Toate articolele publicate în ediţia nr. 279 a revistei Hakses

Februarie 2019

Istoricul dobrogean Kemal Karpat s-a stins din viaţă în SUA

Istoricul Kemal Karpat a încetat din viaţă în data de 20 februarie, în Statele Unite ale Americii, la numai 5 zile după ce împlinise vârsta de 94 de ani. Personalitate marcantă a secolului XX, Kemal Karpat, şi-a început studiile în România unde a urmat cursurile Seminarului Musulman din Medgidia pe care le-a absolvit în 1942. Spirit liber, aşa cum mărturisea în interviurile acordate de-a lungul timpului („Am iubit mereu libertatea. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea”), Kemal Karpat şi-a continuat studiile în Turcia, unde a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul în 1947. Studiile post universitare şi le-a completat în Statele Unite ale Americii, la Universitatea din Washington, unde a studiat Ştiinţe Politice şi tot în SUA şi-a susţinut în 1957, teza de doctorat la Universitatea din New York. După obţinerea doctoratului a decis să se dedice carierei academice susţinând cursuri la universităţi de prestigiu din Statele Unite ale Americii dar şi din Turcia. Printre acestea se numără universităţile: New York, Harvard, Princeton, „John Hopkins”, Columbia, Montana din SUA dar şi Bilkent, O.D.T.U. şi Ankara din Republica Turcia. În paralel cu cariera universitară, Kemal Karpat a deţinut funcţia de director al Departamentului de Studii asupra Orientului Mijlociu în cadrul Universităţii Wisconsin unde a fondat Societatea de Studii Central-Asiatice şi a coordonat Programul de Studii Central Asiatice.

Autor a numeroase cărţi referitoare la istoria Turciei, (De la Imperiul Otoman la Republica Turcia, Istoria Otomană şi Turcia astăzi, Istoria democraţiei în Turcia, Gândirea politică şi socială în Orientul Mijlociu contemporan etc.), Kemal Karpat, a cunoscut succesul atât în Republica Turcia cât şi în SUA în calitate de cercetător şi profesor universitar şi a fost răsplătit cu premii şi distincţii. A fost preocupat de moştenirea Imperiului Otoman dar şi de înţelegerea societăţii turce, a rolului religiei în societate.
În calitate de politolog, de bun cunoscător al politicilor Orientului Mijlociu, s-a bucurat de succes în cariera de consilier al preşedinţilor americani, Jimmy Carter, Ronald Reagan şi George Bush. A fost solicitat de administraţia prezidenţială de la Washington să facă parte din echipa de specialişti care să acorde consultanţă celor 3 preşedinţi americani.

Chiar dacă a trăit cea mai mare parte a vieţii departe de meleagurile natale, profesorul K. Karpat a iubit România alegând să îşi schimbe numele de familie cu ceva care să îi aducă aminte de ţara în care s-a născut. Referindu-se la numele pe care şi l-a luat, mărturisea într-un interviu: „Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi. Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte.” Activitatea sa de cercetare a fost recunoscută şi de mediul academic românesc care i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius”(1998) din Constanţa şi al Universităţii „Babeş Bolyai” (2015) din Cluj Napoca.
Profesorul Kemal Karpat a fost înmormântat în Republica Turcia, în data de 25 februarie. La funeraliile sale a participat preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, reprezentanţi ai Guvernului, numeroşi oameni politici şi de afaceri precum şi membri ai familiei care trăiesc în România. În semn de omagiu şi preţuire faţă de marele istoric a fost depusă o coroană de flori din partea deputatului Iusein Ibram.

Preşedinţia comisiilor de cultură şi învăţământ din cadul CMN va fi deţinută de reprezentanţii UDTR

Departamentul pentru Relaţii Interetnice a fost gazda desfăşurării, în data de 19 februarie, a primei şedinţe de lucru din acest an a comisiilor de învăţământ şi tineret precum şi cultură, culte şi mass media din cadrul CMN. Şedinţa s-a desfăşurat în prezenţa secretarului de stat, Enikö Katalin Lacziko, precum şi a celor doi subsecretari de stat, Chiristiane Gertrud Cosmatu şi Aledin Amet.
În debutul întâlnirii a avut loc alegerea comitetului de conducere a celor două comisii, învăţământ şi cultură. În urma votului, comisia pentru învăţământ şi tineret va fi condusă de reprezentanta Uniunii Democrate Turce din România, prof. Vildan Bormambet, alături de Elvira Codrea (Uniunea Ucrainenilor din România), vicepreşedinte şi Viorica Igelsky (Uniunea Culturală a Rutenilor din România), secretar. Vildan Bormambet este profesor de limba turcă, doctorand în cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, unde şi-a început cariera didactică în anul universitar 2016-2017, predând Cursul de Limba Turcă Practică studenţilor Facultăţii de Litere. În calitate de preşedintă a comisiei de învăţământ a UDTR, Vildan Bormambet, a iniţiat încheierea a numeroase parteneriate de colaborare şi schimburi educaţionale între instituţii de învăţământ din România şi Republica Turcia.
În urma alegerilor din cadrul Comisiei de cultură culte şi mass media, reprezentanta Uniunii Democrate Turce din România, Serin Türkoğlu, a fost realeasă în unanimitate în funcţia de preşedintă pentru al X-lea an consecutiv. Funcţia de vicepreşedinte va fi deţinută în continuare de Ioana Grosaru (RO. AS. IT.) şi cea de secretar de Svetlana Crăciun (CRLR). Serin Türkoğlu este preşedinta Comisiei de cultură a UDTR şi în perioada mandatului său a coordonat numeroase acţiuni culturale cu impact naţional şi internaţional precum: „Primăvara Comunitară”, „Urme ale Civilizaţiei turce în Dobrogea”, Ziua Minorităţilor Naţionale, „Sub bolta geniilor” ş.a. Serin Türkoğlu a susţinut numeroase ateliere de pictură ebru. În calitate de preşedintă a comisiei de cultură, Serin Türkoğlu a participat la numeroase emisiuni de radio şi televiziune unde a promovat valorile culturale ale comunităţii turce şi imaginea etnicilor turci din România.
În cadrul şedinţei celor două comisii reunite s-a vorbit despre problemele specifice din domeniul educaţiei. Reprezentanţii minorităţilor naţionale au subliniat faptul că este necesară o politică predictibilă în domeniul educaţiei şi o promovare mai eficientă a modului de organizare a învăţământului pentru minorităţile naţionale, pentru atragerea spre studiul în limba maternă a cât mai multor elevi din rândul comunităţilor etnice. Reprezentanţii minorităţilor naţionale au fost încurajaţi să propună proiecte care promovează lectura în limba maternă, dar şi să susţină activitatea de traducere a unor autori care provin din rândul propriilor comunităţi, în contextul declarării anului 2019 ca „an al cărţii”.
În cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţii celor două comisii ale CMN, doamna secretar de stat, Eniko Katalin Lacziko a vorbit despre colaborarea dintre Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Uniunea Scriitorilor din România, în cadrul evenimentului, „Premiile pentru Literatura în limbile minorităţilor”. Ambele comisii au mai dezbătut modalităţile de completare a chestionarelor, ale căror răspunsuri vor sta la baza întocmirii celui de-al III-lea Raport naţional privind stadiul implementării Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România.

Ziua Minorităţilor Naţionale 2018

Ziua Minorităţilor Naţionale este o zi a tuturor etnicilor din România, plină de bucurie, o sărbătoare specială ce are ca indicator întărirea unităţii noastre, cooperarea şi solidaritatea pe care o celebrăm la nivel naţional. Motivaţi, de fiecare dată, de o deosebită mândrie, ne sărbătorim strămoşii, conaţionalii valoroşi şi realizările lor. Aceste ceremonii în care amintim sau reamintim valorile trecute, evidenţiem şi felicităm valoarea şi talentul, pe care îl avem în prezent, ne fac să înţelegem mai bine importanţa valorilor pe care toate aceste persoane le încredinţează copiilor şi tinerilor noştri. Tocmai de aceea, pentru a le transmite generaţiilor, invităm cât mai mulţi copii şi tineri, pentru a fi conştienţi de valorile noastre şi pentru a trăi aceste momente festive care le întăreşte personalitatea şi caracterul. Toate aceste programe, construite în jurul multiculturalităţii, încep prin abordarea steagurilor, cu momente de reculegere şi intonarea imnurilor de stat tocmai pentru a le arăta tinerilor semnificaţia şi importanţa acestora. Totodată grupurile de copii şi tineri invitaţi din diferite etnii au ocazia să lege prietenii şi să-şi împărtăşescă proiecte, idei şi gânduri. Ca la orice sărbătoare oferim oaspeţilor delicatese tradiţionale pentru împlinirea bucuriei noastre şi pentru sporirea fericirii tuturor.
Într-o atmosferă de sărbătoare, Ziua Minorităţilor Naţionale, ziua tradiţiilor etnice a fost celebrată acest an de UDTR, prin comisia de cultură, pe parcursul a două zile. În prima zi, 14 decembrie, începând cu ora 13.00, la sediul central, preşedinta comisiei de cultură, doamna Serin Turkoğlu, a prezentat invitaţilor un documentar, ca o reamintire, a tuturor celor elogiaţi şi evidenţiaţi pe tot parcursul acestor 20 de ani. Ziua Minorităţilor Naţionale, adoptată de ţara noastră în decembrie 1998, este sărbătorită în România pe data de 18 decembrie. Chiar din primul an Uniunea Democrată Turcă din România a organizat, an de an, manifestări cultural-educative dedicate Zilei Minorităţilor ce s-au desfăşurat sub formă de lansări de carte, omagieri ale personalităţilor marcante ale minorităţii turce şi nu numai, spectacole omagiale, concursuri tematice, seminarii, simpozioane, mese rotunde, expoziţii de pictură, spectacole folclorice şi artistice.
Cum acest proiect se adresează persoanelor deschise spre diversitate culturală, care doresc să se îmbogăţească prin cunoaşterea spiritualităţii şi tradiţiilor diverselor culturi, ca o celebrare a multiculturalităţii, ca resursă principală în dezvoltarea durabilă a societăţii noastre, în data de 18 decembrie 2018, în sala de festivităţi a Centrului de Educaţie şi Cultură UDTR din Constanţa, începând cu ora 16.00, a avut loc simpozionul cu tema „Promovarea dialogului interreligios prin educaţie şi cultură”. Mai mulţi tineri, membri ai comisiei de tineret au susţinut diferite lucrări în care au fost prezentate similitudini şi diferenţe între religii. Au fost şi lucrări în care fost prezentate o serie de personalităţi din segmetul socio-politic al judeţului Constanţa. Pe lânga prezentările bine documentate, comisia de cultură a UDTR, a realizat materiale – document, puse pe CD-uri şi distribuite celor interesaţi. De la ora 18.00, această zi a continuat cu un spectacol tradiţional ce a marcat Ziua Minorităţilor. Toţi participanţii, prin domnul preşedinte Osman Fedbi, au primit diplome şi premii de recunoştinţă. Această zi a fost un bun prilej de a ne promova calităţile umane şi a ne expune valorile şi tradiţiile culturale. Pe lângă aceste ansambluri, elevi şi studenţi talentaţi, au recitat poezii şi au interpretat cu pasiune fragmente din partituri celebre. Pe tot parcursul acestei zile au fost expuse obiecte de artizanat, ţesături, broderii, tapiserii, tablouri, costume tradiţionale, reviste şi alte astfel de materiale ce ne identifică şi ne caracterizează. Fără îndoială, această expoziţie cu obiecte şi materiale tradiţionale are ca scop reînvierea tradiţionalului. Acest eveniment s-a încheiat cu o masă festivă oferită de UDTR tuturor.

Ziua Internaţională a Limbii Materne marcată la Medgidia

Ziua Internaţională a Limbii Materne se sărbătoreşte anual la 21 februarie cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală. În acest an, elevii Şcolii Gimnaziale „Constantin Brâncuşi” au marcat Ziua Internaţională a Limbii Materne în cadrul orei de limba turcă sub îndrumarea profesoarei Vildan Bormambet. Elevii şi-au expus opinia despre importanţa studierii limbii materne, au recitat poezii în limba turcă şi au răspuns la întrebarea: care este cuvântul pe care îl folosesc cel mai des în limba turcă? Ora s-a încheiat cu interpretarea unor cântece din folclorul turcilor dobrogeni.
Ziua Internaţională a Limbii Materne se sărbătoreşte anual la 21 februarie din anul 2000, ca urmare a unei decizii luate de UNESCO la 17 noiembrie 1999. Data de 21, semnifică ziua în care în 1952, studenţii bengalezi care demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, bengali, ca limbă naţională a Pakistanului, au fost ucişi de poliţie la Dhaka, actuala capitală a Bangladeshului.
La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel prin rezoluţia A/RES/61/266 „să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. Prin aceeaşi rezoluţie, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ca Anul Internaţional al Limbilor cu scopul de a a promova unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională prin multilingvism şi multiculturalism. Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului tangibil şi intangibil. ONU consideră că toate acţiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversităţii lingvistice şi educaţiei multilingve, ci ajută şi la dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume şi la inspirarea solidarităţii bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.

„Curs de dezvoltare a valorilor” – Konya

În perioada 3-8 februarie s-a desfasurat la Konya – Turcia proiectul cu numele „Curs de dezvoltare a valorilor”. Acest proiect a fost organizat de către Prefectura Konya şi Inspectoratul Şcolar Zonal Selçuklu.
La acest proiect a participat un grup format din: Vildan Bormambet, Melek Osman, Serin Türkoglu, Nilgun Panaitescu, Seila Abibula grupul fiind condus de către Ikbal Anefi-Inspector de specialitate din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean din Constanţa.
Prin participarea, la acest proiect, se urmăreşte implementarea conceptului de dezvoltarea valorilor morale în şcoli. Nu este suficient să educăm copii să devină ingineri, avocaţi… este important să-i educăm să devină oameni. Acest proiect a luat fiinţă în cadrul prefecturii din Konya, după care a ajuns să fie un proiect naţional iar acum se doreşte să devină internaţional.
Delegaţia de profesori, din România, a participat la o serie de demonstraţii în patru şcolii din zona Konya, unde am avut ocazia să vedem exact aplicarea şi beneficiile acestui proiect.
În afara vizitelor oficiale şi de lucru echipa de profesori a descoperit şi punctele de atracţie istorice, turistice şi culinare din zona Konya. Am descoperit că oraşul Konya este mult mai mult decât oraşul sfant al lui Mevlana şi al dervişilor rotitori, şi că turiştii ce vin aici descoperă un oraş modern în plină dezvoltare.

Festivalul de dans din Vivo

Pe 9 şi 10 februarie un număr important de echipe şi grupuri de dans au fost invitate la Festivalul de Dans din VIVO.
Au fost prezentate momente artistice speciale, în care s-au regăsit stiluri de dans diferite, de la vals şi tango până la breakdance şi, bineînţeles, dans popular. În plus, pe lângă spectacolele prezentate, spectatorii au putut să il cunoască şi pe celebrul coregraf Edi Stancu şi să înveţe chiar de la el câteva mişcări de dans. În programul festivalului a fost inclus şi grupul de copii al UDTR, Şirinler, care a prezentat o suită de dansuri turceşti specifice Karadeniz şi Trakya. Evenimentul a avut loc în centrul comercial Maritimo din Constanţa unde copiii grupului Şirinler UDTR au prezentat aşa cum am mai spus mai multe dansuri, printre care, Karşılama, dansul de bun venit, specific regiunii Trakya, mai ales localităţilor Kırklareli, Edirne, Tekirdag, Kocaeli, Sakarya, Çanakkale, Bursa, Bolu, Bilecik, răspândit în regiunea Marmara, adus în Dobrogea în aceiaşi formă, un dans al cuplurilor, faţă în faţă, care îşi etalează talentul de dansatori fără să se atingă, ca într-o înfruntare, ţinând uneori câte o batistă în mainile lor.
Bineînţeles Hora, specifică localităţilor Kırklareli, Edirne şi Tekirdağ, este un fel dans jucat în provincia Trakya fiind executat într-un mod disciplinat şi în serie, cum ar fi Barul şi Halay, ţinându-se de mâini sau de braţe.
Suita dansurilor grupului a cuprins şi dansul Zeybek, specific localităţilor Izmir, Aydin, Denizli, Muğla şi Balıkesir renumite, de altfel, pentru acest dans Zeybek, dansat în regiunea noastră, Dobrogea, sub aceiaşi formă, într-un cerc de single-uri. Fiecare dansator execută paşii specifici într-o simetrie perfectă. Alături de aceste dansuri este şi dansul Halay specific regiunii Centrale şi de Sud-Est a Anatoliei, Sivas, Çorum, provincia Malatya. Acest dans este executat în colectiv, într-o înlănţuire a braţelor sub forma uni şir fără sfârşit. Tot la fel este şi dansul Horon preluat din provinciile Ordu, Rize, Trabzon, situate în partea de est a ţărmului Mării Negre, care este executat în serii înlănţuite în linie dreaptă, sub formă de serii. Toate aceste dansuri au fost selectate pentru a ne prezenta în modul cel mai firesc, din perspectiva dansului tradiţional al strămoşilor noştri.

Noul ambasador al Republicii Turcia în România şi-a prezentat scrisorile de acreditare

Ambasadorul agreat al Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, şi-a prezentat de curând scrisorile de acreditare Preşedintelului României, Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni. Potrivit unui comunicat de presă remis de Administraţia Prezidenţială, cu prilejul întrevederii cu ambasadorul agreat al Republicii Turcia, doamna Füsun Aramaz, Preşedintele României „a evidenţiat soliditatea Parteneriatului Strategic dintre cele două state şi a salutat evoluţia ascendentă a schimburilor economice, precum şi cooperarea pe tematici regionale. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa cooperării în sfera securităţii, ca parteneri strategici şi aliaţi NATO, într-un context regional dificil, cu precădere la Marea Neagră. Plecând de la raportarea la Turcia ca ţară candidată şi partener-cheie al Uniunii Europene în diverse domenii, cum ar fi migraţia, Preşedintele României a exprimat disponibilitatea de a sprijini dezvoltarea dialogului UE-Turcia de o manieră acceptabilă ambelor părţi.” În cadrul întâlnirii cu Preşedintele României, ambasadoarea Republicii Turcia, Fusun Aramaz, a exprimat dorinţa ţării sale de a aprofunda Parteneriatul Strategic bilateral şi a reiterat faptul că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru Turcia un obiectiv strategic.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a urat diplomatului turc, „bun-venit şi succes în îndeplinirea mandatului!” Totodată, domnia sa a asigurat-o pe doamna Füsun Aramaz de întregul sprijin al autorităţilor române.
Anterior întrevederii cu Preşedintele României, Klaus Iohannis, ambasadoare Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, a avut o întâlnire cu ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, în data de 10 ianuarie. În cadrul întrevederii desfăşurate la Ministerul Afacerilor Externe, oficialul român i-a prezentat diplomatului turc coordonatele de acţiune şi obiectivele României pe perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a subliniat importanţa dialogului UE-Turcia, spre beneficiul ambelor părţi. Cei doi interlocutori au făcut o scurtă trecere în revistă a ansamblului relaţiei bilaterale, a obiectivelor de interes comun în perioada următoare şi a dialogului politic derulat la nivel bilateral şi regional. Ministrul delegat, George Ciamba, a evidenţiat Parteneriatul strategic dintre România şi Turcia, Planul de acţiune care ghidează relaţia bilaterală şi a salutat evoluţia ascendentă a schimburilor economice şi cooperarea aprofundată pe tematici regionale.
Oficialul român a felicitat-o pe Füsun Aramaz pentru numirea în funcţia de ambasador al Republicii Turcia în România, asigurând-o de sprijinul Ministerului Afacerilor Externe pentru îndeplinirea mandatului său.
Füsun Aramaz este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, din 1991. Înainte să fie numită ambasadoare în România, Füsun Aramaz, a ocupat funcţia de Director General adj. pentru Europa Centrală de Nord şi Ţările Baltice. Anterior, a fost şefă de Departament la Direcţia Generală pentru Consiliul Europei şi Drepturile omului în perioada 2007-2010. Nu este primul mandat diplomatic pentru Füsun Aramaz în România, excelenţa sa, s-a mai aflat în ţara noastră în perioada 2010-2013 când a ocupat funcţia de consul general al Republicii Turcia la Constanţa. Füsun Aramaz este absolventă a Facultăţii de Relaţii Internaţionale a Universităţii Boğaziçi din Istanbul şi are un master în Relaţii Internaţionale la Universitatea Tehnică a Orientului Mijlociu din Ankara, obţinut în 2001.

Büyükelçi Aramaz ‘Güven mektubu’nu sundu

Türkiye Cumhuriyeti’nin yeni Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz, Romanya Cumhurbaşkanı Klaus Iohannes’e “Güven Mektubu’nu bugün (29 Ocak Salı) sundu.
Büyükelçi Aramaz, Ocak ayı başlarında Bükreş’e gelerek atanma evrakını Romanya’nın Avrupa Birliği İşleri’nden sorumlu Bakan Yardımcısı George Ciamba’ya sunmuştu.
Uluslararası teamüllere göre, Büyükelçiler, atandıkları ülkenin Cumhurbaşkanına güven mektubunu sunduktan sonra göreve başlamış sayılıyor. Sunduğu mesaj da şunları ifade ediyor: “Daha önce Köstence Başkonsolosu olarak görev yaptığım Romanya’ya tekrar atanmayı bir ayrıcalık olarak görüyorum. Köklü bir tarihe, yakın sosyo-kültürel etkileşime, stratejik siyasi ortaklığa dayanan, kuruluşunun 140. yıldönümünü geçtiğimiz dönemde kutladığımız Türkiye-Romanya ilişkilerinin daha da güçlendirilmesi gibi önemli bir sorumluluğu üstlenmekten büyük onur duyuyorum. Romanya ile mükemmel seviyedeki ilişkiler ve işbirliğimizin daha da güçlendirilmesi için Büyükelçiliğimiz çalışanlarıyla birlikte elimden gelen gayreti göstereceğim.
Yakın coğrafyamızda Türkiye’ye dost ve müttefik bir ülke olan Romanya’yla ilişkilerimizde, seleflerimin değerli katkılarıyla son dönemde ekonomiden güvenliğe, sağlıktan turizme, eğitimden kültüre her alanda hatırı sayılır bir ilerleme kaydedildi. Görev sürem boyunca ben de ikili ilişkilerimizin daha ileri taşınmasında sizlerin değerli desteklerinizi benden ve çalışma arkadaşlarımdan esirgemeyeceğinize inanıyorum.”
1969 yılında Ankara’da doğan Büyükelçi Füsun Aramaz, 1991 yılında Boğaziçi Üniversitesi Uluslararası İlişkiler Bölümünden mezun olmuş, 2001 yılında Ortadoğu Teknik Üniversitesinde aynı alanda yüksek lisansını tamamlamıştır.
1991 yılında kariyer diplomatı olarak Türkiye Cumhuriyeti Dışişleri Bakanlığına katılan Büyükelçi Aramaz, Bakanlıkta çeşitli birimlerde çalışmış, son olarak Kuzey ve Orta Avrupa, Baltıklar Genel Müdür Yardımcılığı görevinde bulunmuştur (2014-2018).
Büyükelçi Aramaz, Dışişleri Bakanlığında Güvenlik İşleri Genel Müdürlüğü (2013-2014) ile Avrupa Konseyi ve İnsan Hakları Genel Müdürlüğü (2007-2010) bünyesinde Daire Başkanlığı görevini üstlenmiş,2010-2013 yılları arasında Türkiye Cumhuriyeti’nin Köstence Başkonsolosluğu görevini yürütmüştür. Aramaz ayrıca, yurtdışında ayrıca Türkiye Cumhuriyeti Anvers Başkonsolosluğunda (Belçika) Başkonsolos Yardımcısı (2004-2007) ve Muavin Konsolos (1997-2001), Almatı Büyükelçiliğinde (Kazakistan) Üçüncü Katip (1993-1995) olarak görev yapmıştır.
Evli ve iki çocuk annesi olan Büyükelçi Füsun Aramaz çok iyi düzeyde İngilizce bilmektedir.

Ministrul turc al Comerţului prezent la Forumul de Afaceri România–Turcia

Ministrul Comerţului din Republica Turcia, Ruhsar Pekcan, a efectuat o vizită oficială în România la începutul lunii februarie, prilej cu care a avut întrevederi cu primul ministru, Viorica Dăncilă, cu Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan Radu Oprea, şi a prezidat lucrările Forumului de Afaceri România-Turcia. În cadrul întrevederii avute cu premierul Viorica Dăncilă, a fost subliniată importanţa valorificării potenţialului de creştere a schimburilor bilaterale. Prim-ministrul român a salutat evoluţia relaţiei economice bilaterale şi interesul comun de dinamizare a schimburilor comerciale, care în prezent au o tendinţă ascendentă. Oficialul român şi-a exprimat satisfacţia faţă de decizia comună de organizare în perioada următoare a reuniunii Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, precum şi semnarea, împreună cu ministrul român al Mediului de Afaceri, Comerţului şi Antreprenorialului, Ştefan-Radu Oprea, a regulamentului de organizare a unui mecanism de dialog bilateral cu participarea mediului de afaceri.
Pe durata vizitei la Bucureşti, ministrul Comerţului din Republica Turcia, Ruhsar Pekcan, a avut o întrevedere şi cu ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan Radu Oprea. În centrul discuţiilor celor doi miniştri s-au aflat teme precum, stadiul relaţiilor comerciale şi agenda primei reuniuni Jetco, eveniment care urmează a se desfăşura în Turcia în perioada imediat următoare. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au semnat Regulamentul de funcţionare a mecanismului JETCO (Joint Economic Trade Cooperation Committee). Acesta constituie un instrument de dialog bilateral care va facilita intensificarea contactelor directe dintre oamenii de afaceri români şi turci, cu scopul de a identifica noi nişe de dezvoltare a afacerilor. Evenimentul a avut loc în cadrul Forumului de Afaceri România -Turcia organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României în parteneriat cu DEIK (Consiliul de Relaţii Economice Externe al Turciei ) şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri turci (TIAD) şi la care au luat parte reprezentanţi a peste 150 de companii din ambele ţări. „Dinamica economiei mondiale ne invită să valorificăm într-un ritm mult mai alert oportunităţile generate de economiile statelor noastre, coroborate cu poziţia geografică. Ne propunem să atingem targetul de 10 miliarde USD comerţ bilateral, pe baza semnalului politic dat la întâlnirea din octombrie 2018 dintre prim-ministrul Viorica Dăncilă şi preşedintele Recep Erdoğan. Ne dorim să ajungem la acest obiectiv valoric, în condiţii de balanţă comercială echilibrată”, a declarat Ştefan-Radu Oprea. Referindu-se la relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia, oficialul român a mai afirmat: „Partener strategic, prim partener comercial extracomunitar, important partener investiţional – aceasta este relaţia României cu Turcia. Pe scurt, un parteneriat solid şi complementar, care se bazează, în principal, pe relaţiile interumane, al căror simbol absolut este modelul de convieţuire interetnică din Dobrogea. (…) Bucureştiul are un dialog permanent cu reprezentanţii mediului de afaceri turc. Sunt convins că produsele româneşti vor fi asimilate de piaţa turcă mai rapid, în special cele cu valoare adăugată mare. Contez pe dialogul nostru, ca miniştri responsabili de comerţ exterior, pentru a susţine, reciproc, companiile din ţările noastre în multiplicarea afacerilor. (…) Cunosc interesul companiilor turceşti pentru Parteneriatele Public-Privat lansate de Guvernul român. Vă asigur de disponibilitatea noastră pentru oferirea de informaţii pentru aplicarea la acestea”.
Ministrul turc al comerţului, Ruhsar Pekcan, şi-a exprimat convingerea că întâlnirile bilaterale româno-turce vor impulsiona evoluţia relaţiilor comerciale: „Avem convingerea că relaţiile politice, economice şi comerciale dintre România şi Turcia au fost influenţate în mod pozitiv de felul în care oamenii de afaceri îşi desfăşoară activitatea. Trebuie să stabilim cum putem să ridicăm nivelul acestei sinergii şi cum să o diversificăm şi în alte sectoare de activitate. Am încredere că în urma acestor întâlniri, relaţiile economice şi comerciale bilaterale vor evolua”.
Forumul de afaceri România-Turcia a pus în dezbatere potenţialul de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale, prin susţinere la nivel guvernamental şi totodată prin implicarea Camerei de Comerţ şi Industrie a României în crearea de parteneriate stabile între firmele româneşti şi turceşti, prin valorificarea potenţialului de reţea al sistemului cameral. Turcia este primul partener comercial al României din afara graniţelor UE, iar interesul pentru a dezolta relaţii comerciale bilaterale este într-o continuă creştere. În cadrul Forumului de afaceri România-Turcia au fost prezentate oportunităţle de investiţii în România, experienţa companiilor româneşti în Turcia şi experienţa companiilor turceşti în România.

Ticaret Bakanı Pekcan Romanya’da

Ticaret Bakanı Ruhsar Pekcan:- “Romanya ile ticaret hacmimiz, 2018’de 6,3 milyar dolara yükselmiştir, bunun yeterli olmadığını düşünüyoruz. İkili ticaret hacminin en kısa sürede 10 milyar dolara ulaşmasını hedefliyoruz”- “ Römen iş adamlarını Türkiye’de yatırım yapmaya davet ediyorum”.
Ticaret Bakanı Ruhsar Pekcan, “Romanya ile ticaret hacmimiz, 2018 yılında 6,3 milyar dolara yükselmiştir, bunun yeterli olmadığını düşünüyoruz. İkili ticaret hacminin en kısa sürede 10 milyar dolara ulaşmasını hedefliyoruz.” dedi.
Bakan Pekcan, çeşitli temaslarda bulunmak üzere geldiği Romanya’nın başkenti Bükreş’te, Romanya Başbakanı Vasilica Viorica Dancila ile görüştü. Görüşmede, mevcut ikili ekonomik ilişkilerin geliştirilmesinin yanı sıra, yeni iş birliği olanakları ve Türkiye-AB ilişkileri de ele alındı.
Dış Ekonomik İlişkiler Kurulu (DEİK) ile Romanya Ticaret ve Sanayi Odası ve Türk işadamları Derneği TİAD organizasyonunda gerçekleşen İş Forumu’na başta Bakan Ruhsar Pekcan olmak üzere Romanya Ticaret ve İş Geliştirme Bakanı Stefan Radu Oprea, Romanya Sanayi ve Ticaret Odası Başkanı Mihai Daraban, DEİK Başkan yardımcısı Mithat Yenigün, DEİK Türkiye-Romanya İş Konseyi Başkanı Ömer Süsli, TİAD Başkanı Güven Güngör ve iki ülke iş dünyası temsilcileri katıldı.
Bakan Pekcan iş forumunda yaptığı konuşmada, Türkiye – Romanya ilişkilerinin bugünkü seviyesine ulaşmasında iki ülkenin iş insanları ve yatırımcılarının çok büyük katkısının bulunduğunu söyledi.
Yapılan görüşmeler neticesinde ticari bağların daha da ivme kazanacağını ifade eden Pekcan, Romanya’nın AB Dönem Başkanlığını üstlenmiş olmasından duyduğu memnuniyeti dile getirdi.
Pekcan, Romanya’nın dönem başkanlığında Türkiye’nin stratejik hedefi olan tam üyelik süreci ve Gümrük Birliğinin güncellenmesi konularında somut desteği olacağına inançlarının tam olduğunu ifade etti.
Türkiye’nin Balkanlarda en çok ihracat gerçekleştirdiği ve en yüksek ticaret hacmine sahip ülkenin Romanya olduğunu bildiren Pekcan, “Romanya ile ticaret hacmimiz 2018’de 6,3 milyar dolara yükselmiştir, bunun yeterli olmadığını düşünüyoruz. Bu rakamın en kısa sürede 10 milyar dolara ulaşmasını hedefliyoruz. Önümüzdeki dönemde gerek genel nitelikli gerek belli sektörlere odaklı iş ve yatırım forumlarını düzenli olarak gerçekleştirilmesi gerekiyor.” dedi.
Türkiye’den Romanya’ya 7,5 milyar dolar yatırım gerçekleştiğini aktaran Pekcan, “Daha sağlıklı, kalıcı ve ticari ilişkileri tesis etmek için karşılıklı yatırımları daha üst seviyelere çıkarmamız gerektiğine inanıyorum” diye konuştu. Pekcan, Türkiye’de Romen yatırımcılar için pek çok alanda önemli olanakların bulunduğunu aktararak, Türkiye’nin dünyadaki en önemli cazibe merkezlerinden biri olduğunu vurguladı.
Pekcan, “Rumen iş adamlarını Türkiye’de yatırım yapmaya, Türk iş adamlarını da Romanya’da yatırım yapmaya davet ediyorum” dedi.
“Üçüncü ülkelerde iş birliği yapabiliriz”
Türk müteahhitlik ve teknik müşavirlik firmalarının dünyada önemli projelerin altına başarıyla imza attığına işaret eden Pekcan, Türk firmaların Romanya’da bugüne kadar yaklaşık 4,1 milyar dolar tutarında 172 adet proje üstlendiklerini bildirdi.
Romanya’nın kamu özel sektör ortaklığı projelerinde yasal altyapısını oluşturduğunu ve uygulamaya başladığını hatırlatan Pekcan, “Bu model ile Romanya’da daha fazla proje üstlenmekten de memnuniyet duyarız. Türk müteahhitlik ve müşavirlik firmaları ile Romen iş dünyasının birlikte çok başarılı projeleri tamamlayacaklarını düşünüyoruz” dedi.
Pekcan, bugün Romanya Başbakanı Vasilica Viorica Dancila ile görüşmeleşinde de Türk ve Rumen firmaların üçüncü ülkelerde iş biriği yapma konusunda mutabık kaldıklarını söyledi.
- “Romanya’nın desteğini önemli görüyoruz”
Önümüzdeki dönemde Romanya İş Ortamı Ticaret ve Girişimcilik Bakanı Ştefan Radu Oprea ile birlikte Türkiye-Romanya Karma Ekonomik Komisyon (KEK) Toplantısını ve JETCO Toplantısını gerçekleştirecekleri bilgisini veren Pekcan, Gümrük Birliğinin güncellenmesi müzakerelerinin daha fazla gecikme olmaksızın başlatılması ve sürecin sorunsuz bir şekilde tamamlanması için AB Dönem Başkanı da olan Romanya’nın desteğini çok önemli gördüklerini kaydetti.
İş dünyası ve sivil toplum örgütlerinin bu sürece pozitif katkı sağlamak için seferberlik girişiminde bulunmaları gerektiğine inandığını ifade eden Pekcan, şunları kaydetti:
“AB üyelik sürecinde tek isteğimiz, Türkiye’ye karşı objektif olunması ve çifte standart uygulanmamasıdır. Türkiye’nin üyeliğinin getireceği ekonomik faydanın göz ardı edilmemesidir. Bu noktada, Romanya’nın desteğini çok önemsediğimizi ve AB Dönem Başkanlığı süreci de dahil olmak üzere somut katkılarını beklediğimizi vurgulamak isterim.”
Romanya Ticaret ve İş geliştirme Bakanı Oprea ise yaptığı konuşmada Türkiye’nin ticari anlamda stratejik partner olduğuna dikkati çekerek ikili ticari iş hacminin 10 milyar dolara ulaşmasını hedeflediklerini ifade etti.
Romanya’nın Türk yatırımcılar için çekici bir ülke olarak kalmaya devam edeceğini söyleyen Bakan Oprea, Rumen firmalarının da Türkiye’de ihalelere girmelerini desteklediklerini belirterek, Rumen iş insanlarının Türkiye’de enerji, petro kimya, elektronik eşya üretimi, otomotiv, gıda, inşaat malzemeleri ve turizm alanlarında yatırımlar yapılabilecek sektörler olduğunu ifade etti.
DEİK Başkan Yardımcısı Mithat Yenigün ise yaptığı konuşmada son 30 yıl içinde mütehatlik olarak 4 milyar dolarlık projenin gerçekleştirildiği, direkt yatırım olarak ise 7 milyar dolarlık bir yatırımın gerçekleştirildiğini belirterek bu rakamları baz alıp iki ülkenin daha çok birbirine yakın olması gerektiğini ifade etti.
Bugün imzalanan JETKO mekanizmasının faaliyete geçirilmesi protokolünden Türk iş dünyası olarak büyük memnuniyet duyduklarını söyleyen Yenigün, Romanya’nın AB Dönem Başkanlığını çok önemsediklerini, mevcut gümrük birliğinin günümüz ihtiyaçlarını karşılayamadığını da ifade etti.
DEİK Türkiye – Romanya İş Konseyi Başkanı Ömer Süsli ise Köstence limanındaki bürokratik sebeplerden dolayı durdurulan İstanbul-Köstence arasındaki Ro-Ro seferlerinin yeniden başlamasını talep etti.
Türkiye’nin PPP projelerinde en tecrübeli ve başarılı ülke olduğunu da belirten Süsli, Rumen iş insanlarını Türkiye’ye davet ederek “sadece biz Romanya’da gelip iş yapmayalım. Rumenler de Türkiye’de yatırım yapsın, PPP projelerine katılsınlar” dedi.
TİAD Başkanı Güven Güngör de Romanya’nın güven ve huzur ortamı içinde iş yapılabilecek en doğru ülke olduğunu belirterek istikrarlı bir şekilde Avrupa’nın en hızlı büyüyen ülkesi konumunda bulunduğunu ifade etti.
Konuşmaların ardından iki bakan arasında JETCO İşleyiş Prosedür metni imzalandı.
İş forumunun ardından Bükreş’teki Türk şehitliğini ziyaret eden Bakan Pekcan burada anıta çelenk bırakıp anı defterini imzaladı.

Atelierul de creaţie pentru elevi – „Amulete, simboluri în credinţa populară turcească”

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat sâmbătă 16 februarie 2019 cea de-a III-a ediţie a Atelierului de creaţie pentru elevi,- „Amulete, simboluri în credinţa populară turcească”.
Dacă în anii trecuţi elevii au luat cunoştinţă cu Mevlana şi mâna Fatimei simbolul mâinii drepte deschise, cunoscut drept Mâna Fatimei, fiind o amuletă folosită pentru protecţia împotriva forţelor rele şi distructive încă din timpurile vechii civilizaţii Mesopotamiene, anul acesta la initiativa d-nei vicepreşedinte a comisiei de cultură Osman Melek ne-am gândit ca elevii să realizeze ochiul de deochi(göz).
Tema acestui an „nazar boncuk”, în credinta poporului turc, „ochiul rau” te protejează de toate energiile negative. Nicio energie negativă nu se va atinge de tine daca vei fi protejat de „nazar boncuk”.
Chiar dacă acest simbol îl întâlnim peste tot, pentru a da o notă de poveste le-am prezentat elevilor una din legendele legate de simbolul „ochiului de deochi”.
Dar ce se afla în spatele acestei superstitii? „A fost odata ca niciodata… o stâncă în mijlocul mării care nici cu ajutorul a o sută de oameni nu a putut fi miscată sau spartă. La marginea mării era un orăşel unde traia un barbat despre care se spunea ca avea „ochiul rau” (Nazar). Dupa multa muncă, oamenii din oraş l-au adus pe acest om în faţa stâncii şi cum s-a uitat la ea a exclamat: „Dumnezeule! Ce stâncă mare!” În momentul În care a spus asta, s-a vazut o fisură, s-a auzit un zgomot puternic şi stânca s-a crapat.”
La atelierul de creaţie au participat 50 de elevi care studiază limba turcă maternă, la nivel primar, gimnazial şi liceal în instituţiile de învăţământ constănţene. Elevii au lucrat sub îndrumarea preşedintelui comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, şi a artistului plastic Gülçen Baykara. Atelierul de creaţie este organizat de comisia de cultură a UDTR şi face parte din seria de proiecte culturale destinate reînvierii tradiţiilor turcilor dobrogeni.

Educaţie pentru sănătate în familie

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat cea de a II-a ediţie a simpozionului, „Educaţie pentru sănătate în familie”, joi, 20 februarie, la Constanţa. Simpozionul a fost organizat de comisia de femei a UDTR şi a reunit membre ale uniunii de la filialele din Constanţa, Medgidia, Cumpăna, Mangalia, Techirghiol, Cobadin, Eforie, Măcin, Hârşova, Cernavoda, Galaţi şi Valu lui Traian.
În cadrul manifestării au fost abordate teme referitoare la: medicina de familie, tratamentul osteoporozei şi recuperarea medicală în cazul afecţiunilor osteoarticulare, rolul radiografiilor computerizate şi a rezonanţei magnetice nucleare în diagnosticarea maladiilor. Au vorbit pe una din aceste teme medicii: dr. Şahinur Turan, dr. Ghiulcin Nurla şi asistent radiolog Şenghiul Curti. Profesor dr. Leman Murat a prezentat oferta educaţională a Şcolii Postilceale Sanitare Pro Scientia şi a subliniat necesitatea şcolarizării asistenţilor medicali generalişti şi a celor de balneo-fiziologie, cadre medicale căutate atât pe piaţa forţei de muncă din ţară cât şi din străinătate. Dr. Merzie Osman a vorbit despre importanţa profesiei de asistent medical şi despre rolul acestuia în tratarea diferitelor maladii. Au mai avut intervenţii, vicepreşedinta comisiei de femei, Durie Accoium şi preşedinta filialei UDTR Galaţi, Gülten Abdula. În finalul manifestării, viitoarele absolvente ale Şcolii Postilceale Sanitare Pro Scientia au măsurat tensiunea arterială şi valoarea glicemiei participantelor la simpozion.
La eveniment au participat soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa doamna Şahinur Turan, soţia consulului general adjunct Seher Akkdoğan, viceconsul doamna Sabiha Kaçamak şi directorul Interimar al Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, doamna Seher Korucu.
Evenimentul a fost organizat şi coordonat de vicepreşedinta comisiei de femei a Uniunii Democrate Turce din România doamna Accoium Durie.

Legende dobrogene

Legenda izvorului din satul tulcean Nicolae Bălcescu, care curge o dată pe an

Locuitorii din Nicolae Bălcescu, judeţul Tulcea, povestesc ca, de sute de ani, pe coama dealului de aici, numai intr-o zi anume, din pământ izvorăşte un firicel de apă. Minunea se întâmpla numai de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Până acum câteva zeci de ani, satul Nicolae Bălcescu din judeţul Tulcea purta numele de Başchioi. În turcă, „başchioi” înseamnă frunte, cap, ceea ce ne îndeamnă să credem că localitatea era o aşezare prosperă. Legenda spune că, pe vremea turcilor, aici locuia un turc bogat care avea o turmă mare de oi. Avea şi-o fată surdomută, pe care o trimitea în fiecare zi să pască mioarele. Ajungând pe dealul cu pricina, la capătul unei zile obositoare, fata se opreşte mirată lângă un firicel de apă ce ţâşnea din pământ, pe care nu-l mai văzuse până atunci, chiar dacă mereu îşi purta turma pe dealul înverzit. Îşi potoleşte setea cu apa lui, îşi răcoreşte faţa asudată şi se întinde pe iarbă să se odihnească puţin. Aţipeşte. După o vreme, când se trezeşte, observă că oile dispăruseră. Îşi pune mâinile în cap şi începe să strige. De atunci, a început să vorbească şi să audă. A doua zi, chiar dacă a mai căutat izvorul împreună cu sătenii, n-a găsit decât pământ uscat.

sursa – Ziua de Constanta -autor- Nicoleta BACIU

internet

Dobruca bölgesinden Efsaneler

Yılda bir kez akan, su kaynağın efsanesi, tulça köyü Nicolae Balcescu’da

Tulcea İlçesi, Nicolae Balcescu yerlileri, yüzlerce yıl boyunca buradaki tepenin sadece belirli bir günde, tepeden su geldiğini söylüyorlar. Mucize sadece Şifa Bayramında olur.
Birkaç on yıl öncesine kadar Tulça İlçesindeki Nicolae Balcescu köyü Türkçe Başköy olarak adlandırıldı. Türkçe’de, baş, en iyi anlamına gelir ve bu da bizlere yerelliğin müreffeh bir yerleşim olduğuna inanmamızı ister. Efsaneye göre, Dobruca bölgesi Türklere ait olduğu zamanında, büyük bir koyun sürüsünün sahipi olan zengin bir Türk vardı. Ayrıca her gün koyun sürüsünü beslemek için gönderdiği sağır-dilsiz bir kızı vardı. Tepeye ulaştığında, yorucu bir günün sonunda kız, daha önce hiç görmediği, her zaman yeşil tepeye koyunları sürmemesi rağmen, yerden dışarı akan bir su kaynağından şaşırıp kalıyor. Susuzluğunu suyla bastırıyor, mumlu yüzünü soğutuyor ve biraz dinlenmek için çimlerin üzerine uzanıyor. Ve uykuya dalar. Bir süre sonra uyandığında, koyunların kaybolduğunu fark eder. Kız korkup ellerini kaldırıyor ve bağırmaya başlıyor. O zamandan beri konuşmaya ve duymaya başladı. Ertesi gün, su kaynağını köylülerle aransa bile, yalnızca kuru topraklar buldular.

Filiala Măcin

Interviu cu preşedintele filialei Măcin a UDTR, doamna Leman Talib

Continuând seria filialelor prezentate am ajuns la braţul Dunării Măcin şi poposim în oraşul Măcin, ce este situat la confluenţa unităţilor morfologice fluviul Dunărea cu Munţii Măcinului. Odată cu cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, Măcinul a avut un important rol comercial, ca sediu al unei garnizoane otomane fiind punct de vamă şi staţie pe drumul ce ducea către capitala Imperiului Otoman. Acest oraş a fost în mai multe rânduri implicat în războaie datorită aşezării sale strategice. În decursul anilor şi-a păstrat culoarea culturală fiind un mozaic etnic şi cultural. În afară de moştenirea istorică bogată, oraşul face parte din categoria celor mai vechi localităţi şi îşi păstrează aerul măreţ cu bogăţia şi splendoarea Munţilor Măcin. Putem să vă prezentăm istoricul oraşului dar am poposit la Măcin unde o întâlnim pe doamna Leman Talib, preşedintele filialei Măcin a UDTR. Pe doamna Leman am cunoscut-o în anul 2006, când am fost invitată la dânsa, cunoscându-i şi soţul, domnul Revan Talib, imam la moschea din Măcin. Fără a exagera pot spune că am apreciat de la prima întâlnire ospitalitatea, generozitatea, discreţia şi optimismul doamnei, ceea ce în timp am remarcat ca fiind o sursă de inspiraţie pentru cei din jur transmiţând multă energie pozitivă celor din jur. Am realizat un interviu cititorilor care nu o cunosc pe doamna Leman Talib, pentru a pune în transparenţă activităţile filialei şi a comunităţii din Măcin

Reporter: Stimată, doamna Leman Talib, sunteţi preşedinte la filiala, Măcin a Uniunii Democrate Turce din Romania din anul 2004, va desfaşuraţi activitatea de o perioadă lungă de timp, vă rog, să vă prezentaţi cititorilor noştri.
Leman Talib: Mă numesc Leman Talib sunt preşedinta filialei Măcin a UDTR din anul 2004, luna octombrie până în prezent, am vârsta de 68 ani, de profesie contabil, actualmente pensionară, sunt căsătorită şi am doi fii.
Din anul 2004 de când am fost aleasă în funcţia de preşedinte, filiala Măcin împreună cu comitetul ales şi cu membrii filialei am trecut la organizarea sediului filialei si a bunului mers al acesteia. Am încercat în fiecare an să atragem noi membri în cadrul filialei, am organizat acţiuni care să contribuie la păstrarea limbii, a tradiţiilor şi a obiceiurilor comunităţii, a cunoaşterii culturii şi literaturii turce.
In fiecare săptămână, în zilele de vineri ne întâlnim la sediul filialei cu membrii comunităţii şi discutăm problemele apărute în cadrul etniei noastre, discutăm prioritatea acţiunilor pe care dorim să le organizăm şi luăm hotărârile de comun accord. Acest lucru ne ajută să ne simţim ca într-o familie şi fiecare dintre noi are un cuvânt de spus pentru bunul mers al filialei.
Avem colaborări cu celelalte filiale din cadrul uniunii, participăm la acţiunile organizate de acestea, de comisia de femei şi comisia de religie, unde suntem invitaţi şi astfel încercăm să avem o filială activă.

Reporter: Vă rog să îmi prezentaţi istoricul comunităţii din Măcin.
Leman Talib: Pentru o cunoaştere mai bună a oamenilor din comunitate şi istoricul ei trebuie să facem cunoştinţă cu oraşul în care trăiesc. Măcinul este un oraş situat în nord-vestul Dobrogei, în judeţul Tulcea. Frumuseţile naturii şi urmele trecutului încărcat de istorie al zonei, oferă celor ce trec prin oraş şi împrejurimi un frumos peisaj ce merită admirat în toată splendoarea lui. Fluviul Dunărea însoţeste o latură a oraşului în drumul lui spre Delta şi vărsarea în Marea Neagră, cealaltă latură a oraşului este străjuită de vechiul lanţ al munţilor Hercinici. Carierele de granit, pădurile bogate şi Rezervaţia naturală munţii Măcinului vin să completeze peisajul mirific al zonei. In această minunată aşezare locuieşte o comunitate de turci, a căror existenţă şi istorie se întinde în ani până la perioada Otomană, perioada în care Dobrogea devenise ţinut turcesc. Numele oraşului este atestat pentru prima dată în documentele otomane din perioada anilor 1600. Documentele consemnează faptul că, în acea perioadă în oraş se află o garnizoană militară otomană care din punct de vedere strategic era foarte importantă. Tot în aceste documente este consemnat faptul că între Măcin (bratul Smardan) şi Brăila se afla construit un tunel, lucru ce nu s-a confirmat până în prezent. In acea perioadă comerţul cu cherestea ocupă un loc important în zonă, de aici se transporta cheresteaua la Istanbul.
Oraşul era locuit în acea perioadă de o puternică comunitate de turci, lucru ce şi-a pus amprenta până în zilele noastre. Din acea perioada au rămas ca monumente istorice Geamia Mestan Aga construită în anul 1847, un han şi cimitirul turcesc. Geamia Mesta Aga este singura geamie din România construită pe structura de lemn. Lemnele pentru construcţia geamiei au fost prelucrate şi tratate special la Istanbul şi apoi aduse la Măcin.
Toate aceste construcţii atestă prezenţa în zonă a unei comunităţi musulmane destul de numeroasă până în jurul anilor 1935-1937 când o parte din ei conform unei înţelegeri cu statul turc au plecat în Turcia. In perioada anilor 1950-1989 în oraş locuiau un număr de aproximativ 1500 de persoane de etnie turcă. De la geamie şi până pe cetate toată strada pe ambele părţi era locuită de familii de etnie turcă. Casele locuite de ei erau spaţioase cu grădini mari pline de flori, pomi fructiferi şi brazde în care cultivau legume. Relaţiile dintre familii erau de respect şi ajutorare. Ocupaţiile de baza erau cultivarea grădinilor, cultivarea tutunului, viticultura şi comerţul. Turcii aveau un respect deosebit pentru religie, mergeau la geamie, respectau cu sfinţenie atât sărbătorile religioase (Ramazan şi Kurban Bayram) cât şi pe cele laice (Nevruz, Hidrellez). Toate aceste sărbători sunt respectate cu sfinţenie şi în ziua de azi, dar am menţionat totul la timpul trecut pentru că aţi cerut un istoric al comunităţii. După anul 1989 comunitatea turcă din Măcin, asemenea unui copac, toamna care îşi scutură frunzele, s-a împuţinat, puţin câte puţin şi acum are un număr de aproximativ 250 de persoane, în mare majoritate vârstnici.
Comunitatea rămasă acordă o mare importantă păstrării obiceiurilor şi tradiţiilor specifice, deoarece acest lucru reprezintă un adevăr istoric al acestor meleaguri care de-a lungul anilor a îmbogăţit mozaicul cultural al Dobrogei şi prin aşezarea altor grupuri etnice (lipoveni, italieni, greci, aromani) şi religioase (catolici, ortodocşi, musulmani), iar conveţuirea între aceste grupuri s-a făcut prin toleranţa şi înţelegere ceea ce a dus la o armonie perfectă în Dobrogea.

Reporter: Care sunt instituţiile româneşti cu care aţi avut o cooperare bună până în prezent?
Leman Talib: Deoarece noi ca filială nu avem statut juridic, colaborarea noastră cu instituţiile româneşti se rezumă la o colaborae pe plan local cu Primaria Măcin şi şcolile din oraş la diverse acţiuni cu minorităţile.

Reporter: Care este situaţia comunităţii turce din Măcin după revoluţie, îndeosebi a tinerilor?
Leman Talib: După revoluţie comunitatea turcă din Măcin a avut de suferit deoarece echilibrul economic al oraşului nu a mai prezentat o evoluţie în bine, s-au desfiinţat multe unităţi de lucru şi dintr-un oraş cu perspective şi locuri de muncă, a devenit un oraş cu o rată de şomaj destul de mare şi foarte puţine locuri de muncă, în special pentru bărbaţi. Foarte mulţi membri ai comunităţii au fost nevoiţi să plece la muncă în Europa sau în alte oraşe din ţară. Comunitatea noastră face eforturi mari pentru a-şi păstra limba, tradiţiile şi obiceiurile, deoarece mare parte a tinerilor au plecat şi comunitatea este constituită din persoane vârstnice, dar cum speranţa moare ultima, noi facem eforturi pentru a păstra identitatea comunităţii turce din Măcin.

Reporter: Care sunt tradiţiile şi obiceiurile păstrate în cadrul comunităţii?
Leman Talib: Comunitatea şi-a păstrat tradiţiile şi obiceiurile atât cele religioase cât şi cele laice. Cele mai importante sărbători religioase Ramazan Bayram şi Kurban Bayram sunt un prilej de sărbătoare, deoarece toţi cei plecaţi se întorc acasă iar în comunitate totul se transformă într-o bucurie imensă, vechile generaţii se întâlnesc cu noile generaţii iar legăturile care ne leagă în comunitate devin mai puternice, asta ne arată că rădăcinile care ne leagă sunt de neclintit. In zona noastră dintre sărbătorile nereligioase care se serbează şi în zilele noastre sunt Aşure şi Hidrellez. Obiceiurile de nunta, de botez, de înmormantare şi la Măcin la fel ca în lumea turcică sunt cu aproximaţie la fel şi se păstrează şi în zilele noastre, confirmând încă odată ca majoritatea pe care o constituie poporul român în această zonă a reuşit prin toleranţa şi îngăduinţă să contribuie la integrarea fără probleme a grupurilor entice care s-au stabilit în zonă.

Reporter: Ce proiecte aveţi în acest an ?
Leman Talib: Pentru acest an am înaintat către conducerea uniunii un plan de acţiuni care urmează să fie discutat în sedinţa de consiliu a uniunii şi în urma aprobărilor vom trece la punerea în practica a acestor acţiuni. După cum v-am spus filiala nu are personalitate juridică şi toată munca pe care o depunem este o muncă de voluntariat, dar pe care încercăm să o facem cu simţ de răspundere pentru ca această comunitate să rămână vie să îşi păstreze limba, tradiţiile şi obiceiurile. Noi şi în acest an vom munci cu toată dăruirea pentru a ne atinge aceste obiective.
Vă mulţumesc pentru că aţi acordat atenţie filialei noastre şi vă doresc cât mai multe interviuri cu filiale din cadrul uniunii.

Reporter: Vă muţumim pentru timpul acordat interviului şi vă dorim multă sănătate, ani lungi şi realizări frumoase pe aceste meleaguri gălăţene unde considerăm că sunteţi un izvor de inspiraţie pentru comunitatea de aici.

Umre Ibadeti

Umre ibadeti, Müslüman’ın hayatında dönüm noktası teşkil eden ibadetlerdendir. Bu ibadet, kişinin manevi dünyasını geliştirmesi ve yenilemesi için önemli bir fırsattır. Kişisel açıdan bir manevi gelişim yolculuğu olarak nitelendirilebilecek bu kutsal seyahatın amacına uygun bir şekilde gerçekleşebilmesi için, bilinçli bir şekilde yerine getirilmesi gerekir.
Umre kelimesi, ziyaret etmek anlamına gelmektedir. Dini bir terim olarak umre, belirli bir zamana bağlı olmaksızın ihrama girerek Kâbe’yi tavaf etmek, Safa ile Merve arasında say yapmak ve tıraş olup ihramdan çıkmak suretiyle yerine getirilen ibadet demektir.
Umre ibadeti, hem maddi hem de bedenen yapılan bir ibadet olması itibariyle tüm müslümanlara nasip olamamaktadır. Her zengin müslümanın ise hac veya umre ibadetini yerine getirmesi farzdır. Hacca gitmek nasip olmayan müslümanlar ise içindeki Allah sevgisiyle umre turuna çıkar ve kutsal topraklarda umre ibadetini yerine getirirler. Umreye gitmek, yalnızca üzerimize düşen bir görev değildir.
Umrenin fazileti ile ilgili bazı hadis-i şerifler vardır. Bunlardan ikisinin anlamı şöyledir: “Umre, diğer bir umre ile arasındaki günahları siler.”( Müslim, Hac, 437) “Ramazan’da yapılan umrenin sevabı bir haccın sevabına denktir.” (İbn-i Mace, Menasik, 45 )
“Vefatımdan sonra beni ziyâret eden kimse, sanki hayatımda ziyaret etmiş gibidir!” (Dârekutnî, Sünen, II, 278; Beyhakî, Şuab, VI, 46/3855)
“Kabrimi ziyaret edene, şefaatim vacip olur.” (Heysemî, IV, 2. Bkz. Beyhakî, Şuab, III, 488-490/3862)
Umre, kendimizin ve bu dünyada yaptıklarımızın, yaşama amacımızın farkına varmamızı sağlar. Umreye giden müslümanlar gündelik yaşamlarına geri döndüklerinde manevi olarak büyümüş ve olgunlaşmış olarak dönerler. Umreye gitmek yalnızca manevi olarak değil, dünya hayatımızda da karşımıza çıkan bir çok tuzak ve engelden atlamamıza yardımcı olur çünkü umre turu boyunca yaptığınız maneviyatla dolu ibadetler ve kutsal topraklarda bulduğunuz huzur, size asıl mutluluğun, sevincin ve insanoğlunun amacının ne olduğunu hissettirir.
Umre, yalnızca Allah’ın birer kulu olduğumuzun farkına varmamızı sağlar. Umreye gitmeden önce, bir müslümanın işlemiş olduğu günahlar temizlenir ve tertemiz bir dünyaya adım atar. Bu nedenle umreye gitmek size tövbe etme ve günahlardan temizlenme imkanı sağlayacaktır. Allah’a en yakın olduğunuzu hissetmek için umreye giden müslümanlar, Kabe’yi tavaf ederek, say ederek, namaz kılarak, dua ve tövbe ederek Allah’tan af diler. Dünyanın dört bir tarafından Mekke, Medine ve kutsal topraklara akın eden müslümanlar, yalnızca tek çeşit bir giysi giyerek Allah’a ibadet ederler. İhram içindeki on binlerin her biri yalnızca birer kuldur ve her insan umreye giderek kendi çaresizliğinin, kulluğunun farkına varır. Allah’ın büyüklüğünün ve kudretine tanıklık ettiğimiz umrede manevi havayı en derinden solumaktayız. Umreye gitmek, bir müslümanın günah ve hatalarıyla yüzleşmesini ve bundan sonra o günahlardan ve haramlardan uzak durmasına vesile olur. Kendisiyle yüzleşebilen bir müslüman umre turu boyunca ibadet ederek, Allah’a niyaz ederek umre turunu dolu dolu geçirmek isteyecek, bir daha umreye gitmek için Allah’a yalvaracaktır.
Kutsal toprakları ziyaret etmek nasip olan tüm müslümanlar, gerçekleştirdikleri umre seyahati sayesinde bir çok fayda ve getiri elde eder. Bunlar her müslümanın manevi anlamda gelişip, fikri açıdan zenginleşebilmesi için oldukça gereklidir. Umreye giden bir insan, Allah’ın kulu olduğunun farkına varır. İslamiyetin başlayıp yayıldığı bu kutsal topraklarda, Kabe çevresinde ve Medine’de her biri aynı amaç için bir araya gelmiş, ihrama girmiş müslümanlarla ibadet ederek, bu fani dünyanın amacını umre sayesinde benimseriz. Allah’a ibadet etme sevinci yaşayarak, günahlarımızın affını dileyebiliriz ki Allah’ın rızasını kazanmak için umreye gideriz. Hatalarımızın, yanlışlarımızın farkına vararak onları terk etmek için tövbe ederiz. Allah’ın emrettiği hac ve umre ibadetini yerine getirmenin rahatlığına ve sevincine erişerek manevi anlamda huzura kavuşmaktır. Kutsal topraklarda zemzem suyunun eşsiz tadına varabilmek büyük bir nimettir. Hz. Muhammed’in kabrini ziyaret edebilmek, Peygamber Efendimiz’in ayak bastığı topraklarda namaz kılabilme şerefine erişebilmek, ilk Kur’an ayetinin indiği Hira mağarasını görebilmek büyük bir mutluluk oduğu gibi aynı zamanda insana huzur kazandırıyor. Kabe’de tavaf etmenin ilahi huzurunu hissedecek, tavaf boyunca Allah’a dua edecek, kalbin ve bedenin Allah’a en yakın hissedeceğin, huzurla ve maneviyatla dolacağı bir ibadet, bir kurtuluş noktası haline gelir.

Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului

Ludovic al XV-lea refuză în mod categoric să li se allhure şi va cere, puţin mai târziu, ca Filip să se retragă dintr-o acţiune „care nu are alt scop decât să aducă mari avantaje veneţienilor, pe banii papei şi ai ducelui de B urgundia”.
Neapole şi Milano, care nu doreau ca echilibrul în Italia să fie rupt în favoarea Veneţiei, stă tură deoparte, Genova, la fel. Negoţul acesteia cu Levantul, era în primejdie. Mahomed, care la început nu avusese o atitudine ostilă faţă de Genova, plănuia în mod vădit să pună mâna pe toate posesiunile sale din Marea Neagră şi, ca urmare, aceasta avea tot interesul să nu-şi atragă trăsnetele „biciului Europei”. În aceeaşi situaţie se afla şi Ancona, ale cărei schimburi comerciale se realizau în cea mai mare parte cu Levantul. Un singur senior se alătură cruciadei, Sigism0ndo Malatesta, „vicar” de Rimini. Cu doi ani în urmă, acesta îl incitase pe Mahomed să invadeze Italia şi fusese excomunicat. Papa însă îl considera un bun soldat. Cât despre Ragusa, ea era pregătită să î1 accepte pe sultan. Fără a merge până acolo, cea mai mare parte a oraşelor italiene, considerate ca fiind cele mai ameninţate din Europa, răspunseră fără grabă la apelurile Suveranului Pontif. La Bologna, unde sosise o scrisoare papală ce poruncea ca fiecare credincios să contribuie cu a treizecea parte din venituri la finanţarea cruciadei, sub pedeapsa de a-i fi refuzată iertarea păcatelor şi împlirtăşania, numeroşi credincioşi preferară să se lipsească de spovedanie şi împărtăşanie decât să dea banii. Locuitorii Bresciei, ameninţaţi la fel, consimţiră să-şi lărgească foarte puţin baierele pungii.
Totuşi, florentinii au fost cei care au mers cel mai departe în ceea ce priveşte „colaborarea” cu duşmanii creştinătăţii. Între anii 1460-1472 „Florenţa a întreţinut încontinuu tot felul de legături cu sultanul şi Mahmud Paşa”, scrie Benedetto Dei, unul dintre cei mai îndreptăţiţi să o spunli. Acest aventurier, căruia îi datorăm o Cronaca Fiorentina de un viu interes şi care fusese trimis de familia Medici în Levant având ca acoperire negustoria, era o iscoadă în slujba ei. Însufleţit de o adevărată ură împotriva Veneţiei, el a reuşit să intre în legătură cu Mahomed, pe lângă care a desfăşurat o intensă activitate împotriva Republicii. El nu făcea decât să îndeplinească ordinele familiei Medici şi ale Signoriei, a căror politică era de a se împotrivi oricărei creşteri a puterii Veneţiei în Italia. Este ceea ce afirmă, fără ocolişuri, Ottone de Niccolini, ambasadorul Florenţei pe lângă Pius al Il-lea: „Sanctitatea voastrli vrea oare să se lupte cu turcii pentru ca întreaga Italie să cadă sub stăpânirea Veneţiei? Tot ce va fi dobândit de turci în Grecia va deveni proprietatea veneţienilor care, în cele din urmă, vor pune mâna pe întreaga Italie. Nu vedeţi în ce prăpastie sunteţi pe cale să împingeţi Italia?… „ Papa cunoştea toate acestea. El ştia, ca toată lumea de altfel, că Moreea reprezenta un venit anual de trei sute de mii de ducaţi, numai din drepturile de vamă şi taxe. „Ei sunt stăpâniţi de dorinţa de a cuceri o provincie foarte bogată. Cheltuiesc bani pentru a câştiga bani, urmărindu-şi interesul înnăscut”, scria el, puţin mai târziu, despre veneţieni în Comentariile sale, dar, în acel moment, îi răspunse ambasadorului: „Orice cucerire a Veneţiei va fi o cucerire a lui Hristos”
Florentinii obţinură mari profituri din intrigile lor împotriva Veneţiei. Îacă din anul1461, ragusanii interceptând şi predându-i lui Mahomed mesaje ca;~ îi erau ostile, adresate neguţătorilor veneţieni stabiliţi în imperiu, sultanul porunci ca aceştia să fie arestaţi iar casele lor de comerţ confiscate şi dăruite florentinilor. Or, veneţienii avuseseră până atunci monopolul comerţului cu alaun, cu aramă şi pe cel al monedei, „pretutindeni în imperiu unde se bătea monedă”. Sultanul îl acceptă printre cei apropiaţi lui pe consulul Florenţei, Mainaldo Ubaldini, şi pe mai mulţi membri de vazli ai coloniei sale. După cucerirea Lesbos-ului, Mahomed ceru florentinilor din Istanbul, „suoi amici e benevolenti”, să aprindă focuri de bucurie. În anul următor, florentinii sărbătoriră şi victoria turcilor în Bosnia, care era ultimul obstacol în drumul sultanului spre Veneţia şi Italia de Nord. Bisericile florentinilor din Istanbul au fost împodobite cu ţesături preţioase şi se lansară focuri de artificii. Mahomed se ospătă în casa unui bogat negustor florentin, al cărui nume a fost reţinut de istorie, Carlo Martelli. Unii italieni - florentini, genovezi, ragusani - se numărau printre sfetnicii sultanului. În timp de război, acesta era permanent înconjurat de florentini. Astfel, Benedetto Dei a fost de faţă la cucerirea cetăţii Jajce, capitala Bosniei, şi la executarea regelui „de mâna” Marelui Senior.
Tot atunci, se ivi din nou în tabăra creştină planul de a-i folosi pe musulmani împotriva musulmanilor. În 1460-1461, sosise deja la Roma o pretinsă ambasadă trimisă de Uzun Hasan şi de principii Anatoliei Răsăritene şi ai Caucazului, condusă de un franciscan, Lodovico da Bologna, însărcinat să propună papei şi suveranilor Europei organizarea unei „cruciade” împotriva sultanului. Pius al II-lea le-a înmânat scrisori de recomandare pentru regele Franţei şi ducele de Burgundia şi le-a plătit toate cheltuielile de drum. Papa îşi va da curând seama că Lodovico şi cei ce-l însoţeau erau nişte impostori. Când fu hotărât războiul împotriva lui Mahomed, ideea ieşi din nou la suprafaţă, de data aceasta privită cu mai multă seriozitate. Se luă legătura cu Uzun Hasan, pentru a se încerca constituirea unui al doilea front, la răsărit. Senatul veneţian aprobă un proiect de alianţă cu suveranul Oilor albe şi un ambasador, Lauro Quirini, a fost trimis în lran. Doi ambasadori ai lui Uzun sosiră în schimb la Veneţia. Discuţiile s-au tărăgănat la nesfârşit. Ele fură reluate, dar avură, după cum vom vedea, rezultate neînsemnate.

Köz biberli çorba

Malzemeler

Hazırlanışı

Bir tencereye tereyağını koyup unu ekleyerek kavurun. Soğan, sarmısak ve köz biberi ince şeritler halinde doğrayıp kavurduğunuz una ekleyin. Salça, et suyu, baharat çeşitleri ve suyu ilave edin.15-20 dakika kaynatıp el blenderinden geçirin. Sıcak olarak servis yapın.

internet

Supă cremă de ardei copţi

Ingrediente

Mod de preparare:

Untul şi făina se pun într-o cratiţă la călit. Ceapa, usturoiul şi ardeii copţi se toacă mărunt şi se adaugă peste făina călită. După se adaugă pasta de tomate, ardei, apa şi supa de pui şi se lasă 15-20 de minute la fiert după care se pasează cu ajutorul unui blender până se obţine o cremă fină. Se serveşte caldă.

Vişneli İrmikli Pasta

Kek için Malzemeler:

Islatmak için:

Muhallebi için:

Vişneli sos için:

Hazırlanışı:

  1. Kek için şeker ve yumurta çırpın. Ardından süt, sıvıyağ ilave edin. Kakao ve kabartma tozunu da ilave ettikten sonra aldığı kadar unu ekleyip yağlanmış kelepçeli kalıba döküp 170 derece fırında pişirin.
  2. Fırından çıktıktan sonra hemen sıcakken soğuk süt ile keki ıslatın.
  3. Muhallebi için hindistan cevizi hariç tüm malzemeleri bir tencereye koyup kaynayıncaya kadar pişirin. Ocaktan alıp Hindistan cevizini ekleyip karıştırın.
  4. Kekin üzerine muhallebiyi yayın.
  5. Muhallebinin üzerine vişneleri dizin. Vişne suyunu, suyu ve nişastayı küçük bir tencereye alıp kaynayıncaya kadar pişirdikten sonra vişnelerin üzerine dökün.
  6. Buzdolabında soğuttuktan sonra servis yapın.

internet

Prăjitură de griş cu vişine

Ingrediente pentru chec:

Pentru a umezi checul:

Pentru budincă

Pentru sos de vişine

Mod de preparare:

  1. Pentru a prepara checul se bat bine ouăle cu zahărul, după care se adaugă laptele, uleiul, praful de copt şi cacaoua se adaugă treptat şi făina. Când ajungem la consistenţa dorită turnăm compoziţia într-o tavă cu pereţi detasabili unsă în prealabil şi o dăm la cuptorul preîncălzit la 170 de grade Celsius.
  2. Când este gata checul se scoate din cuptor şi se toarnă deasupra laptele rece.
  3. Pentru budincă se pun toate ingredientele la fiert, în afară de nuca de cocos. După ce au dat în fiert se opreşte focul şi se adugă şi nuca de cocos şi se amestecă bine.
  4. Această budincă se toarnă deasupra checului în strat uniform.
  5. Deasupra budincii se aşează vişinile. Într-o crăticioară mică se pune la fiert sucul de vişine, apa şi amidonul. După ce a fiert acest sos se adugă şi el peste chec.
  6. Se ţine la frigider pentru a se închega după care se poate servi.

Baba Koç İle Kızıl Kurt Masalı

Baba koç sürüden ayrılıp dere kenarına gitmiş. Bakmış ki, bir yavru kurt su içiyor. Hemen bir ağacın arkasına saklanmış. Yavru kurt su içtikten sonra baba koç ortaya çıkmış. Baba koçun sivri boynuzlarını gören yavru kurt kaçmaya başlamış. Baba koç ilerdeki kayaların arasında yavru kurdu sıkıştırmış. Çaresiz kalan yavru kurt şöyle demiş:
“Ama baba koç, ben sana ne yaptım ki? Neden beni öldürmek istiyorsun? Suçum neyse söyle de bileyim?”
Baba koç:
“Senin suçun kurt yavrusu olman. Belki şimdilik koyun sürülerine saldıramıyorsun ama kısa bir süre sonra can almaya başlarsın. Kurt milletini bilirim ben, acımasızca saldırırlar sürülere. Yıllardır ne koçlar, ne koyunlar, ne kuzular parçalandı gözlerimin önünde. Şimdiye kadar hep bizden gitti, bir de sizden gitsin. Öleceksin yavru kurt” demiş. Baba koçun üstüne doğru geldiğini gören yavru kurt:
“Senin yanlışın var baba koç. Kimseye zararım dokunmadı benim” demiş. Bunun üzerine baba koç bağırmış:
“Dokunmadı ama dokunacak. Sen de sürülere saldırıp can alacaksın.”
Yavru kurt:
“Ne haber, baba koç? Hiç sağına, soluna bakmıyorsun? Bir selam vermek de mi yok?” diye sormuş.
“Boş ver şimdi dalgıçlığı baba koç. Gel otur şöyle yamacıma. Söyle bakalım, nerelere gider, nerelerden gelirsin?”
“Ha şu mesele. Biraz susamıştım da, dere kenarına gitmiştim.”
“Eee, sonra?”
“Sonrası gittim, döndüm işte.”
“Onu biliyoruz gittin döndün ama canını sıkan her neyse oralarda bir şeyler olmuş. Gözün dünyayı görmüyor. Haydi, anlat be baba koç, ne olur, bak yalvarıyorum sana. Anlatıver gitsin, sen sıkıntıdan kurtul, ben de meraktan.”
“Aslında bir şey olmadı gibi, ama oldu gibi de.”
“Yaşa be baba koç, kulaklarımı dört açtım seni dinliyorum.” Baba koç olanları anlatmış. Yavru kurdu elinden kaçırdığı için üzüntüsünün sonsuz olduğunu söylemiş. Çoban Osman ise, üzülmemesini, olanları birkaç gün sonra unutacağını söyleyip, baba koçu teselli etmiş.
Aradan iki yıl geçmiş. Bu sürede kurtların koyun sürülerine saldırıları aralıksız devam etmiş. Önceleri küçük gruplar halinde gelen kurtlar son bir yıldır sayıları yüzü bulan tek bir grup halinde gelerek ölüm saçmaya başlamışlar. Bu kurtların başkanı kızıl kurdun adını anmak, yüreklerde korku uyandırmaya yetiyormuş. Kızıl kurt, çevredeki son koyun sürüsüne saldırı için, kurtlarına emir vermiş:
“Söylediğim gibi, sadece baba koç sağ kalacak, diğer koyunlar, çoban köpekleri ve çoban parça parça edilecek. Haydi kurtlarım, hücum..” Kurtlar tarafından sarıldıklarını gören Çoban Osman’ın içi cız etmiş:
“Olacağı buydu, sonunda kızıl kurt bizi de buldu. Ama mecburduk be, günlerdir ağılda kapalıydı koyunlar. Yeter ki, kızıl kurttan uzak duralım, aç kalalım da canımız var olsun diyorlardı, diyorlardı da, nereye kadar? Bir koyun kaç gün açlığa dayanır? Sonunda birkaç saatliğine çıktık meraya ve yakalandık. Belki milyonda bir kurtuluş şansımız var, ama bakarsın o milyonda bir şans bize güler. Daha her şey bitmedi.
“Bu düşünceler birkaç saniyede Çoban Osman’ın aklından geçmiş ve elinde tuttuğu tüfeğini kaldırıp tetiğe basmış. Bir kurt cansız yere düşerken, sesten irkilen çoban köpekleri ve koyunlar, hemen savunma durumuna geçmişler. Meradaki tek ağacın üstünde bulunan Çoban Osman bir yandan tüfeğini ateşlerken, diğer yandan da sürüye komut vermeye başlamış. Ağacın dibinde kuzular, kuzuların çevresinde koyunlar, koyunların çevresinde koçlar, koçların çevresinde on tane çoban köpeği birer daire çizmiş.
Çoban köpekleri, dört bir yandan dalgalar halinde gelen kurtların üstüne kahramanca atılmış. Korkunç bir savaş başlamış. Bu sırada aradan sıyrılan kurtlar koçlarla burun buruna gelmiş. Koyunlar melemiş, kuzular meleşmiş. Çoban köpeklerinin ölmesi kurtları galeyana getirmiş. Kurtlar, çığlıklar atarak sürüye dalmış. Koçlar, koyunlar, kuzular birer birer parçalanmış ve koca sürüden yalnızca baba koç kalmış. Çevresi kurtlar tarafından sarılan baba koç, gözlerinin kararmasına, başının dönmesine karşın, güçlükle ayakta duruyor, ama bazen dizlerinin üstüne düşerek kurtların alaylarına hedef oluyormuş. Az sonra kızıl kurt ağır adımlarla karşıki tepeden aşağı inerken, baba koç:
“Korktuğum başıma geldi. Kızıl kurt yavru kurtmuş” demiş içinden. Kızıl kurt iki yıl önceki yavru kurt olduğunu söylemiş ve şöyle demiş:
“Baba koç, eğer beni yenersen kurtlarım sana dokunmayacaklar ve dağlara dönecekler. Benim dişlerim varsa senin de boynuzların var. Yaşamın sana bağlı, kolla kendini.”
Yorgun baba koç, ağzından köpükler saçarak gelen kızıl kurdun ilk ataklarını güçlükle karşılamış. Geçen zaman baba koçun yararınaymış ve sivri boynuzlarını kızıl kurdun karnına takan baba koç, onu kaldırdığı gibi yere vurmuş. Kızıl kurdun cansız yere serildiğini gören kurtlar çekip gitmişler. Daha sonra pek çok kurt avlayan fakat kurşunlarının bitmesi üzerine çaresiz kalan Çoban Osman ağaçtan inmiş ve perişan durumdaki baba koçu sırtına alarak birlikte köye dönmüşler.

Masalı Yazan: Serdar Yıldırım

internet