10 noiembrie 1938, Memorial Mustafa Kemal Atatürk

Oameni precum marele lider Mustafa Kemal Atatürk nu mor niciodată, ei trăiesc veşnic în inimile noastre. Marele general poate dormi liniştit, sămânţa laicităţii şi a democraţiei a fost bine încredinţată. Ştim acum că tot ce a făcut, a fost făcut din dragoste pentru semeni şi pentru drepturile lor legitime. Tocmai acesta este motivul pentru care pe data de 10 Noiembrie la ora 09:05 toţi ochii s-au întristat şi toate sirenele au sunat ca într-un bocet prelung în toată Turcia.
Republica Turcia este „Cea mai mare lucrare a mea” pe care a încredinţat-o naţiunii turce. Acest an, 2018, la 80 de ani de la pierderea marelui conducător Mustafa Kemal Atatürk, noi ca păstrători ai republicii, am simţit nevoia să ne îndreptăm încă o dată gândurile şi dragostea spre acest geniu al lumii care a schimbat cursul unei civilizaţii, a unei întregi istorii.
Anul acesta programul activităţilor săptămănii comemorative a constat în organizarea unui simpozionul comemorativ, Memorialul „M.K. Ataturk, model pentru tânăra generaţie” care a fost realizat, în data de 9 noiembrie, începând cu ora 12.00, la sediul central UDTR. În această zi programul a fost condus de preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, care a susţinut lucrarea tematică „Turcii din România, înainte şi după Mustafa Kemal Atatürk”, în care au fost reamintite momente din viaţa şi activitatea regretatului lider naţional şi universal Mustafa Kemal Atatürk dovedind încă o dată importanţa acestuia în istoria omenirii.
Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi vicepreşedintele filialei Medgidia, Meriç Abduraman au participat la ceremonialul depunerii de coroane la bustul lui M.K. Atatürk din Medgidia, organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, în data de 10 noiembrie. Au fost depuse coroane de flori şi din partea Primăriei Medgidia, a Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, a Colegiului Naţional „M.K. Atatürk”, TIAD Dobrogea. La ceremonial au mai luat parte: preşedintele filialei UDTR Tuzla, Levent Salim, preşedintele filalei UDTR Băneasa, Osman Zia şi preşedintele filialei UDTR Castelu, Memet Şucri.
În acelaşi timp, pe data de 10 noiembrie, la Bucureşti, membrii filialei UDTR Bucureşti, au participat la ceremonialul depunerii de coroane la bustul lui M.K. Atatürk din Bucureşti, organizat de Ambasada Republicii Turcia.
Pe data de 11 noiembrie, de la ora 15.00, la sediul Centrului de Educaţie şi Cultură UDTR din Constanţa, Uniunea Democrată Turcă din România, prin comisia de cultură şi comisia de tineret, a organizat un al doilea simpozion comemorativ dedicat memoriei ilustrului comandant Atatürk, fondatorul Turciei moderne. Marele Lider Mustafa Kemal Ataturk, la 80 de ani de la trecerea în nefiinţă, a primit semnele recunoştinţei noastre, în discursuri şi mesaje. Memorialul 10 noiembrie Atatürk demonstrează de fiecare dată că marele om Atatürk va trăi mereu în inimile noastre.
În cadrul programului din data de 11 noiembrie, organizat în colaborare cu comisia de tineret, au fost invitaţi copii şi tineri, membrii ai grupurilor folclorice din Constanţa. Având aceiaşi temă ca şi în data de 10 noiembrie, discursul doamnei Serin Türkoğlu a fost transformat într-un fel de documentar poveste, deoarece cei care o urmăreau cu o deosebită atenţie erau copii şi tineri. În continuare doamna Osman Melek, s-a adresat participanţilor reuşind să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemorativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.

Melek Osman

UDTR dezvoltă parteneriatele educaţionale cu Republica Turcia

O delegaţie de profesori condusă de preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a participat în perioada 19–24 noiembrie, la o serie de întrevederi cu responsabili din cadrul inspectoratelor şcolare şi directori de instituţii de învăţământ din Republica Turcia. Din delegaţie au făcut parte: preşedinta comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, preşedintele Sindicatului Învăţământului Constanţa, prof. Mitică Iosif, inspectorii şcolari Icbal Anefi şi Oana Pahon, directori de şcoli şi profesori de limba turcă.
Delegaţia de profesori din România a avut o întrevedere la Bursa, cu inspectorul general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar, prof. Mustafa Bilici, dar şi cu preşedintele Sindicatului Învăţământului (TES) din localitate. Profesorii din România au vizitat Şcolile Gimnaziale „Nilufer Koç” şi „Vahide Aktuğ” şi au purtat discuţii cu directorii celor două instituţii de învăţământ. În cadrul întrevederii, au fost semnate protocoalele de colaborare între Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” din Medgidia şi Şcoala Gimnazială „Nilüfer Koç” din Bursa de către cei doi directori, prof. Zişan Şicu şi prof. Muharrem Keskin, precum şi între Şcolile Gimnaziale „Mircea Dragomirescu” din Medgidia şi „Vahide Aktuğ” din Bursa.
Conform declaraţiei preşedintei comisei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, la Istanbul, profesorii au fost primiţi de inspectorul şcolar general, prof. Bayram Eracan – Inspectoratul Şcolar Esenler şi de preşedintele Sindicatului Învăţământului (TES) din Istanbul, Ibrahim Ender Aktan. Delegaţia de profesori a vizitat Şcoala Gimnazială „Halil Bedii Yönetken”, din Istanbul, instituţie de învăţământ care derulează activităţi în parteneriat cu Şcoala Gimnazială nr. 1 din Mangalia. Tot la Istanbul, membrii delegaţiei au participat la festivităţile organizate de Sindicatul Învăţământului (TES) cu prilejul Zilei Profesorului, sărbătorită anual în Republica Turcia, în data de 24 noiembrie.
Proiectul a fost organizat de comisia de învăţământ a UDTR şi face parte din seria de proiecte educaţionale realizate de Uniunea Democrată Turcă din România cu scopul de a dezvolta parteneriatele din domeniul învăţământului cu Republica Turcia.

Sorina Asan

Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României

S-au împlinit 140 de ani de când, la Brăila, a fost citită „Proclamaţia către dobrogeni” a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfinţea preluarea de către România a administraţiei Dobrogei.
S-au împlinit 140 de ani de când, la Babadag, Tulcea şi Constanţa, au fost întâmpinate cu entuziasm primele unităţi ale armatei române, de numeroşi dobrogeni, de etnii diferite: români, turci, tătari şi bulgari care au adresat Guvernului României, de dragul acestui loc binecuvântat, din care îşi trag rădăcinile, telegrame de felicitare în care îşi exprimau adeziunea faţă de actul istoric la care luau parte.
Întorcându-ne în timp, în aceşti 140 de ani, provincia dintre Dunăre şi Mare a devenit un model de convieţuire multietnică, armonioasă, de simbioză culturală şi spirituală.
Tocmai de aceea, în data de 23 noiembrie 2018, în sala Remus Opreanu a palatului administrativ Constanţa, s-a desfăşurat şedinţa colegiului prefectural, o şedinţă festivă, centrată pe tematica revenirii Dobrogei la România şi celebrarea anului centenar. Festivitatea a fost deschisă de Gafar Alev, vicepreşedintele comisiei de tineret a UDTR, care a interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu şi un cântec tradiţional turcesc numit Sarı Gelin. Ca o prezentare a comorilor folclorice au fost expuse două costume tradiţionale turceşti alături de toate celelalte costume tradiţionale ale etniilor dobrogene.
Sunt mândră că sunt dobrogeancă! Cu ocazia aniversării Dobrogei noastre, vă transmit cele mai calde şi bune gânduri. La mulţi ani, Dobrogeni!

«Proclamaţia către dobrogeni»

Melek Osman

Mesajul Preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, cu prilejul Zilei Dobrogei

Fedbi Osman

Dobrogea – Dincolo de fotografie

Pentru o săptămână, în perioada 14–20 noiembrie, a avut loc la sediul Centrului European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, din Bucureşti, proiectul, dezvoltat în anul 2018 prin colaborare cu Uniunea Elenă, Comunitatea Ruşilor Lipoveni şi Uniunea Democrată Turcă din România, „Dobrogea – Dincolo de fotografie”, expoziţie de fotografie semnată de Lucia Simion, artist vizual – grafician şi fotograf, inspirat de oamenii pe care i-a întâlnit semnatara expoziţiei, în câteva excursii fotografice făcute în perioada 2013–2017 în satele din centrul şi sudul Dobrogei. Printre localnicii care au impresionat-o prin amabilitatea lor, prin faptul că au acceptat cu zâmbetul pe buze, prietenoşi, relaxaţi, să fie subiectul unei fotografii, s-au numărat şi membii UDTR – filiala Fântâna Mare. Deschiderea acestora către dialog au inspirat-o să realizeze această expoziţie care îndrumă atenţia privitorilor dincolo de fotografia în sine, dincolo de chipul care apare în imagine, către omul care îţi zâmbeşte deşi încă nu te cunoaşte personal.
Expoziţia, dedicată sărbătoririi a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la teritoriul naţional, ilustrează existenţa relaţiilor interumane bazate pe respect reciproc, relaţii interumane bazate pe existenţa umanităţii reale din fiecare dintre noi. Mesajul expoziţiei subliniază respectul reciproc între comunităţi, între culturi, care există în Dobrogea.

Melek Osman

Directorul TİKA Balcani şi Europa de Est oaspete al liderilor UDTR

Directorul Departamentului Balcani şi Europa de Est din cadrul Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA), Mahmut Çevik s-a aflat în vizită oficială în România, în perioada 18–22 noiembrie. Primul obiectiv de pe agenda programului său în România l-a constituit vizita la Constanţa la sediul central al Uniunii Democrate Turce din România unde s-a întâlnit cu lideri ai uniunii şi cu preşedinţi ai comisiilor de specialitate. Oaspetele din Republica Turcia a fost primit de preşedintele UDTR, Fedbi Osman şi de secretarul general, prof. Ervin Ibraim. Oficialul turc a fost însoţit de coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer, de responsabilul pentru proiecte TIKA în România, Filiz Şahinci şi de Mustafa Ata, director tehnic (TIKA). Discuţiile s-au axat în principal pe propuneri de investiţii în proiecte care vor fi derulate de UDTR în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă din Constanţa, în domeniul educaţiei şi la Radio T. Au prezentat propuneri de proiecte destinate comunităţi turce: preşedinta comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, preşedinta comsiei de femei, Melek Amet şi vicepreşedinta comisiei de cultură, prof. Melek Osman. La discuţii au mai luat parte: preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedintele comisiei de tineret, Harun Osman, precum şi vicepreşedinţii comisiilor de religie şi tineret, prof. Firdes Musledin şi Alev Gafar. Directorul Departamentului Balcani şi Europa de Est al Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA), Mahmut Çevik a spus că aşteaptă în continuare propuneri de proiecte din partea liderilor UDTR. Oficialul turc şi coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti au mai vizitat Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă dar şi Radio T unde au avut o întrevedere cu personalul tehnic şi redacţional.
Vizita Directorului Departamentului Balcani şi Europa de Est al Agenţiei de Cooperare şı Coordonare Turcă, Mahmut Çevik, a avut ca scop inaugurarea a trei proiecte finalizate de TIKA la Bucureşti, la Biblioteca Naţională, la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” şi la un centru de igienă din sectorul 5. În data de 21 noiembrie, oficialul turc a participat la inaugurarea sistemelor profesionale de scanare şi stocare furnizate de TIKA, Bibliotecii Naţionale a României. Cu ajutorul acestora cele 65.000 de lucrări aflate în secţiunea Colecţii speciale vor deveni accesibile de la distanţă pentru cercetătorii din întreaga lume. Reprezentanţii Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă au mai inaugurat echipamentele medicale şi un aparat de anestezie puse la dispoziţie Spitalului de Urgenţă Sfântul „Pantelimon” dar şi un centru de igienă din sectorul 5 destinat elevilor, studenţilor şi cetăţenilor fără adăpost. În aceeaşi zi, Mahmut Çevik a luat parte la recepţia de rămas bun oferită de Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, cu prilejul încheierii mandatului său diplomatic în România.

Sorina Asan

Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Direktörü Mahmut Çevik Romanya’da

Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Direktörü Mahmut Çevik, 18-22 Kasım tarihleri arasında Romanya’ya resmi bir ziyarette bulundu. Romanya’daki program gündeminin ilk hedefi, Romanya Demokratik Birliği Genel Merkezi’nde, birliğin liderleri ve ihtisas komisyonları başkanları ile bir araya geldi.
Türkiye Cumhuriyeti’nin konuğu UDTR başkanı Fedbi Osman ve genel sekreter Ervin Ibraim tarafından kabul edildi. Türk yetkiliye TİKA Bükreş Koordinatörü, Yasemin Melez Biçer Proje Müdürü, TİKA Romanya Proje Müdürü, Filiz Şahinci ve Teknik Direktör Mustafa Ata eşlik etti. Tartışmalar ağırlıklı olarak RDTB tarafından Köstence’deki Türk Eğitim ve Kültür Merkezi, eğitim ve Radyo T’de yürütülecek projeler için yatırım önerileri üzerinde yoğunlaştı.
Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Başkanlığı, milli kütüphane dijital depolama sistemi, hijyen merkezi ve ortopedi cerrahi ünitesi projesi ile Romanya’ya destek sağladı.
TİKA, üç yeni proje ile Romanya Milli Kütüphanesi’ne dijital depolama sistemi, hijyen merkezi ve Pantelimon Hastanesi’nin ortopedi cerrahi ünitesinin modernleştirmesini gerçekleştirdi. Ameliyathanenin açılışı T.C. Bükreş Büyükelçisi Koray Ertaş, TİKA Balkanlar ve Doğu Avrupa Daire Başkanı Dr. Mahmut Çevik, Pantelimon Hastanesi Genel Müdürü Dr. Dragos-Virgil Davtoiu, Medikal Müdürü Dr. Costel Sorin Stamate, Ortopedi Bölümünün Başhekimi Dorel Bratu, TİKA Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer, hastane yetkilileri ve STK temsilcilerinin katıldığı bir tören ile gerçekleştirildi.
Başkent Bükreş’te üç projenin gerçekleştirilmesi nedeniyle düzenlenen törene, Türkiye’nin Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş, TİKA Balkanlar ve Doğu Avrupa Daire Başkanı Mahmut Çevik, TİKA Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer ve üst düzey yöneticiler katıldı.
Törende konuşan Çevik, Romanya Milli Kütüphanesi’ne kazandırılan dijital depolama sisteminin her iki ülke ortak hafızasının gelecek nesillere ulaştırılmasına katkı sağlayacağını ifade etti.

Nurcan İbraim

Conferinţa „Viaţa Profetului”

În data de 19 noiembrie 2018, comunitatea musulmană din România a sărbătorit Mevlid Kandili, în traducere Noaptea Nasterii Profetului Muhammed (PbuH).
Cu acest prilej, Muftiatul Cultului Musulman din România în colaborare cu Biroul Consilierului pe probleme de cult din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti au organizat o conferinţa în acest sens.
Duminică, 18 noiembrie, la Salonul Metropolitan din Municipiul Bucureşti s-a ţinut conferinţa ce a avut ca şi temă „Viaţa Profetului (PbuH)” susţinută de muftiul general al Istanbulului, Prof. Dr. Hasan Kâmil Yılmaz şi cu participarea Ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, Muftiul Cultului Musulman din Romania, Murat Iusuf, consilierul pe probleme de cult din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucuresti, Yunus Akkaya, ataşatul pe probleme de cult din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanta, Arif Cevlek, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti, Güven Güngör, Vice Muftiul Istanbulului, Veysel Işıldar, profesori şi elevi ai Colegiului Naional „Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane.

Firdes Musledin

Rămas bun, domnule Ambasador Osman Koray Ertaş

Ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Ertaş, şi-a încheiat cei 4 ani de mandat diplomatic în ţara noastră, prilej cu care a oferit o recepţie de rămas bun, la sediul ambasadei, în data de 21 noiembrie. Oaspeţii, lideri ai comunităţii turce şi oameni de afaceri turci care îşi desfăşoară activitatea în România, au fost întâmpinaţi de Ambasadorul Republicii Turcia, Osman Koray Ertaş şi de soţia sa.
La recepţia de rămas bun, oferită de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a luat parte şi o delegaţie condusă de secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim. Din delegaţia UDTR au făcut parte: preşedintele filialei Bucureşti, Şemsi Turhan, preşedinta filialei Galaţi, Gülten Abdula, Şenol Ali, propus de Uniunea Democrată Turcă din România pentru funcţia de subprefect al Judeţului Constanţa precum şi membri ai comisiei de tineret din Bucureşti. La recepţie a participat şi secretarul general adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri şi Antreprenoriat, Levent Mustafa Accoium şi subsecretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin Amet.
Secretarul general, prof. Ervin Ibraim, i-a oferit E.S. Ambasadorului Republicii Turcia, Osman Koray Ertaş, o plachetă cu însemnele uniunii, în semn de apreciere a activităţii sale diplomatice şi de mulţumire pentru sprijinul material şi moral acordat comunităţii turce, în cei 4 ani de mandat diplomatic.
În discursul său, diplomatul turc a mărturisit că cei 4 ani petrecuţi în România au trecut foarte repede datorită ritmului rapid în care s-au desfăşurat activităţile. „Pe parcursul mandatului meu diplomatic în România, am avut numeroase momente plăcute dar şi unele mai puţin plăcute şi chiar dacă sarcina mea a fost în primul rând să îmi îndeplinesc misiunea de serviciu, am pus suflet în tot ceea ce am realizat şi sper că acest lucru l-aţi simţit şi dumneavoastră. Am lucrat aici în echipă şi ţin să le mulţumesc membrilor Ambasadei şi celor din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa. În perioada mandatului meu diplomatic în România, am fost alături de etnicii turci, participând la acţiunile organizate de ei dar şi alături de cetăţenii turci care îşi desfăşoară activitatea profesională în România, a afirmat E.S. Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş. Diplomatul turc a mai spus că „diplomaţia este în continuă schimbare”, că există noi direcţii în politica externă a Republicii Turcia iar comunicarea are un rol desosebit de important în diplomaţia publică. Diplomatul turc a mai declarat: „În perioada mandatului meu diplomatic am participat la alături de demnitari turci şi români la numeroase evenimente care au contribuit la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre Turcia şi România şi sunt mândru că am luat parte la aceste momente unice. În România am legat prietenii speciale, am găsit aici prieteni apropiaţi care m-au sprijint şi sper să păstrăm aceste prietenii în continuare.”
După rostirea discursului, ambasadorul Osman Koray Ertaş s-a întreţinut cu oaspeţii într-o atmosferă cordială.

Sorina Asan

Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş Veda Resepsyonu Verdi

Yakında Romanya’daki görevini tamamlayarak Ankara’ya dönecek olan Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş 21 Kasım tarihinde Büyükelçilikte veda resepsiyonu verdi.
Büyükelçilik ikametgahında vatandaş ve soydaşlara yönelik olarak verilen resepsiyona Türk ve soydaş sivil toplum örgütleri temsilcilerinin yanı sıra çok sayıda vatandaş ve soydaş katıldı.
RDTB Genel Sekreteri Ervin Ibraim başkanlığındaki heyet, Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi elveda resepsiyonuna katıldı. Katılanlar ise RDTB Bükreş şube başkanı Şemsi Turhan, Galaţi şube başkanı Gülten Abdula ve Şenol Ali Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından önerilen Köstence vali yardımcısı. Diğer katılanlar ise İş ve Girişimcilik Çevre Başkanlığı genel sekreter yardımcısı Mustafa Levent Accoium ve Etnik İlişkiler Dairesi Müsteşarı Aledin Amet.
Genel Sekreter, Profesör Ervin Ibraim, E.S. Türkiye Cumhuriyeti Büyükelçisi Osman Koray Ertaş’a 4 yıllık diplomasi görevinde Türk toplumuna verilen maddi ve manevi destek için minnettarlığın göstergesi bir plaket sundu.
Resepsiyonda yapılan konuşmalarda pek çok duygusal anlar yaşandı. Yaptığı konusmasında Büyükelçi Sayın Osman Koray Ertaş şunları ifade etti: “Dört yıl çok çabuk geçti, hatta dört yılıda geçtik, ilk geldiğim günleri hatırlıyorum, insan yoğun olunca daha da hızlı geçiyor. Bu dört yıl boyunca bir çoğunuzla birebir temasta bulundum, görüştük, bir çok farklı yetkinlikte bir araya geldik. Toplumuzun güzel anılarına şahit oldum, üzünlü anılarımız da oldu. Üzündede kederdede elimden geldiğimce sizler ile beraber olmaya çalıştım. Bütün bu vazifeleri yaparken bunu bir görev şuğuruyla, saadece bir görev şuğuruyla değil bunun ötesinde içimde gerçekten insani olarak, gönülden gelen bir duyguyla yaptım, sanıyorum bir çoğunuzda bunu hissetmişsinizdir. Dört yıl bir ekip halinde çalıştık yanlız başına bu işler mümkün değil, Konsoloslukta çalışan arkadaşlarımız ile birlikte bütün mesai arkadşlarımızla çalıştık ve sizlere minettarım ki iyi niyetimden hiç bir zaman şuphe duymadınız ve bütün sorunları birlikte çözdük. Artık değişen dünyada diplomaside değişti, bizlerde ayak uydurmak zorundayız, her şeyin başı artık iletişm, insanlarla nasıl iletişim kurduğumuz çok önemli, bizlerde burada iletişim kurarken iki hedef kitlemiz vardı biri römen kamu biri de buradaki, canımız vatandaşlarımız oldu. Römen kamuya yönelik mesajlar tabi bizim meslek olarak zaten yapmamız gereken bir alan, elimizden geldiğince çabaladık ama toplumuza karşı olan esasen özel bir deneyimiz bir tecrubemiz yok onuda artık gölümden geldiği gibi becerebildiğim kadar yaptım. Romanya’ dan ayrıldığıma üzülüyorum, sebeplerden biri kurduğum dostluklar, en zor zamanlarda bile bir telefon mesafesinde olan arkadaşlarım oldu umarım bu dostlukları gittiğimdede sürdürebilirim. Çok kolay günler geçirmedik, biliyorsunuz netice ihtibari ile sizler kendinizi nasıl konulandırırsanız konulandırın özellikle vatandaşlarımızın bakımından Türkiye’de yaşadığımız en ufak bir kriz sizleride doğrudan etkiliyor, özellikle darbe girişimi hatırlayın çok zor günlerden geçtik. O dönemde bana vermiş olduğunuz destek için gerçekten minettarlık duyuyorum. Devletimize, büyükelçiliğimize destek verdiniz, eksik olmayın, aile olarak hareket ettik ve bu zor günlerdende ilerlemeye başardık. Burada gürdüğüm başarı hikâyeleri beni gururlandırdı. Çok sayıda buradaki büyük şirketlerimizin ziyaretlerine gittim. Çoğu zaman Römen devlet adamlarına eşlik ettim, başbakanlığına eşlik ettim ve bu ziyaretlerde gerçekten duyduğum gururu anlatamam. Hep bahsettim bir husus birlik, beraberlik bunun çok zor olduğunu biliyorum ama somut konular söz konusu olduğunda, kurumlarımız söz konusu olduğunda örneğin birliklerimiz ve sayre söz konusu olduğunda Parlamento’da koltuğumuz söz konusu olduğunda birlik beraberlik orada çalışması lazım çünkü orada yaşanabilecek sıkıntılar bütün toplumuza zarar verecek hale geliyor. Ben inanıyorum ki bundan sonrada buraya kim gelirse gelsin bu başarınız artarak ilelebet devam edecektir.”
Büyükelçi Ertaş, yabancılara yönelik olarak da bir resepsiyon verdi. Bu resepsiyona Romanya Başbakan yardımcısı da katıldı.

Nurcan İbraim

Prelegerile despre Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni reluate în anul universitar 2018-2019

La mijlocul lunii noiembrie, au debutat prelegerile susţinute de dr. Metin Omer, cercetător ştiinţific III la Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate „Ovidius”din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, proiect care se va derula în anul universitar 2018-2019. Proiectul, realizat de Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa în premieră, anul trecut, a fost reluat în baza unui nou protocol de parteneriat încheiat de UDTR cu UOC şi FISP pe o perioadă de 4 ani, între 2018-2022. Parteneriatul vizează acordarea sprijinului reciproc în realizarea unor programe şi proiecte culturale de interes comun, de promovare a istoriei, culturii şi civilizaţiei turce, cu precădere din Dobrogea.
Potrivit declaraţiei titularului cursului, dr. Metin Omer, temele abordate sunt diverse: de la etnogeneza turcilor la aspecte privind integrarea lor în societatea românească. Prelegerile respectă rigoarea ştiinţifică dar sunt accesibile tuturor indiferent de vârstă.
Preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a declarat: „am reluat şi în acest an prelegerile despre Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni, un proiect educaţional care face parte din seria de acţiuni derulate de UDTR cu scopul de a promova valorile identitare ale comunităţii turce. Suntem şi în acest an un partener serios pentru Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, pentru Universitatea «Ovidius» din Constanţa care a reînnoit protocolul de parteneriat cu instituţia noastră.” La rândul său, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, consideră că reluarea cursului de „Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni” constituie o firească dezvoltare a colaborării cu UDTR şi îşi propune să aducă în atenţia generaţiei de astăzi aspecte importante din istoria comunităţii turce de pe teritoriul Dobrogei şi nu numai. „Este un demers important având în vedere calitatea de comunitate istorică pe care o are comunitatea turcă din Dobrogea participantă direct la peisajul etnic al provinciei de multe secole. Sperăm că prelegerile vor atrage cât mai mulţi membri ai comunităţii şi nu numai, indiferent de vârstă şi pregătire”, a declarat conferenţiar univ. dr. Emanuel Plopeanu.
Referindu-se la reluarea cursului de Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni, dr. Metin Omer a afirmat: „este îmbucurător că acest proiect continuă. Acest lucru demonstrează că atât în mediul academic, cât şi în rândul comunităţii turce, s-a conştientizat importanţa studierii istoriei turcilor din Dobrogea. De altfel, comunitatea turcă este printre cele mai vechi şi numeroase comunităţi etnice din Dobrogea. Nu în ultimul rând, cursul este un proiect care contribuie la consolidarea colaborării dintre FISP şi UDTR”.
În anul universitar 2018–2019, cursanţii vor studia următoarele teme propuse de titularul prelegerilor: Aspecte ale etnogenezei turcilor, Turcii în perioada preislamică, Aspecte politice şi culturale, Cultura islamică şi turcii, Stabilirea lui Sarı Saltuk în Dobrogea, Imperiul Otoman şi turcii din Dobrogea, Dobrogea în timpul administraţiei otomane, Evoluţii în Dobrogea otomană, Mişcări de populaţie în Dobrogea otomană, Turcii din Dobrogea şi administraţia românească (1878–1909), Emigrarea turcilor, Învăţământul la turcii din Dobrogea, Atatürk şi turcii din Dobrogea, Presa turcă din Dobrogea, Rolul turcilor din Dobrogea în relaţiile româno-turce, Turcii din Dobrogea în perioada comunistă.

Sorina Asan

Interviu cu doamna Gülten Abdula-Nazare, preşedintele filialei Galaţi

Reporter: Vă rog să vă prezentaţi cititorilor noştri.
Gülten Abdula: Nu cred că mai trebuie să mă prezint. Sunt deja o persoană cunoscută. Totuşi pentru cei tineri mă voi prezinta. Mă numesc Gülten Abdula-Nazare, născută la Galaţi în anul 1946, 31 martie, unicul copil al unei familii cu dragoste de cultură şi istorie turcă. Poate de aceea, astăzi continui să duc mai departe un vis, în special al tatălui meu, acela de a transmite valorile spirituale ale unei culturi încă necunoscută, în totalitatea ei, poporului român. Profesia de bază este de institutor de limbă română, la care adaug, după 1990 cea de autor de carte, traducător şi cercetător în domeniul etno-folcloric şi mitologic privind cultura lumii turcice. În cadrul Uniunii Democrate Turce din România, am deţinut funcţia de vicepreşedintă, redactor şef al ziarului Hakses, preşedintele comisiei de cultură şi preşedinta Comisiei de Cultură, Culte şi Mass Media din cadrul Consiliului pentru Minorităţile Naţionale şi bineînţeles, preşedinta UDTR – filiala Galaţi.
Fără falsă modestie, pot spune că mi-am pus semnătura în multe proiecte naţionale şi internaţionale. Lucrările prezentate în cadrul simpozioanelor internaţionale din ţară şi Turcia au fost publicate în resviste de prestigiu. Pentru întreaga activitate am primit două medalii de aur (una oferită de Comisia Europeană din România şi alta de APAR), iar Universitatea Celal Bayard un Manisa mi-a oferit înalta distincţie «OMUL ANULUI» pentru activitatea de promovare a culturii şi istoriei turce din Balcani. Anul acesta, am fost impresionată, când universitatea „Katip Celebi” din Izmir a propus ca numele unei şcoli să-mi poarte numele.
Veţi crede că încerc să mă laud, dar nu vă spun toate acestea, decât pentru a impulsiona tinerii noştri, cadrele didactice de limbă turcă, să se afirme participând cu lucrări care să trezească interesul organizatorilor şi al mediului academic.
Cred că este suficient. Totuşi, am uitat să menţionez că sunt mamă a doi fii şi două nepoate cu care mă mândresc.

Reporter: Vă rog să îmi prezentaţi istoricul comunităţii din Galaţi.
Gülten Abdula: Până în anul 1990, comunitatea noastră a fost numită „Comunitatea Musulmană din Galaţi”, deoarece comunităţile erau recunoscute doar din punct de vedere religios. Ca să puteţi înţelege viaţa comunitară a musulmanilor turci din Galaţi va trebui să vă prezint edificiul religios cunoscut sub denumirea de Geamia Hamidiye şi cimitirul musulman din Galaţi aşa cum istoricul Marius Mitrof o prezintă cu documentele aferente.
„Există o geamie, construită de sultanul Abdul Hamid II, în anul 1884. De fapt, sultanul construise două geamii; una la Galaţi şi alta la Ismail (azi în Ucraina). Partea interesantă este faptul că la Ismail, unde nu există nici un musulman, geamia este în picioare (muzeu), pe când cea de la Galaţi, în toamna anului 1994 a fost demolată în mod samavolnic. E o întreagă poveste.” Comunitatea turcă, trecută prin avatarurile evenimentelor istorice din Galaţi (cei 500 omorâţi de eterie în 1821), număra, la 1890, doar 115 membri, dintr-un total de 55.321de locuitori cât avea oraşul. Deşi condiţiile politice şi sociale se schimbase, prin drepturile acordate musulmanilor de pe teritoriul României de către guvernul român, printre care se număra şi libertatea cultelor, puţinii etnici turci din Galaţi nu se puteau bucura de locuri de întrunire, de menţinere a tradiţiilor. Nici navigatorii ori comercianţii musulmani care soseau cu vasele în portul gălăţean nu aveau posibilitatea de a-şi respecta datinile atunci când coborau pe malul Dunării.
După aproximativ patru ani, în 1889, luna august, Consulatul Turciei la Galaţi, condus de către consulul Maxim Efendi, cumpăra pentru suma de 2400 lei noi un teren viran situat în valea oraşului Galaţi, str. Biserica Sf. Apostoli, de la Spiro Gh. Sfaelo, comerciant în acest oraş. Dimensiunile acestui teren le aflăm din actul de vânzare, încheiat la 1886, între Neculai Calivra şi Spiro Gh. Sfaelo. Astfel, terenul avea mărimea de „6 stânjini 6 palme faţa la amiadă zi, 8 stânjini 6 palme altă faţă spre apusu (amândouă feţele la uliţe)”, ceea ce înseamnă că latura sudică a terenului avea o lungime de aproximativ 15,05 m, iar cea vestică era de 20,07 m, suprafaţa întregului teren vândut fiind de 302,05 mp.
Peste trei ani, în luna mai, noul consul al Consulatului general al Turciei la Galaţi, M. Azarian, printr-o adresă redactată în limba franceză, se adresa Primarului oraşului Galaţi, solicitând aprobarea pentru construirea unei „maisonette” în două etaje, în curtea moscheii din Galaţi. În acest an este folosit, aşadar, cuvântul „moscheie” (la mosqueé) pentru edificiul construit de către Consulatul turc la Galaţi.
Clădirea pe care Consulatul general al Turciei dorea să o construiască în curtea moscheii, avea destinaţia de locuinţă pentru imamul acestei moschei. (De aceea, în 1917, tata şi bunica, refugiaţi din Bulgaria au fost repartizaţi aici, deoarece bunica era profesoară de Coran, iar tata fusese imam în Bulgaria). Consulul turc ataşa şi un plan al acestei clădiri, pe care, din nefericire, nu a fost de găsit printre documentele de arhivă cercetate, exprimându-şi dorinţa ca, după aprobare, acest plan să îi fie returnat. Solicitarea a primit aprobarea Primăriei Galaţi de abia un an mai târziu, fiind emisă autorizaţia nr. 4105 din luna mai 1894, pentru construirea unei case în curtea din strada Sf. Apostoli.

Reporter: Din aceste documente reiese că moscheea era edificată, înainte de anul 1893.
Gülten Abdula: În anul 1894, la o dată rămasă, deocamdată, necunoscută, Theodor Malcoci din Smirna, dona moscheii din Galaţi, o cişmea artistic lucrată dintr-un singur bloc de marmură, de formă cubică, având, pe două dintre feţele laterale, înscrise, cu litere latine şi arabe, numele binefăcătorului donator: ”THEODOR MALCOCIDE SMYRNE BIENFAITEUR SUJET DE L’EMPIRE OTTOMAN ET UN DE GRANDS NEGOIANTS, AB 1894”
În anul 1897, Consulatul general al Turciei din Galaţi, era autorizat de către guvernul Imperial Otoman, să execute, pe cheltuiala sa, modificarea cupolei, acoperişului, precum şi reparaţii necesare la moscheea din Galaţi. Ca urmare a acestei împuterniciri, consulul turc M. Azarian s-a adresat Primăriei Galaţi cu o cerere pentru aprobarea acestor lucrări la moscheea situată pe strada Sf. Apostoli, vis-à-vis de Comisariatul nr.1 de Poliţie. La această solicitare, consulul anexa şi planul pentru care a primit autorizaţia nr. 4913 din 16 mai 1897.
Geamia Hamidie era cu totul deosebită arhitectural faţă de celelalte geamii existente în acea perioadă în România. Avea stilul vechilor geamii din Turcia doar că nu avea minaret, fiind asemănătoare cu geamia din Ismail, diferenţa constând în dimensiunea acesteia, cea din Galaţi fiind mai mică.
În anul 1883, consulatul turc din Galaţi solicita Primăriei comunei Galaţi un teren pentru amenajarea unui cimitir musulman. Primăria Galaţi ceda, la 1885, cu titlu gratuit, terenul din prelungirea cimitirului ortodox de pe strada Covurlui, astăzi strada George Coşbuc. La 1885, potrivit tradiţiei, pe acest teren s-a construit o locuinţă pentru intendent cu spaţiu rezervat ritualului religios de îngropăciune (musluk). Casa era construită din cărămidă roşie şi acoperită cu tablă zincată. Intrarea în cimitirul musulman era separată de restul cimitirului ortodox, pe strada Covurlui, spre latura de nord a gardului cimitirului se putea vedea o poartă mare, din fier forjat, care avea deasupra o semilună.”
Azi, din păcate nu mai avem nici cimitir. O altă durere. Nimeni, nu s-a interesat şi nici nu se interesează de soarta noastră. Am rămas nişte orfani, care doar activităţilor desfăşurate ne facem să ne auzim glasul.

Reporter: Care sunt tradiţiile şi obiceiurile păstrate în cadrul comunităţii?
Gülten Abdula: Până la demolarea geamiei şi desfiinţarea cimitirului musulman comunitatea noastră, care ajunsese la circa 280 de persoane avea o viaţă liniştită şi legăturile dintre membrii ei erau stânse. În fiecare sâmbătă, prin rotaţie ne adunau la câte o familie şi petreceam. Unii cântau cântece vechi, dansau, spuneau ghicitori sau depănau amintiri din copilărie. Cele mai frumoase erau zilele de iarnă, când noi, copiii urcaţi în vârful patului priveam la părinţii noştri şi ascultam basme. Tata era o tolbă plină cu basme, povestiri sau cimilituri. Toţi ascultau când el vorbea despre Yunus Emre, Mevlana sau lumea turcă. Poate că atunci au apărut mugurii interesului pentru cunoaşterea lumii turce. De Nevruz, tata o punea pe mama să vopsească ouăle în foi de ceapă, iar de Hidrellez ne adunam la tanti Aişe unde scoteam martufar. Ziba Abla cânta câte o manea, iar eu scoteam cu ochii legaţi obiectele din căldăruşă. Erau frumoase şi nunţile, dar cel mai mult ne bucuram când fiecare familie se întrecea la „gelin cikarma”, o petrecere pentru tinerii căsătoriţi. Zilele de Bayram erau şi ele mult aşteptate. Cel puţin, în dimineaţa de Bayram, cu o tavă plină cu rahat şi apă aşteptam cu emoţie să iasă bărbaţii de la namaz şi să le urez „Bayram şerifiniz Mubarek Olsun!” şi să le ofer rahat cu apă sau cafea.

Reporter: Care este situaţia comunităţii turce după revoluţie îndeosebi a tinerilor?
Gülten Abdula: După revoluţie, mai ales lipsa geamiei şi a cimitirului, i-a făcut pe mulţi să se mute în Dobrogea. Am rămas mai puţini. Viaţa comunitară nu mai este ca altă dată. Tinerii au plecat în căutare de lucru. Filiala noastră, caută să facă tot posibilul ca viaţa comunitară să nu se uite.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre învăţământul în limba turcă?
Gülten Abdula: Credeam că aţi terminat cu interviul şi mă grăbeam să vă mulţumesc dv. şi cititorilor dv pentru timpul pe care, probabil l-am răpit.
Desigur, fără învăţământ, educaţie şi cultură un popor sau un grup etnic nu-şi poate continua identitatea. Mă voi opri la perioada de după 1989. După cum ştiţi, la început exista doar Uniunea Democrată Turco-Tătară Musulmană din România având ca deputat de reputatul istoric, Prof. Thasin Gemil. Galaţiul, un centru puternic universitar, avea şi un număr respectabil de studenţi turci şi tătari din Constanţa şi împrejurimile ei.
Acesta a fost şi motivul ca în anul 1992 să deschidem cursurile de limbă turcă în prezenţa domnului deputat Tahsin Gemil. Au urmat cursurile de limbă turcă la şcoala Nr. 28 din Galaţi. Apoi, mai târziu, în cadrul şcolii nr. 43, „Dan Barbilian” am înfiinţat clubul „Mihai Eminescu – Yunus Emre” în cadrul căreia, benevol, am început să predau pentru copiii noştri şi români, limba şi cultura turcă. Cu ocazia unei lecţii model, ne-am bucurat chiar de prezenţa profesorilor de la Colegiul „Kemal Ataturk” din Medgidia şi altă dată de un grup de doamne din Medgidia, în cadrul unui schimb de experienţă. Din păcate, clubul nu a mai putut continua la această şcoală, cu toate că multe şcoli vin şi fac proiecte comune cu noi. Ne-am redus doar la şcoala comunitară desfăşurată la sediul filialei, tot fără plată…
Cam aşa se desfăşoară învăţământul în limba turcă la Galaţi. Iarna e cam frig, dar… continuăm. Sper să vă mulţumească , în mare parte răspunsurile mele.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură la „Dunărea de Jos” pe care l-aţi înfiinţat dvs. şi care este scopul acestui centru?
Gülten Abdula: Despre Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos”? bună întrebare. Acest centru este o prelungire a UDTR – filiala Galaţi. La 14 august 1998, la Galaţi s-a semnat actul de înfiinţare a Euroregiunii, de către preşedinţii celor trei state; România, Ucraina şi Moldova, Euroregiune format din judeţele Galaţi, Tulcea şi Brăila (România), regiunea Odesa (Ucraina) şi 5 judeşe din Moldova. Galaţiul fiind ales central cultural al acesteia. Era un moment propice să ne punem în mişcare, având în vedere că în această zonă trăiau trei ramuri de turci: turci anatolieni, crimeeni şi găgăuzi. În acelaşi an, la iniţiativa mea în colaborare cu Consiliul Judeţean am realizat Primul Fesival interethnic din Euroregiune. Tot aşa am realizat Primul Forum Intertenic al Tineretului din România.
Paralel cu activităţile filialei organizăm din banii noştrii personali acţiuni culturale. Avem proiecte comune cu şcolile din Galaţi, primim oaspeţi din Turcia, scoteam revista „Tuna Mektupları”, revistă cu gir internaţional, dar din lipsă de fonduri, momentan avem o pauză.
Sper să vă mulţumească, în mare parte răspunsurile mele. Acum pregătim o expoziţie fotodocumentară „România în viziunea Plasticienilor români“.

Reporter: Vă muţumim pentru timpul acordat interviului şi vă dorim multă sănătate, ani lungi şi realizări frumoase pe aceste meleaguri gălăţene unde considerăm că sunteţi un izvor de inspiraţie pentru comunitatea de aici.

Firdes Musledin

Şedinţă festivă a Colegiului Prefectural Constanţa, pentru a celebra 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român

„O zi importantă a istoriei noastre, 23 noiembrie 1878, povestea românească a Constanţei începe atunci când se păşeşte într-o altă epocă a istoriei. Cu acest prilej, am fost onorat să răspund invitaţiei domnului prefect Dumitru Jeacă, de a participa la şedinţa festivă prin care celebrăm şi 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la Statul Român. Consider că avem o ţară cu care să ne mândrim, iar regiunea în care trăim este cu adevărat specială. Cred că este esenţial să cinstim memoria strămoşilor noştri, să fim oneşti, să ne iubim ţara şi să trăim în armonie, indiferent de judeţ, religie sau statutul social”, a transmis preşedintele CJC, Marius Horia Ţuţuianu. Colegiu prefectural festiv a sărbătorit pe data de 23 noiembrie 2018, în sala Remus Opreanu a palatului administrativ Constanţa, şedinţa colegiului prefectural, o şedinţă festivă, centrată pe tematica revenirii Dobrogei la România şi celebrarea anului centenar. Prefectul judeţului Constanţa, domnul Dumitru JEACĂ, a deschis întâlnirea spunând că „La 140 de ani de când trupele române au intrat în Constanţa, în Kustenge, pe 23 noiembrie, noi ne aflăm aici, împreună, dorind să fim continuatori ai eforturilor primului prefect – Remus Opreanu – şi ai oamenilor vremii de a face din Constanţa, din Dobrogea, o structură administrativ teritorială modernă, organizată în baza legilor, legi ce vor perpetua paşnica convieţuire interetnică, valorificarea potenţialului zonei şi a populaţiei ei.” În continuare, au fost prezentate materiale tematice astfel:

• 140 de ani de la Reintegrarea Dobrogei la Statul Român de către şeful Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, domnul Constantin Cheramidoglu
• Ziua Dobrogei sub semnul Centenarului, inspectorul general al Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, doamna Zoia Gabriela Bucovală
• Rolul minorităţilor naţionale în cultura dobrogeană, prof. Metin Omer Uniunea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani din România.

Aerul festiv al întâlnirii a fost dat si momentele de muzică clasică interpretate, la finalul şedinţei de colegiu, de diferite etnii, care au încântat auditoriul cu instrumentele şi vocile lor, iar costumele populare autentice expuse au fost admirate de către toţi invitaţii.
Momentele artistice au fost susţinute de Alev Gafar, reprezentantul UDTR, care a interpretat la vioară Baladă de Ciprian Porumbescu şi balada Sari Gelin, Diana Neagu, reprezentanta Comunităţii Elene Elpis, a cântat la bouzooki, Nicuşor Banu, de la Palatul Copiilor, la acordeon, Lorena Babaşcu, reprezentantă a comunităţii aromâne a interpretat „Ochiu a tau masina lai” şi „Hlambura”, iar Voicu Ştefania şi Bulz Ioana – duet flaut – Colegiul Naţional de Artă „Regina Maria” – Pastorala de Carmen Petrea Basacopol.

Serin Turkoglu

Sunt minoritar, deci contez!

Departamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat cea de a doua etapă a proiectului interetnic de educaţie civică intitulat, „Sunt minoritar, deci contez!”, în data de 24 noiembrie, la Constanţa. Seminarul a reunit elevi aparţinând minorităţilor naţionale care studiază în liceele în care se asigură studiul limbii materne, din estul şi sud-estul ţării. La proiect s-au înscris 30 de elevi de etnie turcă, tătară, greacă, romă şi aparţinând comunităţii ruşilor -lipoveni. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la proiect de elevii: Elif Apti (Liceul Teoretic „E. Palade”), Güneş Berkant (Liceul Teoretic „Ovidius”), Nur Husein (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”), Aylin Ibraim (Liceul Teoretic „Decebal”) şi Sali Emir Gean (Liceul Teoretic „G. Călinescu”). La eveniment a participat şi subsecretarul de stat din cadrul DRI, Aledin Amet şi consilierul superior, Aidun Curt-Mola.
Proiectul s-a înscris în seria de acţiuni care ţin seama de recomandările Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, referitoare la necesitatea intensificării eforturilor depuse de instituţiile statului român pentru informarea cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi la necesitatea organizării unor programe de educaţie civică pe scară largă. Potrivit declaraţiei organizatorilor, „scopul programului educaţional a fost acela de a încuraja şi de a spori participarea activă a tinerilor cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale la viaţa democratică a statului român, având în vedere că persoanele aparţinând minorităţilor au dreptul de a lua decizii la nivel naţional, la nivel local şi în probleme cu relevanţă pentru minoritatea căreia îi aparţin sau pentru regiunile în care trăiesc.” Programul a mai urmărit conştientizarea importanţei pe care o are implicarea fiecăruia, independent şi voluntar, în alegerea reprezentanţilor precum şi sporirea încrederii în procesele democratice şi conştientizarea rolului tinerilor în cadrul acestora.
Elevii participanţi la proiect au avut posibilitatea să interacţioneze cu lideri ai comunităţilor etnice, cu formatori de opinie şi cercetători, precum şi cu invitaţi din mediul academic, reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniul drepturilor omului, minorităţi naţionale şi ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Cei 5 tineri care au reprezentat UDTR au fost însoţiţi de profesorul de limba turcă, Subihan Iomer.

Sorina Asan

Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat

Volumul „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otomano-române 1878-1908”, semnat de lector universitar dr. Silvana Rachieru, a fost lansat la Constanţa, în data de 15 noiembrie. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a reunit, profesori universitari, istorici, jurnalişti şi numeroşi studenţi. La lansarea de carte a fost prezent şi consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan.
Aşa cum mărturisea decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu în debutul evenimentului,” nu putea exista o aniversare mai adecvată a Zilei Dobrogei decât lansarea cărţii Silvanei Rachieru, „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otomano-române 1878-1908.” Referindu-se la volumul lansat, conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu a specificat că relaţiile româno-otomane sunt analizate de Silvana Rachieru după stabilirea legalităţii juridice dintre cele două state, adică după 1878 şi până la primul război mondial. „Din această perspectivă, doamna profesor Silvana Rachieru este un deschizător de drumuri. Istoricii români au abordat fie perioada medievală fie cea de după 1923. Astfel, intervalul 1878–1914 este ca o hartă albă despre al cărei contur ştim că este corect dar nu ştim ce este înlăuntrul ei. Doamna Rachieru este un istoric angajat în promovarea şi dezvoltarea acestui subiect de cercetare, amintesc că domnia sa conduce în prezent Centrul de Studii Turce din cadrul Universităţii din Bucureşti şi aproape un deceniu, a girat conducerea ICR din Istanbul în calitate de director adj. şi director, o instituţie cu rol major în promovarea istoriei României şi evident şi a istoriei bilaterale”, a afirmat decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu.
Cartea Silvanei Rachieru reprezintă un demers inedit în istoriografia română şi are la bază Teza de doctorat a autoarei susţinută la Universitatea din Bucureşti în 2010. Aşa cum mărturiseşte şi autoarea cărţii în Introducere, alegerea temei s-a datorat interesului pentru analiza evoluţiei relaţiilor dintre Imperiul Otoman şi România după recunoaşterea Independenţei statului român. Silvana Rachieru a cercetat un fond documentar inedit, respectiv documentele Ministerului Afacerilor Străine Otomane referitoare la România şi a pătruns în Arhiva Otomană a Preşedinţiei Consiliului de Miniştri din Istanbul, arhivă ce adăposteşte cea mai importantă colecţie de documente otomane. Sistemul politic românesc, situaţia musulmanilor din România, schimburile comerciale dintre România şi Turcia se regăsesc constant în corespondenţa diplomatică otomană.
Dr. Metin Omer, cercetător la Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate „Ovidius” a realizat o analiză succintă a volumului „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otomano-române 1878–1908.” În discursul său, dr. Metin Omer a afirmat: „Am fost atras pe măsură ce am parcurs volumul, de trei aspecte principale: tema propusă, perspectiva abordării şi sursele folosite. Este singurul volum monografic atât din istoriografia română cât şi din cea turcă ce pune în discuţie acest subiect, relaţiile diplomatice româno-turce în perioada 1878–1908, până acum existând doar articole scrise, care au tratat această temă sau teme conexe, şi aici ţin să îl menţionez pe istoricul Nicolae Ciachir şi, intenţii neconcretizate ale unor cercetători de a pregăti un volum. Cartea aduce în discuţie 3 teme mari: cea a modernizării otomane având ca studiu de caz aparatul diplomatic, cea a relaţiilor bilaterale şi a modernizării româneşti, cu accent pe perspectiva otomană.”
Referindu-se la transformările pe care le-a suferit diplomaţia otomană, dr. Metin Omer a spus: „Fundaţia cărţii este în opinia mea panorama transformării diplomaţiei otomane pe care autoarea o realizează în primul capitol. De altfel, demersul este cu atât mai necesar în perioada în care România independentă stabileşte relaţii pe picior de egalitate cu fostul suzeran, Imperiul Otoman care îşi pregătise un cu totul alt organism de funcţionare al aparatului diplomatic. Otomanii au pus bazele unor structuri ale diplomaţiei formate din diplomaţi de carieră.”
Deschiderea relaţiilor diplomatice dintre Imperiul Otoman şi România în toamna anului 1878, după recunoaşterea independenţei prin Tratatul de la Berlin, marchează oficial schimbarea de statut a României şi modificarea dinamicii între cele două state. După secole de raportare suzeran-vasal, otomanii descoperă, treptat, un tânăr stat modern aflat în permanentă dezvoltare.
Despre diplomaţia otomană a vorbit şi Silvana Rachieru. „Până în 1916, Imperiul Otoman a fost reprezentat diplomatic în România de legaţia de la Bucureşti sprijinită de un lanţ de consulate şi viceconsulate. Analiza relaţiilor dintre cele două state prin prisma problematicii diplomaţilor şi a supuşilor otomani în România este o provocatoare incursiune atât în subiectul modernizării şi extinderii serviciului diplomatic otoman cât şi într-o lume a istoriilor individuale şi a destinelor modificate de decizii luate la masa tratativelor de către Marile Puteri,” a afirmat Silvana Rachieru.
Cartea Silvanei Rachieru este un fragment de istorie a relaţiilor diplomatice a relaţiilor româno-otomane, un volum care surprinde trei decenii din istoria modernă a României, privite cu precădere din perspectiva otomană.

Sorina Asan

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în data de 23 noiembrie o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti.
Comisia de femei a UDTR a expus articole de vestimentaţie lucrate manual, ţesături şi broderii utilizate în ornamentarea locuinţelor, multe dintre acestea păstrate în lăzile de zestre ale bunicilor, având o vechime considerabilă, de zeci de ani.
În cadrul aceluiaşi eveniment a fost organizat şi un concurs cu premii în care participantele şi-au arătat măiestria în realizarea de broderii şi cusături tradiţionale turceşti. În urma jurizării premiul întâi la secţiunea goblen a revenit doamnei Memet Keamile, premiul întai la secţiunea croşetat a fost câştigat de doamna Borseit Aiten iar la secţiunea tricotaj Raşid Mieser.
La eveniment au participat reprezentante ale „Asociaţiaţiei de Ţesături Dobrogene” membre ale filialelor Uniunii Democrate Turce din Mangalia, Cumpăna, Cobadin, Fântâna Mare, Medgidia, Cernavodă, Hârşova, Măcin şi Constanţa iar evenimentul a fost coordonat de preşedinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie.

Nurgean Ibraim

Köstence Hünkar Camii’de Mevlid Kandili programı

“Ben güzel ahlakı tamamlamak için gönderildim” buyuran peygamberimiz, miladın 571’inci yılı, kameri aylardan Rebiulevvel’in 12’nci Pazartesi gecesi sabaha karşı Mekke’de dünyaya geldi. Şüphesiz O’nun doğumu, beşeriyetin saadeti açısından, insanlık tarihinin en önemli olayıdır.
Kuran-ı Kerimde buyurulduğu gibi O, alemlerin Rabbinden, alemlere rahmet olarak gönderildi (Enbiya, 107). Onun doğum nedeniyle tüm müslümanlar dünyada onun doğumunu kutladılar.
Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya’da tüm camilerde programlar yapılarak Mevlid Kandili kutlandı. İmamlar mevlitler okuyup programlar hazırladılar. Köstence’de program Hunkar camiide yapıldı. Program ikindi namazından sonra başlayarak sohpet, mevlid, ilahiler ve dua ile devam etti. Programa Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf ve Köstence imamları katıldılar. Köstence cemaati yoğun ilgi göstererek Hunkar Camiyi doldurdular.
İstanbul Müftüsü Prof. Dr. Hasan Kamil Yılmaz konuşmacı olarak katıldı. Programa T.C Köstence Başkonsolosu, Sulhi Turan, T.C Bükreş Büyükelçiliği Din Hizmetleri Muşaviri, Yunus Akkaya, T.C Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşesi, Arif Cevlek, Dobruca TİAD Başkanı, Omer Karahasanoglu, Istanbul Müftü Yardımıcısı, Veysel Isıldar ve müslüman toplum üyeleri.
Birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi doyasıya idrak ettik. Bu mubarek gecede yapılan dualar, okunan mevlitler ve söylenen ilahiler kabul olmasını niyaz ederiz ve hocalarımızın söylemiş oldukları ilahileri ve okudukları mevlitlerli Allah kabul etsin. Peygamberimizi ve insanlığa getirdiği en büyük hediye Kur’an’ı Kerimi yakından tanımamıza ve nuru etrafında birleşmemize vesile olmasını Yüce Mevla’dan niyaz ederim.

Firdes Musledin

Sărbătoarea Mevlid la geamia Hunkar din Constanţa

În data de 19 noiembrie 2018 musulmanii din România au celebrat sărbătoarea Mevlid Kandili, Noaptea naşterii Profetului Muhammed. Evenimentul marcat în a 12-a noapte din luna Rebiul Evvel a calendarului islamic, a fost prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani, care de altfel sunt denumite Kandil. Nopţile sfinte din calendarul musulman au primit denumirea Kandil, în timpul Sultanului Selim al II-lea (sec. XVI) când acesta a decis în mod oficial iluminarea minaretelor moscheilor cu lumânări pentru a vesti credincioşilor caracterul sfânt al acestora.
Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teritoriale ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoţie Naşterea Profetului Muhammed. În această zi plină de înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Hunkar din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi s-au rugat într-o linişte deplină.
La programul organizat de Muftiatul Cultului Musulman la Constanţa a fost invitat muftiul general al Istanbulului, Prof. Dr. Hasan Kamil Yılmaz pentru a conferenţia despre viaţa profetului. Prezenţi la activitate au fost: muftiul cultului musulman din România, d-nul Iusuf Murat, Consululul General al Republicii Turcia la Constanta, Sulhi Turan, muftiul Cultului Musulman din Romania, Murat Iusuf, consilierul pe probleme de religie din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucuresti, Yunus Akkaya, atasatul pe probleme de religie din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanta, Arif Cevlek, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea, Omer Karahasanoglu, vice muftiul Istanbulului, Veysel Isıldar şi membri ai comunităţii musulmane. Imamul a recitat versete din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni părinţi, vecini, prieteni, să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii.

Firdes Musledin

Tabăra Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate

„Limbajul muzical este cea mai nobilă formă de eliminare a diferenţelor sociale, etnice, religioase şi rasiale.” Ion Marin – dirijor, fondator Cantus Mundi.

Staţiunea Durău renumită pentru legendele sale şi tradiţiile magice este recomandată pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Localitatea se află într-o regiune montană frecventată încă din secolul al XVIII-lea şi este situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km SV de comuna Ceahlău. Atmosfera de aici este ozonată, fără praf sau particule alergice.
Acest an, în perioada 31 Octombrie – 4 Noiembrie, Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) şi Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin prin Programul Naţional Cantus Mundi, cu sprijinul Primariei Bucuresti, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educationale şi Sportive, au ales acest loc, staţiunea Durău, pentru organizarea Taberei Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate, unde au participat şaizeci de copii şi tineri din 18 comunităţi etnice. Organizatorii taberei corale au dorit să promoveze diversitatea lingvistică şi etnoculturală, cultivarea valorilor comune, a toleranţei şi a dialogului intercultural. Programul Naţional Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, iniţiat de reputatul dirijor Ion Marin şi derulat cu sprijinul membrilor Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 7 ani de activitate, peste 950 de coruri, 30.000 de copii, alături de dirijorii lor, participă la promovarea cântului coral pe întreg teritoriul României.
UDTR a participat la acest eveniment cu un grup de şase persoane selectate din cadrul ansamblului Delikanlılar UDTR. Selecţia a fost făcută pe bază de competenţe muzicale dar şi ca o răsplată a muncii prestate de aceşti tineri în cadrul ansamblului. Cei şase tineri care au fost aleşi să participe la acest proiect: Güneş Berna, Coteanu Francesca Ioana, Peta Melec, Linţ Nicolae Daniela, Sali Emirgean, Raşid Selin Yasmin au avut posibilitatea, timp de cinci zile, să cunoască tineri din mai multe comunităţi etnice, să le cunoască muzica şi să participe la o varietate de activităţi educativ-culturale: drumeţii, proiecţii video tematice, ateliere de dicţie şi respiraţie, ateliere de cor şi de creaţie, teatru de improvizaţie, etc. Pe data de 3 noiembrie, la Casa Pelerinul a avut loc Spectacolul „Scena talentelor” în cadrul căruia copiii şi tinerii au avut posibilitatea de a prezenta publicului cunoştinţele dobândite în această tabără.
De la coordonatorul grupului UDTR, Raşid Selin Yasmin, membră a comisiei de tineret, am aflat că pe lângă aceste activităţi au avut posibilitatea să viziteze o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău, au putut admira cascada Duruitoarea, 25 m înălţime, cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor, de unde îşi trage şi numele. În altă zi au avut ocazia de a efectua excursii pe Ceahlău: Ocolaşu Mare – 1907 m şi Toaca – 1904 m.

Melek Osman

Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului

Putea fi convertit sultanul?

Vestea căderii Imperiului Comnenilor din Trapezunt stârni. o dată mai mult, o mare tulburare în Europa. Sultanul îşi urma neabătut drumul spre stăpânirea pământurilor creştine. De această dată lovise în Răsărit. Dispunea acum, în Marea Neagră, de două baze militare pe care le putea folosi oricând împotriva ţărilor creştine din Europa de Răsărit, ca şi împotriva perşilor şi a emirilor din Anatolia, priviţi cu simpatie în Apus ca potenţiali aliaţi împotriva „noului bici al neamului omenesc”.
Pius al II-lea era depăşit de evenimente. Nimeni nu răspundea chemărilor sale, decât prin vorbe frumoase şi promisiuni ce se dovedeau întotdeauna zadarnice. Dar, mai ales, nu mai avea bani. Papa cunoştea interesul manifestat de ltahomed faţă de doctrina creştină. S-a gândit el oare cu adevărat că acest itteres ar putea merge mai departe? Decât o l uptă pe care nimeni în Europa a o dorea şi pe care el însuşi nu avea cu ce să o susţină material, nu era mai bine să încerce convertirea sultanului la creştinism? Ca urmare. papa îi trimise lui Mahomed o scrisoare, în care zugrăvea toate avantajele pe care acesta le-ar dobândi dacă s-ar creştiniza. „Un lucru de nimic este de ajuns pentru a te face cel mai mare, cel mai puternic şi cel mai ilustru dintre toţi muritorii. Mă vei întreba care este acela. Nu este greu de aflat şi tu îl ai la îndemână: un strop de apă pentru a te boteza. Continuarea luptei împotriva Europei creştine nu te poate conduce decât la un dezastru, pe când, creştinizându-te, vei avea alături de tine întreaga Europă. Dacă ai proceda astfel, nu ar exista pe pământ principe a cărui glorie să o întreacă pe a ta şi a cărui putere să se poată asemui cu a ta. Noi vom face din tine împăratul grecilor şi al Răsăritului şi, atunci, tot ce ai smuls prin forţă şi păstrezi pe nedrept vei deţine cu drepturi depline. Noi Ne vom folosi de braţul tău împotriva celor care uzurpă drepturile Bisericii Romane şi îşi întorc coarnele împotriva maicii lor… În mijlocul marilor necazuri ale Bisericii, Noi Ne vom sprijini pe tine şi vom şti să răsplătim cu dărnicie ajutorul tău… Vom vedea din nou Vârsta de Aur a lui Augustus, atât de lăudată de poeţi. Dacă Ni te vei alătura Nouă, întregul Răsărit se va întoarce în curând cu faţa spre Hristos. Numai o singură voinţă ar putea aduce pacea pe întregul pământ. Aceasta este voinţa ta… Totul pe lume este trecător. Oamenii mor, regatele se risipesc, gloria se pierde. Rămâne doar mântuirea întru Hristos.”
Simplu exerciţiu literar al unui mare umanist al Renaşterii sau o încercare disperată de a îndepărta catastrofa care ameninţa creştinătatea? Probabil şi una şi alta. Scrisorile către turci nu erau rare în acea epocă. Scriitorii amatori se supuneau adesea acestei mode. Ei alcătuiau şi Răspunsuri, ca din partea turcilor. Unii reprezentanţi ai Bisericii nu erau totuşi departe de gândul că, decât lupta cu armele, trebuia căutată mai bine o înţelegere cu sultanul. Unii apropiaţi ai papei, cardinalii Juan de Segovia şi Nicolaus Cusanus mai ales, îşi exprimau deschis aceste opinii şi probabil că sub influenţa lor a întocmit suveranul pontif această scrisoare. Fără îndoială, el nu se aştepta să obţină vreun rezultat, dar era o uşurare pentru propria sa conştiinţă, într-un moment când, după eşecul întâlnirij de la Mantova şi prăbuşirea. de nimeni împiedicată. A ultimului bastion al Imperiului Bizantin, era limpede că Apusul lăsa în voia sorţii ţările Mediteranei şi ale Europei de Răsărit, atât de râvnite de sultan.
Mahomed, care nu a primit niciodată această scrisoare, deoarece ea nu i-a fost niciodată trimisă, dar despre care a aflat desigur prin iscoadele sale, a surâs probabil citind frumosul text al papei. El acorda un viu interes religiei, în special religiei creştine, cea mai apropiat~ de Islam. Ca multi musulmani cultivaţi, sultanul era pasionat de discuţiile teologice. Încă de tânăr, la Edirne, el purtase îndelungi discuţii cu un derviş hurufi ale cărui idei se pare că le împărtăşea, dar pe care le părăsi atunci când ulema-lele îl acuzară pe derviş de erezie. La îndemnul sultanului, Ghenadie Scholarios, patriarhul ortodox. a scris două Tratate asupra creştinismului, traduse apoi în arabă, limbă pe care Mahomed o cunoştea mai bine decât greaca. Cei doi au purtat şi două îndelungi discuţii, în care au comparat religia creştină cu lslamul. Spre sfârşitul domniei, patriarhul Maximos al li-lea va întocmi pentru el o exegeză a Crezului. Această curiozitate a sultanului faţă de religii este mai cu seamă o dovadă a deschiderii sale spirituale – deşi numeroase alte mărturii ne oferă stranii perspective asupra unei laturi a personalităţii sale, neaşteptată la un conducător de oşti orientat spre scopuri străine credinţei în supranatural.

André Clot

Pratik Cilt Bakım Önerileri

Ciltteki gözeneklerin temizlenmesi

Küçük bir tencere de kaynatılmış su içine yarım limon kabuğu veya suyunu, bir avuç naneyi, maydanoz ve adaçayını ekleyin. Saçlarınızı toplayarak, gözlerinizi kapatın ve yüzünüzü bu karışımın buharına tutun. Sonra porların kapanması için yüzünüzü bol su ile yıkayın. Not(!): Bu yöntemi haftada bir defadan fazla uygulamayın, cildinizin doğal yağ dengesi bozulur ve cildiniz kurur.

Yüz maskesi

Yulaf ezmesini suyla karıştırıp macun kıvamına getirin, yüzünüze sürüp kurumasını bekleyin. Kuruduğu zaman, ileri-geri hareketlerle yüzünüzden çıkarın, bu uygulama ile ölü derilerden ve siyah noktalardan kurtulmuş olursunuz.

Cilt sorunlarına şekerli tadlandırma bakımı

Ciltteki yağlı noktaları, bir çay kaşığı toz şeker ile sabun köpüğünü karıştırarak elde ettiğiniz solüsyonla temizleyin, sonuca şaşıracaksınız.
Bir çay kaşığı şeker veya jelatini ılık suda eriterek kullanımı kolay bir mizampli losyonu hazırlayabilirsiniz… Ya da saçlarınızı sararken bayat bira sürün.

Saç maskesi

Mayonez kuru saçlar için çok iyi gelir, ½ su bardağı mayonezi kuru yıkanmamış saçlarınıza sürün, plastik bir torba ile saçlarınızı sarın ve 15 dakika bekleyin. Şampuanlamadan önce bol su ile yıkayın.

Göz kremi

Yatmadan önce göz altlarınıza hint yağı sürünüz(!) Fakat kokusuz olanını tercih edin.

Tırnak bakımı

1 su bardağı ılık suya ½ limon suyunu ekleyin, tırnaklarınızı 5 dakika bu suda bekletin. Kuruladıktan sonra tırnaklarınızın etlerini törpü ile geriye doğru itin. Daha sonra limon kabuğu ile tırnaklarınızı ovun ve yumuşak bir bezle tırnaklarınızı parlatın…

Melek Amet

Sfaturi practice pentru îngrijirea pielii

Mască pentru faţă

Se amestecă făina de ovăz cu apă până devine o pastă, se aplică pe faţă şi se lasă să se usuce. Când se usucă, se îndepărtează de pe faţă cu mişcări înainte şi înapoi şi veţi scapa de piele moartă şi puncte negre.

Tratament aromat îndulcit pentru îngrijirea pielii

Îndepărtaţi punctele de grăsime de pe faţă cu soluţia rezultată prin amestecul unei linguriţe de zahăr pudră cu spumă de săpun şi veţi fi uimiţi de rezultat. O linguriţă de zahăr sau de gelatină dizolvată în apă caldă este o soluţie uşor de folosit. Sau se foloseşte bere când se pune părul pe moaţe.

Mască de păr

Pentru păr uscat este recomandat maioneză,½ de ceaşcă de maioneză se aplică pe părul nespălat şi se acoperă părul cu o pungă de plastic, aşteptând 15 minute. Spălaţi cu multă apă înainte de şamponare.

Cremă de ochi

Înainte de culcare, aplicaţi ulei de ricin sub pleoape. Preferabil ar fi inodor.

Îngrijirea unghiilor

Adăugaţi ½ suc de lămâie la o cană de apă caldă, înmuiaţi unghiile in acest amestec timp de 5 minute. După uscare împingeţi pieliţa cu o pilă de unghii. Apoi frecaţi unghiile cu o coajă de lămâie şi ştergeţi-le cu un prosop.

Melec Amet

Peynirli Erişte

Malzemeler

• 1 su bardağı kıyılmış ceviz
• 3/4 paket köy eriştesi
• 3 yemek kaşığı zeytinyağı
• 1 su bardağı beyaz peynir
• maydanoz

Hazırlanışı

1. 1 Tencerede suyu kaynatın erişteleri atmadan önce zeytinyağını ve tuzunu ekleyin.
2. 2 Erişteleri kaynar suya atın ve 6-7 dakika kaynatın.
3. 3 Pişen eriştelerin suyunu süzün ve servis tabağına alın.
4. 4 Kıyılmış maydonoz, ceviz ve beyaz peyniri ekleyerek servis yapın.

internet

Tăieţei cu branză

Ingrediente:

• un pahar de apă cu nucă pisată
• taieţei făcuţi în casă
• 3 linguri de ulei de măsline
• un pahar de apă de brânză rasă
• pătrunjel

Mod de preparare:

1. Se pune apă la fiert într-o oală unde se adaugă şi uleiul şi sarea.
2. Când apă dă în fiert se adaugă tăieţeii care se lasă la fiert pentru 6-7 minute.
3. Când s-au fiert tăieţeii se scurg cu ajutorul unei strecurători.
4. Peste tăieţei se adaugă branza rasă, pătrungelul tocat şi nuca pisată.

Nilgun Panaitescu

Çin Böreği

Malzemeler:

• 1 adet ortaboy soğan
• 1 adet havuç
• 100 gr taze fasulye
• 100 gr lahana
• 2 diş sarımsak
• 1 adet tatlı kırmızı biber
• 1 adet tatlı yeşil biber
• 2 adet yufka
• 1 kahve fincanı soya sosu
• 1 su bardağı galeta unu
• 1 adet yumurta
• 3 yemek kaşığı sıvıyağ
• + Kızartmak için sıvıyağ

Yapılışı:

1. Soğan, sarımsak ve kalan tüm sebzeleri ince ince kıyın. Sıvıyağı tavaya alarak kızdırın ve sebzeleri hafifçe ölünceye kadar soteleyin.
2. Soya sosunu ekleyerek suyunu çekinceye kadar kısık ateşte pişirmeye devam edin.
3. Pişen sebzeleri soğuması için kenara alın ve yufkayı tezgaha sererek 8 parçaya ayırın.
4. Yufkaları Sebzeli içi bol koyarak kalınca sarın.
5. Bir kaba yumurtayı kırın ve çırpın, börekleri önce çırpılmış yumurtaya sonra da galeta ununa bulayın.
6. Kızgın yağda önlü arkalı kızartın. İsteğe göre sıcak ve soya sosuyla sevis yapın.

internet

Pacheţele chinezeşti

Ingrediente

• o ceapă medie
• un morcov
• 100 gr fasole verde
• 100 gr varză
• doi căţei de usturoi
• un ardei roşu
• un ardei verde
• două foi de yufka (se găseşte în magazine alimentare)
• o ceaşcuţă de sos de soia
• un pahar de apă cu pesmet
• un ou
• 3 linguri de ulei floarea soarelui
• ulei pentru prăjit

Mod de preparare

1. Se toacă mărunt toate legumele şi se sotează în puţin ulei.
2. După ce am sotat legumele adăugăm sosul de soia si lăsăm compoziţia la foc mic până se evaporă toată apa.
3. Se lasă compoziţia de legume la răcit şi în acest timp tăiem în 8 bucăţi foile de yufka.
4. În fiecare bucată de yufka se pune umplutura de legume şi se rulează.
5. Într-un castron se bate oul. Se trec pacheţelele prin oul bătut după care se tăvălesc prin pesmet.
6. Aceste pacheţele se prăjesc în uleiul încins. Se servesc calde cu sos de soya.

Nilgun Panaitescu

Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı

Bir varmış, bir yokmuş, evvel zaman içinde kalbur saman içinde, uzak ülkelerden birinde bizim keloğlan yaşarmış. Keloğlan kelmiş, keleşmiş ama özellikleri pek bir güzelmiş. İnsanlarla ilgilenir, arkadaşlarına iyi davranır, hayvanları sever fakat çalışmaktan pek hoşlanmazmış. Anası ona ne zaman bir iş buyursa bir bahane uydurur, anası kızınca da oraya buraya saklanır dururmuş.
Günlerden bir gün evin kapısının önünde uyuyup dururken kısa boylu bir çocuk yanına yaklaşmış:
– Hişt keloğlan, keleşoğlan, annesini üzen oğlaaannn, diye bağırmış. Keloğlan hemen arkasını dönmüş, uykusuna devam etmiş ve bir rüya görmeye başlamış. Rüyasında uzun bir yolda yürüyormuş, yürürken önce bir tavukla karşılaşıyormuş, Tavuk;
– Ah keloğlan bir bilsen başıma gelenleri, ne desem ne etsem bilmiyorsun olup bitenleri önce sana anlatayım istersen diyerek, tilkilerin kendi kümesleri önünde nasıl gezdiklerini anlatmış durmuş. Keloğlan tam ona yardım etmek isterken, uyanmış… Uyanmış bir de ne görsün, onların evindeki çilli tavuk tam göbeğinin üstünde oturmuyor mu? Onu kanatlarından tutmuş hemen koşturup kümesin içine koymuş. Çilli horoz neye uğradığını şaşırmış ama keloğlan rüyanın etkisinde olduğu için tilkinin çilli tavuğu götüreceğini düşünmüş.
Birkaç gün sonra aynı rüyayı gören keloğlan kümesteki tek tavukları olan çilli tavuğu alıp, kendi yatağında yatırmaya başlamış. Anası bu işe pek kızmış, ne işi varmış tavuğun yatakta, adam gibi kümese koysaymış ya. Keloğlan gözlerini ne zaman kapasa tilkinin çilli tavuğu kaçırdığını görüyormuş. En sonunda bakmış ki olmayacak, tilkiyi ziyaret etmeye karar vermiş. Tilki bizim keloğlanı görünce çok sevinmiş, onu yuvasına davet etmiş, bizimki tilkinin yuvasına girmiş bir de ne görsün, bütün köyün kümeslerinden çalınan tavuklar tilkinin orada değil mi? Görmüş ama görmemezlikten gelmiş…
Tilki her zamanki gibi bir plan peşindeymiş ama keloğlanın aklının ne kadar çabuk çalıştığını hesaba katmamış. Tilkinin yuvasında biraz oturan keloğlan izin istemiş ama tilki ona izin verir mi hiç? Onun planı keloğlanı da bir kafese kapatıp yemekmiş. Keloğlan önce bir hoplamış, duvarda asılı duran meşaleyi alıp kendi kel kafasına tutmuş, buna bakan tilkinin gözleri kamaşmış, keloğlan bu sırada oradan uzaklaşmış. Tilki onu elinden kaçırdığı için mutsuz, keloğlan ise kahkahalar atacak kadar mutlu kaçarak uzaklaşmış. Daha sonra köylerde tavuğu çalınan ne kadar köylü varsa onları toplayıp gelmiş, köylüler o kadar sinirlilermiş ki, bizim tilki evini barkını bırakıp kaçmış. Bir daha da onu oralarda gören olmamış.

anonim