Unite se combină ca o salată în care fiecare membru contribuie cu propria nuanţă de culoare şi savoare. New York City poate fi considerat ca fiind un „Bol de Salată”. În Canada, acest concept este mai frecvent descris sub numele de „mozaic cultural”.
„Creuzetul de topire” este atrăgător ca model al integrării complete al unui stat monolit care tratează egal cetăţenii şi are aceleaşi aşteptări de la fiecare fiu al ei. Modelul „Bol de Salată” lasă libertatea comportamentului (legal), a convingerilor şi credinţelor, a valorilor şi culturii proprii fiecărui grup social.
În lumina celor prezentate mai sus am spune că Naţiunea este şi o reprezentare în mintea fiecărui cetăţean, că această imagine este în continuă evoluţie şi are chipul pe care îl dă fiecare dintre noi. Imaginile noastre despre ea nu trebuie să fie absolut identice ca produsele fabricate pe banda de producţie ci se poate garanta că va avea o multitudine (finită! cum ar zice Benedict Anderson) de forme, nuanţe şi culori. Sinergia organizaţională argumentează pe de altă parte că naţiunea ca realitate construită, imaginată social nu va exista fără oamenii care o generează subiectiv dar împreună, adesea cu efort şi sacrificii, deci sinergetic. Ea va emana din inimile oamenilor care nu se vor întâlni vreodată dar şi împreună cu oamenii cu care te întâlneşti mereu, indiferent din ce minoritate fac parte (culturală, etnică, de vârstă, de pregătire academică, de venituri ş.a.m.d.). Ca o materializare a principiului libertăţii acela care spune că libertatea mea se termină unde începe libertatea ta, Naţiunea este funciar finita dar, la fel de funciar, în veci Suverană. Cu siguranţă că naţiunile sunt sisteme şi aceste sisteme au sinergie. Foloseam la definirea fiziologică a sinergiei că aceasta este „asociaţie a mai multor organe sau ţesuturi pentru îndeplinirea aceleiaşi funcţii”. Tot aşa, utilizând modelul sinergetic al construcţiei perpetue a Naţiunii, toate grupurile sociale descrise pe oricare criterii, cum arătam puţin mai sus, de vârstă, gen bilogic, credinţă religioasă, etnie, nivel de instrucţie şi educaţie, nivel de venituri, etc. sunt ţesuturi şi organe care fac să funcţioneze marele sistem, mare organism care Naţiunea Română.
În epoca globalizării putem gândi mai departe, la nivel european sau chiar mai departe, la nivel mondial. Mustafa Kemal Atatürk citat de P. Wolfowitz ar fi zis: „Omenirea e un singur organism şi fiecare naţiune este o parte a acelui trup.” Suntem convinşi că din sănătatea fiecărui organ (naţiune) vom putea anticipa supravieţuirea întregii umanităţi.

Ulus, Sinerjetik İnşaat Edilen Bir Gerçeklık

3. Ulus, inşa edilmiş bir gerçeklik

İrlandalı bir tarihçi ve siyaset bilimci olan Benedict Anderson, ulus kavramının oluşumunu ve milliyetçiliğin kökenlerini inceledi. 1983 adlı kitabıyla tanınır: Hayal Edilmiş Topluluklar: Milliyetçiliğin Kökenine ve Yayılımına İlişkin Düşünceler.
Anderson için “ulus” fikri nispeten yenidir ve çeşitli sosyo-materyal güçlerin bir ürünüdür. Bu yazara göre, Milliyetçilik Endüstri Devrimi’nin başlamasıyla birlikte gelişti. Genelleştirilmiş okuryazarlık ve yerel dillerin, genel nüfusun belirli coğrafi ve sosyal alanlarda kullanılması nedeniyle, bunun mümkün olduğu gösterilmiştir. Ortak dil, ulusal takvimleri ve senkronize saatler tarafından ölçülen süreyi standartlaştırma olanağını yarattı. Yazılı dilin görünümü kitaplarda ve kitleler halinde dolaşan günlük basında yer aldı. Bunlara ilahi kanun ve kalıtsal monarşi ile yönetişim fikirlerini kaldırmak için hareketler eklendi.
Modern dönemde, fikir, ulus kavramı, Aydınlanma ve Devrimler ilahi güçlendirme hanedanlarının meşruiyetine meydan okuduğu ve yıktığı zaman doğdu. Herhangi bir evrensel dinin en sadık takipçileri bile kaçınılmaz olarak yaşayan dinlerin çoğulculuğuyla karşılaştığında bile ulus kavramı olgunluğa ulaştı. O zaman milletler özgür olmayı ve Tanrı’nın altında olsada, doğrudan dünyadaki aracılar aracılığıyla değil, doğrudan olmayı hayal ettiler. Bu başarının ve özgürlüğün ölçüsü, Egemen Devlet tarafından verilir.
Anderson, ulusların toplumsal olarak inşa edilmiş kavramlar olduğunu iddia eder. Anderson, ülkeyi “hayal edilen bir siyasi topluluk – ve hem içsel olarak sınırlı hem de egemen olarak hayal edilir” olarak görür. “Ulus” denilen zihinsel nesnenin kavramlar kategorisine girdiğini ve temsil biçimini aldığını söyleriz. Anderson, “ulus”un “hayal edildiğini” iddia ediyor, çünkü en küçük uluslarda bile, üyeleri vatandaşlarının çoğunu asla tanımayacak, onlarla hiç görüşmeyecek ve onlardan asla haberdar olmayacak. Başka bir deyişle, hiç kimse milletini (bütünüyle) görmeyecek, yalnızca üyelerini veya temsilcilerini tanıyacaktır. Ancak bu onların tüm ulusla olan birlik imajına hayat vermelerini engellemeyecektir. Topluluk üyeleri birbirlerini yüz yüze asla tanımayacak olsalar da, benzer çıkarları olabilir ve kendilerini aynı ulusun parçası olarak tanımlayabilirler. Üyeler her zaman zihinsel olarak ilgilerinin bir görüntüsünü uyandıracaklardır: bir kahramanın, bir yöneticinin veya koruyucu bir azizin görüntüsü. Genellikle bir millet kavramı, “hayal edilen topluluk” un Eurovision Yarışması veya Dünya Futbol Şampiyonası gibi büyük bir etkinliğe katılmasıyla – ulusun diğer üyeleri ile birlikte – akut algılanır. Anderson’a göre, uluslar, “büyük” olsalar bile – karşılaştırmalı olarak, açıkça – her zaman “sınırlılar” çünkü “sınırlı olsa da (birde, genellikle, esnek olsa da) bu sınırların ötesinde diğer uluslar var”. Milletler her zaman “egemen” olarak algılanır, çünkü başka hiçbir (ulusal) grubun temsilcisi olan hanedan monarşisi, kendileri üzerinde otorite gösteremez.
Hayalimizdeki topluluğumuzun tüm üyelerini hiçbir zaman görmememiz mümkün olsa bile, bir ulusun üyeleri arasındaki fonksiyonel bağlantı iletişim ile sağlanır; ve diğer ülke vatandaşlarıyla tanışıp yada tanışmasak bile “orada olduklarını” biliyoruz.
Son olarak, bir millet bir topluluktur, çünkü herhangi birinde bulunabilecek eşitsizliklerden ve (bazen) sömürüden bağımsız olarak millet her zaman derin ve eşitlikçi bir arkadaşlık olarak algılanır. Geçtiğimiz yüzyıllarda, milyonlarca insanın bu hayali topluluklar için savaşlarda isteyerek ölmesini mümkün kılan, bu kardeşliktir.

4. Sinerjik Yapı veya Erime Potasına Karşı Salata Kasesi

Sosyal psikolojiye sinerjistik yaklaşımı neden cesaretle dışlamıyoruz?
Üniter ulusal devletin çok etnik kökenine ilişkin tutumda, iki modelle karşılaşılmaktadır. Bunlardan biri 1780’de Amerika Birleşik Devletleri’nde ortaya çıkan bir fikir olan “Erime Potası” dır.
Erime Potası, homojen hale gelen, ortak bir kültürde farklılaşan farklı unsurlar olan ve daha homojen hale gelen, heterojen bir topluma uygulanabilir bir monokültürlülük metaforudur. Tarihsel olarak, göçmenlerin Amerika Birleşik Devletleri’ndeki kültürel entegrasyonunu tanımlamak için sıklıkla kullanılmaktadır. Bu ifade, farklı ulusal azınlıkların kültürel farklılıklarını, geleneklerini ve dilini benzersiz bir kültürel ve tutumsal profile dönüştürme eylemini ifade eder. Bu ifade, 1908 yılında İsrail Zangwill’in “The Melting Pot” oyununun galasından sonra genel kullanıma girdi. Erime Modeli, ABD sakinlerinin farklı kültürlerinin entegrasyonunun, her üyenin kendi rengine ve lezzetine katkıda bulunduğu bir salata olarak birleştirildiğini öne süren “salata kasesi” kavramına karşı çıkabilir. New York, bir “Salata Kasesi” olarak kabul edilebilir. Kanada’da, bu kavram en çok “kültürel mozaik” olarak tanımlanmaktadır.
“Eritme potası”, vatandaşlara eşit davranan ve her oğlundan aynı beklentilere sahip olan monolitik bir devletin bütünleşmesinin bir modeli olarak çekicidir. “Salata Kasesi” modeli, her bir sosyal grubun (yasal) davranış, görüş ve inanç, değer ve kültür özgürlüğünü bırakır.
Yukarıdakilerin ışığında, Milletin her vatandaşın aklında bir temsil olduğunu, bu görüntünün sürekli olarak geliştiğini ve her birimizin verdiği görüntüye sahip olduğunu söyleyebiliriz. Görüşlerimizin üretim hattında üretilen ürünlerle aynı olması gerekmez, ancak şekillerin, gölgelerin ve renklerin çok sayıda (sınırlı olan! Benedict Anderson’un dediği gibi) olacağını garanti edebiliriz. Öte yandan örgütsel sinerji, inşa edilmiş, sosyal olarak hayal edilen bir gerçeklik olarak ulusun, onu öznel, ancak birlikte, çoğu zaman çaba ve fedakarlık içinde, böylece sinerjistik olarak üreten insanlar olmadan var olmayacağını savunuyor. Asla azınlıklarına (kültürel, etnik, yaş, akademik eğitim, gelir, vb.) bağlı olmaksızın, asla karşılaşmayan insanların yüreklerinden, aynı zamanda her vakit tanıştığınız insanlarla da ortaya çıkar. Özgürlüğümün, özgürlüğünüzün başladığı yerde bittiğini söyleyen bir özgürlük ilkesinin bir uygulaması olarak, Ulus sınırlı bir ülkedir, ancak bir toprak sahibi olarak, sonsuza dek Egemen. Elbette uluslar sistemdir ve bu sistemler sinerjilere sahiptir. Bu sinerjinin fizyolojik tanımını “aynı işlevi gerçekleştirmek için birkaç organ veya dokuların bir birleşimi” olarak kullanmıştık. Aynı şekilde, Ulusun sürekli inşasının sinerjik modelini kullanarak, yukarıda belirtildiği gibi, herhangi bir kriterde açıklanan tüm sosyal gruplar, yaş, cinsiyet, dini inanç, etnik köken, eğitim ve öğretim düzeyi, gelir düzeyi, vb. bunlar, büyük sistemi, Romanya Milletinin çalıştığı büyük organizmayı yapan dokular ve organlardır.
Küreselleşme çağında, Avrupa düzeyinde veya hatta küresel düzeyde daha da fazla düşünebiliriz. P. Wolfowitz tarafından alıntılanan Mustafa Kemal Atatürk,: “İnsanlık tek bir organizmadır ve her millet bu vücudun bir parçasıdır” demişmiş.
Her organın (ulusun) sağlığından tüm insanlığın hayatta kalmasını öngörebileceğimize inanıyoruz.

El Açması Peynirli Börek

Malzemeler

İç Malzemesi

Üzeri için

Yapılışı

internet

Eli Böğründe Kebab

Malzemeler

Yapılışı

internet

Placintă cu brânză cu foi de casă

Ingrediente:

Umplutură:

Pentru uns

Mod de preparare

Kebab

Ingrediente:

Mod de preparare: