Toate articolele publicate în ediţia nr. 285 a revistei Hakses

August 2019

30 Ağustos Zafer Bayramı

Zafer Bayramı, Türkiye Cumhuriyeti'nin ulusal bayramıdır. Her yıl 30 Ağustos günü kutlanır. Zafer Bayramı, 1922 yılında 26 Ağustos'ta başlayıp, 30 Ağustos'ta Dumlupınar'da Mustafa Kemal'in başkumandanlığında zaferle sonuçlanan Başkomutanlık Meydan Muharebesi'ni (Büyük Taarruz) anmak için kutlanan bayramdır. İşgal birliklerinin ülke sınırlarını terketmesi daha sonra gerçekleşse de, 30 Ağustos sembolik olarak ülke topraklarının geri alındığı günü temsil eder.
23 Ağustos – 12 Eylül 1921 tarihleri arasında yapılan Sakarya Savaşı'yla Yunan orduları gerilemek zorunda kaldı. Bu uzun zamandır Türk ordularının elde ettiği ilk başarıdır. TBMM tarafından Sakarya Savaşı'ndan sonra Mustafa Kemal'e mareşal ve gazi unvanları verildi. Tarihin bu dönüm noktasından sonra Yunan ordularının topraktan atılma kararı alınır. Sad planı adı verilen taarruz planı ocak ve nisan aylarında iki kez ertelenir. Taarruzun hazırlıkları tam anlamıyla ağustos ayında tamamlanır. Batı cephesinin kuzeyindeki ve güney cephesindeki Türk birlikleri, büyük bir gizlilik içinde Kocatepe bölgesine kaydırıldı. İstanbul'daki cephane depolarından silah ve cephane gizlice Anadolu topraklarına getirtildi. İtilaf Devletleri tarafından tahrip edilerek kullanılmaz hâle getirilen toplar onarıldı. Yeni silahlar satın alındı. Orduya taarruz eğitimi yaptırıldı. Gazi Mustafa Kemal'in başkomutanlığını yaptığı Türk ordusu, 26 Ağustos 1922'de düşmana saldırdı. Bir kaç saat içinde düşman mevzileri ele geçirildi. 30 Ağustos'ta düşman çember içine alındı. Sağ kalanlar esir alındı. Esirler arasında Yunan Başkomutanı Trikopis'te vardı. Bu savaş, Atatürk'ün başkomutanlığında yapıldığı için Başkomutanlık Meydan Muharebesi olarak adlandırıldı.
Büyük Taarruzun başarıyla sonuçlanmasından sonra Yunan, İzmir'e kadar takip edildi. 9 Eylül 1922'de İzmir'in kurtarılmasıyla Türk toprakları yabanci işgalinden temizlenmiş oldu.
Zafer Bayramımız hepimize hayırlı olsun!

30 Ağustos Zafer Bayramı

Zafer Bayramı, 1922 yılında 26 Ağustos’ta başlayıp, 30 Ağustos’ta Dumlupınar’da Mustafa Kemal’in başkumandanlığında zaferle sonuçlanan Başkomutanlık Meydan Muharebesi’ni anmak için kutlanan bayramdır. İşgal birliklerinin ülke sınırlarını terketmesi daha sonra gerçekleşse de, 30 Ağustos sembolik olarak ülke topraklarının geri alındığı günü temsil eder.
Zafer Bayramı, ilk defa 30 Ağustos 1923 günü Afyonkarahisar, Denizli, Kahramanmaraş, Ankara ve İzmir’de kutlanmıştır. Resmî olarak Zafer Bayramı ilân edilmesi 1935 yılının Mayıs ayında olmuştur. Zafer Bayramı, tüm yurtta törenlerle kutlanır. Devlet erkânı ve birçok vatandaş, Ankara’da Anıtkabir’i, diğer illerde de anıt ve şehitlikleri ziyaret edip, Mustafa Kemal Atatürk’e, silâh arkadaşlarına ve komutasında savaşmış askerlere şükranlarını sunar. Hemen hemen her yerleşim yerinde, askerî birlikler geçit törenlerine katılır. Ayrıca dış temsilciliklerde de çeşitli kutlamalar yapılır.
Romanya’nın başkenti Bükreş’te 30 Ağustos Zafer Bayramı ve Türk Silahlı Kuvvetleri Günü çeşitli etkinliklerle kutlandı.
Romanya’nın başkenti Bükreş’te 30 Ağustos Zafer Bayramı ve Türk Silahlı Kuvvetleri Günü, Atatürk anıtı ve Türk şehitliğinde gerçekleşen törenlerle kutlandı.
Bükreş’te önce, Atatürk anıtına çelenk bırakılıp saygı duruşu ve milli marşı okunmasının ardından, Bükreş Türk şehitliği ziyaret edilerek dualar okundu.
Akşam saatlerinde büyükelçilik bahçesinde, Türkiye’nin Bükreş Büyükelçisi Sn. Füsun Aramaz ve Askeri Ateşe Irmak Durmaz’ın ev sahipliğinde düzenlenen resepsiyona, başta Romanya Avrupa İşleri Bakanı George Ciamba olmak üzere Azerbanyan Büyükelçisi Hüseyin Najafov, Romanya’daki soydaş ve iş adamları dernekleri, Türk kurum ve kuruluşların temsilcileri ve yabancı ülke temsilcileri katıldı.
Bir dakikalık saygı duruşu ve her iki ülke milli marşlarının okunması ile başlayan program, Cumhurbaşkanı Recep Tayyip Erdoğan’ın mesajının okunmasıyla devam etti.
Büyükelçi Füsun Aramaz, yaptığı konuşmada, 30 Ağustos Mustafa Kemal Atatürk’ün askeri ve siyasi dehasının, Türk ordusunun cesaret ve azminin, Türk ulusunun vatan sevgisi ve bağımsızlık inancının bir sonucu olduğunu belirterek, “Bu zaferi ve bu zaferle temelleri atılan Cumhuriyetimizi armağan eden büyük komutan ve devlet adamı Mustafa Kemal Atatürk ve silah arkadaşlarını, vatan için canlarını feda eden aziz şehitlerimizi saygı ve minnetle anıyoruz” dedi.
Bükreş’te Atatürk anıtına Romanya Demokrat Türk Birliği Bükreş şube başkanı Turhan Şemsi celenk bırakıp Bükreş Türk sehitliğini ziyaret etti.

Ziua Victoriei sărbătorită de Ambasada Turciei la Bucureşti

Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti a marcat cea de a 97-a aniversare a Zilei Victoriei, vineri, 30 august, printr-o serie de evenimente menite să rememoreze jertfa eroilor căzuţi în batălia finală a Războiului de Independenţă condusă de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Astfel, în cursul dimineţii zilei de 30 august au fost depuse coroane de flori la Bustul lui Mustafa Kemal Atatürk situat în faţa Teatrului Odeon din Bucureşti dar şi la Cimitirul Eroilor Turci din capitală, în semn de omagiu pentru eroii care şi-au jertfit viaţa pe câmpul de luptă.
La ceremonialul depunerii de coroane de flori a participat Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Füsun Aramaz şi ataşatul militar, colonel Irmak Durmaz dar şi repezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci şi ai altor organizaţii cu sediul la Bucureşti. Au fost depuse coroane de flori şi din partea Uniunii Democrate Turce din România de către preşedintele filialei UDTR Bucureşti, Şemsi Turhan. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în onoarea marelui lider militar şi politic, Mustafa Kemal Atatürk dar şi a zecilor de mii de militari care şi-au pierdut viaţa pe câmpul de luptă.
În aceeaşi zi, Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz şi ataşatul militar, colonel Irmak Durmaz, au oferit o recepţie la care au luat parte ambasadori şi ataşaţi militari acreditaţi la Bucureşti dar şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale. La recepţie a participat şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba. George Ciamba a fost ambasador al României în Republica Turcia şi reprezentant permanent al României la Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră, între anii 2001-2003.
Victoria trupelor turceşti de la 30 august 1922 a consfinţit fondarea Turciei moderne la un an după aceasta, în 1923 şi totodată, construirea unui stat şi a unei societăţi moderne. Ziua Victoriei este sărbătorită anual în Republica Turcia. Tot la 30 august se sărbătoreşte în Republica Turcia şi Ziua Forţelor Armate.

Festivalul ProEtnica

ediţia a XVII-a

Festivalul Intercultural ProEtnica şi-a deschis în acest an porţile în data de 21 august, la Sighişoara şi a reunit ansambluri folclorice a nu mai puţin de 20 de comunităţi etnice din România. În acest an, spectatorii au putut să admire frumuseţea costumelor populare şi ritmurile muzicii tradiţionale ale: albanezilor, armenilor, bulgarilor, croaţilor, evreilor, germanilor, grecilor, cehilor, italienilor, macedonenilor, maghiarilor, polonezilor, rutenilor, romilor, ruşilor-lipoveni, sârbilor, slovacilor, tătarilor, turcilor şi ucrainenilor.
În fiecare zi, în perioada 21-25 august, piaţa centrală din Sighişoara a fost o scenă imensă de dans şi voie bună pentru circa 15000 de vizitatori care s-au prins în hore uriaşe alături de dansatorii aparţinând comunităţilor etnice participante. Zilnic, cei 600 de reprezentanţi ai celor 20 de organizaţii reprezentative ale etnicilor din România au susţinut spectacole şi au fost aplaudaţi îndelung de spectatori.
Festivitatea de deschidere a Festivalului Intercultural ProEtnica a debutat cu un spectacol interetnic şi fost urmată de dezbaterea-panel „Protecţia Minorităţilor Naţionale - instrument al dezvoltării paşnice în Europa”. „ProEtnica doreşte să fie o adevărată sărbătoare, un moment festiv pentru viaţa omului, care deschide şi schimbă suflete, care schimbă mentalităţi în societate şi care generează tradiţii noi. Aşadar, ProEtnica doreşte să fie un instrument care ajunge să creeze o convieţuire paşnică între etnii în societatea de azi şi de mâine”, a spus Volker Reiter, organizatorul evenimentului în discursul său.
În data de 21 august, pe scena centrală au evoluat trupa de dansuri a Forumului Democrat German din Sighişoara, Ansamblul de dansuri albaneze Serenada al Asociaţiei Liga Albanezilor din România, ansamblul „Sonţe”, Asociaţia Macedonenilor din România, ansamblul artistic „Lastivocica”, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Ansamblul muntenilor polonezi „Solonczanka” - Uniunea Polonezilor din România, Ansamblul folcloric „Lipka” - Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România. Tot în prima seară a urcat pe scenă şi ansamblul folcloric „Filizler” al Uniunii Democrate Turce din România, filiala Medgidia, coordonat de Aygül Niculae. Tinerii dansatori au prezentat un program de dansuri populare dın folclorul turcilor dobrogeni şi au fost aplaudaţi îndelung de spectatori. Tinerii dansatori au fost însoţiţi la festival de reprezentanta filialei Medgidia, Lale Memedali.
Proiectul ProEtnica este implementat în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Judeţean Mureş, în calitate de parteneri cu aport financiar, precum şi de Guvern, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în calitate de finanţator. De asemenea, proiectul se bucură de sprijinul Ambasadei Germaniei în România, Ministerului pentru Ştiinţă, Cercetare şi Cultură al Landului Brandenburg al Republicii Federale Germania, Institutului Cultural Român, Municipiului Sighişoara, FUEN (Federal Union of European Nationalities), Institutului pentru Relaţii externe din Stuttgart (Institut fur Auslandsbeziehungen Stuttgart), Asociaţiei Divers şi PEN România.
Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret şi ProEtnica - Festival Intercultural Sighişoara sunt parteneri în două proiecte culturale importante: Interkultural 2019, organizat de Institutul pentru Relaţii externe din Stuttgart (ifa Stuttgart), în perioada 18 - 23 august şi Academia Interculturală de Vară „ProEtnica”, organizat de Asociaţia Divers, în perioada 19 - 26 august.

Kurban Bayramı Köstence Başkonsolosluğunda kutlandı

RDTB Genel Sekreteri Ervin İbraim başkanlığındaki bir heyet 11 Ağustos 2019’de Köstence’deki Türkiye Cumhuriyeti Başkonsolosu’nun Kurban Bayram vesilesiyle verdikleri resepsiyonuna katıldılar.
Resepsyon için Başkonsolos Sulhi Turan ve eşi evlerin kapılarını davetliler için açtılar. Romanya Demokrat Türk Birliğin tarafından Gençlik Komisyon Başkanı Harun Osman, gazateci Nurcan İbraim ve Melec Amet bulundular.
Diğer davetliler arasında Vali Yardımcısı Şenol Ali, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Konsolosu Hasan Akdoğan, Müsteşar Varol Amet, Türk Dili Müfettişi Icbal Anefi bulundular.

Türk Birliğinde Kurban Bayram

Cenâb-ı Hakk’ın “Rabbin için namaz kıl, kurban kes” emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Köstence, Babadag, Macin, İsaccea, Bükreş, Calaraşi, Braila, Galati, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda (Boğazköy), Eforie, Tekirgöl, Cumpana, Kobadin, Başpınar, Baneasa (Paraköy), Faurei (Kalayci), Tuzla, V. Traian (Hasanşah), Castelu şubeleri bu yardımlardan istifade ettiler. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah’ın rızasını kazanmaktır. Bu itibarla Kurban ibadetinin hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sayede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah’tan niyaz ederim.

Sărbătoarea Sacrificiului

Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal din categoria ovinelor sau bovinelor şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna „zilhigge” a calendarului musulman şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca, Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh). „Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei cămile, în amintirea gestului lui Ibrahim (Abraham) de a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului.” Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională reprezentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci din următoarele localităţi Constanţa, Babadag, Măcin, İsaccea, Bucureşti, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda (Boğazköy), Eforie, Tekirghiol, Cumpăna, Cobadin, Fântâna Mare (Başpınar), Baneasa (Paraköy), Făurei (Kalayci), Tuzla, V. Traian (Hasanşah), Castelu. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R.

Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanyada

Kurban Bayramın 3’cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri Romanya’ya geldiler. Avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon’u 1978 yılında Frankfurt’ta kurulmuştur. Bugüne kadar çalışmalarını sürdüren “Türk Federasyon”, Federal Almanya’da kurulduktan sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni dernekler ve Federasyonlar kur muştur. Bunların arasında Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu. Avrupalı Türk’lerin eğitim, sosyal ve kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkelerdeki etkinliklerini arttırmak ve entegrasyon başta olmak üzere tüm sorunlarını çözüme kavuşturmak için bir dizi alanda çalışmalar yürütmeyi kuruluş gayesi olarak belirlenmiş.
Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulundukları ülkelerde Türklerin her türlü sosyal-kültürel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine iştirak eder veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve vatandaşları ile Türkler arasında bir köprü görevi görür. Faaliyetleri, Türkiye ve Türklerin tanıtılması, mutfak ve yaşayış kültürlerinin tanıtımı, spor faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir. Kurban kampaniyasıyla her sene değişik ülkelere giden federasiyon temsilcileri bu sene tekrar Romanya’ya geldiler.
Romanyada Kurban Kampanyası koordinatörü ve organizatörü Cemaledin Çankaya Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte bu faaliyeti gerçekleştirdiler. Bu kampanyaya Hollanda Demokratik Türk Dernekleri Federasyonu Genel Sekreteri Sn. Sadettin Şimşek ve Roterdam Versam Teşkilat Başkanı, Mustafa Şeniyurek.
Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda Demokratik Türk Federasyonu, Bukreş, Köstence, Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Amzacea, Tuzla, Medgidia, Cernavoda, Harşova, Ostrov, Fantana Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi Mangalia, Eforie, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Carvăn ve Lazu şubelerine kurban yardımları yaptılar. RDTB Başkanı Osman Fedbi ve bu köylerin şube başkanları Federasyon üyelerine Dobruca bölgesini ve buradaki türkleri tanıttılar. Hollanda Demokratik Türk Dernekleri Federasyonu Başkanına ve Romanya ya gelen federasyon temsilcilere, soydaşlara yapmış oldukları yardımlardan dolayı teşekkür ederiz.

Schimb de experienţă între profesorii din România şi cei din Turcia organizat de UDTR

Uniunea Democrată Turcă din România a derulat în perioada 27august - 1 septembrie proiectul, „Profesorii turci din România şi ţara mamă-schimb de experienţă al cadrelor didactice, Çeşme, Izmir”. Proiectul a fost organizat de comisia de învăţământ a UDTR şi a reunit profesori de limba turcă, directori de instituţii de învăţământ dar şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa. Programul proiectului a inclus o serie de întrevederi cu responsabili din cadrul Inspectoratului Şcolar din localitate şi cu reprezentanţi ai Sindicatului Învăţământului din Turcia (TES).
Delegaţia de profesori condusă de preşedinta Comisiei de învăţământ a Uniunii Democrate Turce din România, prof. Vildan Bormambet a fost primită de liderii Sindicatului Învăţământului din Turcia, filiala Izmir, în data de 28 august. Discuţiile s-au axat în principal pe metodologia predării limbii turce materne în şcolile din România şi pe proiectele UDTR care au ca ţintă educaţia tinerilor şi formarea profesorilor. La finalul discuţiilor, profesorii din România le-au oferit liderilor de sindicat o plachetă cu însemnele UDTR. Din delegaţie au făcut parte: profesori de limba turcă, directori de instituţii de învăţământ dar şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa.
Tot în data de 28 august, cadrele didactice din România au avut o serie de întâlniri cu inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar din Çeşme, prof. Şahan Çöker, cu preşedintele Sindicatului Învăţământului din Izmir, prof. Ömer Yıldırım şi cu directori de instituţii de învăţământ. Discuţiile au vizat în principal proiectele europene din domeniul educaţiei cu precădere cele destinate elevilor de gimnaziu şi din învăţământul liceal. Participanţii la discuţii au convenit să diversifice şi să crească numărul de proiecte încheiate între instituţiile de învăţământ din cele două state. Prezent la discuţii, preşedintele UDTR, Osman Fedbi a declarat: „proiectele care au ca ţintă educaţia copiilor şi tinerilor constituie o preocupare permanentă a conducerii UDTR. Din acest motiv, dorim să ne implicăm permanent în proiecte care vizează învăţarea limbii turce şi schimburile de experienţă între cadrele didactice din cele două ţări. Pe de altă parte, proiectele europene, parteneriatele educaţionale cu instituţii de învăţământ din Republica Turcia sunt benefice atât pentru elevii de etnie turcă cât şi pentru cei români şi contribuie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia.”
Delegaţia de profesori din România a mai avut întrevederi cu trei directori de instituţii de învăţământ din Çeşme şi anume: directorul Liceului Anadolu „Haci Murat Hatice Özsoy”, prof. Ilhan Bilen, directorul Şcolii Generale „Mehmet Akpınar”, prof. Cem Amaç şi cu directorul Şcolii Generale „Hayriye Nuri Ertan”, prof. Ali Tüzün. Reprezentanţii celor trei instituţii de învăţământ din Çeşme doresc să deruleze proiecte în parteneriat cu şcoli din România. Conform declaraţiei preşedintei Comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, vizita în Republica Turcia a avut loc la invitaţia reprezentanţilor Federaţiei Internaţionale a Cadrelor Didactice din Europa şi Asia şi face parte dintr-un program de schimb de experienţă dintre cadrele didactice din România şi cele din Turcia, derulat anual de UDTR. Schimbul de experienţă al cadrelor didactice din România a fost organizat de comisia de învăţământ a UDTR şi a fost coordonat de preşedinta comisiei, prof. Vildan Bomambet.

Türk Öğretmenleri Deneyim Alışverişinde

Romanya Türk Demokratik Birliği 27 Ağustos - 1 Eylül tarihleri arasında “Romanya Türk öğretmenleri ve ana vatan – öğretmenlerin deneyim alışverişi” adlı projeyi gerçekleştirdi.
Çeşme’de Romanya Demokrat Türk Birliği heyetiyle İlçe Milli Eğitim Müdürlüğü ve Anadolu Lisesi temaslarda bulundu. Ortak projeler geliştirildi. Heyet Romanya Demokrat Türk Başkanı Fedbi Osman ve Eğitim Komisyon Başkanı Vildan Bormambet ile Bakanlık yetkililerinden oluşan heyetlerini ağırlayan İlçe MEM Müdürü Şahan ÇOKER’e ve Anadolu Lisesi Müdürü İlhan Bilen saygılarımızı sunarız.
Görüşmelerde ağırlıklı olarak eğitim alanındaki Avrupa projeleri, özellikle de ortaokul öğrencileri ve lise öğrencileri hedef alındı. Tartışmalara katılanlar, iki eyaletin eğitim kurumları arasında yapılan proje sayısını çeşitlendirmeyi ve artırmayı kabul etti.
Görüşmelerde konuşan R.D.T.B. Başkanı Osman Fedbi, “Çocukların ve gençlerin eğitimine yönelik projeler UDTR yönetimi için sürekli bir endişe kaynağıdır. Bu nedenle, iki ülkedeki öğretmenler arasında Türkçe öğrenmeye ve deneyim alışverişine yönelik projelerde kalıcı olarak yer almak istiyoruz. Öte yandan, Avrupa projeleri, Türkiye Cumhuriyeti’ndeki eğitim kurumları ile eğitim ortaklıkları hem Türk hem de Rumen öğrenciler için faydalı ve Romanya ile Türkiye arasındaki ikili ilişkilerin geliştirilmesine katkıda bulunuyor.“
Romanya’daki öğretmenlerin deneyim alışverişi R.D.T.B.’nin eğitim komisyon tarafından düzenlendi ve komisyon başkanı Prof. Vildan Bomambet tarafından koordine edildi.

Tabără de limba maternă organizată de UDTR la Agapia

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în perioada 4-9 august 2019, o tabăra de limba maternă în localitatea Agapia din judeţul Neamţ. Tabăra a fost organizată de comisia de îmvăţământ a UDTR şi a reunit 30 de elevi de etnie turcă, care studiază limba maternă în şcolile din judeţul Constanţa. Elevii au fost selectaţi de profesorii de limba turcă în funcţie de rezultatele obţinute la olimpiada de limba turcă maternă, faza judeţeană şi cea naţională.
Potrivit declaraţiei preşedintei comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, coordonatoarea proiectului, programul taberei a cuprins cursuri de: limba turcă, pictură, dans tradiţional turcesc dar şi vizite la: Cetatea Neamţ, Curtea Domnească din Piatra Neamţ, Mănăstirea Agapia, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Muzeul de Măşti „Popa Tatu” şi Rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă”. „Elevii au avut posibilitatea să intre în competiţie în cadrul concursurilor de creaţie literară şi pictură, precum şi de recitare şi interpretare de cântece în limba turcă. Cei mai buni dintre ei au obţinut premii din partea UDTR”, a declarat prof. Vildan Bormambet.
Tabăra de limba maternă se înscrie în seria de proiecte organizate de UDTR cu scopul de a conserva şi promova una dintre cele mai importante valori identitare a etnicilor turci, limba maternă.

Ana Dil Kampı

Romanya Demokrat Türk Birliği, 4-9 Ağustos 2019 tarihleri arasında Agapia kasabasında “Ana dil kampını” düzenledi. Kamp RDTB’nin eğitim komisiyonun Prof. Vildan Bormambet’in tarafından düzenlendi ve ana dilini okuyan Köstence ilçesindeki okullardan, ulusal Olimpiyatlarda ve ulusal yarışma kazananlarında 30 Türk öğrenciyi bir araya getirdi.
RDTB’nin eğitim komisyonu başkanı Prof. Vildan Bormambet’in açıklamasına göre, kamp programı, Türkçe kursları, resim, geleneksel Türk dansı, turistik ziyaretleri içerdi: Neamţ Kalesi, Piatra Neamt Kraliyet Evi, Agapia Manastırı, Mihail Sadoveanu evi, “Popa Tatu” Maske Müzesi ve “Dragoş Vodă” Ardıç Koruma Alanı.
“Katılımcılar, edebi, şiir okuma, resim, Türkçe şarkıları okuma ve yorumlama fırsatını buldular.”
Anadil kampı, RDTB’in tarafından Türk kimliklerini korumak ve tanıtmak amacıyla düzenlenen projenlerinden biridir.

Tulcea, esenţa diversităţii

În perioada 15 iulie - 16 noiembrie 2019, Asociaţia Centrul European pentru Diversitate (Centrul EU divers) implementează proiectul „Tulcea, esenţa diversităţii”, cu sprijinul financiar al UAT municipiul Tulcea.
Pornind de la obiectivul general - menţinerea şi promovarea diversităţii etnice, lingvistice şi culturale a municipiului Tulcea, calendarul proiectului va include pentru început o serie de 7 evenimente, desfăşurate zilnic, în perioada 21-27 iulie 2019, în intervalul orar 17.30-19.00, la Casa Avramide, la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai etniilor tulcene, ai autorităţilor locale şi persoane resursă în domeniul etnografiei.
Cele 7 evenimente au un caracter complex, incluzând: testimoniale şi evocări, prezentări de meşteşuguri tradiţionale, intervenţii de specialitate în domeniul etnografic, lansări de carte şi momente artistice.
Informaţiile ce vor fi colectate în cadrul acestor întâlniri vor fi valorificate prin realizarea unei broşuri multilingve- „Tulcea, esenţa diversităţii”, ce va fi lansată public pe data de 16 noiembrie, când este sărbătorită Ziua Internaţională a Toleranţei.
Broşura va fi realizată în condiţii grafice deosebite, în 500 de exemplare şi va fi distribuită gratuit.
Principalul partener al proiectului este Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, care va asigura spaţiul necesar pentru desfăşurarea celor 7 întâlniri, sprijin la amenajarea unei mini-expoziţii cu obiecte tradiţionale şi prezenţa zilnică la evenimente a unui specialist etnograf, ce va prezenta date despre fiecare dintre etniile implicate în proiect.
Parteneriatul extins al proiectului include, de asemenea: Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea, Centrul Cultural Turc Yunus Emre din Constanţa, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, Asociaţia ALTONA din Cerna, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România- filiala Tulcea, Uniunea Ucrainenilor din România- filiala Tulcea, Comunitatea Evreiască Tulcea, Uniunea Elenă din România-filialele Tulcea şi Sulina, Uniunea Democrată Turcă din România - filiala Tulcea, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România - organizaţia locală Tulcea, Partida Romilor PRO EUROPA – filiala Tulcea, Comunitatea Armână din România - filiala Tulcea, Forumul Democrat al Germanilor din Tulcea, Comunitatea Italiană Tulcea, Uniunea Armenilor din România - filiala Tulcea.
La acest eveniment, organizat în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România-filialaTulcea, a participat deputatul UDTR, domnul Ibram Iusein, care a luat cavântul prezentând comunitatea turcă din Tulcea. La această manifestare au participat membri din cadrul filialei UDTR Tulcea, şi prin intermediul doamnei Sevim Riglea, şefa comisiei de femei, s-a organizat un stand cu diferite exponate tradiţionale turceşti, iar ansamblul folcloric „Tuna”, coordonator Nurten Beigean Mahmudi, a prezentat un program de dansuri tradiţionale turceşti.

Festivalul TürkArt – Mamaia – 2019

Festivalul TürkArt a adus Turcia în staţiunea Mamaia, împreună cu muzica şi obiceiurile din Imperiul Otoman

În perioada 23-25 August, între orele 18.30 - 23.00, a avut loc în Staţiunea Mamaia Constanţa, în Piaţeta Cazino, prima ediţie a Festivalului TurkArt, care a adus în centrul staţiunii cultura turcă autentică: muzica, dansurile, tradiţiile, obiceiurile de nuntă şi mâncarea tradiţională. Ce pot spune? Au fost trei zile magnifice, fermecătoare. Cei mai mulţi participanţi au rămas fără cuvinte. Se vedea pe feţele etnicilor turci, mai ales, satisfacţia, bucuria şi mândria. Sufletele lor erau clar pline de lumină ce radia pe chipurile lor care erau doar un zâmbet. Bucuria revederii rudelor şi prietenilor, încântarea de a asculta muzică turcească veritabilă şi urmărirea dansurile care transmiteau tuturor spiritul autentic turcesc, degustarea sau înfruptarea în gözlemele, köftele, şuberekuri, baklavale şi multe ale delicii turceşti i-a determinat pe cei mai mulţi să revină în fiecare dintre cele trei zile de festival.
Festivalul TurkArt, a pornit din dorinţa de a arăta că iubirea pentru cultură uneşte oamenii şi a fost organizat de Asociaţia Oamenilor de afaceri Turci – Dobrogea (DTIAD) în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR), cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanţa.
În cele 3 zile de Festival, au urcat pe scena, artiştii din Turcia Yusuf Güney, Serkan Eruysal şi Deniz Cem, iar din România artistele Anda Adam, Amna şi Claudia Pavel, ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti „Delikanlılar” al Uniunii Democrate Turce din România, ansamblurile de dansuri Techir şi Iholu, Edvin Eddy cu Edy Band şi nu în ultimul rând Fatih Mehter Takımı. Intrarea la eveniment a fost liberă tocmai pentru a promova cultura turcă autentică, tradiţiile, ritmurile şi bucătăria bogată în arome şi condimente specifice. Comisia de Tineret a UDTR a avut un rol deosebit de important la festival pentru că a fost prezentă la orice nevoie sau cerinţă pentru a oferi un sprijin, o informaţie sau un ajutor, pe scenă, la standurile cu produse, preparate sau fotografii cu costume otomane. Felicitări şi mulţumiri tuturor acestor tineri care ne reprezintă cu iubire şi multă bucurie.
Ansamblul „Delikanlilar”- România - UDTR, înfiinţat în anul 1998, a susţinut spectacole la numeroase festivaluri atât în ţara cât şi în afara ei. Tinerii acestui ansamblu au avut parte de instruire cu diferiţi coregrafi profesionişti, din ansambluri renumite internaţional, încercând să aducă ceva nou pe scenă la fiecare apariţie. Spre deosebire de alte grupuri folclorice, acest grup, capătă forma cea mai frumoasă, mai originală cu sprjinul şi sub îndrumarea unor coregrafi şi coordonatori voluntari, membrii ai comisiilor de specialitate UDTR, care au făcut posibilă renaşterea acestui ansamblu. De asemenea, dansurile lor provin din toate zonele Turciei momentele lor fiind cu atât mai deosebite.
Chiar din prima zi a festivalului, 23 August, alături de Fanfara Otomană (Fatih Mehter Takımı) care a prezentat în mers şi pe scenă, în fiecare zi, pe faleza Mamaia multe cântece din repertoriu specific, a avut loc o defilare cu costume otomane şi folclorice turceşti.
Primele referiri la muzica militară turcească se întâlnesc în Inscripţiile Orhon. Mehter a jucat un rol decisiv în războaie. Rolul fanfarei Mehter era acela de a perturba psihologia inamicului. Muzica fanfarei Mehter amintea de sunetul produs de tunete şi era folosit pentru a intimida şi pentru a descuraja inamicii. Rolul fanfarei era acela de a-i încuraja pe soldaţii turci care participau la război.
Acest gen muzical apărut pentru prima data la huni, a fost adoptat de Imperiul Otoman şi a fost numit Mehter. Cultura muzicală turcească îşi are originile în timpul domniei selgiucizilor. Astfel că după marile victorii obţinute în războaie Osman I-ul primea ca daruri tobe şi steaguri. După ce Osman I-ul u participat la un concert al ostaşilor susţinut în picioare, Osman I-u ia decizia înfiinţării Fanfarei Mehter. Fanfara deţine un rol foarte important din punct de vedere militar.
Tocmai acesta este motivul pentru care Fanfara Militară Tradiţională Mehter va participa şi la evenimente şi ceremonii importante organizate în Imperiul Otoman şi va câştiga simpatia poporului. Modul de aşezare şi aliniere a membrilor Fanfarei Mehter este pe două părţi şi nu se modifică niciodată.
În timpul marşului aşezarea membrilor fanfarei este aceiaşi, în fruntea fanfarei se află comandantul, în spatele acestuia în partea stângă se află un ostaş în armură şi unul care ţine steagul verde, în mijloc se afla ostaşul ce tine steagul alb iar în dreapta cel cu steagul roşu. Acestia sunt urmati de 9 ostaşi denumiti tuğ aşezaţi în 3 rânduri. Marşul se începe întotdeauna cu piciorul drept spunând expresia Bismillah adică: În numele lui Allah. În timpul marşului odată la 3 paşi mehteranii se întorc la dreapta şi apoi dupa alţi 3 paşi la stânga.
Mehter reprezinta debutul muzicii militare şi piatra de temelie a fanfarelor militare din întreaga lume. După anul 2005, Fanfara tradiţională Otomană începe să ia parte la diverse activităţi culturale din cadrul Municipalităţii Metropolitane Istanbul iar după anul 2007, având în componenţa 60 de membrii, se intituţionalizează. Prin concertele susţinute în Istanbul, în ţară şi în străinătate atrage atenţia tuturor asupra sa.
Echipe tradiţional - Otomane Mehter din Ankara, Bursa, Eskişehir sau Istanbul, au susţinut concerte emoţionante în Contanţa - România, după 1990, cel puţin o dată la cinci ani şi au fost urmăriţi cu deosebită plăcere de toţi cei prezenţi.
Totodată, în cele trei zile de festival, a avut loc o tombolă cu scop caritabil, dar s-au oferit participanţilor şi premii semnificative. O sumă importantă a rezultat şi din vânzarea preparatelor gastronomice cu specific turcesc şi a obiectelor expuse la standurile special amenajate care a fost adăugată activităţii cu scop caritabil. Organizatorii au asigurat transportul gratuit al participanţilor din judeţ la Festivalul TurkArt, în limita locurilor disponibile.

Acest festival a fost realizat de către DTIAD (Dobruca Turk Is Adamlari Dernegi) şi UDTR (Uniunea Democrată Turcă din România) prin:

Ömer KARAHASANOĞLU, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea
Nesrin Yucetaş - DTIAD
Mihăilă Roxana Mihaela - DTIAD
Harun Osman, preşedinte Comisia de Tineret al Uniunii Democrate Turce din România
Kahveci Vedat - vice-preşedinte DTIAD
Rezzan Ismail - secretar general DTIAD
Gülçen Baykara - Firstpoint Handmade
Arif Elif, vice-preşedinte Comisia de Tineret al Uniunii Democrate Turce din România

Mulţumim susţinătorilor:

Primăria Municipiului Constanta prin implicarea Departamentului de Organizare Evenimente Mihaela Popescu şi Senia Resul şi pentru prezenţa domnului vice-primar Costin Răsăuţeanu la eveniment.

Mulţumim pentru implicare:

Consiliului Local Constanţa prin consilierul Secil G. Cantaragiu
Prefecturii Constanţa prin domnul subprefect Şenol Ali

Mulţumim Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa prin domnul consul general Sulhi Turan pentru sprijin şi susţinere totală. De asemenea mulţumim pentru participare parlamentarului turc domnul Salih Cora, deputat de Trabzon şi delegaţiei sale.
Comunitatea tătară mereu alături de noi! Nu ne putem imagina un festival fără prezenţa lor, ei ne sunt fraţi, iar bucătăresele lor au gătit cele mai savuroase delicatese pentru toţi cei ce au păşit pragul festivalului nostru. Cu această ocazie am dori să mulţumim comunităţii tătare şi nu în ultimul rând doamnei Corina Martin pentru colaborare.
Mulţumim, de asemenea, domnului Fedbi OSMAN preşedinte UDTR şi Ansamblul Delikanlilar al UDTR pentru colaborare şi implicare în toată stuctura de organizare şi desfăşurare a festivalului.
A fost o experienţă de neuitat alături de toţi artiştii şi tineri dansatori din Ansamblul Delikanlilar care au fost invitaţi permanent pe scenă. Reacţia publicului a fost aproape magică şi toată zona de desfăşurare a festivalului, sunt convinsă, a creat amintiri pentru toţi cei care au fost acolo iar foarte mulţi participanţi şi-au exprimat dorinţa ca astfel de activităţi să continue şi în viitor.

Seminar Intercultural – „Geamia Sultan Mahmud, monument istoric”

Uniunea Democrată Turcă din România, filiala Hârşova, în parteneriat cu Muzeul „Carsium” şi Primăria Hârşova a organizat în data de 15.08.2019 o serie de manifestări culturale şi religioase cu prilejul aniversării a 207 de ani de la construirea geamiei „Sultan Mahmud”. Acest edificiu arhitectural a fost ridicat în timpul sultanului Mahmud al ll-lea (1808-1839), în anul 1812 şi este înscris pe lista monumentelor istorice din România.
Printre oaspeţii prezenţi la aceste manifestări s-au numărat doamna Dumitra Stan, viceprimarul oraşului Hârşova, domnul prof. dr. Nicolae Constantin, directorul Muzeului „Carsium” din Hârşova, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi membri ai filialelor UDTR din Constanţa, Bucureşti, Lazu, precum şi locuitorii oraşului Hârşova.
Anul acesta organizatorii manifestării au ales ca temă principală de dezbateri „Geamia Sultan Mahmud, monument istoric”. În cadrul seminarului dezbaterile s-au axat pe importanţa acestui monument istoric reprezentativ pentru spaţiul etnocultural dobrogean şi de includere în circuit turistic, precum şi promovarea zestrei culturale a etnicilor turci de pe meleagurile dobrogene. Domnul Reduan Memet, preşedintele filialei Hârşova, a prezentat importanţa şi scopul acestui seminar pentru comunitatea turcă prin continuitatea minorităţii turce pe meleagurile dobrogene şi a bunelor relaţii existente între populaţia majoritară cât şi cu celelalte minorităţi din localitate, lipoveni şi germani. În continuare, luând cuvântul profesorul Nicolae Constantin relateză despre istoria oraşului din perspectiva mărturiilor călătoriilor vremii precum şi importanţa vechii cetăţi otomane, despre mozaicul etnic ce s-a construit în Dobrogea şi despre geamia, ca monument istoric, după două secole încă mai păstrează elemente de arhitectură originală.
După seminar a urmat vizitarea cetăţii Hârşova, necropolei otomane şi a geamiei unde reprezentanţii comunităţii turce au participat la o slujbă religioasă. La finalul acestor manifestări a avut loc masa religioasă, iar ansamblul folcloric „Martılar” al filialei Hârşova a susţinut un program artisic.
Aceste manifestări au scos în evidenţă implicarea comunităţii turce în păstrarea şi valorificarea mărturiilor istorice ce reprezintă urme ale civilizaţiei turce in Dobrogea.

Tabără culturală şi de creaţie UDTR 2019

Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) a organizat, în perioada 18-23 august, o tabără de cultură şi creaţie în municipiul Câmpulung Moldovenesc din judeţul Suceava. Proiectul se desfăşoară anual şi face parte din seria de proiecte culturale organizate de UDTR cu scopul de a conserva şi de a promova, în rândul tinerilor, zestrea culturală a turcilor dobrogeni. În acest an, activitatea în cadrul taberei a fost coordonată de preşedintele comisiei de tineret „M. K. Atatürk” a Uniunii Democrate Turce din România (UDTR), Harun Osman.
Tabăra UDTR a avut ca scop instruirea şi perfecţionarea membrilor ansamblurilor folclorice în arta dansului popular turcesc. Tinerii dansatori, 40 de elevi şi studenţi, membri ai ansamblurilor folclorice Delikanlılar, Fidanlar şi Şirinler aparţinând Uniunii Democrate Turce din România (UDTR), au învăţat în cadrul cursurilor de artă şi folclor dansuri tradiţionale noi şi foarte frumoase. Cursurile au fost predate de Mükteda Altıner, profesor de dans folcloric în cadrul ansamblului de dansuri populare turceşti Nilüfer din Bursa (Turcia). Domnul profesor Mükteda Altıner a venit în România pentru a-i antrena pe membrii ansamblurilor UDTR dar şi pentru pentru a cerceta folclorul turcilor dobrogeni. Programul muzical şi de dans al Taberei de Cultura şi Creaţie a fost bine studiat şi pregătit de comisia de coordonare şi instruire a ansamblurilor UDTR. Pe parcursul celor cinci zile de tabără, elevii au realizat şi proiecte artistice individuale şi de grup, au socializat, au interacţionat cu oameni noi şi s-au cunoscut mai bine unii pe alţii. Au gândit următoarele creaţii şi s-au relaxat într-un cadru mirific, realizându-se astfel o fuziune impresionantă între ei, o combinaţie perfectă a utilului cu plăcutul. Mesele servite la restaurantul pensiunii au fost desăvârşite de doamna Apostol Mahinur care i-a încântat pe toţi participanţii cu preparatele tradiţionale turceşti. Vă asigurăm din experienţă că găteşte bine, bine. Îmi amintesc de plăcinte, cornuri, gogosi... Mi-nu-na-te!
Câmpulung Moldovenesc a fost anul acesta locul ales pentru desfăşurarea sesiunii de pregătire şi perfecţionare în arta dansului popular turcesc. Participanţii la tabăra UDTR, pe lângă cele 8-9 ore de pregătire zilnică au putut descoperi, în timpul rămas, şi frumuseţile aşezării aflate la marginea oraşului, departe de lumea dezlănţuită, unde curbele verzi ale dealurilor şi liniştea naturii se împletesc într-un peisaj de poveste. S-au putut bucura de o curte generoasă, un iaz cu peşti, un deal numai bun pentru drumeţie, o stâna tradiţională, spaţii de joacă interioare şi exterioare, teren de fotbal/tenis cu nocturna, piscina interioară încălzită. Programul rezervat excursiilor şı drumeţiilor a cuprins o excursie la Mănăstirea Voroneţ, monument UNESCO şi la Rezervaţia Naturală „Pietrele Doamnei” din Munţii Rarău.

Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneţ. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Mănăstirea Voroneţ a fost înălţată pe locul unde se afla o biserică de lemn. De mici proporţii, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre puţinele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-şi păstrează în mare măsură forma iniţială. În anul 1547 mitropolitul Grigore Roşca, văr al lui Petru Rareş a iniţiat adăugarea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluţie unică, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nici o deschidere, precum şi pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în streaşină, lucrări ce au dat construcţiei o mare strălucire. Mănăstirea Voroneţ a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Suceava din anul 2015.

Pietrele Doamnei din Munţii Rarau - mit si realitate

Rezervaţia este o formaţiune geologica spectaculoasă, importantă din punct de vedere peisagistic, paleontologic si floristic.
Rezervaţia Naturală Pietrele Doamnei-Rarău este o arie protejata ce fascineaza încă din trecut, fapt ce a dat naştere unor legende despre acest loc. Dintre poveştile locului, cea mai cunoscută legendă aminteşte că domniţa era Elena, soţia lui Petru Rareş, domnitorul care a oferit denumirea de „Rarău” munţilor de aici. Se spune că, în timpul celei de-a doua domnii, când turcii au intrat prin aceste locuri, el şi-a ascuns familia şi averea aici, într-o peşteră. Cu toate aceste, turcii au reuşit să îi descopere. Domniţa Elena şi fiica sa au început să se roage pentru viaţa lor, moment în care un zgomot puternic s-a auzit din apropiere. Se pare că în acea clipă, stânci mari s-au desprins şi au căzut peste locul în care era ascunsă averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Domniţa Elena şi fiica sa au scăpat de atacatorii turci, doar cu preţul averii.
Dincolo de legende, Pietrele Doamnei sunt cât se poate de reale, înalte de 70 de metri şi situate la altitudinea de 1634 de metri, în Munţii Rarău. Vârful cel mai înalt atinge altitudinea de 1.651 de metri. Este o rezervaţie naturală mixtă de 933 hectare şi este, în acelaşi timp, Sit Natura 2000.
Zona este importantă datorită bogăţiei vegetaţiei endemice. Primele cercetări geologice au fost întreprinse de geologii austrieci care au descoperit că zona este formată din calcare cu încrustaţii de corali, amoniţi, alge marine şi alte elemente ce formau recife acum mai bine de 140 de milioane de ani. Dintre acestea, se disting fosilele din genurile Requenia şi Matheronia. În cretacic, teritoriul era acoperit de ape marine. Odată cu mişcările tectonice, apa s-a retras, iar recifele au fost ridicate la suprafaţă. Munţii Rarău sunt formaţi din straturi de diferite roci, în principal sedimentare, iar formaţiunea Pietrele Doamnei sunt încadrate în flişul sălbatic, cu o sedimentaţie haotică.
Aşa cum au spus-o chiar ei: „A fost o tabără de neuitat! Activităţile pe care le-am susţinut au fost de nota zece pentru portofoliile noastre de artişti. Am cunoscut oameni noi cu care am interacţionat şi aşa am legat prietenii care pot ţine o viaţă întreagă. O experienţă unică în care putem descoperi cele mai renumite mişcări de dans. Am cîntat, am dansat până la epuizare, am petrecut clipe de neuitat. Aşteptam cu nerăbdare următoarea tabără UDTR.”

Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului

Măreţul Serai al Sultanului celor Două Continente

Tot în această îndelungată perioadă de linişte, departe de arme şi bătălii, sultanul determină grăbirea lucrărilor de construcţie a noului său palat de la Istanbul. Priveliştea de ansamblu a clădirilor pe care le numim astăzi Topkapi era, în secolul al XV-lea, aproape aceeaşi cu cea de azi: clădiri legate între ele sau risipite în interiorul a trei curţi succesive, urmând o ierarhie ce mergea de la o zonă aproape publică, continuată cu „un spaţiu administrativ” unde erau grupate birourile şi serviciile, până la reşedinta propriu-zisă a sultanului, unde stăpânul imperiului trăia şi lucra într-o izolare aproape sacră. Acest tip de palat, format din clădiri distribuite pe orizontală, în spatii mai mult sau mai putin izolate unele de altele, aminteşte marile ansambluri ale Curţilor califilor abbasizi, în special pe cele de la Samara, ca şi pe cele ale suveranilor Ak Koiunlu şi ale timurizilor, ce l-au inspiral probabil pe Mahomed.
Din cauza marilor suprafete pe care trebuiau să se întindă aceste clădiri, au fost întreprinse lucrări de mari proporţii pentru a transforma platoul acoperit de măslini şi povâmişurile sale, coborând din două părţi spre mare, într-un teren neted şi solid. Au fost construite uriaşe temelii ale căror bolţi se pot vedea încă şi azi. S-au folosit chiar şi zidurile anticei acropole pentru a susţine terasele pe care urmau să se ridice clădirile măretului ansamblu proiectat de sultan.
Ne putem aştepta ca Mahomed, interesat de cultura şi arta Apusului. Să se fi inspirat, cel puţin în anumite privinţe, din arhitectura palatelor italiene sau a celor din Europa Centrală, pe care le cunoştea în mod sigur. Se găsesc urme ale influenţei apusene în arhitectura clădirilor destinate sultanului şi în cea a construcţiilor „militare” ale palatului, dar aproape nici una în arhitectura de ansamblu a acestuia. În schimb, se observă că dispunerea edificiilor reproduce modul tradiţional de întocmire a unei tabere turceşti, unde corturile sunt rând uite potrivit rangului celor ce le ocupă. Acolo, corturile demnitarilor sunt amplasate într-o primă curte, după o ordine dinainte ştiută şi de neschimbat.
Cele ale sultanului, ale copiilor săi de casă şi ale eunucilor ocupă un al doilea spaţiu, în care se pătrunde printr-o intrare păzită cu străşnicie. Curtea în care au fost ridicate corturile sultanului şi ale suitei sale, ne atrage atenţia Spandugino descriind o tabără, este precedată de un culoar având la un capăt bucătăriile şi la celălalt capăt grajdurile- ca şi la palat.
Clădirile cu un singur cat ale palatului, văzute pe dinăuntru, nu sugerează prin nimic măreţia. Călătorii străini din acea epocă şi de mai târziu au fost adesea dezamăgiti când au pătruns în palat. Cu greutate se poate crede că este acelaşi lucru cu ceea ce se vede de departe, spune englezul John Richards la începutul secoluluial XVIII-lea. Motivul este oare dorinta de simplitate a suveranului musulman, pentru care doar slava lui Allah are însemnătate? Cu siguranţă, nu. Întreaga personalitate a lui Mahomed iradiază măreţie; el năzuieşte să se numere printre oamenii cei mai de seamă ai istoriei. Nu întâlnim nici o urmă de modestie şi cu atât mai puţin de smerenie la el. Nimic nu are vreo însemnătate în afara imperiului pe care cel de al şaptelea 32 sultan al otomanilor l-ar vrea să cuprindă întreaga lume, iar palatul trebuia să reflecte aceasta.
Călătorul este astăzi, ca şi în secolul al XV-lea, stăpânit de un puternic sentiment de măreţie, privind din exterior, dinspre mare, sau de pe malul asiatic, cât de impunător se ridică înaltele clădiri ale Seraiului pe colina ce domină promontoriul.
Turnuri, hornuri, pavilioane, întinsele faţade văzute de departe „ca o lume între cer şi pământ” conferă palatului monumentalitatea dorită de cel ce l-a conceput. Yeni Saray domină cele Două Continente şi Două Mări, aşa după cum o spune şi titulatura adoptată de sultan. Din înălţimea acestor turnuri şi foişoare, privirea îmbrăţişează un vast orizont spre Europa şi Asia ca pentru a dovedi, încă o dată, că. în ciuda izolării sale, împăratul urmăreşte cu ochi ageri treburile Universului. „Ce este fiecare fereastră a palatului decât un ochi pentru a privi întreaga lume?” spune Cafer Çelebi.
Prima curte nu va fi terminată decât zece ani mai târziu, când o dată cu înălţarea zidului înconjurător, ea va cuprinde un mare spaţiu închis în care se pătrundea prin impunătoarea Bab-ı-Hümayun (Poarta imperială). Construirii celor de a doua şi de a treia curţi, Scaun al imperiului şi reşedinţă a sultanului (Casa Fericirii). îi va consacra în continuare Mahomed timpul şi energia lui.
Se prevedeau douăzeci sau douăzeci şi cinci de ani pentru terminarea vastului ansamblu de clădiri. Cuceritorul se va instala acolo în anul 1465, la şase ani după începerea lucrări lor.
Accesul în cea de a doua curte, Curtea Divanului sau Curtea Ceremoniilor, un spaţiu dreptunghiular de aproape 160 pe 130 de metri, era rezervat privilegiaţilor. Aceasta era înconjurată de un zid înalt, străbătut de o singură poartă înaltă şi solidă, Bab-r-Selâm (Poarta izbăvirii), numită şi Orta Kapt (Poarta de Mijloc). Impunătoare, flancată de două turnuri octogonale, stilul ei este mai degrabă european decât oriental datorită crenelurilor şi ambrazurilor sale. Dar zidurile sunt subtm şi rolul ei este mai mult ceremonial decât defensiv. La intrare, sub o colonadă, aga, căpetenia ienicerilor, acorda audienţele. În largul vestibul interior, judecătorul armatei, kadiasker, îi primea pe împricinaţi, potrivit tradiţiei după care sultanul sau împuternicitul său împart dreptatea la poarta palatului.
Curtea Divanului este centrul imperiului, iar Divanul aflat în cadrul ei simbolul lui. Aici se întâlneau de patru ori pe săptămână - luni, marţi, sâmbătă şi duminică - vizirii şi demnitarii de cel mai înalt rang pentru a discuta treburile ţării-şi a împărţi dreptatea. Tot aici, Marele vizir primea şolii. Înaintaşii lui Mahomed şi chiar şi el la începutul domniei conduceau întrunirile Divanului. Cuceritorul hotarî însă că nu este demn de un glorios suveran să asiste la întâlninle dregătorilor şi ceru să i se taie în zid o ferăstruică zăbrelită, acoperită cu o perdea, de unde să poată urmări discuţiile, fără să se ştie că este acolo. Precedată de un portic cu colonade, această sală dreptunghiulară, situată în partea stângă a curţii, este împărţită în două încăperi la fel de mari acoperite fiecare de o cupolă. Cea dintâi este Divanul propriu-zis (Kubbealti), cealaltă Sala condicilor (Defterhane), unde se păstrau arhivele pe anul în curs, înainte de a fi depuse în încăperile vistieriei. Într-o cămăruţă învecinată, se afla cancelaria Marelui vizir.
Aceasta parte a palatului va fi transformată de mai multe ori, mai ales în vremea lui Soliman Magnificul. când va fi fastuos împodobită. Interiorul bolţii şi chiar pardoseala vor fi acoperite cu aur. dar Divanul va rămâne în ansamblu acelaşi, aşa cum îl vedem şi astăzi. Deasupra acestor clădiri se înălţa un turn, de unde Mahomed putea vedea tot ce se petrece în curte. Şi acesta simboliza grija pe care, în ciuda izolării, o poartă sultanul, zi şi noapte, poporului său căruia trebuie să i se facă dreptate fără răgaz şi fără părtinire. De aceeaşi parte cu Kubbealti şi în prelungirea lui, indicată aproape în acelaşi timp cu Divanul o clădire simplă şi greoaie, Vistieria interioară (Hazine-i Enderun) adăpostea sacii cu bani proveniţi din impozitele provinciilor, care serveau la plata soldei ienicerilor. Tot pe aceeaşi parte se aflau grajdurile sultanului. Bucătăriile ocupau partea dreaptă a curţii.
Acest spaţiu vast, pe care Mahomed se străduieşte să-I înfrumuseţeze cu fântâni şi grădini, este şi locul unde începe să se desfăşoare un măreţ ceremonial dorit şi conceput de sultan, oglindă a glorioasei imagini pe care vrea să o transmită lumii. Străinii care asistă la el rămân uluiţi. „E un lucru atât de minunat, încât cel ce nu l-a vazut cu ochii lui nu-l poate crede”, va spune Alviso Gritti, ambasadorul Venetici, obişnuit totuşi cu fastul Serenissimei. Avem numeroase relatări ale primirilor diplomaţilor străini, care descriu regimentele de ieniceri, cu generalii şi ofiţerii lor superiori în frunte, încremeniţi parcă, măreţ înveşmântaţi, iar mai departe, în partea stângă a curţii, regimentele Porţii (sipahioglan, ulufeci, silahdar) însoţite de comandantii lor. unii înveşmântati în postav de aur, alţii în mătase de diverse culori. pe cap cu turbane înalte cu pene; vizirii şi înalţii demnitari în straie din ţesături de aur şi de argint însoţindu-i pe trimişii străini până în sala unde îi aştepta Marele vizir, cel mai important personaj din imperiu după sultan.
După audienţă, o masă compusă dim carne, pilaf şi sucuri de fructe. Stropite cu apă de trandafir îndulcită, este servita oaspeţilor, apoi sunt înmânate ambasadorului caftanele de onoare (tiraz), din mătase brodată cu aur şi argint, împodobite cu zibelină, şi straie mai puţin somptuoase membrilor suitei sale. Ambasadorul părăsea palatul cu acelaşi fast ca şi la sosire, trecând printre doua şiruri de oşteni nemişcaţi şi de slugi care ţineau de funtea elefanţi, lei, leoparzi şi alte animale îmblânzite.
Cadrul şi ceremonialul celor patru întâlniri săptămânale ale Divanului erau uneori puţin diferite, dar rânduiala, măreţia, liniştea, desfăşurarea fără cusur a acestui spectacol, pe care fiecare dintre actorii lui îi juca urmând o regie pusă la punct o dată pentru totdeauna chiar de sultan, erau aceleaşi. Fiecare atitudine, fiecare mişcare era prevăzută şi avea o anumită semnificatie. Acest spectacol pe jumătate religios, care se desfăşura într-o strălucire de aur şi pene şi pe care îl vom regăsi încă şi mai măreţ atunci când sultanul însuşi primea în audienţă, poate fi comparat cu un procedeu mass-media de exaltare a persoanei suveranului şi a puterii sale totale şi absolute asupra oamenilor şi lucrurilor, până la margirule lumii cunoscute pe care el doreşte să o cucerească. Regulile acestei puneri în scenă le depăşesc pe cele ale protocolului obişnuit al unui şef de stat. Asistăm aici la un fel de slujbă religioasă. care aminteşte ceremoniile din Imperiul iranian şi cel al califilor abbasizi. Şi mai ales de Bizanţ, unde ritualul Palatului şi cel al Bisericii erau în numeroase situaţii aproape aceleaşi. Totuşi, nu cârmuitorul Islamului este aici ridicat în slăvi, ci Suveranul celor Două Continente şi al celor Două Mări, stăpânul lumii, personaj aproape misterios, stăpân al oamenilor şi al lucrurilor. Imaginea pe care sultanul doreşte să o ofere este mai aproape de cea a Fiului Cerului din China decât de imaginea unui rege al Apusului.

Yemek tarifleri

İzmir Köftesi

Malzemeler

Kızartmak için:

Köftesi için:

Sosu için:

İzmir Köfte Tarifi Nasıl Yapılır?

  1. Köfte harcı için; orta yağlı kıyma, rendelenmiş kuru soğan, bayat ekmek içi, yumurta, tuz, karabiber ve kimyonu oval bir kaba alın. Tüm malzemeyi iyice özleşene kadar yoğurun.
  2. Köfte harcından ceviz büyüklüğünde parçalar alın ve avuç içinizde yuvarlayıp, bastırarak şekil verin. Hazırladığınız köfteleri servis tabağına dizerek bekletin.
  3. Kabuğunu soyduğunuz patatesleri elma dilimi şeklinde doğrayın. Domatesleri halka halka doğrayın. Sap kısımlarını kestiğiniz yeşil biberleri, uzunlamasına kesin ve ortadan ikiye bölün.
  4. Ayçiçek yağını derin bir tencerede kızdırın. Sırasıyla; patates dilimlerini ve köfteleri renk alana kadar kızartın. Fazla yağlarını bırakması için; kağıt havlu serili bir servis tabağına çıkartın.
  5. Sos için; ayçiçek yağını kızdırın. Domates salçasını 2- 3 dakika kadar kavurun. Rendelenmiş domatesleri ekleyin ve karıştırın. Kavrulan domateslere sıcak suyu ve tuzu ekledikten sonra 3-4 dakika kadar kaynatın.
  6. Köfte ve patates dilimlerini fırın tepsisine sırayla dizin. Aralarına domates ve yeşil biber dilimlerini yerleştirin.
  7. Hazırladığınız sosu üzerlerine gezdirin. Önceden ısıtılmış 200 derece fırında 20 dakika biber ve domates dilimleri kızarana kadar pişirin. Ilık olarak servis edin. Sevdiklerinizle paylaşın.

Domatesli Pilav

Malzemeler

Domatesli Pilav Tarifi Nasıl Yapılır?

  1. Ortadan ikiye kesip uç kısımlarını aldığınız domatesleri rendenin ince kısmıyla rendeleyin.
  2. Tereyağını, yanmaz-yapışmaz tabanlı geniş bir pilav tenceresinde zeytinyağı ilavesiyle kızdırın.
  3. Rendelenmiş domatesleri ekleyip kısık ateşte kavurmaya başlayın. Bol suda yıkadığınız pirinçlerin fazla suyunu süzdürün.
  4. Kavrulmakta olan rendelenmiş domateslere pirinçleri ekleyip şeffaf bir görünüm alana kadar kavurma işlemini sürdürün.
  5. Toz şeker, tuz ve limon suyunu ekleyip karıştırın. Sıcak tavuk suyunu ekleyip tahta bir kaşıkla sadece bir kez karıştırın.
  6. Kapağını kapattığınız pilav tenceresinde, kısık ateşte 12-15 dakika kadar pişirin. Kağıt havlu örtüp kapağını kapattığınız pilavı demlenmeye alın.
  7. Demini alan pilavı sadece bir kez harmanlayıp servis tabaklarına paylaştırın. Sıcağı sıcağına bekletmeden servis edin.

Kirazlı Kek Tarifi

Malzemeler

Kirazlı Kek Tarifi Nasıl Yapılır?

  1. Ayıklanmış kirazların üzerine nişasta ilave edin ve ezilmemelerine özen gösterek hafifçe nişastaya bulayın.
  2. Derin bir kabın içine yumurtaları kırın. Üzerine şekeri ilave edip güzelce çırpın.
  3. Ardından süt, sıvı yağı ilave edin. Karıştırın.
  4. Kremayı da ilave ederek tüm malzemeleri birbirine iyice yedirin.
  5. Un, kabartma tozu ve vanilini eleyerek karışıma ekleyin. Un parçaları kalmayana kadar iyice karıştırın.
  6. Son olarak nişastaya buladığınız kirazları da ekleyerek spatula yardımıyla, nazik haraketlerle karıştırın.
  7. Yağlanmış ve unlanmış dikdörtgen ya da yuvarlak bir kek kalıbına aktarın ve önceden ısıtılmış 180 derecelik fırında içi iyice pişene ve üzeri kızarana kadar pişirin.
  8. Çıkarıp oda sıcaklığında dinlendirin. Dilimleyerek servis edin.

internet

Bayramlaşma Bayramı

(Karagöz gelir, içeri girerler.)

HACİVAT – Karagöz’üm hoş geldin!…
KARAGÖZ – Hoş bulduk Hacı Cavcav, hoş bulduk!… Ver elini öpeyim!
HACİVAT – Efendim, bu ne el öpmesi?…
KARAGÖZ – Pataklarım ha, öğrenemedin mi? Bayramlaşma el öpmesi tabi…
HACİVAT – Tamam, biliyorum da, bayramın daha ilk gününde bu kaçıncı bayramlaşma?
KARAGÖZ – Köftehor, kaçıncı olursa olsun, bayramlaşma kötü mü?
HACİVAT – Canım kötü olur mu? Bayram güzel, bayramlaşma çok güzel ama…
KARAGÖZ – İyi ya, benim bayramın ilk günü fırsat buldukça senin elini öpmem de hepsinden güzel…
HACİVAT – Artık yeter efendim! Bayram namazından sonra sabah câmide bayramlaştık.
KARAGÖZ – Yalan söyleme! Bayram bahşişi almak herkesin içinde ayıp olur diye dışarıda bayramlaştım.
HACİVAT – Her ne ise… Beraber yürüdük, evlerimize ayrılırken tekrar bayramlaştın! Yine ses çıkarmadım.
KARAGÖZ – Hele ses çıkar da göreyim. “Hacivat benimle bayramlaşmıyor, elini öptürmüyor” diye bağırırım.
HACİVAT – Zaten ben de, sana inanan çıkar da eşe dosta bayram günü rezil olurum diye çekiniyorum.
KARAGÖZ – İyi yapıyorsun Hacı Cavcav!…
HACİVAT – İyi yapıyorum ya, durmadan elini öpen sadece sen olsan ona da razıyım. Çocukların torunların daha câmide iken senin arkanda kuyruk olmaya başladı.
KARAGÖZ – Ağzını bozma, bayram demem pataklarım. Köftehor ben kedi miyim de arkamda kuyruk uzasın?
HACİVAT – Yani, sen elimi öperken bir bakıyorum ki onlar da arkanda sıraya girmişler.
KARAGÖZ – Ne olacak ya?… Senin arkanda sıraya girecekler de, senden sonra ben çocuklarımın, torunlarımın mı elini öpeceğim?
HACİVAT – Allah iyiliğini versin! Öyle değil… Yani onların da senden sonra el öpmelerine de bir şey dediğim yok amma.
KARAGÖZ – Eeee, amması ne demek oluyor?
HACİVAT – Bahşişini almadan önümden çekilmiyorsunuz.
KARAGÖZ – Senin iyiliğin için öyle yapıyoruz.
HACİVAT – O nasıl oluyor bakalım?
KARAGÖZ – Köftehor, el öpüp de bayram bahşişimizi almasak görenler ne der?
HACİVAT – Hiçbir şey demezler…
KARAGÖZ – Ben öğretirim. “Hacivat, bayramda elini öpen Karagöz ile çocuklarına ve torunlarına bahşiş vermedi, çok ayıp etti” derler.
HACİVAT – İşin aslını astarını bilmezlerse tabii ayıplarlar. Fakat ben de senin çocuklarını torunlarını peşine takıp, benden bahşiş almak için kaç defa elimi öptüğünü söylersem ya sana ne derler?
KARAGÖZ – Bir şey demezler, beni ayıplamazlar.
HACİVAT – Allah Allah, neden?…
KARAGÖZ – Köftehor, sen Hacivat’sın, Ben Karagöz’üm!… Hem gülüp geçerler, hem de “Aferin, Karagöz ne akıllı, işini bilen adammış…” derler.
HACİVAT – Hiç güleceğim yoktu. Hah hah hah!…
KARAGÖZ – Hah hah ya, ben seni şimdi iyi güldürürüm. Unuttum zannetme de hele şu el öpme bayram bahşişimi ver bakalım Hacı Cavcav!
HACİVAT – Pekâlâ, az olacak ya kusura bakma! (Verir.)
KARAGÖZ – Zararı yok, üstünü sonra tamamlarsın! (Alır.)
HACİVAT – Nasıl oldu da bu sefer yalnız geldin?
KARAGÖZ – Kim dedi yalnız geldiğimi? Çoluk çocuk da yola çıkmışlardır. Sen paraları hazırla.
HACİVAT – Aman Allah’ım, sen bana sabır ver!
KARAGÖZ – Tamam Hacı Cavcav, anlaştık! Allah sana sabır versin, sen de bize her bayramda el öptükçe bahşiş ver. (Karagöz ve sonra Hacivat giderler.)

anonim