Toate articolele publicate în ediţia nr. 289 a revistei Hakses

Decembrie 2019

Mihai Eminescu şi Dobrogea multietnică

În urmă cu 170 de ani se năştea la Botoşani, cel care avea să rămână în conştiinţa românilor drept Luceafărul poeziei româneşti, prozatorul şi publicistul Mihai Eminescu. Cea mai importantă voce din literatura poetică română, Mihai Eminescu s-a impus şi în publicistică, fiind un fin observator al vieţii politice pe care a criticat-o de nenumărate ori în articolele sale şi pe care o considera „necoaptă”.
În articole publicate, Mihai Eminescu a abordat şi perioada istorică imediat următoare a Războiului de Independenţă, când Dobrogea a intrat în interiorul graniţelor româneşti, ca urmare a Tratatului de la Berlin semnat la 13 iulie 1878. A fost un examen important pentru clasa politică a acelor vremuri care se confunta pentru prima oară în interiorul graniţelor cu o minoritate etnică de religie islamică, puternic ataşată de Imperiul Otoman şi care constituia o majoritate în regiune. Despre acest moment, Mihai Eminescu scria: „Deci dacă pe de o parte noi ne supunem şi primim Dobrogea, pe de altă parte cestiunea cum s-o primim, adecă a modului luărei în posesiune, e mai grea decum s-ar pare la prima vedere, grea din cauza împrejurărilor, grea prin necesitatea de a fi consecuenţi cu declaraţiunea făcută la intrarea în luptă, grea în fine prin modul de-a armoniza o anexiune de teritoriu pe care de aproape 500 de ani am pierdut-o către turci cu întreaga noastră manieră de-a privi lucrurile, cu moralitatea noastră politică, cu sentimentul nostru de dreptate. [...] A face ce fac toţi, adecă a lua şi stăpîni cu baioneta, e lucru uşor; a păstra însă acest Orient în miniatură, cu tot amestecul său de popoară, a dovedi că sîntem destul de drepţi şi destul de cumpătareţi ca să ţinem în ecuilibru şi în bună pace elementele cele mai diverse este o artă, este adevărata politică pe lîngă care politica forţei brute e o jucărie.”
Autorităţile române au gândit atunci o strategie pentru teritoriul multietnic, cu populaţie musulmană, cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, printr-o perioadă de acomodare în care au fost adoptate măsuri administrative, pas cu pas, pentru a nu destabiliza situaţia. Legea pentru organizarea Dobrogei s-a dovedit a fi un succes deoarece măsurile adoptate atunci confirmă astăzi, după mai bine de 140 de ani, că regiunea este un model de convieţuire interetnică şi inter-religioasă.
Astăzi, etnicii turci din Dobrogea formează o comunitate istorică respectată, atât de majoritate cât şi de celelalte minorităţi naţionale, care şi-a conservat valorile identitare în interiorul statului român şi îmbogăţeşte an de an zestrea culturală a ţării.

Mesaj

Sevgili Vatandaş ve Soydaşlarımız, Değerli Romen Dostlarımız,

Dost ve müttefikimiz Romanya ile ilişkilerimizin bir kat daha güçlendiği yoğun çalışma ve etkinliklerle geçen bir yılı daha geride bırakmak üzereyiz. Bükreş Büyükelçiliğimiz öncülüğünde gerçekleşen bu çalışmaların bir sonucu olarak, Romanya ile ilişkilerimiz dış politikadan ekonomiye, kültürden, toplumsal ve insanlar arası ilişkilere, eğitim ve turizme kadar birçok alanda gelişmeye, derinleşmeye devam ediyor. Belediyelerle kurulan kardeş şehir ve eğitim kurumları arasındaki kardeş okul ilişkileri Romanya ile mevcut dostluk ilişkilerimize yeni boyutlar katmakta. Bu ilişkiler sayesinde her iki ülke insanları birbirlerini çok daha yakından tanımakta, Türkiye ile Romanya arasında yeni dostluk köprüleri kurulmaktadır.
Köklü tarihi bağlara sahip olduğumuz, NATO’da müttefikimiz ve Karadeniz’den komşumuz olan Romanya ile ilişkilerimizin hiç şüphesiz temel unsurlarının başında Romanya’nın sadık birer vatandaşı olarak bu ülkede barış, huzur ve Romen toplumu ve diğer azınlık topluluklarıyla mükemmel bir uyum içerisinde yaşayan siz değerli Türk ve Tatar soydaşlarımız gelmektedir. 1990’lı yılların başından itibaren Romanya’ya gelerek yerleşen, bugün artık sayıları 15 bini bulan vatandaşlarımız da artık bu ilişkilerimizin vazgeçilmez bir parçasıdır.
2020 yılı içerisinde de Romanya ile ikili ve çok taraflı ilişkilerimizin daha da güçlenmesi, her iki ülke arasında insani, kültürel, ekonomik ve diğer alanlardaki ilişkilerin artarak sürdürülmesi için Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu olarak bizler de Bükreş Büyükelçiliğimiz öncülüğünde çalışmalarımızı sürdüreceğiz. Bugüne kadar olduğu gibi bundan sonra da Romanya ile aramızda her zaman bir dostluk köprüsü olan siz Türk ve Tatar soydaşlarımız ve sevgili vatandaşlarımızla her vesileyle bir arada olmaya devam edeceğiz.
Dost ve müttefikimiz, stratejik ortağımız Romanya tarafından sizlere sağlanmakta olan hak ve özgürlükleri takdirle karşılıyor ve bunu her vesileyle dile getirerek vurguluyoruz. Sizlerin milli kimliklerinizi korumanızı sağlayan bu hak ve özgürlüklerden en geniş biçimde yararlanmanıza, kısır çekişmeleri bir yana bırakarak aranızda birlik ve beraberliği muhafaza ederek güçlendirmenize büyük önem veriyoruz. Kimliğinizi ve kültürünüzü koruyarak gelecek kuşaklara aktarabilmeniz ise ancak ortak çıkarlar doğrultusunda bir araya gelerek birlik ve beraberliğinizi korumakla mümkün olabilecektir. Unutulmamalıdır ki birlikten kuvvet doğar.
Bu duygu ve düşüncelerle Romanya’da yaşayan Türk ve Tatar soydaşlarımızın ve Romen dostlarımızın yeni yıllarını en içten dileklerle kutluyor, hepinize sevdiklerinizle birlikte sağlıklı, başarılı ve huzurlu bir yıl diliyoruz.

Yazı kurulu

Mesajul Consulatului General al Republicii Turcia cu prilejul Anului Nou

Dragi concetăţeni şi coetnici, distinşi prieteni români,

Am ajuns la sfârşitul încă unui an plin de activităţi şi acţiuni care au dus la întărirea şi mai mult a relaţiilor noastre cu ţara prietenă şi aliată România. Ca rezultat al acestor activităţi coordonate de Ambasada noastră la Bucureşti, relaţiile noastre din domeniile politicii externe, economiei, culturii, relaţiilor sociale şi personale, educaţiei şi turismului continuă să se dezvolte şi să se adâncească. Relaţiile de înfrăţire dintre autorităţile locale şi dintre instituţiile de învăţământ din ţările noastre adaugă noi valenţe relaţiilor noastre de prietenie. Datorită acestor relaţii popoarele noastre au ajuns să se cunoască mai bine, au fost create noi punţi de prietenie între Turcia şi România.
Dumneavoastră, coetnicii noştri turci şi tătari, cetăţeni loiali ai României, trăind în pace şi perfectă armonie în societatea românească împreună cu celalalte minorităţi etnice, reprezentaţi negreşit elementul de baza al relaţiilor noastre cu România, aliatul nostru din cadrul NATO şi vecinul nostru la Marea Neagră, o ţară cu care avem legături istorice. Cei peste 15.000 de cetăţeni turci stabiliţi în România după 1990 sunt şi ei un element important în cadrul relaţiilor noastre de prietenie.
În anul 2020 Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa sub îndrumarea Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti îşi va continua activităţile menite să continue şi să dezvolte relaţiile bilaterale şi multilaterale interumane, culturale, economice şi din celelalte domenii dintre Turcia şi România. La fel ca şi până acum, vom continua să ne aflăm cu fiecare prilej alături de dumneavoastră, coetnicii noştri turci şi tătari, acest pod de prietenie între ţările noastre, precum şi alături de dragii noştri concetăţeni.
Am apreciat întotdeauna şi am subliniat cu fiecare ocazie aprecierea noastră privind drepturile şi libertăţile pe care ţara prietenă şi aliată, partenerul nostru strategic, România, vi le acordă. Este important ca dumneavoastră să vă exercitaţi aceste drepturi şi libertăţi păstrându-vă identitatea naţională, lăsând deoparte neînţelegerile, în deplină unitate şi armonie. Doar în unitate şi armonie, acţionând în interes comun, veţi putea transmite generaţiilor următoare moştenirea identitară şi culturală. Să nu uităm că puterea se naşte din unitate.
Cu aceste gânduri şi sentimente îi felicităm pe coetnicii noştri turci şi tătari din România şi pe prietenii noştri români cu ocazia noului an şi le dorim tuturor sănătate, succes şi armonie

Redacţia

Liderii UDTR au depus coroane de flori de Ziua Naţională a României

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la Constanţa printr-o serie de manifestări militare şi religioase menite să marcheze momentul istoric de la 1 Decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu România. Manifestările au fost organizate de Primăria Constanţa, Instituţia Prefectului -Judeţul Constanţa şi Comandamentul Flotei. Sărbătorită la 1 Decembrie din 1990, Ziua Naţională este un prilej de sărbătoare şi de cinstire a eroilor care şi-au jertfit viaţa pe câmpul de luptă pentru ca urmaşii lor să trăiască într-o ţară liberă şi independentă. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Horia Ţuţuianu a declarat cu prilejul zilei de 1 Decembrie:”Avem o istorie zbuciumată, însă strămoşii noştri s-au luptat pentru un ţel precis: o ţară unită, un stat independent! Acum trăim clipe istorice, 101 ani de la Marea Unire a tuturor principatelor române. Am fost, suntem şi vom fi un popor care nu şi-a uitat niciodată eroii şi a cinstit memoria acestora. Ziua Naţională a României este ziua în care în orice colţ al ţării ne-am afla trebuie să promitem că nu vom uita de unde venim, jertfa înaintaşilor şi, mai presus de orice, faptul că trebuie să ne păstrăm ţara unită şi independentă, cum am primit-o la rândul nostru. Suntem obligaţi să lăsăm moştenire o Românie liberă şi dârză.”
Manifestările ocazionate de Ziua Naţională a României au debutat la Constanţa cu un ceremonial militar de depunere de coroane de flori la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial aflat în Cimitirul Central. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal şi secretarul general, prof. Ervin Ibraim. Liderii UDTR au depus o coroană de flori şi au păstrat un moment de reculegere la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial.
La activităţile militare şi religioase desfăşurate la Constanţa au participat peste 150 de marinari militari, alături de aproximativ 400 de militari de la diferite arme. De asemenea, constănţenii au putut admira o paradă militară şi o expoziţie de tehnică militară amplasată în Parcul Tineretului din zona Casei de Cultură.
La evenimentele organizate cu prilejul Zilei Naţionale au luat parte:prefectul judeţului Constanţa, Dumitru Dan Jeacă, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu şi primarul Decebal Făgădău.

1 Decembrie Ziua României

Dacă pământul ei este frământat cu sânge, iar preţul este plătit cu viaţa străbunilor, numele ei este acum PATRIA.

Ziua României este cea mai mare sărbătoare naţională pe care o sărbătorim ca naţiune, cu entuziasm, mândrie şi onoare pe data de 1 Decembrie. În fiecare an, pe 1 Decembrie, se organizează ceremonii, concerte, parade militare, depuneri de coroane, focuri de artificii şi diverse activităţi artistice şi culturale în toate părţile ţării noastre şi în ţările prietene. Ziua Naţională a României este o zi foarte importantă şi valoroasă pentru naţiunea română pentru că această zi marchează un eveniment istoric foarte important: unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918. Naţiunea română păstrează această zi ca una dintre cele mai importante pagini ale istoriei şi unităţii naţionale româneşti. Odată realizată unirea, cetăţenii noştri au obţinut noi valori universale, drepturi fundamentale ale omului, care exista în esenţa administraţiei României. Aceasta include concepte precum suveranitatea, independenţa, libertatea şi egalitatea, concepte cărora naţiunea română le acordă importanţă. Desigur obţinerea unirii nu a fost uşoară. Lupta dusă de martirii şi veteranii noştri, aici referindu-ne şi la străbunii noştri turci, a câştigat pentru noi toţi o viaţă independentă, liberă şi sigură. Din acest motiv, trebuie să înţelegem pe deplin sensul şi importanţa darului lăsat de strămoşii noştri şi anume acela de a ne îndeplini datoria de a ne proteja valorile istorice. În acest ceas, la cea mai mare sărbătoare a naţiunii româneşti, găndurile şi recunoştinţa noastră se îndreaptă spre toţi acei ce ne-au dăruit această lume minunată, bazată pe valori şi calităţi morale, cu principii noi şi solide. Îi dorim ţării noastre să continue să meargă fără ezitare pe calea civilizaţiei cu principii care garantează siguranţa şi fericirea. Să fie în continuare un stat democratic, în care să se respecte fiecare idee, cu condiţia să fie sinceră şi legitimă. Nu este suficient să ne cunoaştem istoria şi cultura, este necesar să le spunem copiilor despre strămoşii lor, nu este suficient să iubim, este necesar să ne încredinţăm copiii patriei, ţării noastre, nu este suficient să trăim, trebuie să trăim fericirea, libertatea, împărtăşirea.
Tocmai de aceea, an de an, membrii comunităţii turce, reprezentată în special de membrii UDTR, participă la toate aceste ceremonii naţionale. Copii şi tinerii, membrii ansamblurilor noastre sunt parte a acestor sărbători adăugându-le un sens tradiţional, cu un dans popular Zeybek sau altele cu acorduri de davul şi zurna. Astfel, urmându-ne exemplul, poate într-o zi la această sărbătoare naţională se vor înlocui paradele militare cu festivaluri de muzică, joc şi voie bună. Conflictele politice vor fi schimbate cu competiţii şi întreceri pentru asigurarea binelui comun. Să curgă binele şi voia bună în toate colţurile ei. Toate acestea le dorim ţării noastre de ziua ei. La mulţi ani, ţara mea scumpă! La mulţi ani, România!

18 Decembrie, Ziua Minorităţilor Naţionale

Stimaţi concetăţeni, dragi bunici, părinţi şi copii strălucitori, care adaugaţi astăzi un nou sens vieţilor noastre. Voi începe prin a vă mulţumi tuturor pentru frumoasele amintiri pe care ni le-aţi dăruit în toţi aceşti ani. Voi sunteţi motivul pentru care zâmbim şi ne bucurăm de câte ori ne revedem. Pasiunea noastră nu se va diminua tocmai datorită iubirii voastre care straluceşte parcă mai puternic în această zi specială, Ziua Minorităţilor Naţionale, adoptată de ţara noastră în decembrie 1998.
Toate aceste ceremonii în care amintim sau reamintim valorile trecute, evidenţiem şi felicităm valoarea şi talentul pe care îl avem în prezent, se adresează persoanelor deschise spre diversitate culturală, care doresc să se îmbogăţească prin cunoaşterea tradiţiilor diverselor culturi şi ne fac să înţelegem mai bine importanţa valorilor pe care toate aceste persoane le încredinţează copiilor şi tinerilor noştri. Tocmai de aceea, pentru a le transmite generaţiilor, invităm cât mai mulţi copii şi tineri, pentru a fi conştienţi de valorile noastre şi pentru a trăi aceste momente festive care le întăreşte personalitatea şi caracterul. Totodată grupurile de copii şi tineri invitaţi din diferite etnii au ocazia să lege prietenii şi să-şi împărtăşescă proiecte, idei şi gânduri.
Uniunea Democrată Turcă din România organizează an de an, pe data de 18 decembrie, manifestări cultural-educative dedicate Zilei Minorităţilor ce se desfăşoară sub formă de lansări de carte, omagieri ale personalităţilor marcante ale minorităţii turce, spectacole omagiale, concursuri tematice, seminarii, simpozioane, mese rotunde, expoziţii de artă tradiţională, spectacole folclorice şi artistice. Motivaţi, de fiecare dată, de o deosebită mândrie, ne sărbătorim strămoşii, conaţionalii valoroşi şi realizările lor. Ziua Minorităţilor Naţionale este o zi a tuturor etnicilor din România, plină de bucurie, o sărbătoare specială ce are ca indicator întărirea unităţii noastre, cooperarea şi solidaritatea pe care o celebrăm la nivel naţional şi unde toată lumea este binevenită. Tocmai acestă valorificare a relaţiilor sociale este motivul pentru care trebuie să participăm, să trăim aceste zile în care ne promovăm şi ne expunem valorile şi tradiţiile etnice. Această zi este pentru noi ca un fluture din briliant cu aripi transparente care ne face inima să cânte. În inimile tuturor creşte o dorinţă. Aceea de a trăi într-un viitor cu lume civilizată şi fericită, în care limba şi rasa să fie doar un motiv în plus ca totul în jur să strălucească, iar oamenii să aibă inimile pline de dragoste.
Într-o atmosferă de sărbătoare, Ziua Minorităţilor Naţionale, ziua tradiţiilor etnice a fost celebrată acest an de UDTR, prin comisia de cultură, pe parcursul a două zile. În prima zi, 18 decembrie, începând cu ora 13.00, la sediul central, preşedinta comisiei de cultură, doamna Serin Turkoğlu, a prezentat invitaţilor un documentar, ca o reamintire, a tuturor celor elogiaţi şi evidenţiaţi pe tot parcursul acestor 20 de ani.
Ca o celebrare a multiculturalităţii, ca resursă principală în dezvoltarea durabilă a societăţii noastre, în data de 20 decembrie 2019, în sala de festivităţi a Centrului de Educaţie şi Cultură UDTR din Constanţa, începând cu ora 16.00, a avut loc simpozionul cu tema „Promovarea dialogului intercultural prin educaţie şi cultură”. Mai mulţi tineri, membri ai comisiei de tineret au susţinut diferite lucrări în care au fost prezentate similitudini şi diferenţe între obiceiurile şi tradiţiile comunităţilor etnice. Au fost şi lucrări în care au fost prezentate o serie de personalităţi din segmetul socio-politic al judeţului Constanţa. De la ora 18.00, această zi a continuat cu un spectacol tradiţional oferit de tinerii ansamblului Delikanlılar. Toţi participanţii, prin domnul preşedinte Osman Fedbi, au primit diplome şi premii simbolice de recunoştinţă, realizate chiar de tineri în atelierele de creaţie. Pe tot parcursul acestei zile au fost expuse obiecte de artizanat, ţesături, broderii, tapiserii, tablouri, costume tradiţionale, reviste şi alte astfel de materiale ce ne identifică şi ne caracterizează. Aşa cum era de aşteptat ca la orice sărbătoare, ce are ca scop principal reînvierea tradiţionalului, acest eveniment s-a încheiat cu o masă tradiţională pregătită de membrii comisiei de cultură UDTR şi oferită tuturor pentru împlinirea bucuriei noastre şi pentru sporirea fericirii tuturor.

Întrevedere a liderilor UDTR cu noul ambasador al SUA

Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, secretarul general, prof. Ervin Ibraim împreună cu deputatul Iusein Ibram au participat la întrevederea cu noul ambasador al Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman, găzduită de Muftiatul Cultului Musulman din România în data de 7 ianuarie. La întrevedere au mai participat: muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf şi reprezentanţii Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, preşedintele Gelil Eserghep şi secretarul general, Dincer Geafer.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Muftiatul Cultului Musulman din România, „aceasta a fost prima vizită întreprinsă de noul diplomat american în Dobrogea, cu scopul de a cunoaşte comunitatea musulmană şi liderii ei. În cadrul întrevederii, ambasadorul american a apreciat statutul pe care îl au cele două comunităţi istorice turcă şi tătară din România şi a dat asigurări că relaţiile consacrate şi consolidate în ultimii 20 de ani cu poporul american, prin Ambadasa SUA de la Bucureşti vor continua. De asemenea, diplomatul american care are rădăcini în România a reiterat în cadrul discuţiilor respectul profund faţă de comunitatea musulmană din România, la rândul ei cu rădăcini istorice pe aceste meleaguri, manifestându-şi interesul dezvoltării şi derulării unor proiecte comune în viitor.”

În cadrul întâlnirii cu ambasadorul american, Adrian Zuckerman, liderii UDTR au subliniat faptul că etnicii turci din Dobrogea formează o comunitate istorică veche care beneficiază de sprijinul Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului în realizarea activităţilor de păstrare şi promovare a valorilor identitare.
Conform aceluiaşi comunicat de presă transmis de Muftiatul Cultului Musulman din România, „în vizita sa la Constanţa, ambasadorul Adrian Zuckerman a fost însoţit de adjunctul şefului misiunii diplomatice, Abigail Rupp, o bună prietenă a comunităţii musulmane din Dobrogea.”

Bilanţ 2019

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat ultima şedinţă din acest an a Comitetului Director şi a Consiliului Naţional, în data de 14 decembrie la Constanţa. Şedinţa a fost condusă de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, alături de un prezidiu format din:Iusein Gemal-prim-vicepreşedinte, Ibraim Ervin-secretar general, Iusein Ibram-deputat şi Husein Cadir-preşedinte, Organizaţia judeţeană UDTR Constanţa. În cadrul şedinţei a fost prezentat bilanţul activităţii UDTR din acest an.
În debutul şedinţei, preşedintele UDTR, Fedbi Osman, a prezentat raportul Consiliului de conducere şi raportul fiecărei comisii de specialitate. În cadrul raportului Consiliului de conducere a fost evidenţiată activitatea comisiilor de cultură, învăţământ, tineret şi a celei de femei care au organizat acţiuni de amploare, cu impact în rândul comunităţii turce. A fost remarcată şi activitatea filialelor Bucureşti, Galaţi, Cobadin, Cumpăna, Hârşova şi Techirghiol care au organizat activităţi de promovare a valorilor identitare aparţinând etnicilor turci, dar au fost criticate şi filialele care nu au organizat acţiunile pe care şi le-au propus la început de an. Preşedintele UDTR a mai evidenţiat şi activitatea susţinută de promovare a imaginii etnicilor turci din România, a colectivului redacţional al revistei „Hakses”. Totodată, preşedintele UDTR a remarcat activitatea deputatului Iusein Ibram în Parlamentul României şi pe cea a subprefectului judeţului Constanţa, Şenol Ali dedicată cetăţenilor judeţului Constanţa.
Raportul Consiliului de conducere precum şi rapoartele comisiilor de specialitate pe anul 2019 au fost supuse votului şi aprobate de participanţii la eveniment.
La finalul şedinţei, preşedintele Fedbi Osman şi deputatul Iusein Ibram le-au mulţumit tuturor celor care au contribuit la organizarea şi realizarea acţiunilor de promovare a valorilor identitare în anul 2019 şi le-au dorit un An Nou 2020 mai bun, cu unitate şi înţelegere dar şi cu realizări în plan personal şi profesional pentru toţi membrii comunităţii turce.
Au mai fost prezenţi la eveniment, subprefectul judeţului Constanţa, Şenol Ali şi secretarul general adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Levent Accoium.

Yıl sonu toplantısı

Romanya Türk Demokrat Birliği bu yılın son toplantısını 14 Aralık’ta Köstence Yönetim Kurulu ve Ulusal Konsey’de düzenledi. Toplantıya RDTB Başkanı Fedbi Osman başkanlık etti. Iusein Gemal-ilk başkan yardımcısı, Ibraim Ervin genel sekreteri, Iusein Ibram-milletvekili ve Husein Cadir-, UDTR Constanta İlçe Teşkilatı başkanı eşlik etti. Toplantıda, bu yıl RDTB faaliyetinin dengesi sunuldu.
Toplantının başında, RDTB başkanı Fedbi Osman, Yönetim Kurulu raporunu ve her ihtisas komisyonunun raporunu sundu. Yönetim Kurulu raporunda, kültür, eğitim, kadın, gençlik komitelerinin ve Türk toplumu arasında etkisi olan büyük eylemler oluşturduğunu vurgulanmıştır.
Bükreş, Galaţi, Cobadin, Cumpăna, Hârşova ve Techirghiol şubelerinin Türk etnik kökenlerinin kimlik değerlerini artırmak için faaliyetler düzenleyen faaliyetleri de kaydedildi, ancak başlangıçta önerdikleri eylemleri organize etmeyen iştirakler eleştirildi.
RDTB başkanı, “Hakses” dergisinin editör ekibinin Romanya’daki Türk etnik gruplarının imajını destekleme faaliyetini de vurguladı. Aynı zamanda, RDTB başkanı, Romanya Parlamentosu’nda görevli olan Iusein Ibram ve Köstence ilçesi vali yrdımcısı Şenol Ali’nin tüm topluma adanmış faaliyetlerini kaydetti.
Yönetim Kurulu raporu ile ihtisas komisyonlarının 2019 yılı raporları oylamaya sunulmuş ve etkinlikte katılımcılar tarafından onaylanmıştır.
Toplantının sonunda Genel Başkanı Fedbi Osman ve Milletvekili İusein Ibram, Türk etnik kökenlerinin kimlik değerlerini tanıtmak için sonlarına yaklaşan yılda örgütlenme ve yürütmeye katkıda bulunan herkese teşekkür etti. Etkinlikte ayrıca Köstence ilçesi vali yardımcısı Şenol Ali ve İşletme Ticaret ve Girişimcilik Çevre Bakanlığı’ndan sekreter yardımcısı Levent Accoium bulundu.

Drepturile femeii în dezbaterea membrelor UDTR

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o masă rotundă cu tema Drepturile femeii în data de 7 decembrie la Constanţa. Evenimentul a fost organizat de comisia de femei a UDTR cu scopul de a marca împlinirea a 85 de ani de când femeile şi-au câştigat dreptul la vot în Republica Turcia.
Potrivit declaraţiei preşedintei comisiei de femei a UDTR, Filiz Ismail, „câştigarea dreptului femeii la vot, la 5 decembrie 1934, a deschis procesul de modernizare şi occidentalizare a Republicii Turcia şi a oferit femeilor oportunităţi de a accede la educaţie şi implicit, de a participa la viaţa socială.”
La masa rotundă au participat membre ale filialelor UDTR din judeţele: Constanţa, Tulcea şi Galaţi care au discutat despre drepturile femeii în Republica Turcia şi în ţările Uniunii Europene. Evenimentul a fost coordonat de preşedinta comisiei de femei, Filiz Ismail şi de vicepreşedinta comisiei, Durie Accoium.

anonim

Final de activitate la Constanţa pentru Consulul General al Turciei

Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan, şi-a încheiat activitatea la Constanţa şi a părăsit România în data de 15 decembrie. Înainte de întoarcerea în ţară, consulul general al Republicii Turcia, Sulhi Turan, le- a transmis un mesaj etnicilor turci în care a afirmat: „distinşi membri ai comunităţii turce din Constanţa şi din celelalte judeţe şi localităţi din zona noastră de responsabilitate, mi-am încheiat activitatea ca şi consul general al Republicii Turcia la Constanţa. În cursul acestei săptămâni mă voi întoarce în Turcia. Vă mulţumesc pentru atenţia şi sprijinul de care ne-am bucurat atât eu cât şi Consulatul General. Am avut plăcerea de a participa la activităţi alături de dumneavoastră şi să vă împărtăşesc sentimentele. Atât eu cât şi soţia mea ne vom aminti mereu de dumneavoastră cu dragoste şi căldură. Sperăm că şi dumneavoastră vă veţi aminti de noi în acelaşi fel. Vă salut cu drag şi stimă.”
Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa şi-a început mandatul în România în septembrie 2018, când l-a înlocuit pe consulul general Mustafa Uygar Sertel. Sulhi Turan a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia mai bine de 30 de ani şi şi-a desfăşurat activitatea în ţări precum: Nigeria, Japonia, Pakistan, Elveţia sau Estonia. A părăsit România în data de 15 decembrie 2019, înainte de încheierea mandatului său diplomatic.
Pe parcursul activităţii sale diplomatice desfăşurate la Constanţa, consulul general Sulhi Turan a răspuns invitaţiei liderului UDTR, Fedbi Osman şi a participat la o serie de acţiuni de promovare a valorilor identitare aparţinând etnicilor turci organizate de Uniunea Democrată Turcă din România. Atât el, cât şi soţia sa, au frecventat cursurile de limba română desfăşurate în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă şi predate de lector universitar dr. Veronica Nedelcu de la Facultatea de Litere a UOC.

Deputatul Iusein Ibram prezent la sărbătoarea Hanuca

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a marcat Hanuca, Sărbătoarea Luminilor, la Templul Coral din Bucureşti în prezenţa unor oaspeţi de seamă, în data de 22 decembrie. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, a primului-ministru, Ludovic Orban şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Invitaţi de onoare au fost şi deputaţii din cadrul grupului parlamentar aparţinând minorităţilor naţionale, liderul grupului, Varujan Pambuccian şi deputaţii Iusein Ibram şi Ovidiu Ganţ.
În mesajul său, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, a subliniat faptul că, Hanuca este o sărbătoare a luminii şi, implicit, a bucuriei. „Unde este lumină, este şi bucurie, în timp ce întunericul ne întristează şi ne aduce o stare de insatisfacţie. Noi, evreii din România, trăim sub semnul luminii, fiind beneficiarii transformărilor realizate în România democratică, pluralistă, de după decembrie 1989. De aceea, aducem şi de această dată prinosul nostru de recunoştinţă pentru cei care au luptat şi şi-au sacrificat propria viaţă pentru a readuce România în lumea democraţiei, cu înalt grad de civilizaţie. Folosim prilejul bucuriei sărbătorii de Hanuca pentru a vă invita să vă dedicaţi şi în continuare vieţii comunitare a evreilor în România, păstrându-ne religia mozaică, învăţăturile Torei şi ale Talmudului, pentru a progresa în continuare în tot ceea ce înseamnă cultură şi civilizaţie”, a afirmat dr. Aurel Vainer în mesajul său.
Prezent la eveniment, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis i-a asigurat pe membrii comunităţii evreieşti de respectul şi aprecierea cetăţenilor României, ţară la a cărei libertate, democraţie şi prosperitate au contribuit timp de mai multe generaţii. Preşedintele României a declarat: „ vă încredinţez că în acest al doilea mandat de Preşedinte al României voi îndemna la cunoaşterea şi asumarea istoriei de către întreaga societate românească, voi sprijini măsurile de educare a noilor generaţii în spiritul toleranţei şi voi condamna orice manifestare de rasism, xenofobie sau antisemitism. Luminile menorei sunt simbolul rededicării şi inaugurării Templului, dar în ele eu văd şi lumina dialogului între culturi, între etnii şi generaţii, expresia neîntreruptă a fraternităţii şi a iubirii pentru aproapele nostru.
Martori la aprinderea primei lumini de Hanuca, vă invit să cultivăm aceste valori, care dau trăinicie bunei noastre convieţuiri şi pe care ne aşezăm viitorul!”
Hanuca marchează an de an victoria Maccabeilor asupra monarhiei seleucude din Siria, momentul victoriei iudaismului asupra păgânismului.
La evenimentul organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România cu prilejul „Sărbătorii Luminii”, Hanuca au participat numeroşi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti printre aceştia numărându-se: ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, ambasadorul Republicii Turcia, Füsün Aramaz şi ambasadorul Israelului, David Saranga.

Concurs şcolar dedicat poeţilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat cea de a V-a ediţie a concursului de recitare pentru elevi, „Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus Emre” în data de 23 ianuarie, în sala „Remus Opreanu” a Consiliului Judeţean Constanţa. Concursul a fost organizat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi a reunit un număr de peste 30 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial care studiază limba maternă turcă în şcolile din judeţul Constanţa.
Evenimentul a fost deschis de elevul Mustafa Fucigi de la Colegiul Naţional „M. Eminescu”, care a recitat versuri din opera poeţilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre în limbile română şi turcă. Manifestarea a continuat cu expozeul susţinut de prof. univ. dr. Marina Cap-Bun de la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” Constanţa, intitulat „Eminescu despre interculturalitatea din Dobrogea”.
După intervenţia prof. univ. dr. Marina Cap-Bun, preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, prezentatoarea evenimentului a dat startul concursului de recitare şi i-a invitat în scenă pe elevii înscrişi în competiţie. În concurs au intrat elevi din ciclul primar şi gimnazial de la instituţiile de învăţământ din Constanţa, Medgidia, Cumpăna, Valu lui Traian şi Moşneni.
În urma jurizării concursului, clasamentul a fost următorul: Selim Zeynep – Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, premiul I, Menali Akan – Şcoala Gimnazială „Mihail Koiciu”, premiul II, Gelil Anelisse – Şcoala Gimnazială Valu lui Traian, premiul III. Juriul a acordat la aceeaşi secţiune, învăţământ primar, două menţiuni elevilor, Amet Ebru Ece – Şcoala Gimnazială Valu lui Traian şi Memet Sevilen – Colegiul Naţional „K. Atatürk”. La secţiunea învăţământ gimnazial s-au acordat următoarele premii: Cadir Emirhan – Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, premiul I, Musledin Melek – Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, premiul II, Ali Dalya Isabela – Şcoala Gimnazială nr. 11 „Dr. C-tin Angelescu”, premiul III, Yildirim Busra şi Cherim Nur menţiune. Juriul concursului a fost format din: prof. univ. dr. Marina Cap-Bun, conf. univ. dr. Veronica Nedelcu de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa şi inspector şcolar, prof. Icbal Anefi - ISJ Constanţa.
La finalul competiţiei, concurenţii şi profesorii lor au urmărit un scurt program artistic susţinut de ansamblul folcloric Delikanlilar al UDTR.
Evenimentul a fost organizat de comisia de cultură a UDTR şi a fost coordonat de preşedinta şi vicepreşedinta comisiei, Serin Türkoğlu respectiv Melek Osman. Concursul s-a desfăşurat în prezenţa subprefectului Judeţului Constanţa, Şenol Ali şi a secretarului general al UDTR, prof. Ervin Ibraim.

Ziua Culturii Naţionale

De cinci ani, Uniunea Democrată Turcă din România a organizat de Ziua Culturii Naţionale, activitatea „Sub Bolta Geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus Emre. În toţi aceşti ani, au fost prezentaţi poeţii, au fost celebraţi prin ode, cântece şi dansuri tradiţionale de artiştii invitaţi pe scena evenimentului. A devenit evident faptul că tema activităţii este legată de evidenţierea operei a doi poeţi foarte populari, care ocupă un loc fruntaş în istoria poeziei româneşti, pe de o parte şi în ce a istoriei turceşti, pe de altă parte. Nu este o competiţie a celor doi titani ai literaturii ci este, mai degrabă, o elogiere a acestora. Scriu acest lucru pentru a înţelege toată lumea că la această întâlnire de poezie într-un oraş din România, maestrul poet al poeziei româneşti şi poetul divin al poeziei turceşti sunt doar două exemple a ceea ce este valoros în literatura noastră etnică. Noi reprezentăm, în acelaşi timp, cele două culturi, română şi turcă. Am crescut învăţând tot ce este românesc şi ne împlinim prin tot ce este turcesc. Este un privilegiu care ne poate face mai buni, mai umani.
Yunus este un poet urban care a avut o educaţie bună.
Când vine vorba de Yunus Emre, putem deduce din poeziile sale, pe care încercăm să le introducem în programele noastre, „călătorind” prin detaliile vieţii sale, că a locuit şi a fost educat în oraş într-o comunitate turcomană. Yunus menţionează adesea relaţiile şi activităţile economice ale unui oraş. Magazinul, capitalul, profitul, pierderea, cumpărarea, vânzarea sunt printre cuvintele pe care Yunus le foloseşte cel mai mult. Scenele de muncă şi de viaţă, care apar în poezia lui Yunus, nu sunt tipare de văzut în aşezările mici.
Yunus este unul dintre cei mai mari poeţi ai literaturii turce. El a influenţat mulţi poeţi care au venit după el. Turca pe care o foloseşte, simplitatea din poezia lui dovedesc cât de mare este ca poet.
Pentru a înţelege cu adevărat viaţa şi arta lui Yunus Emre, este necesar să cunoaştem mediul istoric şi cultural, atmosfera socială, politică şi religioasă din epoca sa. În acest sens vedem că această perioadă istorică, secolul al XV-lea, este destul de tulbure. Pe scurt, în acest secol, oamenii sunt înconjuraţi de probleme sociale, invazii şi revolte. Într-o astfel de atmosferă socială, tekk-urile au fost sursa speranţei şi a liniştii care au fost transpuse oamenilor prin dervişi. Yunus Emre, cea mai puternică personalitate a literaturii dervişe oferă primele exemple de contemplare a cerului şi pământului, a durerii şi iubirii. El este faţă în faţa cu Allah, fără intermediar. Nu cerşeşte. Acţionează cu tenacitatea specifică umanităţii.

Sub bolta geniilor „Mihai Eminescu şi Yunus Emre”

Şi anul acesta invitată de onoare a evenimentului „Sub bolta geniilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre” a fost doamna Marina Cap-Bun, Profesor Universitar Doctor, Facultatea de Litere Universitatea „Ovidius”.
În 2019, în conferinţa sa „Imperiul Otoman în perspectiva poetului Mihai Eminescu”, ne-a vorbit despre Scrisoarea III, privită dintr-un unghi de interpretare cu totul nou, arătând că, dincolo de episodul înfruntării dintre Mircea cel Bătrân şi Sultanul Baiazid, Eminescu versifică istoria mitologică a imperiului, izvorât din nuntirea cosmică dintre strămoşul întemeietor şi luna-fecioară. Din inima sultanului, care visează să cucerească lumea, creşte organic un măreţ imperiu a cărui umbră se întinde peste pământuri şi ape şi expansiunea acestuia nu e oprită decât de „zidul” de netrecut prin care Valahia îşi apără „râurile şi ramurile”. Pentru a omagia vitejia şi tenacitatea oştirii române, Eminescu are grijă să detalieze măreţia adversarului de temut cu care aceasta se confruntă.
În 2020, conferinţa sa a abordat publicistica lui Eminescu. Pornind de la un articol din 4 august 1878, care dezbătea problema, spinoasă în acel moment, a administraţiei Dobrogei, conferinţa a punctat viziunea interculturală a gazetarului Eminescu, deseori acuzat pe nedrept de naţionalism şi xenofobie. Plecând de la ipoteza că „noi românii în special am fost toţi timpii un model de toleranţă religioasă”, Eminescu îşi expune viziunea asupra felului în care trebuie să se facă integrarea noului terioriu românesc în patria mamă: „românii, ocupând noua provincie, să nu procedeze în mod barbar, apucând şi stârpind rădăcina existenţei economice a populaţiunii [...] a deposeda turci, tătari, români şi bulgari pentru a parcela pământul lor, câştigat cu sudori şi cu sânge, la colonişti, ar însemna a-şi atrage de la început ura populaţiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice din Dobrogea ne trebuiesc tocmai pentru că nu sunt slave. Ele trebuiesc cruţate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o mai bună stare, sub o mai bună administraţie.”
A arătat, totodată, că Eminescu îşi dorea pentru Dobrogea un bun administrator, cu o viziune politică interetnică sănătoasă: „Ar trebui trimis un om cu foarte întinse cunoştinţe administrative, financiare şi economice, înzestrat cu puteri discreţionare, care să unifice încet-încet ţara cu patria mamă.” Propria sa sensibilitatea interculturală îl făcea pe poet să încheie articolul în notă polemică: „Cel din urmă hamal turc ori tătar e un om mai preţios şi mai folositor decât tot comitetul de redacţie al Românului bunăoară, nemaivorbind de alte ziare liberale”.
Ambele conferinţe au fost extrem de interesante şi au demontat o serie de sereotipuri care domină receptarea lui Eminescu în circuritul didactic şi nu numai.
De altfel, doamna profesoară Marina Cap-Bun a conferenţiat şi la Ankara Universitesi pe teme legate de relaţiile interculturale româno-turce, mai întâi în 2018, când a ţinut un curs dedicat studenţilor programului de studii româneşti, intitulat „The Intercultural Challenge – Romanian cultural representations of Turkish Identity” şi apoi în 2019, cu prilejul Zilei culturii române, organizate împreună cu Ambasada României, unde a susţinut conferinţa „The Turkish Otherness in Romanian cultural representations” (22 martie 2019).

Bükreş’te Türkiye Avrupa Günü etkinliği

Türkiye’nin Bükreş Büyükelçiliği, Bükreş’te yaşayan Türkiye, Romanya ve diğer ülkelerin öğrencileri için kültürel bir etkinlik düzenledi.
Bükreş’te yaşayan yaklaşık 100 civarında yabancı öğrencinin biraraya gelerek kaynastığı etkinlikte öğrenciler Türk kültürünü ve geleneklerini de yakından tanıma fırsatı buldular.
Uluslararası Maarif Okulu’nda gerçekleşen Türk Avrupa Günü etkinliğinin açılış konuşmasını ise Türkiye’nin Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ve eğitim müşaviri Seyfi Özkan tarafından yapıldı.
Özkan yaptığı konuşmada öğrencileri Türkiye’deki üniversitelerde okumaya davet ederken, YTB burslarının gelen öğrencileri beklediğini de ifade etti. Ayn zamanda ilk defa Romanya’da açık öğretim fakültesinin ikinci dönem sınavlarının, Maarif koleji sınıflarında yapıldığını belirten Özkan, bu yıl sınavı kaçıranların önümüzdeki yıl kayıt süreciini kaçırmamalarını belirtti.
İngilizce olarak gerçekleşecek programda müzik, çeşitli oyunlar, sürpriz ödüller içeren yarışmalar gerçekleşirken, öğrenciler Türk mutfağından tatma fırsatı da buldular.
Maarif Vakfı Koordinatörü Alparslan Ateş ise organizasyonun çok başarılı bir şekilde gerçekleştiğini belirterek bu tür organizasyonlara Maarif okulu olarak ev sahipliği yapmaya devam edeceklerini söyleyerek her türlü eğitim faaliyetlerinin çekim alanı olacaklarını ifade etti. Ateş, gençlerimizin artık Türkiye’deki her türlü eğitim hizmetinde Maarif eğitim sistemi aracılığıyla takipçisi olacaklarını da belirterek yakında halk eğitim merkezinin desteğiyle çeşitli kurslar düzenleyip diploma vereceklerini de ifade etti.

Köstence’nin sembolü Cazino’nun Restoresine Başlanıyor

Gazino binasının mimarisini seven herkes yıllardır, şehrin simgesi olan ve şu an kötü durumda olan binanın onarılmasını bekleniyordu.
Birinci Dünya Savaşında şehrin en güzel binası hastane olarak kullanıldı. Dünyada eşsiz mimariye sahip olan bu tarihi binanın onarılması bir önceliktir. Üç temeli olan dünyadaki tek bina olduğu için bu açıdan rakibi yok. Denizden çıkarılan topraklardan yapılmış bir burun üzerine yapıldı. İlk temelini mimar Daniel Renard tasarladı.
Köstence’nin adeta sembolü olan meşhur Casino binasının restore eildmesi için imzalar atıldı.
Romanya Kalkınma Bakanlığı’nda atılan imzalar sonrası yeni yılın ilk aylarında restore çalışmaları başlayacak.
Kalkınma Bakanı İon Ştefan, kendi sosyal medya hesabında haberi “İki yıl içinde Köstence Casino’su Karadeniz kıyılarının incisi olacak” diye duyurdu.
30 Ay sürecek restore çalıpşmaları için ise harcanacak para 56.627.697,09 ron 2 milyon euro).

„Ziua Cafelei Turceşti” sărbătorită la Mangalia

Cafeaua turcească şi tradiţia ei este unul dintre elementele indispensabile ale culturii turceşti. Cafeaua a fost acceptată în patrimoniul cultural mondial UNESCO, o decizie prin care este recunoscută valoarea şi încărcătura culturală pe care o are pentru umanitate. Ziua de 5 Decembrie începând din anul 2013 a fost desemnată „Ziua Cafelei Turceşti”, o sărbătoare dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi, fiind poţiunea magică ce ne înfrumuseţează dimineţile şi adaugă un plus de savoare vieţii noastre. Cu o istorie de peste 500 de ani, UNESCO spune că toată această tradiţie din jurul cafelei turceşti care ne impresionează cu mirosul şi gustul său este un simbol de ospitalitate, prietenie şi rafinament.
În data de 8 Decembrie, Uniunea Democrată Turcă din România, într-un cadru destins şi plăcut, lângă o ceaşcă de cafea turcească autentică a marcat importanţa acestei zile a cafelei la Mangalia.
Filiala Mangalia a UDTR a avut onoarea sa găzduiască acest eveniment cultural foarte apreciat, ce a avut ca temă centrală un aliment foarte îndrăgit: „cafeaua turcească”.
La acest eveniment, alături de preşedintele filialei, domnul Suliman Ilmi şi membrii comunităţii au fost invitaţi şi au participat din partea oficialităţilor locale domnul Radu Cristian, Primarul Municipiului Mangalia, doamna Fichiran Murtaza, consilier personal al domnului primar şi alţi reprezentanţi de seamă al oraşului Mangalia. La deschidere, după o scurtă trecere în revistă a istoricului şi prezentării cafelei turceşti de către moderatorul evenimentului, doamna prof. Memet Sibel, au rostit scurte alocuţiuni preşedintele filialei şi Primarul Municipiului Mangalia, care în discursul său a ţinut să mulţumească pentru invitaţie şi apoi s-a referit la buna colaborare a reprezentanţilor UDTR cu autorităţile locale din oraşul Mangalia, unde este un exemplu de multiculturalitate, şi de promovare a relaţiilor interetnice şi de manifestare a tradiţiilor şi obiceiurilor fiecărei comunităţi.
O ceaşcă de cafea între prieteni, un zâmbet, un concurs de preparat cafeaua, o baclava autentică, specialităţi de patiserie turceşti au fost momentele prin care membri comunităţii turce şi invitaţii altor comunităţi la acest eveniment organizat de filiala UDTR din Mangalia, s-au apropiat şi s-au cunoscut mai bine unii cu alţii, indiferent de mediile culturale şi naţionalităţile din care provin, unde împreună au descoperit: istoria, picanteriile culturii turce, alături de cafeaua la nisip şi alte delicii pregătite şi activităţi interactive. În cultura turcă există o veche zicală care spune: „o cafea bună este amintită 40 de ani”.
Este o bucurie pentru comunitatea turcă să aibă mereu aproape atât de mulţi prieteni cu care să împărtăşească momente speciale. Reuşita evenimentului se datorează pentru organizare şi coordonare doamnei Oturbai Reihan cât şi tuturor membrilor filialei UDTR Mangalia.
Putem afirma, de asemenea, că şi ţara noastră poate fi considerată ca fiind un consumator de cafea cu tradiţii deoarece prima cafea atestată documentar în Bucureşti datează din anul 1667. Este vorba despre prima cafenea deschisă de un turc originar din Constantinopol, pe nume Kara Hamie, amplasată pe locul unde astăzi se afla Banca Naţională.
La cât mai mulţi ani celor cu gusturi fine care savurează cafeaua şi la cât mai multe evenimente şi momente împreună organizate de către membrii filialei Mangalia a UDTR!

Kabe’nin Tarihi

Ilk bina Kâbe-i Muazzama

Şüphesiz, insanlar için kurulan ilk ibadet evi, elbette Mekke’de, âlemlere rahmet ve hidayet kaynağı olarak kurulan Kâ’be’dir. (Al-i İmran 96)

Ilk bina Kâbe-i Muazzama’dır. Zira Kâbe-i Muazzama’ nın temelleri İbrahim aleyhisselam bina etmeden önce mevcut idi. İbrahim aleyhisselam Kâbe’yi bu temeller üzerine inşa etti.
Efendimiz hazretlerine; “insanlar için ilk konulan mescitten” soruldu. Efendimiz hazretleri buyurdular: “Mescid-i Haram’dır. Sonra beyt-i Makdis’tir.” Bunun üzerine ikisinin arasında kaç yıl olduğu soruldu. Efendimiz hazretleri; “kırk sene!” buyurdular. Hz Allah, Cennet yakutlarından bir yakut yere indirdi. Bu yakutun zümrütten yapılmış iki de kapısı vardı. Bunlardan biri doğuya, diğeri ise batıya açılırdı. Allah teala, Adem aleyhisselam’a “melekler arşı tavaf ettiği gibi insanlarda burayı tavaf edecekler” buyurdu. Adem aleyhisselam da yaya olarak Hindistan’dan gelmek suretiyle burayı tavaf ve ziyaret etti. Burada meleklerle buluştu ve melekler haccını kutlayarak “biz de senden önce bin yıl (ruhul beyana göre iki bin yıl) burayı tavaf ettik” dediler. Sonra Nuh tufanında, Allah teala bu yakutu göklerin yedinci katına kaldırdı ve “Beyt-i Mamur” adını aldı. Bundan sonra da, Allah teala, İbrahim aleyhisslam’a bu yakutun bulunduğu Kâbe’yi Cebrail’in öğreteceği şekilde bir bina haline getirmesini emretti. Tûr-i Sîna, Tûr-i Zîtâ, Cudi ve Hira adlarında ki dört dağdan taşlar getirerek Kâbe’yi inşa etti. Hacerü’l Esved’i de Cebrail a.s. getirdi.
Yani Kâbe-i Muazzama’yı ilk yapan İbrahim aleyhisselam değildir, ancak temellerini yükseltmiştir. Kaybolmaya yüz tutan Kâbe’yi bina edip ortaya çıkarmıştır. Çünki Kâbe’nin yeri, tufandan sonra kaybolmuştu. Allah teala, Cebrail aleyhisselam’ı hazreti İbrahim aleyhisselam’a gönderinceye kadar Kâbe’nin yeri gizliydi. Cebrail aleyhisselam delalet edip, Kâbe’nin yerini İbrahim aleyhisselam’a gösterdi. Ve ona Kâbe’yi imar etmesini emretti. Kâbe’nin yapılmasını emreden Allahu teala hazretleridir. Bu emri tebliğ eden ve Kâbe’nin mühendisi, Cebrail aleyhisselamdır. İnşaatı yapan, Halil İbrahim aleyhisselamdır. Kendisine yardımcı olan kalfa ise İsmail aleyhisselamdır. (ruhul beyan 3/629)
Kâbe-i Muazzama’nın inşaatı esnasında dahi muazzam olaylar vuku bulmuştur. İbrahim aleyhisselam Kâbe’yi bina ederken, Kâbe’nin duvarlarının yükselmesi üzerine hazreti İbrahim’in üzerine çıktığı kaya parçası, yükselip alçalıyordu. İşte bu kaya parçası bu gün makam-ı İbrahim olarak ziyaret edilmektedir. (ruhul beyan 3/631).
Ancak Kabe-i Muazzama o haliyle kalmamış ve Peygamber Efendimiz zamanına kadar birkaç kez yıkılmıştır. Hazreti İbrâhim, oğlu Hazreti İsmail ile birlikte yaptığı Kâbe’nin, yüzyıllardan beri devamlı yağmur ve sel sularına karşı koyan duvarları iyice yıpranmış, yıkılmağa yüz tutmuştu. Bir kadının sıçrattığı bir kıvılcım yüzünden Kâbe örtüsü ve kapısı yanmıştı. O sıralarda, Kâbe’nin içindeki kuyuda saklı bulunan, inci ve değişik mücevherlerle süslü altın geyik heykelleri hırsızlar tarafından çalınmıştı. Kureyşliler, şüphe üzerine Huzza kabilesinden Melih bin Ömeroğullarının âzatlı kölesi Düveyk’in, evinde yaptıkları aramada, çalınan heykelleri ele geçirdiler. Ceza olarak da, Düveyk’in elini kestiler ve Kâbe’yi yeniden yapmağa, onarmağa karar verdiler. Habeş’de, Farslıların yaptıkları kiliseyi, Rum hükümdarının mimar Bakum’un imar ve nezaretinde yeniden yaptırmak istemesi üzerine, Mısır’dan yola çıkarılan inşaat malzemesi yüklü vapur, Cidde sahiline çarparak parçalanmıştı. Geminin malzeme ve parçalarını sahiplerinden satınalarak, mimar Bakum’la da anlaşıp Mekke’ye getirdiler. Hep beraber Kâbe’yi yıkıp, yeniden yapmağa başladılar. Sıra mübarek Hacer-ül Esved taşını yerine koymağa gelince, Kureyş kabileleri arasında sert bir tartışma ve çekişme başladı. Kabile reisleri, kendilerinin daha asil, köklü ve şerefli kabile olduklarını, bu mübarek taşı yerine koyma hakkının kendilerine ait olacağını iddia ediyor, çok hassasiyet gösteriyorlardı. Bir kısım kabile reisleri de, mübarek Hacer-ül Esved taşını yerine koyma mevzuunda çıkan ihtilaf üzerine, ellerini kan çanağına batırarak bu taşı kendilerinin koymaları için yemin etmişti. Artık kılıçlar çekilecek insanlar birbirini öldürecek, harp edilecek bir hava esmeğe başlamıştı. (Câhiliyet devrinde, Araplar bir mes’elenin üzerinde çok ciddiyetle hassasiyet gösterip hayat memat meselesi yaptılar mı, kabile reisleri ellerini içinde kan olan bir çanağa batırır, ellerini kana bular, yemin ederlerdi. Dedikleri olmazsa, kılıçlar çekilir, adamlar öldürülür, harp ederlerdi. Ondan sonra, galip gelenin dediği olurdu.) Bu arada, Ebû Ümeyye şöyle bir teklifte bulundu: “Sabahleyin Safâ kapısından ilk gelen zât, bu işte hakem olsun”. Bu teklifi yerinde buldular ve kabul ettiler. Sabah Safâ kapısından ilk girenin Hz.Muhammed (S.A.V) olduğu görüldü. O’nu görünce herkes sevindi. Çünkü O, aralarında doğruluğun, dürüstlüğün, sadakatın, hak ve adaletin mücessem bir timsali idi. Herkes, O’nda gördükleri doğruluktan, dürüstlükten, mekârimi ahlâktan dolayı O’na; “Muhammed-ül Emin, (sadık Muhammed, doğru Muhammed (S.A.V.)” derlerdi. O’na durumu anlattılar. “Seni hakem kabul ettik yâ Ebe’l-Kâsım” dediler.
Allah’ın sevgilisi gülümsedi, “Haydin bana bir elbise, bir örtü getirin” dedi.
Örtü geldi. Onu yaydı, serdi. Hacer-ül Esved’i örtünün üzerine koydu. Her kabileden birer temsilci seçmelerini istedi. Seçtiler. Onlara, örtünün kenarlarından tutarak hep beraber yerine konmak üzere kaldırmalarını buyurdu. Kaldırdılar. Sonra da elleriyle Hacer’ül Esved’i örtünün içinden alıp yerine koydular. Böylece, büyük bir ihtilafın önlenmiş olmasından, herkes memnun, herkes saadet ve itmi’nan içinde kaldı. Peygamber Efendimiz’in bu tatbikatı herkes tarafından son derece taktirle karşılandı.
Peygamber Efendimiz’in Kabe’nin bu tamirinde Kureyş’le birlikte çalıştığı, hatta bu yüzden omuzları taş taşıyarak yara olduğu, tarihin rivayetleri arasındadır. Kabe’nin bu tamiri sırasında, şöyle mühim bir hadise vuku bulmuştu:
Peygamber Efendimiz, amcası Abbas ile birlikte taş taşırken, Hz. Abbas O’na, ihramını çözerek omuzuna koymasını, bu suretle omuzunun incinmemesini söyledi. Peygamber Efendimiz de ihramını toplayarak omuzuna koymuştu. Vücudu açılınca birdenbire yere düşerek kendinden geçti. Bu halden ayılınca derhal ihramını almış ve bütün vücudunu örtmüştü. Sonra Ebû Tâlib bu işe merak etmiş ve hadiseyi kendisinden sormuştu. Hz. Muhammed (S.A.V) şu cevabı vermişti: “İhramımı toplayıp omuzuma koyduğum zaman vücudum açılınca şöyle bir ses duydum: “Yâ Muhammed! (S.A.V.) âzânı setret. Sen Peygamber olacaksın, sana yakışmaz.”” Peygamber Efendimiz’in gaipten duyduğu ilk ses bu idi. O sırada Peygamberimiz otuzbeş yaşlarında idi. (muhtasar islam tarihi / Hasan Arıkan)
Peygamber efendimiz Kabe-i Muazzama’nın yıkılışı ile alakalı olarak; “Ref’ olunmadan (kaldırılmadan) Kabe’yi çokça tavaf edin, iki kere yıkıldı, üçüncüde ref’ olacaktır ( kaldırılacaktır)” buyurmaktadır. (Ihya 1/692)
Hazreti Ali’den mervi olan bir hadis-i şerifte peygamber efendimiz hazreti Allah’ın şöyle buyurduğunu rivayet ediyor: “dünyayı tahrip etmeyi murad ettiğim zaman evvela beytimi (Kabe’yi) yıkarım, sonrada dünyayı harab ederim.”( Ihya 1/692)
İşte Cenab-ı Hakk dünyanın evvelinde ilk imar ettiği bina olan Kabe-i Muazzama’yı dünyanın sonunda da ilk olarak harab edecektir. Kabe öyle muazzam bir binadır ki asırlar boyunca kuşlar Kabe’nin üzerine gelince sağa veya sola kayarak uçmuşlar, yırtıcı kuşlar gübre ve pisliklerini asla Mescid-i Haram’a düşürmemiş ve Allah teala hazretleri, Mescid-i Haram’a kötülük ile saldıran her kötü zorbayı kahretmiştir. Ashab-ı Fili kahretmesi gibi… (ruhul beyan 3/630)
Kabe’nin, Araplar ve kutsiyetini takdir edebilen herkes yanında müstesna bir ehemmiyeti vardı. Kurulduğu zamandan beri uzaktan yakından pek çok insan, O’nu ziyarete gelirdi. Bu sebeple, Mekke şehri, insanların toplandığı, kaynaştığı mühim bir ziyaret yeri, ayrıca mühim bir ticaret merkeziydi. Bunu bir türlü çekemeyen, Yemen’i müstemleke edinmiş olan Habeşistan kralı Ebrehe, San’a’da büyük bir bina yaptırdı ve etrafa haberler göndererek; “Bu insanlar niye gidip Arapların Kabe’sini ziyâret ediyorlar? Buraya gelsinler, benim binamı ziyaret etsinler, hem ben gelenleri burada yedirip içirip, gayet güzel ağırlayacağım” dedi. Onun bu hareketi Araplar’ın, bilhassa Kureyş’in çok ağırına gitti. İçlerinden birkaç kişi Ebrehe’nin binasına geldiler. Ebrehe onlara, kendi mukaddes binalarını bırakarak bana geldiler diye çok hürmet gösterdi. Yedirdi, içirdi, o gece o binada müsafir etti. Fakat onlar geceleyin kalkıp, binayı kirletip, kırıp döküp gittiler. Sabahleyin durumu gören Ebrehe kudurdu. Gidip onların Kabe’sini yıkacağım diye karar verdi. O günün zırhlı vasıtası yerine geçen fillerden kurulu muazzam bir ordu hazırladı. En büyük filinin adı Mamud idi. Kabe’nin görüldüğü Cebel-i Kubeyş’e (Kubeyş dağına) kadar geldi. Dinlenmek için orada konakladı. Bu esnada, orada otlamakta olan Peygamber Efendimiz’in dedesi Abdulmuttalib’e ait ikiyüz deveye el koydu.
Bunun üzerine Ebrehe’nin yanına gelen Abdulmuttalib: “Burada otlamakta olan develerimi aşırmışsınız, onları istemeğe, almağa geldim, develerimi verin” dedi.
Ebrehe: “Demek benden sadece develerini istiyorsun, ben de Kabe hakkında bana ricada bulunacaksın sanmıştım” dedi. Bunun üzerine Abdulmuttalib, ona: “Evet, ben develerin sahibiyim, develerimi isterim. Kabe-i Muazzama’ya gelince, O’nun sahibi Hz.Allah’dır. O bilir Kabe’sini korumasını.” dedi.
Bu söz Ebrehe’nin vücudunda büyük bir titreme husule getirdi ve hemen develeri verdi.
Abdulmuttalib develerini alıp Mekke’ye dönünce Kabe’ye geldi. Beyt-i Şerif-in siyah örtüsüne sarılarak ağladı. Allâh’a yalvardı: “Yâ Rabbî! Bizim elimizde o azgın Ebrehe’ye karşı koyacak güç yok, Kabe’nin sahibi Sensin, Beyt-i Şerif’ini Sen koru ya Rabbi!” diye dua etti.
Ebrehe, konakladığı yerden ordusunu kaldırdı. Önde en büyük fil olan Mamud ve develeri Kabe’ye doğru zorluyor, fakat Mamud ve develer yere çöküyorlar, bir türlü o tarafa gitmiyorlardı. Şam, Yemen, Irak cihetlerine döndürülünce hemen yürüyor, Kabe’ye yöneltilince çöküyor, bir adım dahi atmıyorlardı.
Ebrehe, ordusunu Kabe’ye saldırtmağa zorlarken, Cenâb-u Hakk serçeye benzer bölük bölük kuşlar halketti. Onları sürüler halinde Ebrehe’nin ordusu üzerine sevketti. Kuşlar, ayaklarında taşıdıkları, kırmızı çamurdan yapılmış, ateşte pişirilmiş, kime atılacaksa üzerlerinde ismi yazılı, nohut tanesi gibi taşları atı atıverdiler. Bu taşlar, Ebrehe ordusunun hepsinin tepesinden girdi, iç organlarını tahrip ederek, aşağısından çıktı. Hepsi de ölü ölüverdiler. Cenab-u Hakk, Ebrehe’nin ordusunu yenmiş ekin tarlasına döndürüverdi.
Hadiseyi gören Ebrehe kaçtı, sarayına geldi. Olanları oradaki adamlarına anlattı. Topal bir kuş da onu takibediyordu. O da taşını attı. Ebrehe de orada öldü.
Bu hadise Peygamber Efendimiz’in doğumundan 50 veya 55 gün evvel vâki oldu. (muhtasar islam tarihi / Hasan Arıkan)
Yoluna gücü yeten her kimsenin o beyti haccetmesi insanlar üzerine hz Allah’ın bir hakkıdır.” (Al-i imran 97)
“Haccı ve umreyi de Allah için tam yapın.” (Bakara 196)
İşte, Cenab-ı Hak bu ayeti kerimeler ile kullarını o muazzam beyti farz yahut nafile olarak ziyaret etmeye davet ediyor. Bu davet öyle muazzam bir davettir ki bir hadise ile devam edelim.
Ali bin Muvaffak hazretleri 60 defa haccediyor. Buyuruyorlar ki: “altmışıncı haccımdan “Hacer-i Esved”de idim. Halimi düşünüyordum. Kendi kendime: Bu mübarek mekana gidip gelmem çok olmuştu acaba haccım kabul oldu mu, olmadı mı? diye tefekkür ettim, beni uyku bastı. Rüyamda gördüm. Biri bana şöyle sesleniyordu: Ey Muvaffak’ın oğlu! Sen ancak sevdiklerini evine çağırmaz mısın? Uyandım, çok sevindim. (ruhul beyan 3/638)
İşte o beyte gidebilmek, ziyaret edebilmek, bir defa yahut defalarca hac ve umre yapabilmek ancak o mübarek beytin sahibinin evine davet etmesi ile mümkün ve makbul olmaktadır. Değil mi ki bizde evimize misafir alırız kabul ederiz ancak davet ettiğimiz çağırdığımız gelmesini istediğimiz kimseler sevdiğimiz kimselerdir. Elbette bu daveti alan Müslüman’ın niyetini halis tutması, hazırlık yapmaya başladığı andan itibaren dönünceye kadar bir taş mabedi değil, Rabbinin beytini ziyaret ettiğinin bilincinde olarak ameli salih işlemeye gayret göstermesi lazımdır. Çünkü biz de bir dostumuza, sevdiğimize ziyarete gideceğimiz zaman, her ne kadar kendi evlerimizde dağınık bir hal içinde bulunsakta, dostumuza giderken temiz ve düzgün görünmeye, onu rahatsız edecek görüntülerden kendimize çekidüzen vermeye çalışırız ki ev sahibi bizden memnun olsun ve bizi tekrar davet etsin. İşte Mevlamız bizim dışımızın değil de içimizin çekidüzenine bakar. Niyetimizin düzgünlüğüne, halisliğine bakar.
İşte o beldeyi o mukaddes beyti ziyarete gitmek için evvela ev sahibinin daveti vardır. Ancak o davet gelince kulun kibirlenmesi, gaflet ve rahata düşerek hata işlemesi değil, ziyaretine gittiği Beyt’in azametini düşünerek, maddi hazırlık yaptığı gibi manevi hazırlıklar yapması, eve değil ev sahibine hürmetle, onu razı etmeye çalışarak gitmelidir. Peygamber efendimiz buyuruyorlar ki; “hac ve umre niyetiyle evinden çıkıp yolda ölen kimsenin defterine kıyamete kadar hac ve umre sevabı yazılır. Mekke veya Medine’de ölen ise, mahkemeye arzedilmez, hesaba çekilmez, kendisine buyur cennete gir denilir.”
Bu eşsiz beyti ziyaret niyeti ile yola çıkmak bile bu derece faziletli iken oraya gitmek ve alemlerin Rabbine dua ve ibadette bulunmak ne büyük kıymeti mucipdir.

Yemek tarifleri

İç Pilavlı Tavuk Dolma

Malzemeler

İç pilav için:

Tavuk için:

Üzeri için:

İç Pilavlı Tavuk Dolma Tarifi Nasıl Yapılır?

  1. İç pilavı hazırlamak için; kuru soğanları küçük küpler halinde doğrayın. Tereyağını geniş tabanlı bir tencerede eritin. Doğradığınız soğanları renk alana kadar kavurun.
  2. Bol suda yıkayıp, fazla suyunu süzdürdüğünüz pirinçleri tavaya aktarın. Tuz ekleyin. Pirinçleri yarı şeffaf bir görünüm kazanana kadar orta ateşte kavurun.
  3. Kavrulmakta olan pirinçlere dolmalık fıstık, kuş üzümü, karabiber ve tarçın ekleyin. 2- 3 dakika daha kavurma işlemini sürdürün.
  4. Sıcak suyu katın. Pilavı, kapağı kapalı tencerede kısık ateşte 10 dakika kadar pişirin. Demlenmesi için bekletin.
  5. Keskin bir bıçak yardımıyla tavuğun tüm kemiklerini eklem yerlerinden kırarak çıkartın. Kemiksiz ve bütün bir halde olan tavuğa, demlenen iç pilavı bir kaşık yardımıyla doldurun.
  6. Pişme esnasında açılmaması için; tavuğun bacaklarını çapraz bir şekilde, kalın bir mutfak ipiyle bağlayın. Tereyağı, limon suyu ve toz biberi bir kapta karıştırın. Tavuğu hazırladığınız tereyağlı karışım ile yağlayın.
  7. Fırın kabına yerleştirdiğiniz tavuğu önceden ısıtılmış 180 derece fırında 45 dakika pişirdikten sonra porsiyonlayıp, pilavı ile birlikte servis edin. Sevdiklerinizle paylaşın.

Yoğurt Pastası

Malzemeler

Hamuru için:

İçi için:

Yoğurt Pastası Tarifi Nasıl Yapılır?

  1. Hamurunu hazırlayarak başlayın. Bir kabın içerisine tereyağını aktarın ve çırpın. Ardından içine yumurta ve toz şekeri ilave ederek kremamsı bir kıvam alana kadar çırpmaya devam edin.
  2. Ardından içine unu ilave ederek homojen bir kıvam alana kadar elinizle hamuru toparlayın.
  3. Hamuru streç filme sarın ve buzdolabında 40 dakika kadar dinlendirin.
  4. İç malzemesini hazırlamaya başlayın. Yumurtaları kırın ve şekerle birlikte güzelce çırpın. Ardından sıvı yağı, vanilya ve toz pudingi ekleyerek çırpmaya devam edin.
  5. Son olarak yoğurdu ve limon kabuklarını ekleyin ve karışıma güzelce yedirene kadar çırpın.
  6. Hamuru unlu bir tezgahın üzerinde açın. 28 cm’lik, yağlanmış kelepçeli bir kek kalıbına açtığınız hamuru yerleştirin. Kenarlarını da hamuru yerleştirerek güzelce oturtun.
  7. İçerisine hazırladığınız sıvı karışımı dökün. 170 derece önceden ısıtılmış fırında yaklaşık 1 saat - 1 saat 10 dakika arası değişen bir süre pişirin. Fırının içerisinde fırının kapağı kapalı bir şekilde 15 dakika daha bekletin.
  8. Çıkarıp oda sıcaklığında 1 saat soğumaya bırakın. Soğuduktan sonra buzdolabında 1 saat dinlendirin ve dilimleyerek servis edin.

internet