Toate articolele publicate în ediţia nr. 284 a revistei Hakses

Iulie 2019

15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü

15 Demokrasi ve Milli Birlik Gününde hem şehitler yad edildi hem de demokrasi zaferi çeşitli etkinliklerle kutlandı.

İlk etkinlik Bükreş Büyükelçiliği himayesinde Türk Koordinasyon ve İşbirliği Ajansı (TİKA) Bükreş Koordinatörlüğü tarafından Bükreş Türk Şehitliği’nde gerçekleştirildi.
Buradaki etkinlikte 15 Temmuz kanlı FETÖ darbe girişiminde şehit olan 251 isim için 251 fidan dikildi.
Bükreş Türk Şehitliği’ndeki etkinliğe Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz, TİKA Koordinatörü Yasemin Melez Biçer, Eğitim Müşaviri Seyfi Özkan, Dinişleri Müşaviri Yunus Akkaya, Maarif Vakfı Romanya Direktörü Alpaslan Ateş, Bükreş Silahlı Kuvvetler Ataşesi Yarbay Irmak Durmaz, Yunus Emre Enstitüsü Bükreş Şube Müdür vekili Melda İrem Mantı, Büyükelçilik diplomatları ve Ticaret Müşavirliği yetkililerinin yanı sıra Romanya müftüsü Yusuf Murat, TİAD Başkanı Güven Güngör, Türk basın kuruluşları mensupları ile pek çok iş insanı katıldı.
Fidan dikme etkinliği İstiklal Marşı okunması, şehitler ruhuna dua edilmesi ile başladı.
Daha sonra Şehitler için saygı duruşu ile başlayan programda konuşan Büyükelçi Füsun Aramaz TİKA “251 şehit için 251 fidan” etkinliğinde bulunmaktan duyduğu memnuniyeti dile getirerek, Tecrübe Paylaşım Programı kapsamında Türkiye’den gelen üniversite öğrencilerine “hoş geldiniz” diyerek, şehitlikte yapmış oldukları çalışmalar için teşekkür etti.
TİKA Koordinatörü Biçer ise düzenlenen etkinlikler ile bir yandan şehitlerimizi yâd ederken, diğer yandan Demokrasi ve Milli Birlik Günü vesilesiyle Türk Milletimiz ve demokrasinin zaferini kutlamaya devam ettikleri ifade etti. Diğer yandan o gün vatanlarını korumak için canlarını feda eden 251 şehidimiz adına 251fidanın dikileceği yer olarak seçilen yerin anlam ve önemine dikkat çekti.
Tika koordinatörü Biçer ayrıca, 1. Dünya Savaşı sırasında Romanya’ya gönderilen ve burada şehit olarak 535 askerin toplu kabirde 400 şehidin isimleriyle yattığı şehitliğin program öncesinde TİKA desteğiyle düzenlenen “Tecrübe Paylaşım Programı” kapsamında Türkiye’den Romanya’ya gelen öğrencilerin katıldığı çalışmalarla temizlendiğini bakımın yapıldığını ifade ederek, öğrencilere bir kez daha teşekkür etti.
Konuşmaların ardından fidan dikimine geçildi. Büyükelçi Aramaz ve TİKA Koordinatörü Biçer ile diğer katılımcılar birer fidan dikti.
Fidan dikimine diğer görevliler devam ederken, Büyükelçi Aramaz ve beraberindekiler Şehit kabirlerine gül bıraktılar.
15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü dolayısıyla Köstence’de de bir anma programı düzenlendi.
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu ve Köstence Yunus Emre Enstitüsü işbirliğinde, “15 Temmuz Demokrasi ve Milli Birlik Günü” anma töreni düzenlendi. Törende aziz şehitler ruhu için Kur’an-ı Kerim Tilaveti okundu. Menfur darbe girişimi ile ilgili kısa bir sinevizyon gösterimi yapılarak “15 Temmuz Milli İradenin Yükselişi” isimli fotoğraf sergisi açılışı yapıldı.
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sulhi Turan konuşmasında şunları ifade etti: “Türkiye Cumhuriyeti Devletine, Hükümetine, Parlamentosuna ve Halkına karşı gerçekleştirilen 15 Temmuz Darbe Teşebbüsünün sonuçsuz bırakılmasının üçüncü yıldönümünü anma münasebetiyle toplanmış bulunuyoruz. Bu vesileyle vatanımızın bütünlüğünü, ülkemizin demokrasisi ve milli birliğini korumak amacıyla darbe girişimine karşı çıkmaları sırasında hayatlarını kaybeden şehit güvenlik görevlilerimize, vatandaşlarımıza Allah’tan rahmet, yaralılarımıza şifalar diliyoruz.
Türkiye’nin milli birlik ve beraberliğine kastetmeyi amaçlayan hain darbe girişiminin üzerinden üç yıl geçmiştir. FETÖ terör örgütü liderliğince planlanan ve bu örgütün ordumuz içerisine sızdırılan mensupları tarafından gerçekleştirilen 15 Temmuz darbe girişimi Türkiye’ye yönelik yakın geçmişte yapılan en kanlı terör saldırısı olmuştur.
Devletimize sadık güvenlik güçleri ve Türk Halkı darbe girişimine karşı koyarak, milletin iradesi üzerinde bir güç tanımadığını, devletini ve demokratik kazanımlarını korumak ve bu tehlikeyi önleyebilmek için ölümü göze alarak her türlü fedakarlığa hazır olduğunu göstermiştir.
Darbe teşebbüsünün akim bırakılmasının ardından devletimizce yurt içinde ve yurt dışında FETÖ örgütü ile mücadele sürdürülmüş, öncelikle darbe girişimcilerinin adalet önünde hesap vermeleri sağlanmış, FETÖ’nün devlet kurumları içerisindeki yapılanması deşifre edilmiş, mensupları hakkında idari ve adli süreçler başlatılmıştır.
Böylece örgütün “paralel devlet yapılanması” çökertilmiş, ayrıca devlet kurumları dışında kalıp eğitimden medyaya ve bankacılık sektörüne uzanan ve ekonominin tüm alanlarına yayılan paravan oluşumlar ortadan kaldırılmıştır.
Bu süreçte, Türkiye’deki ana omurgasını kaybeden örgüt, yurtdışı yapılanmasıyla ayakta kalmaya çalışmaktadır. Dolayısıyla, Türkiye dışındaki FETÖ yapılanmaları ve uzantılarıyla daha fazla mücadele önem kazanmıştır.
Bu doğrultuda, faal olduğu yabancı ülkelerde Türkiye’dekine benzer yapılanmalar oluşturarak, kendisine siyasi ve ekonomik etki alanları yaratmayı amaçlayan FETÖ’nün yurtdışındaki faaliyetlerinin engellenmesi veya hareket alanlarının daraltılması, mensuplarının Türkiye’de açılan soruşturmalar kapsamında ülkemize iade edilerek adalet önüne çıkartılmaları yönünde çalışma ve girişimler yapılmaktadır.
Özellikle FETÖ’nün etkin olduğu alanlardan biri olan eğitim alanında FETÖ’ye karşı atılan adımların mağduriyete yol açmasını önlemek amacıyla, Türkiye Maarif Vakfı faaliyetlerini sürdürmektedir. Bu Vakıf bugüne kadar 18 ülkede FETÖ iltisaklı okulları devralmış, 36 ülkede FETÖ iltisaklı okul ve dil kurslarına son verilmiştir.
Romanya’da da benzer çalışmalar yürütülmüş olup, Türkiye Maarif Vakfı tarafından Bükreş’te bir Okulun açılışına ilişkin Romanya Eğitim Bakanlığı’nın izin belgesi alınmış olup, Okulun 2019-2020 öğretim yılında eğitime başlaması öngörülmektedir. Eğitim alanında benzer bir çalışmanın ileride Köstence’de de yapılması planlanmaktadır.”
Etkinliğe katılanlar ise Romanya Demokrat Türk Birliği başkanı Fedbi Osman, genel sekreter Ervin İbraim, Hârşova başkan şubesi Memet Redvan, kadınlar komisyon başkanı Filiz Ismail, kültür komisyonun başkan yardımcısı Melek Osman, Atatürk Kolej müdürü Accan Mologani ve Hakses ile Radio T gazetecileri.
Faaliyet Türkiye Cumhuriyeti Başkonsolosu Sulhi Turan, Din Hizmetleri Ataşesi Arif Cevlek, Başkonsolos Yardımcısı Hasan Akdoğan huzurunda gerçekleşti. Etkinliğe Köstence Vali Yrd. Şenol Ali’de katıldı.

Ziua Democraţiei şi unităţii naţionale marcată în România de reprezentanţele diplomatice ale Turciei

Ambasada Republicii la Bucureşti şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa au marcat în data de 15 iulie împlinirea a 3 ani de la tentativa de lovitură de stat printr-o expoziţie tematică, intitulată „15 iulie, ascensiunea voinţei naţionale” şi un film documentar. Evenimentul organizat la Constanţa a debutat cu o slujbă religioasă de comemorare a celor care şi-au pierdut viaţa în seara de 15 iulie apărând statul de drept din Republica Turcia şi a continuat cu prezentarea unui cu scurt film cu imagini document din seara zilei de 15 iulie 2016.

În debutul discursului său, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan, a afirmat: „Astăzi se împlinesc trei ani de la dejucarea tentativei de lovitură de stat de la 15 iulie 2016, îndreptată împotriva Republicii Turcia, a Guvernului, Parlamentului ţării noastre şi a poporului turc. Cu acest prilej ne rugăm ca Allah să îi odihnească în pace pe agenţii de securitate şi pe cetăţenii care şi-au dat viaţa pentru apărarea integrităţii teritoriale, a democraţiei şi unităţii noastre naţionale şi dorim multă sănătate celor care au fost răniţi încercând să se opună tentativei de lovitură de stat.”
Diplomatul turc a mai subliniat în discursul său că tentativa de lovitură de stat a avut ca scop atentarea la unitatea şi uniunea naţională a Turciei. „Forţele de securitate loiale statului nostru şi poporul turc s-au împotrivit tentativei de puci, demonstrând că nu există o forţă mai mare decât voinţa poporului, care este dispus chiar şi la sacrificiul suprem pentru a contracara această ameninţare şi pentru a-şi apăra statul şi valorile democratice. După dejucarea tentativei de lovitură de stat, ţara noastră a continuat să lupte împotriva organizaţiei FETÖ atât în ţară cât şi în străinătate. În primul rând, cei repsonsabili de această tentativă de puci au fost aduşi în faţa justiţiei, a fost demascată reţeaua FETÖ din cadrul instituţiilor statului şi au fost iniţiate procese administrative şi judiciare împotriva membrilor acesteia. Astfel, «structura de stat paralel» a acestei organizaţii a fost anihilată şi au fost eliminate formaţiunile paravan din afara instituţiilor de stat, de la educaţie, mass-media şi sectorul bancar, până la toate sectoarele economice”, a afirmat consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan.
Dacă în Republica Turcia organizaţia a fost anihilată, statul turc continuă potrivit afirmaţiilor diplomatului turc să supravieţuiască prin structurile din străinătate. În acest context, statul turc derulează acţiuni şi iniţiative pentru contracararea activităţilor FETÖ şi îşi propune să creeze domenii de influenţă politică şi economică prin formarea unor structuri similare cu cea din Turcia în ţările în care activează, şi pentru extrădarea membrilor acestei grupări pentru a fi deferiţi justiţiei în cadrul anchetelor deschise în Turcia.
Conform declaraţiei consulului general al Republicii Tucia la Constanţa, Sulhi Turan, „Fundaţia Maarif din Turcia desfăşoară activităţi în scopul atenuării efectelor neplăcute ale acţiunilor îndreptate împotriva FETÖ în domeniul educaţiei, unul din domeniile în care organizaţia este activă. Această fundaţie a preluat până în prezent şcolile aparţinând organizaţiei FETÖ din 18 ţări, iar în 36 de ţări au fost închise instituţiile de învăţământ şi cursurile de limbă aparţinând aceleiaşi organizaţii.”
Fundaţia „Maarif” din Turcia a obţinut aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale din România pentru deschiderea unei şcoli în Bucureşti, a cărei activitate se preconizează că va începe în anul şcolar 2019–2020. O astfel de iniţiativă în domeniul educaţiei este planificată în viitor şi la Constanţa.
La evenimentul organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi Centrul Cultural „Yunus Emre” a participat o delegaţie condusă de preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman. Din delegaţie au făcut parte: secretarul general, prof. Ervin Ibraim, preşedintele filialei Hârşova, Memet Redvan preşedinta comisiei de femei, Filiz Ismail, vicepreşedinta comisiei de cultură, prof. Melek Osman, directorul Colegiului Naţional „K. Atatürk” din Medgidia, prof. Accan Mologani şi jurnalişti din cadrul redacţiei revistei „Hakses” şi Radio T. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan şi a echipei Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa. La eveniment a fost prezent şi subprefectul judeţului Constanţa, Şenol Ali.

Slujbă de comemorare

La iniţiativa Ataşatului de cult islamic din cadrul consulatului Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Arif Cevlek, în data de 15 iulie la Geamia Hunchiar din Municipiul Constanta a avut loc slujba de comemorare a celor care şi-au jertfit viaţa pentru apărarea integrităţii statului de drept Turcia, organizată de Muftiatul Cultului Musulman din România. Alături de comunitate prezenţi la această slujbă au fost: muftiul cultului musulman, Murat Iusuf, consulul Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan şi reprezentanţi ai celor două uniuni. În calitate de reprezentant al cultului musulman din România muftiul, Murat Iusuf a transmis familiilor victimelor atentatului terorist condoleanţe şi a transmis mesajul: „Condamn aceste acte de terorism şi încă o dată le adresez condoleanţe familiilor îndoliate şi poporului turc. Muftiatul Cultului Musulman din România îndeamnă comunitatea musulmană din ţara noastră la unitate întru credinţă, unitate lipsită de orice formă de radicalism. Modelul interetnic şi interreligios ce se regăseşte de secole pe aceste meleaguri a fost păstrat datorită disocierii comunităţii noastre musulmane de orice formă de extremism religios şi etnic. Mă rog în continuare Bunului Allah să ne binecuvânteze şi să ne protejeze ţara şi să ne ţină pe calea cea dreaptă, calea Coranului şi a Tradiţiei Profetului Muhammed (PbUH), cale ce a fost urmată de către strămoşii noştri şi cu voia Bunului Dumnezeu, calea urmaşilor noştri.”

Şehitleri Anma Töreni

15 Temmuz tarihinde Köstence Hünkar Camii’de Türkiye’deki darbe girişiminde hayatını kaybeden şehitler için Mevlüt okutulmuştur. Mevlüt programında Romanya Müslümanlar Müftüsü, Sn. Murat Iusuf, TC. Köstence Başkonsolosu Sn.Sulhi Turan, TC. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Arif Cevlek katıldılar. Romanya Müslümanlar Müftüsü tüm şehitlerin ailelerine baş sağlığı diledi ve mesajında “Terör eylemlerini kınıyor ve bir kez daha acılı ailelere ve Türk halkına başsağlığı diliyorum. Romanya Müslümanlar Müftülüğü olarak, müslümanlar için birlik ve beraberlikte bulunmalı, herhangi bir radikalizm biçimde bulunmamalı çağrısını yaptı. Yüzyıllar boyunca bu topraklarda dinlerarası ve etnik diyalogu sürdürdük, bunun devamını diliyorum, bunu kimsenin bozmasına izin vermeyelim. Peygamberimizin ve atalarımızın izinden tutarak, doğru yoldan gitmek nasib olsun”.

“Akademi Rumeli – 5 Projesi” 12 ülke bir orkestra

Muhsin Kişioğlu

19–30 Temmuz tarihlerinde, Edirne Valiliği, Yurtdışı Türkler ve Akraba Topluluklar Başkanlığı (YTB) ile Rumeli Akademisi Eğitim ve Kültür Derneği iş birliğiyle yürütülen “Akademi Rumeli-5 Projesi”, çeşitli ülkelerden gelen üstün yetenekli 168 öğrencinin katılımıyla başladı.
Arnavutluk, Yunanistan, Bulgaristan, Kırım, Ukrayna, Gagauz Yeri, Kosova, Kuzey Makedonya, Sırbistan, Bosna Hersek, Romanya ve Türkiye’den öğrenciler Yurtdışı Türkler ve Akraba Topluluklar Başkanlığı’nın (YTB) desteğiyle Edirne’de buluştu. Yaşadıkları ülkelerin yöresel kıyafetlerini giyinen öğrenciler, Edirne Halk Eğitim Merkezinde düzenlenen törene katıldı. Romanya’dan gelen öğrenciler Vali Ekrem Canalp ve Yurtdışı Türkler ve Akraba Topluluklar Başkanı Abdullah Eren’e ülkelerinden getirdikleri hediyeleri verdi.
Vali Ekrem Canalp, törende yaptığı konuşmada, Akademi Rumeli’nin bir kardeşlik köprüsü olduğunu söyledi. Canalp, “Bu kardeşlik köprüsünü inşa etmiş olan ustalar, mimarlar burada. Bu kardeşlik köprüsüne hepiniz hoş geldiniz. Edirne, Türkiye’de 81 ilden bir tanesidir, Trakya’daki 3 ilden bir tanesidir ama hepimiz biliyoruz ki Edirne, Edirne’den ibaret değildir. Edirnelilerin sorumluluğu da Edirne’den ibaret değildir. Akademi Rumeli Edirnelilerin sorumluluk duygusunun bir yansımasıdır. Çünkü Edirne ve Edirneliler inanıyor ki Edirne Balkanlar’a açılan bir kapıdır. Edirne’nin bütün Balkan coğrafyasıyla ilgili sorumlulukları vardır ve Akademi Rumeli-5 Projesi de bu sorumluluk duygusunun bir yansımasıdır.” diye konuştu. Akademi Rumeli’nin bir gönül projesi olduğunu aktaran Canalp, projenin bu işe gönül veren insanların bir araya gelmesinden dolayı başarılı olduğunu vurguladı. Akademi Rumeli 5 Projesi kapsamında 168 öğrenci bunlardan 25 öğrenci Romanya Türklerinden 30 Temmuz’a kadar, edebiyat, medya - iletişim, görsel sanatlar, tarih - kültür, gastronomi, tiyatro - sinema ve müzik alanlarında uzmanlardan eğitim aldılar.

Edirne’mize, 5 yıl önce 23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayramında kızımın Misafiri olarak Romanya dan gelerek bizde kalan ve sonrasında artık Balkanlardaki evlatlarımız olan Berna ve Berkant kardeşler bu seferde Akademi Rumeli Projesi kapsamında abla, abi olarak geldiler canlarım, bizleri unutmayıp aradılar inanın çok da mutlu ettiler.
Bu vesileyle, Balkan coğrafyasıdaki ülkelerden gelen ve birbirinden yetenekli öğrencilerin katılımıyla gerçekleştirilen Edirne’mize, 5 yıl önce 23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayramında kızımın Misafiri olarak Romanya dan gelerek bizde kalan ve sonrasında artık Balkanlardaki evlatlarımız olan Berna ve Berkant kardeşler bu seferde Akademi Rumeli Projesi kapsamında abla, abi olarak geldiler canlarım, bizleri unutmayıp aradılar inanın çok da mutlu ettiler.
Bu vesileyle, Balkan coğrafyasıdaki ülkelerden gelen ve birbirinden yetenekli öğrencilerin katılımıyla gerçekleştirilen ve gençlerin Anavatan Türkiye ile aralarındaki bağların güçlendirilmesine katkı sağlayan Akademi Rumeli projesinde emeği geçen herkese sahşım ve ailem adına çok teşekkür ediyor bu güzel fikri ortaya atan ve yıllardır bu ve benzeri projelerde büyük emek veren
İbrahim Tarancı beyin ellerine sağlık diyorum

internet

Diversitate şi patrimoniu cultural prin prisma mass media

Departamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat în perioada 2-5 iulie în judeţul Constanţa, prima etapă a proiectului „Diversitate şi patrimoniu cultural prin prisma mass-media. Schimb de experienţă şi bune practici cu parteneri de proiecte din regiunea Dunării. Turismul cultural o şansă pentru dezvoltarea rurală”. Proiectul a reunit 15 jurnalişti şi experţi în patrimoniu cultural care au vizitat comunităţi etnice precum: turci, tătari, ruşi lipoveni şi cengăi prilej cu care au avut posibilitatea să se familiarizeze cu istoria şi zestrea culturală a acestora.
Programul organizat de DRI a cuprins o vizită în localitatea Fântâna Mare din judeţul Constanţa, locuită de o populaţie compactă de etnici turci. Musafirii au fost primiţi de preşedintele filialei UDTR din Fântâna Mare, Sebatin Memet, care le-a vorbit oaspeţilor despre istoricul localităţii şi despre tradiţiile etnicilor turci.
Alte puncte de interes în programul destinat jurnaliştilor şi experţilor în patrimoniu cultural le-au constituit Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa şi lăcaşele de cult musulmane din judeţ. Participanţii la proiect au avut posibilitatea să viziteze, Moscheea Carol I, monument istoric emblematic pentru oraşul Constanţa a cărei piatră de temelie a fost pusă în prezenţa Regelui Carol I, la 24 iunie 1910. Lăcaşul de cult a fost construit în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din Dobrogea pe locul vechii geamii Mahmudie, ce purta numele sultanului Mahmud şi fusese ridicată în 1823 de către Afiz Mehmed Paşa. În moschee se află un faimos covor, donaţie de la sultanul Abdul Hamid II, care are 144 m şi o greutate de 483 kg. Au mai fost vizitate geamiile Hunkiar din Constanţa ctitorită de sultanul Abdulaziz şi construită în anul 1869 şi Esmahan Sultan din Mangalia.
Programul Departamentului pentru Relaţii Interetnice a mai cuprins întâlniri cu membrii comunităţii ruşilor-lipoveni din Ghindăreşti cu cei ai ceangăilor din Oituz dar şi cu cei ai comunităţii tătare din Constanţa şi Medgidia.
Potrivit declaraţiilor organizatorilor, programul a fost organizat sub auspiciile Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), aprobată în 2011 şi pusă în aplicare pe mai multe arii de 14 ţări din bazinul dunărean. Strategia îşi propune, pe o perioadă de cel puţin 10 ani, să aducă răspunsuri comune unor provocări comune, să creeze sinergii şi o bună coordonare între politicile şi iniţiativele statelor dunărene, astfel încât Dunărea să devină o importantă arteră de dezvoltare a Europei. Iniţiativa Departamentului pentru Relaţii Interetnice se înscrie în Aria 3–”Cultură, turism şi contacte directe între oameni” a SUERD.
La proiect au luat parte jurnalişti de la Curierul Naţional, Interetnica, Cultura Constanţa, Radio România, Radio România Internaţional, TVR, Allgemeine Deutsche Zeitung, Transindex.ro, Erdely Tv şi Televiziunea Maghiară M1.

Reprezentanţii Institutului Cultural „Yunus Emre” în vizită la UDTR

Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim a avut o întrevedere cu o delegaţie a Institutului Cultural „Yunus Emre”, în data de 29 iulie, la sediul central al uniunii din Constanţa. Din delegaţie au făcut parte: directorul Departamentului Strategie al Institutului Cultural „Yunus Emre”, Bülent Üçpınar, directorul interimar al Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, Seher Korucu, Ramazan Yilmaz şi Selçuk Doğan.

În cadrul întâlnirii, secretarul general le-a vorbit oaspeţilor despre istoricul comunităţii turce din România şi despre proiectele derulate de UDTR, de promovare a valorilor identitare a etnicilor turci. La întrevedere au mai participat: vicepreşedinta comisiei de cultură, prof. Melek Osman, vicepreşedinta comisiei de religie, prof. Firdes Musledin, redactorul şef al Radio T, Selmin Abaz şi redactori ai revistei „Hakses”.
Vicepreşedinta comisiei de cultură a UDTR, prof. Melek Osman le-a vorbit reprezentanţilor Institutului Yunus Emre despre noile cursuri care se desfăşoară în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă inaugurat în luna iunie de UDTR. „De curând au debutat cursurile de limba română şi din toamnă se vor desfăşura cursuri de limba turcă predate de profesorii care predau limba turcă maternă în şcolile din judeţul Constanţa. De asemenea, la Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă ansamblurile noastre de dansuri tradiţionale, „Delikanlilar”, „Fidanlar” şi „Şirinler” îşi desfăşoară repetiţiile săptămânal”, a precizat prof. Melek Osman.
Oaspeţii i-au propus directorului Radio T, prof. Ervin Ibraim, să încheie un parteneriat cu instituţia pe care o reprezintă prin intermediul căruia să fie preluate şi difuzate la Constanţa programe de radio realizate în Republica Turcia.
Delegaţia din Republica Turcia s-a aflat în România cu prilejul aniversării a 10 ani de existenţă a Institutului „Yunus Emre”, eveniment marcat la Constanţa şi Bucureşti în zilele de 30 şi 31 iulie printr-un concert extraordinar al orchestrei „Kazahstan Tattimbet”. Institutul Cultural „Yunus Emre” a mai marcat împlinirea a 10 ani de existenţă prin evenimente culturale nu numai în Turcia şi România ci şi în Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Croaţia şi Portugalia, ţări în care a susţinut concerte, Corul de Tineret al Organizaţiei Internaţionale a Culturii Turce (TÜRKSOY).

De la o limbă la alta, de la suflet la suflet: Un deceniu de la înfiinţarea Institutului Cultural Turc „Yunus Emre”

Cu ocazia aniversării unui deceniu de la înfiinţarea İnstitutului Cultural Turc „Yunus Emre”/Yunus Emre Enstitüsü, la Constanţa a fost organizat în data de 30 iulie 2019 la Centrul Multifuncţional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” un concert aniversar susţinut de Orchestra de Muzică Populară „Kazahstan Tattimbet” şi solişti din lumea turcică, precum şi Ansamblul de dans „Akku”, prezentând publicului constănţean tradiţiile lumii turcice.

Evenimentul a fost organizat de Yunus Emre Enstitüsü şi Organizaţia Internaţională a Culturii Turce (TÜRKSOY), cu sprijinul Ministerului Culturii şi Turismului din Turcia, al Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, al Ambasadei Republicii Azerbaidjan în România, al Ambasadei Republicii Kazahstan în România, al Ambasadei Republicii Turkmenistan în România, Anadolu Automobil Rom, Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunii Democrate Turce din România şi Radio T.
Discursul de deschidere a fost susţinut de doamna Seher Korucu, Director al Institutului Cultural Turc „Yunus Emre”/ Yunus Emre Enstitüsü Constanţa:
„Yunus Emre Enstitüsü, prin cele 58 de Centre Culturale Turce, deschise în 48 de ţări, a avut ca obiectiv să promoveze Turcia şi bogăţiile sale prin intermediul tuturor evenimentelor şi colaborărilor organizate într-o mare varietate de domenii, precum cultură, artă, sport, literatură, muzică, gastronomie, cinema şi limba turcă. Ne aflăm astăzi aici (n.r. – 30 iulie, la Centrul „Jean Constantin”) pentru a sărbători împreună emoţia acestor ultimi zece ani, emoţie care a trecut de la o limbă la alta, de la suflet la suflet. Noi, ca parte a familiei Yunus Emre Enstitüsü la Bucureşti şi Constanţa, suntem mândri să transmitem bogăţia culturală a Turciei, ţării noastre soră şi prietenă, România, şi suntem bucuroşi că poporul român ne-a arătat prietenie şi apropiere în urma efortului nostru de a scoate la iveală valorile comune între cele două culturi.
Mulţumesc şi sunt profund recunoscătoare Organizaţiei Internaţionale a Culturii Turce (TÜRKSOY), artiştilor nostri din Orchestra de Muzică Populară Kazahstan Tattimbet, Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, Ambasadei Azerbaijan în România, Ambasadei Kazahstan în România, Ambasadei Turkmenistan în România, Anadolu Automobil Rom, Uniunii Democratice a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunii Democrate Turce din România şi Radyo T, pentru colaborarea şi sprijinul acordat în realizarea acestui eveniment deosebit. Cu deosebit respect, vă urez tuturor audiţie plăcută,”a spus directorul Yunus Emre Enstitüsü Constanţa, Seher Korucu.
Peste 50 de artişti, originari din ţările vorbitoare de limbă turcă, se reunesc în acest spectacol-turneu pentru a face cunoscute lumii, prin muzică, dansuri, instrumente şi costume tradiţiile şi obiceiurile culturii turce.
Orchestra de Muzică Populară „Kazahstan Tattimbet” şi soliştii din lumea turcică au încântat publicul cu un concert extraordinar care a avut şi un punct de mare intensitate, atunci când surpriza oferită de către orchestra de muzică a ridicat publicul constănţean în picioare cu faimoasa piesă „Ciocârlia” a lui George Enescu.
Reverenţă Orchestrei de muzică populară Kazahstan Tattimbet condusă de dirijorul Duisen Ulkibay şi artiştilor: Sahib Pashazade din Azerbaidjan, Gulmira Tapay şi Daurenbek Arkenov din Kazahstan şi lui Ahmet Baran din Turcia.
După Constanţa, orchestra de Muzică Populară Kazahstan Tattimbet a susţinut un concert aniversar dedicat celor 10 ani de existenţă ai Centrului „Yunus Emre” şi la Bucureşti.
În România Yunus Emre Enstitüsü a luat fiinţă în anul 2011 prin deschiderea celor două centre culturale din Bucureşti şi Constanţa.
Intrat în activitate în anul 2009, Institutul Yunus Emre deţine mai mult de 58 de centre culturale în străinătate. şi promovează Turcia, limba, istoria, cultura şi arta turcă. Institutul efectuează studii pentru predarea limbii turce în centrele culturale din străinătate, desfăşoară activităţi culturale şi artistice şi oferă sprijin pentru cercetările ştiinţifice.

„Recunoştinţă pentru deceniul de prietenie şi pentru deceniile ce vor urma!”

Orchestra de Muzică Populară Kazahă Tattimbet

În anul 1988, în regiunea Karagandı, a luat fiinţă, sub îndrumarea dirijorului Düysen Ükibaia, Orchestra de Muzică Populară Kazahă formată din 25 de persoane. După doi ani a fost redenumită ca şi Tattimbet, după numele muzicianului de renume şi maestrului în şertpeküyün (stil muzical dombra).
Între anii 1991–1994 dirijorul orchestrei a fost K. Saycanov. Ulterior, câştigătorul premiului de stat, Şamgon Kacıgaliyev, a venit la conducerea acesteia şi, astfel, operele „Abay” şi „Kız Jibek” au fost interpretate pentru prima dată sub formă de concert, fiind acompaniate de Orchestra de Muzică Populară Kazahă. Colaborarea cu un maestru experimentat precum Prof. Kacıgaliyev a influenţat într-un mod pozitiv dezvoltarea orchestrei, dirijorul din acea perioadă, D. Ükibay, fiind premiat în anul 2001 la Prima Ediţie a Concursului Dirijorilor Republicii.
Muzicienii emeriţi din aceată orchestră au jucat un rol important în transfomarea organizaţiei în academie, care a organizat concerte în ţări precum SUA, Franţa, Elveţia, Suedia, Republica Cehă, Slovacia, Iran, Irak, Turcia, Rusia, Coreea de Sud.
La concert a participat subprefectul judeţului Constanţa, domnul Şenol Ali, preşedintele comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, vicepreşedinte al comisiei de religie, prof. Firdes Musledin şi numeroşi membri ai filialelor UDTR.

Dilden Dile Gönülden Gönüle: 10. Yıl Coşkusu Köstence’de Kutlandı

Köstence Yunus Emre Enstitüsü ve Uluslararası Türk Kültürü Teşkilatı (TÜRKSOY) iş birliğinde, Yunus Emre Enstitüsü’nün kuruluşunun 10. yılına ithafen Türk dünyası solistleri eşliğinde “Kazakistan Tattimbet Halk Çalgıları Orkestrası” konseri Köstence’de büyük ilgi gördü.
Yunus Emre Enstitüsü ve TÜRKSOY tarafından, T.C. Kültür ve Turizm Bakanlığı, T.C. Bükreş Büyükelçiliği, T.C. Köstence Başkonsolosluğu, Romanya Azerbaycan Büyükelçiliği, Romanya Kazakistan Büyükelçiliği, Romanya Türkmenistan Büyükelçiliği, Anadolu Automobil Rom, Romanya Müslüman Tatar Türklerinin Demokrat Birliği, Romanya Demokrat Türk Birliği ve Radyo T’nin katkılarıyla düzenlenen konser, 30 Temmuz 2019 tarihinde Köstence’deki “Jean Constantin” Çok Fonksiyonlu Gençlik Eğitim Merkezi’nde gerçekleşti.
Yaklaşık 700 kişinin katıldığı etkinlikte, açış konuşmasını yapan Köstence Yunus Emre Enstitüsü Müdür Vekili Seher Korucu Yunus Emre Enstitüsü’nün kuruluşunun 10. yılını TÜRKSOY’la birlikte kutlamaktan dolayı çok memnun olduklarını belirterek şu ifadeleri kullandı:
“Yunus Emre Enstitüsü, kuruluşundan bu yana 48 ülkede 58 Türk Kültür Merkezi ile kültür, sanat, spor, edebiyat, müzik, gastronomi, sinema ve Türkçe öğretimi gibi pek çok alanda gerçekleştirdiği etkinlikleriyle ve işbirlikleriyle Türkiye’yi, Türkiye’ye ait zenginlikleri yurtdışında tanıtmayı hedeflemiştir. Bugün burada dilden dile gönülden gönüle geçen 10 yılın coşkusunu sizlerle birlikte kutlamak için toplanmış bulunmaktayız. Bizler Bükreş ve Köstence Yunus Emre Enstitüsü ailesi olarak Rumen halkının bizlere göstermiş oldukları yakınlıktan ötürü çok mutluyuz. Enstitümüzün kuruluşunun 10. yılı vesilesiyle böylesine güzel bir etkinlikle bir arada bulunmaktan onur duyuyoruz.”
İsmini tanınmış Kazak besteci, dombıracı Tattimbet Kazangapulı’den alan dombıra, kopuz, tar ve kanun gibi Türk dünyasına ait halk çalgıları ile Tattimbet “Sarıjaylau”, Dauletkerey “Köroğlu”, Türk Halk Ezgilerinden Potpuri, İ. Bayzakov “Jeldirme”, A. Seydimbekov “Dauren-ay”, Azerbaycan Halk Türküsü “Sarı Gelin”, S. Kerimbayev “Karagandı”, Rumen Halk Ezgisi “Lark” (Tarla kuşu), H. Rzayev “Çahargah Rapsodiyası”, N. Tilendyev “Alkissa”, Kırgız Halk Türküsü, A. Baran “İpek Yolu”, W.A. Mozart “Türk Marşı”, Kazak Halk Türküsü “Yapuray”, Jayau Musa “Ak Sisa”, “Sarıarka” eserlerini yorumlayan Tattimbet Halk Çalgıları Orkestrası’nın performansı dinleyiciler tarafından dakikalarca ayakta alkışlandı.
Şef Düsen Ükibay yönetimindeki orkestrada Kazakistan’dan Gulmira Tapay ve Daurenbek Arkenov’un yanı sıra Azerbaycan’dan Sahib Pashazade (Tar), Kırgızistan’dan Dinara Tilekeeva (Komuz) ve Türkiye’den Ahmet Baran (Kanun) solist olarak yer aldı.
Konsere renk katan Akku Dans Topluluğu’nun dans gösterileri sanatseverlerin beğenisini topladı.
Etkinlik toplu çekilen hatıra fotoğrafları ile son buldu.

Programul spaţial Apollo sărbătorit la Bucureşti cu prilejul Zilei Independenţei SUA

Ambasada SUA la Bucureşti a ales ca temă în acest an pentru a marca 243 de ani de independenţă a Statelor Unite ale Americii, programul spaţial Apollo 11 prin intermediul căruia a avut loc în 1969 primul pas pe lună al comandantului misiunii, Neil Armstrong. De altfel, trei au fost motivele de sărbătoare ale americanilor în data de 4 iulie, aşa cum a afirmat ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, în discursul său, şi anume: Independenţa Americii, împlinirea a 30 de ani de la căderea comunismului în Europa centrală şi de est şi a 50 de ani de la aselenizare. Recepţia oferită de ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm şi de soţia sa, Mari Klemm cu prilejul Zilei Independenţei Statelor Unite ale Americii a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, SUA şi România.
În debutul discuruslui său, diplomatul american s-a referit la Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA pe care l-a catalogat ca fiind „puternic”. „America recunoaşte România ca aliat NATO model, care îndeplineşte sau depăşeşte angajamentele asumate faţă de Alianţă investind în apărarea sa, modernizându-şi capacităţile şi contribuind la securitatea regională şi globală. Angajamentul românilor faţă de democraţie, statul de drept şi lupta împotriva corupţiei, demonstrată atât de clar la alegerile din luna mai, ne inspiră. Iar rezultatele economice puternice ale României au transformat-o într-un magnet pentru investiţiile americane”, a afirmat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.
În continuare, diplomatul american a felicitat România pentru preşedinţia de succes a Consiliului Uniunii Europene încheiată la 1 iulie. „În numele colegilor mei de la Washington şi Bruxelles, mulţumim Preşedinţiei României, sub conducerea preşedintelui Iohannis, şi Guvernului României, sub conducerea doamnei prim-ministru pentru cooperarea strânsă şi eficientă de care ne-am bucurat în atâtea chestiuni de interes comun”, a precizat ambasadorul american Hans Klemm.
În continuarea discursului său, ambasadorul Hans Klemm s-a referit la faptul că în acest an se împlinesc 50 de ani de la aselenizare şi i-a prezentat pe invitaţii speciali ai recepţiei din acest an, dr. Anna Fisher una dintre primele femei cosmonaut şi Dumitru Prunariu primul român care a păşit pe lună. E.S. Hans Klemm a afirmat: „Într-un discurs în Congresul SUA, în 1961, preşedintele John F. Kennedy a făcut apel la America să „meargă înainte, cu viteza deplină a libertăţii, în palpitanta aventură a spaţiului”. Cursa spaţială care a urmat şi primii paşi făcuţi de Neil Armstrong pe Lună au captivat lumea şi au demonstrat posibilităţile uluitoare ale tehnologiei americane. Permiteţi-mi să prezint doi invitaţi speciali, doi călători în spaţiu, care se află alături de noi în această seară. În 1981, cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu a devenit al 103-lea om şi primul român care a călătorit în spaţiu după încheierea misiunii de opt zile la bordul navei spaţiale Soiuz 40 şi al laboratorului spaţial Saliut 6. În 1978, Dr. Anna Fisher a devenit una dintre primele femei astronaut ale NASA. Chimist şi medic specializat în medicină de urgenţă, Dr. Fisher a avut multe contribuţii la programul spaţial al NASA, dezvoltând „braţul robotic” folosit pe naveta spaţială şi proiectând costume spaţiale adaptate pentru femei. În noiembrie 1984, ea a devenit prima mamă care a călătorit în spaţiu, redefinind conceptul de mamă care lucrează. Dr. Fisher, domnule Prunariu, bine aţi venit şi vă mulţumim că sunteţi alături de noi în această seară.”
Prezent la eveniment, Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit în debutul discursului său la principiile incluse în Declaraţia de Independenţă a SUA care fundamentează şi astăzi cultura noastră de valori. Preşedintele României a afirmat: „Aceste idei - democraţie liberală, libertate politică şi economică, stat de drept, separaţia puterilor - continuă să ne alimenteze încrederea într-un viitor comun tot mai bun. Aceleaşi valori fundamentale au stat la baza marilor construcţii politice rezultate din confruntarea dintre libertate şi totalitarism în secolul XX: Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană – organizaţii pentru succesul cărora rolul Statelor Unite a fost şi rămâne de importanţă singulară şi care, la rândul lor, au un aport nemijlocit la securitatea şi prosperitatea Statelor Unite ale Americii.” Preşedintele României a mai amintit în alocuţiunea sa că după înlăturarea totalitarismului comunist, România s-a reconectat politic şi economic la familia occidentală ca apoi să devină membru al Alianţei Nord-Atlantice, al Uniunii Europene, precum şi partener strategic puternic al Statelor Unite. „Sprijinul Statelor Unite pentru eliberarea naţiunilor captive ale Europei, izolate în spatele Cortinei de Fier, şi asistenţa oferită în vederea reintegrării în comunitatea transatlantică a fost crucial. Domnule Ambasador Klemm, România nu va uita niciodată acest sprijin! Alături de prietenii şi partenerii noştri americani şi europeni, naţiunea română contribuie acum concret şi relevant la consolidarea securităţii şi prosperităţii comunităţii transatlantice. Recent, cu ocazia alegerilor europene şi a referendumului privind justiţia pe care l-am convocat pe 26 mai, românii au dat un vot covârşitor pro-european şi în sprijinul consolidării statului de drept, respingând fără echivoc populismul şi discursul anti-european şi anti-justiţie. Cetăţenii României au arătat, o dată în plus, că avem o societate matură şi că îşi doresc o ţară puternică şi sănătoasă, cu un sistem de justiţie curat şi independent, în deplină consonanţă cu statutul de partener strategic al Statelor Unite şi de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO. Prioritatea strategică a României este şi va rămâne o relaţie transatlantică puternică. O cooperare transatlantică solidă este cea mai sigură garanţie că vom putea gestiona cu succes provocările viitorului şi influenţa pozitiv dezvoltările pe plan global”, a afirmat preşedintele ţării.
După rostirea discursurilor oficiale, invitaţii au avut posibilitatea să viziteze expoziţiile amplasate în curtea Ambasadei SUA la Bucureşti, care au pus în valoare inovaţia americană şi românească în spiritul misiunilor Apollo. Au putut fi admirate o expoziţie comună organizată de Muzeul Naţional de Istorie şi Agenţia Spaţială Română, panouri expoziţionale de la Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale şi Proiectul Infrastructura Luminii Extreme – Fizica Nucleară de la Măgurele.
În acest an, la recepţia oferită de ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm cu prilejul Zilei Independenţei Statelor Unite ale Americii au participat reprezentanţi ai Guvernului României, membri ai corpului diplomatic şi ai instituţiilor publice naţionale şi internaţionale. Printre invitaţi s-a numărat şi preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, ing. Fedbi Osman, împreună cu soţia, Melek Osman.

Parteneriate colaborări programe

În data de 29 iunie, în cadrul Zilelor oraşului Ovidiu (28-30 iunie 2019), ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti Delikanlılar a participat la prima editie a Festivalului de Dansuri Traditionale ale Etniilor din Dobrogea, un spectaol plin de ritm şi culoare, organizat de primaria Ovidiu în parteneriat cu Inomar Cluster, în Parcul Faleza Lac. Alături de ansamblul Delikanlılar, al comunităţii turce, au luat parte la evenimentul cultural urmatoareloe etnii: germani – ARMONIA (Oituz, Jud. Constanţa), greci – ELPIS (comunitatea elenă din Constanţa), tătari – QANARA (primăria Ovidiu), rromi – BALKANEROS (primăria Ovidiu), aromâni – ARMÂNAMEA (primăria Ovidiu), dobrogeni – DOBROGEANCA (primăria Ovidiu), bulgari – SFITILINA (Vişina, Jud. Tulcea), ruş-ilipoveni – NUFERII ALBI (Jurilovca, Jud. Tulcea), megleno români – ALTONA (Cerna, Jud. Tulcea), armeni - NAIRI (comunitatea armeană din Constanta)
Pe data de 12 iulie 2019, a avut loc în cadrul Festivalului „NOMAD EUROPA AU LEVANT DE L’EUROPE” la teatrul Elpis Constanta evenimentul „Valurile înfrăţirii franco-române – pe firul sonorităţilor etno-balcanice de la Sena la Pont Euxin”.
Proiectul a fost organizat de către asociaţia franceză „Hop & Rats” în colaborare cu Comunitatea Elena Elpis Constanta şi Uniunea Democrată Turcă din România
În cadrul acestei activităţi au urcat pe scenă: Mezzosoprana Tatiana Mironov şi pianistul cântăreţ compozitor Dorian Pârvu; Doina Păuleanu – Directoarea Muzeul de Artă, Constanţa; Uniunea Democrată Turcă din România,-Ansamblul Şirinler, Comunitatea Elena Elpis Constanta-Ansamblul „Elpis Junior”, Monsieur Frederic Beaumont responsabil serviciu Ştiinţă, Cercetare şi Studii Superioare – Ambasada Franceză a sustinut conferinta „Importanta plurilingvismului şi francofoniei în spaţiul Dobrogea”, Opera de copii „Pinocchio” – Romain Didier.

„Importanţa religiei în promovarea valorilor identitare a etnicilor turci” la Istanbul

În cadrul simpozionului „Importanţa religiei în promovarea valorilor identitare a etnicilor turci”, Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în perioada 21-27 iulie 2019 o excursie de documentare în Republica Turcia. În această călătorie tinerii au avut posibilitatea unui schimb de idei şi cunoaşterea îndeaproape a culturii turce, a religiei noastre precum şi menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice şi culturale. La această manifestare au participat tineri studenţi de la filialele: Constanţa, Bucureşti, Brăila, Cumpăna, Lazu, Mangalia, Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia, Techirghiol şi Cernavoda.
În cadrul proiectulului, tinerii au avut posibilitatea să se reculeagă şi să se roage în geamiile „Sultanahmet”, „Fatih”, „Sultan Mihrimah” şi „Eyyup” şi să viziteze obiective istorice şi turistice precum: Muzeul „Hamam Turcesc” al Universităţii „Bayazid al II-lea”, Turnul Galata, Büyükada, Aya Sofia şi Piaţa Taksim. Alături de participanţii la proiect s-a aflat şi preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman.
Un punct important pe care l-am vizitat a fost Büyükada, cea mai mare dintre cele nouă insule ce formează arhipelagul Insulele Prinţilor sau, pe scurt, Adalar. Un cartier mai special al Istanbulului. Aici toţi am fost invitaţi să explorăm insula pe jos, cu bicicleta sau în trăsură pentru că pe insule nu sunt permise vehiculele motorizate. Am început plimbarea în Büyükada pornind din larga piaţă din dreptul debarcaderului, unde se află monumentul lui Atatürk. De aici, am pornit pe Gülistan Caddesi, o stradă ce urmăreşte conturul ţărmului, plină de magazine şi restaurante, majoritatea cu specific pescăresc şi care-şi expun peştele la vedere, în stradă, pentru ca să-ţi alegi ce doreşti. Tinerii s-au împărţit în mai multe grupuri şi au putut admira Insula cu trăsuri şi biciclete.
Tinerii au vizitat moscheea Fatih, partea cea mai dens populată a Constantinopolului de odinioară, aflată în jumătatea dinspre vechile ziduri ale oraşului. Este vorba de acel mare cartier în care au pătruns pentru prima dată trupele turceşti, la 29 mai 1453. Totul este gigantic, magnific şi complex, atât moscheea Fatih cât şi şcolile, fântânile, mausoleele, pieţele negustoreşti şi spitalul. Totul s-a făcut pentru a impresiona şi imortaliza memoria cuceritorului Constantinopolului.
Locul este plin de trecut, de poveşti nepreţuite despre suverani care au stăpânit lumea şi despre tronurile unor imperii grandioase. Umbrele pe care le reînvie, enigmele pe care încă le păstrează pentru vecie, induc imagini ale unei lumi gigantice, emoţionante şi, în parte, necunoscute.
Un punct important pentru grupul nostru a fost Turnul Galata ce află în partea de nord a portului Cornul de Aur şi reprezintă una dintre cele mai mari atracţii ale oraşului, datorită panoramei de 360 de grade asupra Istanbulului.
Panorama în lumina apusului este absolut impresionantă.
O parte din grupul nostru a vizitat moscheea Eyyüp, cartier denumit după Ayyub al-Ansar. Se spune că aici a căzut pe timpul asediului Constantinopolului de către arabi, în perioada 674-678. Credincioşii locali şi pelerinii merg la mormântul lui, pentru a comemora cele mai importante sărbători religioase. Moscheea Eyüp se află în partea europeană a Istanbulului, aproape de capătul golfului „Colţul de Aur”. Aici au putut admira piatra funerară decorată cu ornamente abstracte şi citate din Coran. Deşi unele părţi datează din epoci istorice diferite, mozaicurile alcătuiesc un întreg armonios. În partea de jos a mauzoleului se află un grilaj care ascunde o mică fereastră, prin care se poate vedea sarcofagul stimatului conducător.
Dealul de mai sus de moschee a fost transformat cu timpul într-un mare cimitir, unde se află numeroase morminte ale paşilor şi vizirilor otomani. Imediat după cimitir am găsit vestita cafenea Pierre Loti Cafe, care poartă numele unui romancier francez, iubitor al Orientului.
Aici ospătarii ne-au servit cu veritabila cafea turcească, îmbrăcaţi în costume de epocă de unde tinerii au putut admira apusul soarelui şi cea mai frumoasă panoramă a Istanbulului.
Se spune ca Pierre Loti a poposit in Istanbul in 1876 şi s-a indrăgostit aici de o tânără localnică, Aziyade, al cărui nume a devenit si titlul unei nuvele ce descrie dificultatile relatiei dintre cei doi. In timpul petrecut în oraş Pierre Loti a frecventat o cafenea aflată în cartierul Eyyup aceasta fiind ulterior numită în cinstea autorului.
Cafeneaua Pierre Loti este cât se poate de bine cunoscută de către turişti. Deşi situată la o distanţă considerabilă de zona obiectivelor principale ale oraşului tinerii au putut admira panorama oferită de acest loc asupra Cornului de Aur ce împarte Istanbulul în două părţi, oraşul vechi şi oraşul nou.
O altă moschee interesantă pentru tineri a fost Moscheea Sultan Mihrimah, din cartierul asiatic Üsküdar al Istanbulului (în limba turcă Mihrimah Sultan Camii sau İskele Camii), prima ctitorie a prinţesei Mihrimah, fiica cea mai iubită a sultanului Suleyman I Magnificul şi soţie a Marelui Vizir Rüstem Paşa. Numele prinţesei, Mihr-i-Mah, semnifică Soare şi Lună.
Ea a fost realizată, ca un complex, între anii 1546-1548, de către marele arhitect clasic otoman Mimar Sinan. Este o structură masivă pe o platformă înălţată, cu acces la strada principală şi deşi este una dintre primele lucrări ale arhitectului, demonstrează deja multe din caracteristicile stilului consacrat de Sinan la maturitate. Edificiu spaţios, cu bolţi înalte la subsol, are două minarete subţiri şi avântate, o cupolă centrală amplă deasupra sălii de rugăciune, flancată de trei semi-cupole ce se termină în trei exedre şi un vast portic dublu.
O plimbare cu vaporaşul şi o masă în faţa Turnului fetei( Kiz Kulesi) a făcut ca această plimbare să fie de neuitat. O călătorie plină de istorie, cultură şi culoare. Doresc să mulţumesc tuturor celor care ne-au ajutat în organizarea acestei călătorii ce cu siguranţă nu va fi uitată de tinerii care au legat prietenii sincere şi preţioase. Mulţumesc tinerilor care au ţinut pasul programului destul de încărcat şi au arătat interes pentru cunoaşterea religiei, istoriei şi a tradiţiilor.

La o cafea turcească cu Melek Osman

Interviul acordat de MELEK OSMAN, vicepreşedinte la comisia de cultură a UDTR şi autoarea cărţii IDENTITATEA CULTURALĂ A COMUNITA&ŢII TURCE DIN DOBROGEA-ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE, face parte din seria de interviuri „La o cafea turcească” acordate de către persoanele din cadrul comunitaţii turce din România.

M.A. Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poţi spune câteva cuvinte despre „omul” din spatele numelui?
M.O. Chiar dacă unii nu ar fi de acord, aş spune că sunt o fire sensibilă şi nostalgică, dedicată etniei pe care o reprezint, etnia turcă. Iubesc oamenii şi mă mândresc cu strămoşii mei care mi-au adus atâta bucurie. În plus plăcerea şi bucuria descifrării culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor turceşti, reprezintă pentru mine un adevărat privilegiu. Este ceva magic, un mod de a fi trimis în lumea mirifică a transformării şi evoluţiei turcului din România, a turcului pe pământ românesc.

M.A. Care este ocupaţia ta favorită?
M.O. Pentru că sunt foarte mândră şi convinsă de măreţia neamului meu, ca profesor, am grijă de educaţia comorilor viitorului, copiii şi tinerii noştri.

M.A. Care este motoul tău?
M.O. Volumul la care facem referire în acest interviu porneşte de la un citat al Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bârlea „Identitatea este un concept dinamic, în mişcare, care se re-construieşte continuu, de aceea trebuie să vedem raportul dintre tradiţie şi modernitate” care mi-a activat dorinţa de a prezenta etnicul istoric turc şi cultura acestuia.

M.A. La lansarea cărţii tale, cum ai perceput această zi încărcată de emoţie, de bucurie şi de oameni calzi, frumoşi?
M.O. Am dorit ca lansarea acestei cărţi să aibă loc în săptămâna în care sărbătorim Ziua Limbii Turce. Cum este o prezentare a etnicului turc am legat-o de deschiderea oficială a Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă – UDTR, din această săptămănă, bineînţeles de cursul de formare şi perfecţionare adresat profesorilor de limba turcă, realizat în această primă zi de funcţionare a CECT-UDTR.

M.A. În continuare, aş vrea să te întreb: ce a însemnat şi ce înseamnă pentru tine identitatea culturală a comunităţii turce din Dobrogea?
M.O. Înseamnă că trăiesc în România şi am grijă de bogăţiile etnice de pe pământ românesc. Mă regăsesc în acest măreţ neam turc şi am datoria să îi motivez şi pe cei din jurul meu. Dobrogea este şi astăzi mica noastră Turcie. Nici un motiv românesc nu ne-a atenuat simbolurile şi tradiţionalul turcesc. Compoturile şi şerbeturile, cocăturile şi kebaburile făcute după reţete originale de pe vremea sultanilor sunt păstrate cu sfinţenie. Astăzi comorile noastre etnice sunt tradiţionalul, naţionalul şi originalul. De aceea respectăm atât de mult această ţară, România, care ne-a asigurat un trai decent în siguranţă şi iubire. Pentru tot ce ne-a oferit o iubim şi o aratăm întotdeauna. Ne mândrim cu statutul de etnici turci şi o demonstrăm în nenumărate ocazii. Este evident faptul că nu ne simţim străini. România este ţara noastră, a tuturor locuitorilor ei.

M.A. Ştiu că ţi-a luat ceva timp să scrii şi să publici această carte. Din punctul tău de vedere, care a fost cea mai grea „etapă” a acestui proces? Dar cea mai plăcută?
M.O. Consider că cea mai importantă etapă a fost cea a structurării cărţii, pentru a da răspuns întrebărilor şi nedumeririlor celor mai mulţi dintre membri comunităţii turce care nu sunt suficient de bine informaţi în legătură cu provenienţa, obiceiurile şi tradiţiile lor. Totodată pentru analiza documentelor şi a evenimentelor istorice care au dovedit că suzeranitatea otomană nu a distrus individualitatea Ţărilor Române, că manifestările româneşti nu au fost zăgăzuite, iar legăturile dintre statele româneşti s-au menţinut, dacă nu s-au intensificat, am avut nevoie de timp şi multă răbdare. Am putut scoate în evidenţă că existenţa noastră pe aceste meleaguri a avut consecinţe pozitive asupra spiritului românesc, mărind gradul de pregătire a sentimentului şi conceptului de „naţiune română”, de patriotism.
Am adus elemente de toponimie locală, denumirile mai multor aşezări şi puncte geografice şi am făcut o cercetare din interiorul etniei turceşti către istoria şi spiritualitatea românească. Metoda folosită a fost cea a coroborării documentelor româneşti cu datele istorice şi elementele culturale din istoria şi civilizaţia românească şi turco - etnică. Cea mai plăcută parte a fost cea în care am descris modul de viaţă şi particularităţile de cultură şi spiritualitate, obiceiurile şi tradiţiile, care sper, să contribuie la îmbunătăţirea comunicării şi informarea comunităţii din care fac parte.

M.A. Plănuieşti să mai încânţi cititorii cu o altă carte?
M.O. Cu pasiune şi foarte multă bunăvoinţă am început să scriu cel de-al doilea volum, intitulat CĂLĂTORIE ÎN GÂNDURILE ŞI SPIRITUL TURCESC care, este chiar ceva mai mult, este o analiză a tradiţiilor turceşti autentice, ca o întoarcere cu sufletul la tradiţii, într-o călătorie printre tradiţii, credinţe şi obiceiuri turceşti,. cu o generoasă prezentare a etnicilor contemporani şi a tradiţiilor lor, dedicată celor care trăiesc pe pământ dobrogean. În plus scoate la lumină valori din tezaurul cântecului şi dansului şi promovează folclorul autentic al etnicului turc. Pe de altă parte acestă carte poate avea rol de document cultural cu valoare istorică, un bun prilej de a trezi interesul faţă de folclor şi muzică. Un lucru este evident, în acest proces de execuţie a dansurilor şi în interpretarea cântecului tradiţional se pune mult suflet şi implică multă dăruire. Muzica, valorile şi tradiţia turcă sunt prezentate într-un mod emoţionant prin: vestimentaţie, obiecte dintre cele mai vechi păstrate cu sfinţenie, concerte corale şi instrumentale ce aduc pe buzele tuturor melodii vechi tradiţionale.

A.M. Care este mesajul tău către cititorii şi iubitorii de cultură turcă?
M.O. Voi fi mulţumită dacă lucrările mele vor aduce o contribuţie la păstrarea zestrei noastre culturale şi spirituale, alăturându-se programelor UDTR care îşi propun să facă cunoscută şi să transmită în mod direct generaţiilor tinere tradiţia, datinile şi obiceiurile specifice etniei noastre. Pe lângă standurile de prezentare cu diverse materiale şi obiecte specifice am avut ocazia să etalăm, prin grupurile de dans, frumoasele noastre costume tradiţionale, dansuri şi scenete ce ilustrează secvenţe din obiceiurile de nuntă turceşti. Grupurile folclorice ale UDTR şi-au adus contribuţia la promovarea specificului şi valorilor noastre. În peisajul cultural românesc barierele dintre limbile etniilor, pentru noi dobrogenii, nu mai constituie demult un impediment în relaţiile interumane, prietenii sau căsătorii. Noi am crescut în aceste locuri, am copilarit cu ele şi ni se par atât de fireşti, pentru că ne aparţin.
Totodată sunt recunoscătoare şi onorată că am avut ocazia să mă alătur frumoasei familii UDTR care mi-a dat posibilitatea realizării unui vis al tinereţii şi anume acela de a face ceva pentru comunitatea din care provin, comunitatea în care trăiesc. De aceea îi sfătuiesc pe toţi cei care împărtăşesc gândurile şi visurile mele, de a lăsa ceva frumos în urmă, o mărturie celor ce vor veni în urma noastră că am trecut pe aici şi nu am trecut în zadar, pentru a nu ne condamna că nu am lăsat urme ale paşilor noştri ca ei să-şi cunoască trecutul pentru a-şi putea făuri viitorul. Se spune că dacă nu-ţi cunoşti trecutul, nu ai viitor.
Stimaţi prieteni şi cititori, câteva dintre gândurile mele bune se îndreaptă către dvs. şi prind glas, spunându-vă să staţi departe de oamenii care încearcă să vă frângă aripile şi să vă întoarcă din zborul domniilor voastre către un vis curat şi frumos, de oamenii care încearcă să-şi impună propriile limite şi frustrări sau nu au încredere că veţi reuşi şi vă vor tăia orice urmă de speranţă. Aceştia sunt oamenii mărunţi care se îneacă în propriul venin al orgoliului. Un om mare niciodată nu pune piedici, tratează întotdeauna cu nobleţe!
Dacă vrei să schimbi lumea, crede în inima ta, ai încredere în prietenii tăi, cuprinde în braţe iubirea. Aş dori să adresez încă o dată mulţumirile mele tuturor, copii şi tineri, care au fost parte a ansamblurilor folclorice UDTR şi au realizat lucruri remarcabile. Ei au reprezentat cu succes spiritul etnicului turc şi au luptat pentru un loc fruntaş în orice domeniu au activat. Grupurile folclorice de dans tradiţional turcesc Delikanlılar, Fidanlar, Şirinler ce reprezintă Uniunea Democrată Turcă din România, la nivel central, de peste douăzeci de ani, la spectacole naţionale şi internaţionale, urcând pe scenă alături de nume mari ale cântecului şi dansului popular, de elita oraşelor, în săli pline de iubitori ai tradiţiilor şi artei, au intrat pe scenă lângă zeci de echipe, grupuri de instrumentişti şi interpreţi reprezentând o veritabilă întrecere a performanţelor. În reprezentaţia grupurilor noastre s-a putut simţi rezultatul numeroaselor ore de muncă şi participarea la alte festivităţi. Frumuseţea costumelor, precizia paşilor au fost apreciate de publicul care le-a oferit cu generozitate aplauze. Toate momentele folclorice şi artistice s-au transformat, an după an, generaţie după generaţie, într-o adevărată sărbătoare a talentului şi iubirii pentru frumos şi valoros.

M.A Îţi mulţumesc încă o dată pentru timpul acordat la realizarea acestui interviu, din care reiese că eşti pasionată de cultura şi tradiţia turcă şi eşti un fin observator al realităţii în care trăim.
Te felicit pentru carte, pentru lansare şi pentru efortul depus la realizarea activităţilor culturale ale UDTR! Multă inspiraţie şi mult noroc în continuare!

Fırında Peynirli Karnabahar

Malzemeler

Yapılışı

  1. Bir kasede eritilmiş tereyağı, doğranmış taze kekik, sarımsak ve 1 çay kaşığı tuzu karıştırın.
  2. Haşlanmış karnabaharların yarısını ısıya dayanıklı kabın içerisine alın.
  3. Üzerine sostan bir kepçe alın ve karnabaharları soslayın.
  4. Karnabaharların her yerine gelecek şekilde toz parmesan, mozarella peyniri ve rendelenmiş kaşar peyniri serpiştirin.
  5. Kremanın 2/3'ünü kalıbın içerisine dökün.
  6. Geriye kalan karnabaharları da ısıya dayanıklı kabınızın üzerine ekledikten sonra toz parmesan ve kaşar peynirinin geriye kalanını üzerine serpiştirin.
  7. Kremanın geriye kalanını da kalıba döktükten sonra taze kekik yapraklarından üzerine serpiştirin.
  8. 180 derece fırında 25 dakika peynirler eriyene ve üstü kızarana kadar pişirin ve sıcak servis edin.

internet

Conopidă cu brânză la cuptor

Ingrediente:

Mod de preparare:

  1. Se amestecă într-un vas untul topit, cimbru măcinat, usturoiul pisat şi o linguriţă de sare.
  2. Jumătate din cantitatea de conopidă fiartă se pune într-un vas termorezistent
  3. Peste conopida din tavă se toarnă un polonic de sos
  4. Peste conopida cu sos se pune un rând de parmezan şi mozarella.
  5. Din cantitatea de smântână de gatit se toarnă 2/3 peste amestecul de conopidă.
  6. Se adaugă şi jumătatea de conopidă rămasă peste care se pune parmezanul şi cascavalul ras.
  7. Se bagă tava la cuptorul preîncălzit la 180 de grade pentru 25 de minute. Se serveşte cald.

Çilekli Yemişli Kek

Malzemeler

Üzeri için:

Yapılışı

  1. Muzları ezin, yumurtayı ekleyip iyice çırpın. Ceviz içi ve unu ekleyip karıştırın. Doğranmış çileği ve sütü ekleyip karıştırmaya devam edin. Kabartma tozunu da ekleyip, tabanına yağlı kağıt serdiğiniz kelepçeli kalıba karışımı aktarın. 185 derece fırında 45 dakika pişirin.
  2. Üzerine şekersiz dondurma, doğranmış çilek ve dövülmüş ceviz içi ekleyip servis edin. Afiyet olsun.

internet

Tort de fructe cu căpşuni

Ingrediente:

Pentru ornat:

Mod de preparare:

  1. Zdrobiţi bananele, adăugaţi oul şi bateţi bine. Adăugaţi nuca şi făina şi amestecaţi. Adăugaţi căpşunele tocat şi laptele şi continuaţi să amestecaţi. Adăugaţi bicarbonatul de sodiu şi transferaţi amestecul în forma de copt cu inel detaşabil pe fundul căreia se pune hârtie de copt. Se coace la cuptor de 185 de grade timp de 45 de minute.
  2. Adăugaţi îngheţată fără zahăr, căpşuni tocate şi nuci mărunţite şi serviţi.

Akıllı Çoban Masalı

Eski çağlarda Şahimerdan isimli bir hân yaşarmış. Hân, bir gün bütün halkı toplamış ve onlara şöyle bir vazife vermiş:
– Şu soruların cevabını en kısa zamanda bulun: Doğu ile batının arası kaç günlük yol? Allah, şu anda ne yapıyor? Bu iki sorunun cevabını üç gün içinde bulamazsanız hepinizin boynunu vururum!.. Hânın fermanına uymak lâzım, yoksa sonunda ölüm var. Ahali, üç gün düşünmüş taşınmış; fakat soruların cevabını bulamamış. Verilen üç gün bittikten sonra cellatlar, halkı sorgu alanına toplamışlar. Fakat, hânın sorularının cevabını hiç kimse bilmiyormuş. Yüce dağın eteklerinde koyun güden bir çoban, ahalinin müşkül hâlini görmüş. Yoldan geçen bir atlıya ne olup bittiğini sormuş. Yolcu şöyle demiş:
– Hân, halkına ‘Doğu ile batının arası kaç günlük yol? Allah, şu anda ne yapıyor?’ diye iki soru sordu. Soruların cevabını bulmak için de üç gün mühlet verdi. Bugün belirlenen vakit bitti. Fakat, henüz hiç kimse soruların cevabını bulabilmiş değil. Halkın böyle yorgun, bitkin ve üzgün olmasının sebebi ise ölüm korkusu… Çoban, bu üzücü durumu öğrendikten sonra atın terkisine binmiş ve ahalinin toplandığı sorgu alanına gelmiş. Bütün halk toplandıktan sonra hân, tahtına oturmuş:
– Sorularımın cevabını bulan huzuruma gelip cevap versin. diye buyruk vermiş. Meydana toplananların başları öne eğilmiş, ödleri kopmuş korkudan. Herkes ‘Sonumuz geldi.’ diye düşünürken, üstünde ak kaftanı, başında eski püskü başlığı ile bir genç, kalabalığı yara yara öne çıkmış:
– Hakanım, sorularınızın cevabını ben buldum, diyerek hânın huzuruna varmış. Bu durumu gören ahali, şaşkınlıktan âdeta donakalmış.
– Sorulara doğru cevap veremediğin takdirde başını alacağımı biliyorsun, değil mi?” diye sormuş hân, sert bir tavırla.
– Biliyorum, sultanım…
– Öyle ise söyle bakalım: Doğu ile batının arası kaç günlük yol?
– Yalnızca bir günlük yol, hakanım.
– Nereden biliyorsun öyle olduğunu?
– Eğer doğu ile batının arası iki günlük yol olsaydı, güneş yarı yolda kalırdı. Fakat öyle olmuyor; güneş sabahleyin doğudan doğuyor, akşamleyin de batıdan batıyor. Demek ki bu mesafe sadece bir günlük yol… Bundan sonra hân;
– Allah şu anda ne yapıyor?” diyerek ikinci sorusuna geçmiş. Çoban bu sefer şöyle cevap vermiş:
– Hakanım, tahttan inerek yerinizi bana verin. Yerinize geçerek cevap vermek istiyorum. Hân, çobanın bu ricasını kabul etmiş; yerinden kalkarak aşağı inmiş. Delikanlı, tahtın üstüne çıkarak ahalinin de işiteceği şekilde şöyle demiş:
– Yüce Allah, şu anda çobanı hânlığa, hânı da çobanlığa tayin ediyor. Hân, delikanlının bu cevabını da kabul etmiş. “Böyle hazırcevap olana baskı yapılmaz, demiş ve meydana toplanan halkı da dağıtmış. O günden sonra halk, çobana büyük saygı göstermeğe başlamış. Bir müşkülü olan ondan akıl sorar olmuş.

anonim