Toate articolele publicate în ediţia nr. 267 a revistei Hakses

Decembrie 2017

Mesaj

Değerli Soydaşlarım,

Yeni yıl, yeni umutlar ve yeni başlangıçlar demektir. Bu çerçevede, 2018 yılının sizlerin beklentilerini karşılamasını, sizi mutluluğa, huzura, sağlığa ve başarıya ulaştırmasını diliyorum. Bu vesileyle, her zaman olduğu gibi 2018 yılında da Romanya Demokrat Türk Birliği olarak, burda yaşayan tüm soydaşlarımızın yanında olacağımızı hatırlatmak istiyorum.
Bu duygu ve düşüncelerle, 2018 yılının milletimize, Romen halkına ve tüm insanlığa huzur, barış ve kardeşlik getirmesini temenni ediyor, sizlerin ve ailelerinizin yeni yılını en içten dileklerimle kutluyorum.

Mesajul de Anul Nou al Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa Dl. Uygar Mustafa Sertel

Încheiem un an în care împreună cu cetăţenii, coetnicii şi prietenii noştri români am realizat diverse activităţi şi proiecte în special în educaţie şi cultură.
Relaţiile bilaterale politice şi economice cu România, ţară cu care împărţim o istorie şi cultură comune, aliatul şi partenerul nostru strategic, se află astăzi la un nivel foarte bun. Constatăm cu satisfacţie că în anul 2017 cooperarea pe multiple planuri între Turcia şi România s-a dezvoltat şi mai mult.
În acest context în decursul acestui an s-au desfăşurat vizite oficiale ale reprezentanţilor Turciei în România şi în zona de jurisdicţie a Consulatului nostru. În acelaşi mod în anul 2017 au continuat vizitele în Turcia cu diferite ocazii ale coetnicilor, cetăţenilor şi prietenilor noştri români.
Contribuţia cetăţenilor şi coetnicilor turci la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre ţările noastre este fără îndoială foarte mare. Cu această ocazie doresc să exprim satisfacţia noastră privind atitudinea inclusivă şi tolerantă a autorităţilor române faţă de coetnicii noştri.
După cum ştiţi eu mi-am început mandatul de Consul General al Republicii Turcia la Constanţa în luna februarie a acestui an. Pentru mine este o mare bucurie să îmi desfăşor activitatea împreună cu cetăţenii şi coetnicii turci şi prietenii noştri români. În decursul acestui an, am vizitat cu diferite prilejuri Constanţa şi localităţile învecinate, Medgidia, Mangalia, Cobadin, Cumpăna, Fântâna Mare, Hârşova precum şi Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin, Brăila, Galaţi şi Călăraşi, unde am avut câteva întâlniri.
Anul viitor vom continua activităţile aflate pe agenda noastră de lucru, sub coordonarea Ambasadei noastre la Bucureşti, împreună cu Biroul Ataşatului pentru Servicii de Religie şi Biorul Ataşatului Comercial din cadrul Consulatului nostru, cu Biroul de Coordonare Programe TIKA Bucureşti şi cu Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa, cu cetăţenii şi coetnicii noştri, alături de prietenii noştri români.
Cu aceste gânduri şi sentimente vă felicit cu ocazia noului an, vă doresc sănătate, fericire şi bunăstare şi vă asigur de întreaga mea afecţiune şi consideraţie.

Redacţia

Başkonsolos Uygar Mustafa Sertel’in Yeni Yıl Mesajı

Vatandaşlarımız, soydaşlarımız ve Romen dostlarımızla birlikte özellikle eğitim ve kültür alanlarında çeşitli faaliyetlerin ve projelerin gerçekleştirildiği bir yılı geride bırakıyoruz.
Ortak bir tarihi ve kültürü paylaştığımız, müttefikimiz ve stratejik ortağımız olan Romanya’yla ikili siyasi ve ekonomik ilişkilerimiz günümüzde memnuniyet verici bir düzeydedir. Türkiye ile Romanya arasında birçok alana uzanan kapsamlı işbirliğinin 2017 yılında daha da geliştiğini memnuniyetle müşahede etmekteyiz.
Bu çerçevede bu yıl içinde ülkemizden Romanya’ya ve görev bölgemize çeşitli resmi ziyaretler gerçekleştirilmiştir. Aynı şekilde, soydaşlarımızın, vatandaşlarımızın ve Romen dostlarımızın da çeşitli vesilelerle ülkemizi ziyaretleri 2017 yılında da devam etmiştir.
İkili ilişkilerimizin ileri seviyeye ulaşmasında kuşkusuz Romanya’da yaşayan vatandaş ve soydaşlarımızın payı büyüktür. Romen makamlarının soydaşlarımıza yönelik olarak izlemekte olduğu kapsayıcı ve hoşgörülü yaklaşımdan duyduğumuz memnuniyeti bu vesileyle ifade etmek isterim.
Ben bildiğiniz gibi bu yıl Şubat ayında T.C. Köstence Başkonsolosu olarak göreve başladım. Burada vatandaşlarımız, soydaşlarımız ve Romen dostlarımızla birlikte görev yapmaktan büyük memnuniyet duyuyorum. Bu yıl içinde Köstence ve civarında Mecidiye, Mangalya, Kobadin, Kumpana, Başpınar, Hırşova ve ayrıca Tulça, Babadağ, İshakça, Maçin, Braila, Galatz ve Kalaraş’ı çeşitli vesilelerle ziyaret ederek oralarda temaslarda bulundum.
Önümüzdeki yıl da Bükreş Büyükelçiliğimizin eşgüdümünde Başkonsolosluğumuz Din Hizmetleri Ataşeliği ve Ticaret Ataşeliği, TİKA Bükreş Program Koordinasyon Ofisi ve Köstence Yunus Emre Enstitüsü’yle birlikte, soydaşlarımız, vatandaşlarımız ve Romen makamlarıyla gündemimizde yeralan konularda çalışmalarımızı sürdüreceğiz.
Bu duygu ve düşüncelerle yeni yılınızı en içten dileklerimle kutluyor, sağlık, mutluluk ve esenlikler diliyor, sevgi ve saygılarımı sunuyorum.

Yazı kurulu

Mesaj

Kıymetli vatandaş ve soydaşlarımız,

2017 yılını geride bırakıp, yeni umutlarla 2018 yılına girmeye hazırlandığımız şu günlerde yeni yılın Romanya’da yaşayan vatandaş ve soydaşlarımız ile Romen dostlarımıza sağlık, huzur ve mutluluk getirmesini diliyorum.
Türkiye ve Romanya arasındaki ilişkiler 2017 yılında da iki stratejik ortak ve müttefike yaraşır düzeyde gerçekleşmiş, ikili ilişkilerin gündemi her alanda oldukça yoğun seyretmiştir.
2017 yılının Aralık ayında Romanya eski Kralı Mihai’nin hayatını kaybetmesi üzüntü verici bir gelişme olmuş, Romanya’nın bu acı gününde Dışişleri Bakan Yardımcımız Büyükelçi Ahmet Yıldız Bükreş’i ziyaret ederek cenaze törenine katılmıştır.
İki stratejik ortak arasındaki savunma ilişkileri açısından 2017 oldukça verimli geçen bir yıl olmuştur. Milli Savunma Bakanımız Sayın Nurettin Canikli Romanya Milli Günü etkinliklerine katılmak üzere Bükreş’i ziyaret etmiş, aynı etkinliklerde Türk Silahlı Kuvvetleri’nden bir bayrak kıtası da geçiş törenine katılmıştır. Yıl içinde Romanya Genelkurmay Başkanı Orgeneral Nicolae Ciuca da ülkemizi ziyaret etmiştir. İki ülke savunma ilişkilerinde Karadeniz güvenliği işbirliği önemli yer tutmaktadır. NATO Daimi Deniz Görev Grubu SNMG-2 kapsamında TCG Yıldırım firkateyni, “Sea Shield-2017” Davet Tatbikatı kapsamında TCG Fatih ve TCG Dolunay gemileri, “Denizyıldızı-2017” Tatbikatı kapsamında ise TCG Turgutreis firkateyni ve TCG Yıldız hücumbotu Köstence Limanı’na gelmiştir.
2017 boyunca her alanda gerçekleştirilen temaslar kapsamında Adalet, Dışişleri, Gümrük ve Ticaret, İçişleri, Maliye, Milli Savunma ve Milli Eğitim Bakanlıkları ile Genelkurmay Başkanlığı, RTÜK, Rekabet Kurumu, Kamu Denetçiliği Kurumu, YSK, Yargıtay, Jandarma, TİKA, Yunus Emre Enstitüsü, Maarif Vakfı ve Kızılay gibi kurumlarımızdan heyetlerimiz Romanya’yı ziyaret ederek Romen karşıtlarıyla ikili ilişkilerin daha da geliştirilmesi için görüşmelerde bulunmuşlardır.
Balkanlar’da birbirlerinin en büyük ticaret ortağı olan Türkiye ve Romanya arasındaki ekonomik ve ticari ilişkiler gelişmeye devam etmiştir. Romanya ile ikili ticaret hacmimiz geçen yıla göre artarak yaklaşık 5 milyar Dolarlık bir hacme ulaşmıştır.
Romanya’daki Türk yatırımları 2017’de de artmaya ve Romen ekonomisine katkı sağlamaya devam etmiştir. 2017 Ocak-Ekim döneminde ülkemizi ziyaret eden Romen turistlerin sayısı, 2016’nın aynı dönemine göre %16 artış göstermiştir.
Ülkemiz ile Romanya arasında yüzyıllara dayanan kültürel etkileşimin geleceğe taşınması kapsamında özellikle 2017 yılında Büyükelçiliğimiz ve bağlı birimlerimizin vatandaşlarımız, soydaşlarımız ve Romen dostlarımıza yönelik kültürel etkinlikleri artarak sürmüş ve bu faaliyetlerimiz sosyal medya araçları üzerinden sizlerle paylaşılmıştır.
2018 yılının stratejik ortağımız Romanya’yla ikili münasebetlerimiz bakımından daha verimli bir yıl olmasını diliyor, bu vesileyle Romanya’daki vatandaş ve soydaşlarımızın yeni yılını en iyi dileklerimle kutluyorum.

T.C. Bükreş Büyükelçisi Sn. Osman Koray Ertaş

Yazı kurulu

Ministrul Apărării din Republica Turcia în vizită oficială la Bucureşti

Ministrul Apărării Naţionale al Republicii Turcia, Nurettin Canikli, a efectuat o vizită oficială în România, în data de 1 Decembrie. Cu această ocazie, ministrul turc a participat în calitate de invitat special, la manifestările militare organizate la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României. În aceeaşi zi, demnitarul turc a avut o întrevedere cu omologul său român, Mihai-Viorel Fifor.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale, agenda de discuţii a celor doi miniştri „a fost concentrată pe situaţia de securitate din regiunea Mării Negre şi pe aspectele practice ale cooperării în domeniul apărării între cele două state, atât în plan bilateral, cât şi în cadrul aliat. Cei doi miniştri au apreciat importanţa continuării activităţilor militare bilaterale în domenii diverse, cu accent pe desfăşurarea exerciţiilor şi instruirea în comun, şi au avut un schimb de opinii cu privire la modalităţile concrete în care forţele armate române şi turce îşi pot intensifica cooperarea, inclusiv în domeniul tehnic.”
În cadrul întrevederii a mai fost evidenţiată necesitatea sprijinului reciproc şi a contribuţiilor concrete la operaţionalizarea structurilor de comandă şi control aliate de pe teritoriul celor două state. În acest context, Mihai Fifor a subliniat importanţa continuării demersurilor NATO în vederea implementării deciziilor cu privire la prezenţa aliată de la Marea Neagră, pe toate cele trei dimensiuni, terestră, aeriană şi maritimă.
La încheierea discuţiilor ministrul român a declarat; „Întrevederea cu omologul turc a fost un foarte bun prilejj să continuăm dialogul deja început în noiembrie, anul acesta, la ministeriala apărării NATO de la Bruxelles. Pentru România, dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Turcia este o prioritate, în vederea creşterii interoperabilităţii şi asigurării stabilităţii regionale şi securităţii întregii noastre Alianţe”.
La discuţii a luat parte şi Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş.

Milli Savunma Bakanı Canikli, Rumen MevkidaşıylaBükreşte Görüştü

Milli Savunma Bakanı Nurettin Canikli, Romanya Savunma Bakanı Mihai-Viorel Fifor ile görüştü.
Milli Savunma Bakanı Nurettin Canikli, Romanya Savunma Bakanı Mihai-Viorel Fifor ile görüştü.
Canikli, Romanya Milli Günü etkinliklerine katılmak üzere özel davetli olarak geldiği Bükreş’te, Romanya Savunma Bakanlığını ziyaret etti. Bakanlık girişinde Bakan Fifor tarafından karşılanan Canikli, tören mangasını selamladıktan sonra binaya geçti.
Kısa süreli görüntü alınmasına izin verilen ikili görüşmenin başında bir konuşma yapan Romanya Savunma Bakanı Fifor, Milli Savunma Bakanı Canikli’yi Bükreş’te ağırlamaktan duyduğu memnuniyeti dile getirdi.
Milli Gün etkinliklerine katılacak olan Canikli’nin ziyaretinin kendileri için ayrı bir anlamı olduğunu ifade eden Fifor, “Türkiye, Romanya için bölgedeki en güvenli ortaklıktır” diye konuştu.
Daha sonra basına kapalı devam eden görüşmede, Türkiye ve Romanya arasında savunma sanayi alanındaki iş birliği ile bölgesel konuların ele alındığı öğrenildi.
Görüşmede, Türkiye’nin Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş da hazır bulundu.

Sub bolta geniilor

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat Ziua Culturii Naţionale în data de 19 ianuarie 2018. Evenimentul s-a desfăşurat într-un cadru festiv printr-un concurs de recitare în limba română şi turcă. Evenimentul, aflat la cea de a III-ediţie, a fost dedicat Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu dar şi poetului mistic turc, Yunus Emre. Concursul a fost organizat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa.
În concurs au intrat elevi din clasele CP I-IV şi V-VIII care studiază limba turcă maternă în şcolile din judeţul Constanţa. Juriul concursului a fost format din: prof. Icbal Anefi-inspector de specialitate – ISJ Constanţa, Meriç Abduraman-jurist şi Sorina Asan-jurnalist. În urma jurizării clasamentul concursului a fost următorul: Melek Musledin ( Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, prof. coordonator Eynali Aimer) – premiul I, Cherim Nur (Şcoala Gimnazială nr.39 „Nicolae Tonitza”, prof. coordonator Melek Osman)-premiul II, Roman Andreea (Şcoala Gimnazială nr. 11 „Dr. C-tin. Angelescu”, prof. coordonator Aisel Arif) – premiul III. Au mai fost acordate menţiuni elevilor: Yalçinöz Ada Feiza-Şcoala Gimnazială nr.30 „Ghe. Ţiţeica” (prof. coordonator Subihan Iomer), Ibraim Emir – Şcoala Gimnazială nr.12 „B.P. Haşdeu” (prof. coordonator Filiz Talagai) şi Elif Aksoy – Şcoala Gimnazială nr.16 (prof. coordonator Ervin Ibraim). La secţiunea clasele V-VIII, premiul I a fost câştigat de Cadir Emirhan – Liceul tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna (prof. coordonator Firdes Musledin), premiul II de Suliman Hazal-Şcoala Gimnazială nr. 1 Mangalia (prof. coordonator Sibel Memet) şi premiul III de Giolacai Aslen – Şcoala Gimnazială nr.10 „Mihail Koiciu”(prof. coordonator Nilgün Panaitescu). Ce înseamnă această zi, această dată pentru noi? Cât este de importantă şi ce sentimente ne trezeşte? O legăm în primul rând de naşterea lui Eminescu aducându-i un modest omagiu, prin audierea unui superb recital. Ce poate fi mai frumos decât să asculţi versurile lui Eminescu şi Yunus Emre. Ne dorim ca această zi clădită în jurul valorilor naţionale să fie un prilej de mândrie că suntem români de origine turcă şi de bucurie că suntem din nou împreună. Premiile au fost înmânate câştigătorilor de către preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman. Au mai recitat poezii aparţinând poeţilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre: poetele Urfet Şachir şi Hayat Memiş, preşedinta Comisiei de femei a UDTR, Melek Amet şi profesorii: Melek Osman, Aysel Arif, Subihan Iomer şi Sibel Memet. Evenimentul a fost organizat de Comisia de cultură a UDTR şi a fost coordonat de preşedinta comisiei, Serin Türkoğlu.

Bilanţ 2017

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat ultima şedinţă a Consiliului Naţional din acest an, în data de 15 decembrie, la Constanţa. Din prezidiu au făcut parte: preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, prim-vicepreşedintele UDTR, dr. Iusein Gemal, secretarul general, prof. Ervin Ibraim, deputatul Iusein Ibram şi preşedintele Organizaţiei Judeţene Constanţa, Cadir Husein.
În debutul şedinţei, preşedintele Osman Fedbi a prezentat raportul Consiliului de conducere al UDTR şi raportul fiecărei comisii de specialitate. În cadrul raportului Consiliului de conducere a fost evidenţiată activitatea comisiilor de cultură, învăţământ, tineret şi a celei de femei care au organizat acţiuni de amploare, cu impact în rândul comunităţii turce. A fost remarcată şi activitatea filialelor Bucureşti, Galaţi, Brăila, Cobadin, Cumpăna, Hârşova şi Tuzla care au organizat acitivtăţi de promovarea a valorilor identitare ale etnicilor turci.
În cadrul aceleiaşi şedinţe, preşedintele UDTR a supus la vot aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017, execuţia bugetară pe acelaşi an şi proiectul de buget, venituri şi cheltuieli pe 2018. La şedinţa anuală de bilanţ a activităţii UDTR a luat parte şi subprefectul judeţului Constanţa, Levent Accoium.

Şedinţa profesorilor de limba turcă

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa în parteneriat cu Comisia de învăţământ a UDTR au organizat în data de 21 decembrie, şedinţa de lucru a profesorilor de limba turcă, la sediul central al Uniunii Democrate Turce din România. Şedinţa a fost condusă de inspectorul şcolar, prof. Icbal Anefi împreună cu preşedinta Comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, şi a avut în centrul discuţiilor prezentarea proiectului educaţional SEDEP derulat de ISJ Constanţa în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Selçuklu din Turcia. La finalul şedinţei, preşedintele UDTR, Fedbi Osman, le-a felicitat pe profesoare pentru munca depusă în acest an şcolar şi le-a oferit agende şi calendare personalizate cu însemnele UDTR.

Türk Dili Öğretmenlerinin Toplantısı

Köstence İl Müfettişliği Romanya Demokrat Türk Birliği Eğitim Komisyonu ile işbirliği çerçevesinde 21 Aralık tarihinde Romanya Demokrat Türk Birliği’in merkezinde Türk Dili öğretmenleri ile bir toplantı düzenlendi.
Toplantı okul müfettişi Icbal Anefi ve Romanya Demokrat Türk Birliği Eğitim Komisyonu başkanı Vildan Bormambet ile birlikte yürütüldü. Tartışmalarının odağı Köstence İl Müfettişliği’nin ile Selçuklu İlçe Müfettişliği ortaklaşa yürüttükleri projesi olmuştur.
Toplantının sonunda Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı öğretmenleri çalışmalarından dolayı tebrik ederek günlük ve takvimler hediye etti.

„Mevlânâ Celâleddîn-i Rümî” la Bucureşti

În anul 672, în a cincea zi a lunii lui Cemayizelahir adică în data 17 decembrie 1273, la apusul soarelui, Mevlânâ se stinge din viaţă şi se trezeşte prin moarte, iar precum descrie în operele sale acest moment reprezintă contopirea cu Divinul, descoperirea iubirii adevărate. Punctul culminant al trecerii către intangibil, incomensurabil este întâlnit în versurile lui Mevlânâ astfel: „ moartea noastră este o nuntă eternă”.
„Şeb-i Abus” sau “Noaptea nunţii”, cum este numită în filozofia sufită trecerea în eternitate a marelui Rümî, este prilej de organizare a numeroaselor acţiuni culturale în plan internaţional, menite să prezinte viaţa şi opera acestuia. Cu prilejul săptămanii dedicate lui Rümî de către UNESCO, Comisia de Tineret din cadrul Filialei Bucureşti a Uniunii Democrate Turce din România a organizat, în data de 15 Decembrie 2017, Simpozionul intitulat „Mevlânâ Celâleddîn-i Rümî” în parteneriat cu: Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” din Bucureşti, Filiala Galaţi a Uniunii Democrate Turce din România şi cu Asociaţia Tinerilor Turci din România. Evenimentul care a avut drept temă viaţa şi opera lui Rümî s-a desfăşurat la sediul Centrului Cultural „Yunus Emre” Bucureşti, bucurându-se de o participare semnificativă. Printre invitatii ai simpozionului s-au numărat: Domnul Serdar Piri- Prim- Secretar în cadrul Ambasadei Republicii Turcia din România, Domnul Halil Ibrahim Başaran- reprezentant al Agenţia pentru Cooperare şi Coordonare Turcă, Domnul Cemil Akkaya- reprezentant al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România- sediul Bucureşti şi sponsor al simpozionului.
Simpozionul a început prin prezentarea de către doamna Gülten Abdula Nazare a unui film documentar despre viaţa şi parcursul iniţiatic ale filozofului sufit. Prima lucrare a fost susţinută de către marele turcolog, Domnul Prof. Dr. Mustafa Ali Mehmet care a expus importanţa operei filozofului Rümî şi încadrarea acesteia în contextul literar universal. Cea care a luat cuvântul apoi, a fost doamna Elena Deatcu- redactor şef al unei edituri private din Bucureşti, ce a vorbit despre importanţa traducerii în limba română a artei marelui filozof, dar şi despre proiectele editurii pe care o reprezintă. Această prezentare a fost urmată de lucrarea „Rumi- călător în timp şi spaţiu” a doamnei Gülten Abdula Nazare despre puterea vindecătoare a scrierilor lui Rümî şi rolul acestora în tratarea şocului post-traumatic, a depresiilor, a stărilor anxioase inclusiv în zilele noastre. Menţinând aceeaşi notă, tânăra Ailin Seit- Amet a supus atenţiei audienţei „Gandirea pozitivă în opera lui Rümî” subliniând latura tămăduitoare a literaturii personalizată prin condeiul lui. În continuare, am avut plăcerea de a prezenta lucrarea în care am analizat simbolistica şi semnificaţia morţii în opera lui Mevlânâ Celâleddîn-i Rümî, filozof ce ilustrează acest moment ca fiind unul de păşire către infinit, de contopire cu Divinul, spre deosebire de curentul literar al timpului care lansa moartea ca fiind un eveniment dezastruos, învăluit de întuneric şi presărat cu superstiţii. Mevlânâ invită prin opera sa la cea mai lungă călătorie, cea către cunoaşterea sinelui, întoarcerea la origini. În concepţia filozofului: Divinul nu este intangibil, ci se găseşte în adâncul, în sinele fiecăruia. În lumina acestei ideologii, dervişii prin ritualul de sema realizează catharsis, se purifică şi sunt în căutarea iubirii adevărate. Dervişii reprezintă comunicarea dintre pământ şi cer, dintre trup şi suflet, dintre material şi imaterial- subiect ce a fost tratat de către Aynur Beghim care, a punctat atât simbolistica portului, cât şi semnificaţia ritualului iniţiatic al dervisilor rotitori. La finalul evenimentului, participanţii au avut ocazia de a admira expoziţia cu tema Mevlânâ a Filialei Galaţi. Comisia de Tineret a Filialei Bucureşti din cadrul UDTR, şi-a exprimat recunoaşterea acordând diplome participanţilor cu lucrări la realizarea acţiunii culturale, partenerilor, sponsorului, invitaţilor speciali, iar pe această cale mulţumeşte tuturor celor prezenţi la simpozion pentru interesul acordat.
Deşi compusă în secolul al treisprezecelea opera lui Mevlana a învins secolele. Acesta, prin arta sa îndemna oamenii la iubire, fraternitate şi înţelegere indiferent de crezul, limba şi cultura din care fac parte. Pentru noi, tânăra generaţie are o însemnătate aparte organizarea acestui simpozion într- un spaţiu care rezonează cu această ideologie şi anume România, care prin cele 19 minorităţi conlocuitoare, a reuşit să devină un armonios mozaic cultural. În încheiere, lansăm invitaţia de a ni se alătura tuturor tinerilor membri ai comunităţii turce pentru a contribui la conservarea şi perpetuarea culturii minorităţii din care fac parte.

Şedinţa Comisiei de învăţământ a CMN

Comisia pentru învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale s-a întrunit în cadrul ultimei reuniuni din acest an, la Bucureşti, în data de 5 decembrie. Şedinţa a fost găzduită de Uniunea Ucrainenilor din România şi a reunit reprezentanţi ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice, ai Editurii Didactice şi Pedagogice şi membri ai Comisiei pentru învăţământ şi tineret a CMN.
Pe ordinea de zi a reuniunii s-au aflat: situaţia învăţământului în limbile minorităţilor naţionale în anul şcolar 2016-2017, organizarea olimpiadei naţionale şi a concursurilor naţionale de limba maternă în anul şcolar 2017-2018, noile reglementări referitoare la manuale şi auxiliare. Şedinţa a fost prezidată de preşedinta Comisiei pentru învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, prof. Vildan Bormambet, şi de subsecretarul de stat al DRI, Aledin Amet.
La discuţii a luat parte şi dr. Maria Nistor - Director General la Editura Didactică şi Pedagogică.

Artă şi ştiinţă

Ne-am întrebat adesea care este mai importantă în dezvoltarea omenirii, a societăţii: arta sau ştiinţa. Mulţi au asociat arta cu un hobby şi au presupus că nu se ridică la rang de ştiinţă, numai că, a devenit an de an mai evident faptul că atât arta cât şi ştiinţa nu pot exista una fără cealaltă. Se dezvoltă doar împreună. Arta maturizează, relaxează ajutând la o concentrare maximă. Pe de altă parte ştiinţa este domeniul care ne dezvăluie, prin observare şi experimentare, rodul lumii noastre. Tocmai aceste beneficii le costituie ca o unitate de informare ce are un rol deosebit în dezvoltarea societăţilor. Dacă ar fi să alegem una din acele domenii, uitându-ne în trecut, descoperim că arta stă la baza evoluţiei umane. Acele imagini sau semne desenate pe pereţii peşterilor, a pietrelor de mormânt, a oalelor şi a diferitelor obiecte de uz au constituit izvorul comunicării care a dus la evoluţia omului modern de astăzi. Din acest motiv putem spune că arta are o influenţă mai mare în dezvoltarea societăţilor. De asemenea toate lucrările de artă din vechime sunt surse de învăţare. Cu alte cuvinte, ştiinţa şi arta sunt interconectate, înfluenţându-se permanent. Prin cultură, artă în mod special, se efectuează un exerciţiu folositor prin combinarea cunoştinţelor şi a raţiunii inovative pentru satisfacerea nevoilor. Însă înainte de orice se asigură necesarul de unelte, instrumente şi materiale necesare execuţiei. Toate acestea devin inutile dacă săvârşitorul nu a ajuns la maturitatea spirituală care să-l îndepărteze de dorinţe egoiste. Arta este procesul natural realizat de omul raţional, dotat cu o inteligenţă peste medie. Talentul este clar un segment al geniului uman. Toate creaţiile umane sunt exemple ale fondului artistic care au oferit un mijloc al existenţei, poate uneori hrană, alteori adăpost. De aceea dovezile tipice ale artei sunt în natură, nu în săli de concerte, pe dealuri şi câmpuri nu în lucrări. Când eram copil bunicul îmi spunea „pâinea este gătită cu artă“. Astăzi această afirmaţie mi-a devenit reper pentru viaţă. Nu mă mulţumesc cu beneficiile artei în gătit. Consider că este necesar să aflu mult mai multe legat de artă în activităţile umane. Ştim deja că civilizaţia a evoluat într-atât încât totul a fost înregimentat în tradiţie culturală, operele de artă fiind argumentarea gradului de evoluţie a oricărei societăţi. În prezent arta ne ţine departe de tulburări sociale, de plictiseală. O societate bazată doar pe cunoaştere nu este posibilă. Arta este o evadare în sentimente şi estetică. În paralel ştiinţa studiază fenomene pe care le prezice, le grupează şi le defineşte. Conturănd toate aceste afirmaţii reiese clar din analiza noastră că trebuie să susţinem şi să promovăm atât oamenii de ştiinţă cât şi oamenii de cultură pentru ai determina să coopereze. Lipsa de cooperare dintre oamenii de ştiinţă din diferite state face ca mulţi din ei să se ocupe de exact acelaşi lucru ignorând deseori nevoile de dezvoltare ale conaţionalilor. Aici vine în ajutor cultura care prin spectacole şi evenimente cultivă sensibilitatea, ambiţia şi implicarea. Chiar aceste sentimente încercăm să le dezvoltăm în cadrul comunităţii noastre. Încercăm, cu paşi mici, să creăm o societate nouă răspândind artă şi ştiinţă. Societatea intelectuală creşte împlicându-se adesea în sarcini contradictorii, iar arta reprezintă „apa vie“ care îl ajută să ajungă unde are nevoie. Noi, reprezentanţii UDTR, suntem clar conexiunea cu trecutul, sau cel puţin este datoria noastră de onoare, iar cu formulele tradiţionale pe care le-am experimentat le predăm generaţiilor noi. Ne promovăm valorile umane identitare pentru a ne ambiţiona copiii şi tineretul. Această conexiune este posibilă şi datorită evenimentelor precum sărbătorirea pe plan naţional, începând cu anul 2017, a tradiţionalei Zile a Minorităţilor Naţionale din România.

Ziua minorităţilor naţionale sărbătorită la Constanţa

Uniunea Democrată Turcă din România a sărbătorit Ziua Minorităţilor Naţionale din România printr-un eveniment cultural-artistic, luni, 18 decembrie, la Constanţa. În premieră în acest an, pe 7 decembrie, a fost promulgată legea prin care s-a instituit ziua de 18 decembrie, „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”, ca zi de sărbătoare naţională. Legea prevede că „anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Minorităţilor Naţionale din România, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători”.
În cadrul evenimentului organizat de UDTR la Constanţa a fost lansat albumul „Comunitatea musulmană din România în ilustrate (1898-1940)”, autori, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea şi comandor (r) Gabriel Octavian Nicolae. Albumul „Comunitatea musulmană din România în ilustrate (1898-1940)”, lucrare cu valoare de document istoric aduce în atenţia cititorilor imaginea comunităţii turce din Dobrogea, dar şi a celei de pe Insula Ada Kaleh, aşa cum era ea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Lucrarea conţine explicaţii în limbile română, turcă şi engleză şi a fost editată de UDTR cu sprijinul financiar al Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA). Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, a înmânat plachete omagiale celor doi artizani ai albumului, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea şi comandor (r) care sunt şi autorii volumului „Ada Kaleh – Casele de sub ape”, realizat cu sprijinul UDTR şi lansat de curând, în semn de mulţumire pentru promovarea valorilor identitare ale comunităţii turce. Preşedintele Fedbi Osman a mai înmânat o plachetă coordonatorului Biroului TIKA Bucureşti, Hacı Ahmet Daştan, la finalul mandatului său în România, în semn de preţuire şi mulţumire pentru proiectele Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA). Manifestarea s-a încheiat cu un program artistic susţinut de ansamblul folcloric Delikanlılar, coordonator Melek Osman şi de Ansamblul multicultural coordonat de Laura Bogorodea.
La eveniment au participat: subprefectul Levent Accoium, muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice (UOC), conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, directorul Muzeului Militar „Regele Ferdinand I”, dr. Costin Scurtu, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – filiala Constanţa, Sorin Lucian Ionescu, inspectorul şcolar, prof. Icbal Anefi, directori ai instituţiilor de învăţământ în care au fost implementate proiectele TIKA, reprezentanţi ai comunităţilor etnice, numeroşi membri ai comunităţii turce.
Printre invitaţi s-au numărat: Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, Ramazan Yılmaz, şi preşedintele TIAD Dobrogea, Zeki Uysal. Manifestarea cultural-artistică s-a desfăşurat în prezenţa secretarului general al UDTR, prof. Ervin Ibraim. a preşedintei Comisiei de femei, Melec Amet şi a preşedintelui Comisiei de tineret, Harun Osman. Acţiunea a fost organizată de Comisia de cultură a UDTR şi a fost coordonată de preşedinta şi vicepreşedinta comisiei, Serin Turkoğlu respectiv, prof. Melek Osman.

Seminar „Drepturile Omului” şi Săptămâna MEVLANA RUMI

În fiecare an, la 10 Decembrie, în întreaga lume este sărbătorită Ziua Intrernaţională a Drepturilor Omului, eveniment marcat de Uniunea Democrată Turcă din România printr-un seminar tematic, în cadrul căruia tinerii din comunitatea turcă au prezentat şi dezbătut teme precum Drepturile Minorităţilor, Dreptul la Viaţă, Dreptul la Prezumţia de Nevinovăţie dar şi Dreptul la Libera Exprimare.
Seminarul a fost iniţiat de Comisia de Tineret “ Mustafa Kemal Ataturk” din cadrul U.D.T.R., cu scopul de a informa şi învăţa tinerii despre drepturile lor, locaţia aleasa fiind Predeal.
Cu această ocazie, felicităm pe domnişoara Bechiş Aigean şi pe domnul Murtaza Alper pentru susţinerea temelor la un nivel cât mai profesional şi totodată le mulţumim şi celorlalte echipe pentru participare şi ajutorul acordat pentru derularea acestui seminar.
În continuarea seminarului domnişoara Gafar Alev a susţinut un moment artistic, ce ne-a încântat auzul cu melodii din diverse influenţe tradiţionale turceşti.
Dl. Bolat Elvir a recitat cunoscuta poezie a lui Mevlana Celaleddin Rumi “Etme” pe acorduri de vioară, iar dl. Osman Harun a făcut o scurtă prezentare a vieţii şi operei lui Mevlana, având în vedere faptul că în aceeaşi lună se marchează personalitatea poetului mistic.
În lucrare s-au prezentat despre medrese (şcoala religioasă unde se ţin predici), cele 7 sfaturi ale lui Rumi, despre semnificaţia costumului dar şi a dansului SEMA (dans înscris în UNESCO), dar şi despre cele mai importante operele ale lui.

Aspecte ale relaţiilor culturale româno-turce

Cu prilejul Zilei Nationale ale Minoritatilor din Romania, Uniunea Democrata din Romania – filiala Bucuresti a organizat conferinta “Aspecte ale relatiilor culturale romano-turce” care a fost o demonstratie a relatiilor armonioase dintre romani şi minoritarii de etnie turcă. Această conferinţă a promovat interacţiunea culturală dintre români şi turci în variate domenii de viaţă: literatură, limbă, administraţie, tradiţii, social, vestimentar, culinar, artă. Dizertaţiile unor profesori universitari, emininenţi turcologi sau studenţi de la Facultatea de limbi străine, Secţia limbă turcă, Universitatea Bucureşti au descris relaţiile seculare dintre cele două popoare. Astfel, programul a cuprins comunicări ca:

Contextul istoric în care turcii au ajuns pe meleaguri româneşti
Prof. Mustafa Memet
Relaţii culturale romano-turce în literatură
Prof. univ. Iusuf Nevzat
Influţenle ale limbii turce asupra limbii romane
Aynur Beghim, student
România şi minorităţile
Sandra Chami, masterand Universitatea Bucureşti
Influenţe ale bucătariei turce în gastronomia românească
Ulvan Abibula, vicepreşedinte UDTR - Bucureşti
Mesajul Excelenţei Sale domnul Osman Koray ERTAŞ, ambasadorul Turciei la Bucuteşti
Microrecital Elmas Mehmet, soprana; la pian Gönül Aptula

Toate aceste comunicări au fost susţinute de exponatele Muzeului Municipiului Bucureşti, mărturie certă a interacţiunii culturale romano-turce. Conferinţa s-a desfăşurat la Palatul Şuţu, sediu al Muzeului Municipiului Bucureşti, locaţie care a creat atmosferă demnă de un asemenea eveniment.
Printre invitaţi s-au numărat Excelenţa Sa domnul Osman Koray ERTAŞ, ambasadorul Turciei la Bucureşti; Domnul Amet Aledin subsecretar de stat la Secretariatul general al Guvernului-Departament pentru relaţii interetnice; Centrul cultural “Yunus Emre”; TIAD-Asociaţia oamenilor de afaceri turci; Fundatia TIKA; Asociaţia femeilor de afaceri turce; Universitatea Bucureşti, Facultatea de limbi străine; dna Deatcu Elena- editura Kriterion; alte uniuni: tătară, a armenilor, a evreilor, ucrainienilor; presa.
După alocuţiunile vorbitorilor, s-a vizitat muzeul, inclusiv sala cu exponate ce dovedesc interacţiunea culturală româno-turcă. Conferinţa s-a finalizat cu un cocktail care a prilejuit participanţilor vii discuţii privind tematica abordată. În unanimitate, participanţii şi-au exprimat dorinţa de a mai participa la acest gen de activităţi.

Dostluk

Dostluk nedir? Dostumuz var mı ? Hakiki dost olabiliyormuyuz diye düşünüyoruz bazen…
Dostum, hakkımda neler düşünüyor acaba, düşündüğümüz de oluyor…
Dostluğun tarifini yapmak gerekiyorsa, hiç beklenmedik bir anda kalbine doğan sıcak bir duygudur, iki gönül arasındaki cereyan gibidir.
Dostun içiyle dışı birdir, samimidir, kalbinde ne hissediyorsa dilindeki de aynıdır. Dost, açık ve nettir, düşüncelerini hiç saklamadan, kendisini olduğundan farklı göstermeye çalışmadan gerçek karakterini açıkça ortaya koyar. Dostluk kişisel çıkar karşısında kurulan bir ilişki değildir.
Gerçek dost, insanın iyi ve kötü gününde yanındadır, kendi için istediğini arkadaşı için de ister. Dost, dostu için mutluluğunu en az kendisi için istediği kadar arzu eder. Bir dostlukta kıskançlık, haset ve rekabet gibi duygulara yer yoktur. Bu devirde, bu kapitelleşmiş ve cıkarları için herşeyi yapan bazı insanlar bu duygulara sahip olabiliyorlar mı?
Dostluk sevinçtir, üzüntüdür, anlamaktır, hatırlanmaktır, sonsuza dek olan arkadaşlıktır. Dostluklarda zamanın önemi yoktur, olmamalıdır, başın ne zaman sıkışırsa sıkışsın, dostuna koşabilmeli, kapısını çaldığında gözlerindeki o bakışı anlayabilmelidir. İhtiyaç duyduğunda omuzlarına yaslanabilmeli, kardeş olabilmeli.
En gizli sırlarını bile verebilmeli, övüldüğünde değil, yuhalandığında durup koluna girebilmeli, sana senden çok güvenen bir sırdaş olmalı. Bu durumlarda genelde insanın fazla dostu kalmaz, gerçek dostların yüzü o zaman belli olur. İnsan kendi imajını kurtarmak için dostun koluna girmez, o zaman da dostluğun anlamı kalmaz.
Dostunun göz bebekleri bulutlandığında yaklaşan fırtınayı sezebilmelisin. Dostluklar hiçbir menfaate dayanılmadan sadece sevgi üzerine kurulursa daha kalıcı olur. Aksi taktirde ellerimize aldığımız kum taneleri gibi parmaklarımızın arasından kayıp gider. Gerçek dost, arkadaşının dünyada da ahirette de mutlu olmasını hedefler. Böyle dostlarımız var mı diye devamlı sormalıyız kendimize.
Gerektiğinde dürüst ve açık konuşup, varsa ona imani yönden hata ve eksiklerini hatırlatır, öğütle uyarılır. Kişiyi ahireti için uyaran insan gerçek anlamda samimi bir dosttur.
Peygamberimiz Hadis-i şerifte “Kişi sevdiği ile beraberdir.” buyurmuştur. Burada peygamberimiz buyurduğu gibi bir kimsenin sevdiğiyle beraber olması demek, onunla sözde, özde ve davranışta aynı duyuş, düşünüş, hissediş ve yaşayış halinde olmasıdır. İnsan “sevdiğini” gösterecek aynı davranışta ve düşüncelerde beraber olması demektir. Aksi takdirde gerçek dostluk olamaz, sadece çıkarları için birbirini yakın tutan iki mecburi arkadaş durumunda bulunurlar. Her dostluk kendine özel bir hali ve üslübü vardır, ancak bunlara uyarak o dostluk devam eder ve gönüllerdeki muhabbet artar. Laubalileşmiş uslüp ve davranışlarla dostluk ve arkadaşlık devam edemez, dostluğuna layık olanlarla dost olabilmeli, bu dostluğu muhafaza edebilmek de şarttır.
Dost kusurunu ve meziyetini de insanın yüzüne söyler. Öyle dostların kalbi parlak ve düzgündür, sözleri şeffaf, düşünceleri berraktır. Arkadan konuşan dost kesinlikle olamaz. İyi dost, sır tutandır. Sizde gördüğü bir kusuru başkalarına ilan ederek yayılmasına fırsat vermez. Nice dost zannetiğimiz insanlara sirlarımızı söyleriz ama ilk firsatta bu sırları başkalarına iletir.
Mevlana Hazretleri ” İyi dostu olanın aynaya ihtiyacı yoktur” demiş iyi dost insanda ne görürse onu aynen yansıtır, insanın dostları da aynalar gibidir.
Hz. Ali’nin dostluk hakkında söylediklerini hatırlatmak istiyorum:

Garip insan, hiç dostu olmayandır.

Dostu olmayan insanların mutsuz ve hırçın olduklarını görebiliyoruz. Sahte dostluklar, yüzümüze güler, arkamızdan kuyumuzu kazar. Başarıyı kıskanır, hep ön planda olmak isterler, bencil düşünürler.
Her insanın ihtiyacı olan dostluk, büyük nimettir.

Köyde Çocuk Olmak

Köyde çocuk olmak demek, bayırların, çayırların, ovaların, kuşların, ağaçların, keçilerin, kuzuların arasında büyümek demek,
Karnın acıktığında dalından sabah koparılmış kan kırmızısı bir domates ve sofrabezleri altına saklanmış olan bir bazlamayı kapıp onu oyun oynarken yemek,
Tüm köy çocuklarını tanımak, kan kardeşi olmak, onlarla maç yapmak, evcilik oynamak, kavga etmek, ama birbirini şehirli çocuklar gibi şikayet etmemek, belli bir saatte eve gelmek zorunda olmamak, araba çarpacak diye dar alanlara hapsolmamak, dağ bayır ne varsa oyun alanı olarak kullanmak,
Çobanın peşinden koyunları, kuzuları, keçileri takip etmek, onlar otlarken bekleyen köpekle oynamak, akşamüstü köye dönmek,
Yanaklarının kıpkırmızı olması, hava azıcık soğuk olsa hasta olmamak, koşarken annenin sırtına bez koymaması, kışın tişörtle, yazın kazakla bile gezebilmek ve bir kere bile öksürmemek, ancak olağanüstü durumlarda hasta olmak, meyvenin sebzenin hormonsuzuyla beslenmek, taze yumurta ve sütle kahvaltı yapabilmek.
Gökyüzüne, dolunaya karşı uyumak, uyurken sivrisineğin bile ısırmaması, ısırsa bile anneye bile söylenmemesi, bayirda, beraber yatılan komşu çocuklarıyla cin peri hikayeleri anlatıp korkmak, orada çekirdek çitlemek, çok hareketli rüyalarda kendini kaptırıp aşağı düşüp ayağını kırmak, kırılan ayağı ’çıkıkçı Amet aga’nin iyileştirmesi, bir an önce iyileşip ayağa kalkmak,
Yazları köyün camisindeki Kur’an kursuna gitmek, sesi güzel olanların ezan okuması, namaz kılarken ezberlenen sureleri unutmak, fısır fısır bir şeyler mırıldanmak, göz ucuyla diğer çocuklara bakmak, camide yaramazlık yapıp büyüklerden dayak yiyerek oradan kaçmak,
Komşu çocuklarıyla çeşmeden su taşımaya gitmek, giderken bidonları birbirine, kafalara, yerlere vurup sesler çıkartmak, su sırasında kavga etmek, suyu getirirken yerlere dökmek, yerlerde sudan yol izi oluşması,
Kış gelince, yazın bahçenin arkasına yuvarlak haline getirilip dizilen tezeklerden, odunlardan sobada yakıp ısınmak, okuldan gelince sobanın yanında ısınmak, sobanın üstünde bazlama ve yufka yapmak.
Kar yağınca, bayirda engin alanları doldurmuş kar tanelerinden büyükçe toplar yapmak, o topları bayırdan yuvarlamak, eldivensiz kar topu oynayabilmek, diğer köy çocuklarıyla kar savaşları yapmak, ’annenin hasta olacaksın, eve gir artık’ diye bağırmaması, yırtık botlarla karlar üzerinde yuvarlanmak, karın bir kış boyunca yerde kalması, kasabalara ulaşımın olmaması, yakacak odunlardan çalınan tahtalarla kızak yapılması ve yüksek bayırlardan aşağı kızaklarla kaymak, kayarken bağırmak, yolun sonunda sana çarpacak bir arabanın olmaması, karların üzerine yatıp gökyüzünü seyretmek, annenin komşu kadınlarla sac üstünde pişirdiği sıcak gözlemelerden çalıp kar topu arkadaşlarında birlikte yemek, uzun kış gecelerinde anneannenin, babannenin masal anlatması, tüm masalların sonunun iyi bitmesini istemek, masal dinlerken sobanın yanındaki minderin üstünde uyuyakalmak, uyandığında tüm gün soğukta oynadığın için hasta olmak, hasta olunca annenin nane limon kaynatması, canının istediği her yiyeceği vermesi, ama senin canının hiçbir şey istememesi, öksürüğe karşı sana balla karabiber yedirilmesi, iyileşir iyileşmez kızağı alıp bayırlara çıkmak, sen kayarken köpeklerin sana yetişmeye çalışması, sonra karların eriyip baharın yüzünü göstermesi,
Köyde çocuk olmak hiç büyümek istememek, oyun saatinin hiç bitmemesi, mevsimlerin farkına varmak demek, ağaçların isimlerini bilmek, kavgada iyi dövüşmek, ellerin o yaşta bile nasırlı olması, yanakların al, için tertemiz olması demek.
Köyde çocuk olmak kirlenmemiş bir dünyada hayatı geçirmek, hayattan çok şey beklememek, daha fazlasını istememek, büyüyünce yaralanmamak, yaralanmayacak kadar güçlü ve temiz bir içe sahip olmak demek.
Mevsimlerin, doğanın, yaşadığının farkında olmak demek köyde çocuk olmak.
Bu zamanda böyle yaşayan kaç çocuk var?

İbraim Memet

anonim

Mahomed al II-lea Cuceritorul Bizanţului

De la un capăt la altul al Europei, scriitori, poeţi, muzicieni folosesc aceste teme ce vor inspira, încă mult timp, o considerabilă literatură. Vom asista la înflorirea, în întreaga lume, a monodiilor, Lamentaţii asupra căderii Constantinopolului, imi tate după cele ale lui Ieremia despre Ierusalim, îndemnându-i pe regi, principi şi credincioşi să se pocăiască şi să se pregătească de luptă cu tiranul, fiu al Satanei. Adeseori, în aceste opere însuşi Constantinopolul se adresează creştinătăţii, ca în acest poem al unui anonim veneţian: „Cerul şi întreaga creştinătate să se tânguie pentru groaznica-mi cădere! Ce destin implacabil şi ce păcat al meu i-au orbit pe toţi creştinii făcându-i să nu vadă nenorocirea şi nimicirea cum se apropie de mine?” Oraşul, înrobit acum, îndemna în continuare puterile creştine şi pe suveranii lor să îl elibereze: pe papa. Nicolae al V-lea, „glorios păstor”, pe regele Franţei, „lumină a creştinilor”, pe regele Ungariei, „sublim şi adevărat senior”, pe regele Aragonului, „cel cu inimă îndrăzneaţă”, pe regii Poloniei, Portugaliei, Angliei şi pe ceilalţi duci, conţi şi seniori. „Am grabnică nevoie de ajutorul vostru.”
Un Indemn la luptă al creştinilor împotriva turcilor, operă a unui anonim alsacian, se încheie astfel: „Dumnezeule Atotputernic, dăruieşte creştinătăţii, prin mila Ta, puterea, pacea şi unitatea, pentru ca marea sa oaste să îl izgonească pe sultan şi pe toţi ai lui, nelăsând pe nici unul în viaţă în Turcia şi nici în Grecia, Asia sau Europa.”
Este firesc ca durerea să fie cel mai viu şi mai sincer exprimată în regiunile locuite de greci ale fostului Imperiu Bizantin. Printre numeroasele Lamentaţii, aceea a lui Ducas a ră mas cea mai vestită. Adresându-se Constantinopolului, istoricul bizantin scrie: „0, cetate, centru al celor patru părţi ale lumii! O, cetate, glorie a tuturor creştinilor… o, templu care era cerul pe pământ! Case, palate, podoabe de biserici, cărţi, oameni, vă chem astăzi pe toate la mine şi împreună cu voi plâng ca şi când aţi fi fiinţe însufleţi te, plâng după pilda lui Ieremia, prinţ al tragediei şi al nenorocirii! O, soare, şterge de pe chipul tău veşnica lumină, şi tu, pământ, suspină şi plângi pentru această groaznică judecată, pe care Dumnezetrl cel drept a trimis-o generaţiei noastre spre iertarea păcatelor… Drept, Tu eşti drept, Doamne, şi dreaptă este judecata Ta. Tot ce ai făcut ai făcut întemeiat şi cu dreptate… Doamne sfinte, îndurare.”
În Franţa, Jean Molinet scria Bocetul Greciei, închinat ducelui de Burgundia, în care Grecia se adresează acestuia şi apoi altor popoare pentru a cuceri Constantinopolul de la „Turcul viclean, domn al întunericului, ocrotitor al samavolniciilor, părinte al necredincioşilor, pui de lele, vestitor al Antihristului, sperietoare a bietelor oiţe, pacoste a creştinilor…

Trezeşte-te, o, nobilă stirpe regească,
Împărătesc palat al lui Solomon;
Priveşte-n ochi vicleanul şarpe
Demonicesc, răsplata otrăvită [ … ]
Ce v-aţi gândit, francezi, şi voi, romani,
Gata să răzbunaţi un sânge nobil? [ … ]
Ce aşteptaţi, Burgundie şi Picardie,
Aşa viteze şi temute-n lume? [ … ]
Porniţi pe mări, călăuziţi de cârme,
Englezi cutezători, mi-aduceţi pe Sfântul Gheorghe…”

Un alt poet şi muzician francez, Guillaume Dufay, compune o Tânguire ti-Sfintei Mame Biserici pentru Constantinopol, un motet pe patru voci, dintre care trei cântă în franceză, în timp ce a patra cântă în latină versetullui Ieremia. Compus în manieră elegiacă, apropiată de cântecul gregorian, această lamentaţie asociază şi ea pierderea Constantinopolului cu cea a Ierusalimului.
Unul dintre cei mai vestiţi meistersinger (maeştri cântăreţi) germani, Michael Beheim din Sasbach, în Wtirtenberg, condamnă, într-un poem de o extremă severitate, lipsa de conştiinţă a Europei care a lăsat în părăsire Bizanţul. Poetul îl acuză pe împăratul Frederic al III-lea că ar fi preferat să se războiască mai degrabă cu propriii seniori decât cu sultanul.
Şi poeţii slavi vor deplânge multă vreme uriaşul dezastru care a lovit lumea creştină, dar în curând în Rusia va apărea un sentiment cu totul diferit: ortodocşii ruşi sunt cei cărora Dumnezeu „le-a lăsat sămânţa, ca o scânteie ascunsă în cenuşă”, poporul rus fiind ales de El să ia Jocul Imperiului Bizantin. Viitorul va confirma această viziune a lucrurilor. În secolele ce vor urma, ţarii îşi vor însuşi ideea că sunt moştenitori ai împăraţilor Bizanţului. Ei se vor prezenta ca adevăraţi campioni ai ortodoxiei, apărători ai adevăratei credinţe. Pe monede, vulturul bicefal îl va înlocui pe Sf. Gheorghe călare. În anul1490, mitropolitul Moscovei îi va spune ţarului !van al II-lea: „Constantinopolul a căzut din vina marelui său păcat de erezie. Moscova este adevărata cetate a lui Constantin: Două Rome s-au prăbuşit, a treia va fi Moscova. A patra nu va mai exista niciodată.”

Un imens prestigiu

Pentru învingător, căderea Constantinopolului avea în mod vădit un înţeles diferit. Stăpânirea acestui oraş, „mărul roşu”- Ktzzl Elma 41 – al turcilor musulmani, „tronul”- capitala- conferea tânărului sultan încununat de o nemăsurată glorie puterea absolută asupra întregului imperiu. Înlăturarea lui Hali! c;andarlî, care a urmat imediat după cucerire, marca începutul scăderii influenţei marilor familii, dintre care unele contestau de mult autoritatea sultanilor, folosind adesea manevre a bile În curând, ele îşi vor pierde puterea pentru multă vreme. Demnitarii, înalţii funcţionari şi căpeteniile armatei vor deveni cu toţii robi supuşi necondiţionat suveranului, căruia îi datorează totul şi care poate să le ia totul, înţelegând prin aceasta chiar viaţa, fără nici o împotrivire – ceea ce se va întâmpla adesea. Corpul ienicerilor, în frunte cu un nou comandant ridicat, ca şi restul trupei, prin promovarea tinerilor creştini islamizati, devine miliţia personală a sultanului căruia îi este supusă întru totul, fiind astfel un instrument al puterii şi al politicii acestuia de cucerire.
Singuratic, inaccesibil, măreţ, sultanul otomanilor va fi un autocrat de esenţă aproape divină, asemănător califilor din epoca abbasidă când amir al-mu’ minin, conducător al credincioşilor, primea ascuns după o perdea pe marii oameni îngăduiţi în preajmă, după ce sărutaseră pământul de nouă ori. Sultanul nu se va ascunde după o perdea pentru a primi demnitarii, ambasadorii şi solii, dar, în curând, el va asista la Divanul vizirilor din spatele unei ferestre zăbrelite şi acoperite cu un văi. Vremea când strămoşii lui Mahomed trăiau simplu şi apropiaţi de ceilalţi apusese de mult. Autoritatea sa nu va mai avea de acum înainte alte hotare decât cele impuse de Şeriat- legea musulmană – şi de o opinie publică repede impresionabilă, mai ales la Istanbul. Povestirile despre vieţile şi marile fapte ale suveranilor Antichităţii, pe care i le citiseră italienii şi grecii de la Curte, în anii petrecuţi la Maghnisa, au jucat probabil un rol în formarea acestei concepţii asupra puterii. Ca şi Ja împăraţii romani care îşi ucideau rivalii, fie ei chiar din propria familie, unul dintre primele gesturi ale lui Mahomed, odată ajuns la putere, a fost de a pune să fie executat fratele său pentru a se păstra ordinea în ţară. Dacă el îl va prefera pe Cem ca urmaş, în detrimentul celuilalt fiu, Baiazid, aceasta se datoreşte mai ales faptului că Baiazid avea succesori prea numeroşi. Sultanul îi va face să dispară şi pe membrii familiilor domnitoare din ţările cucerite, pentru ca, în Rumelia, nimeni să nu mai poată revendica autoritatea locală.
Cucerirea Constantinopolului îi va aduce fără întârziere lui Mahomed un imens prestigiu şi autoritate în lumea musulmană, cum nici un suveran nu mai cunoscuse încă din vremea califilor. Victoria lui era victoria întregii lumi islamice, şi aceasta nu era egalată decât de biruinţa care pusese capăt, cu opt secole în urmă, Imperiului sasanid şi întemeiase primul imperiu musulman. Prin intermediul acestui tânăr de 21 de ani se împlinea falsa profeţie a lui Mahomed: „Veţi cuceri cu siguranţă Constantinopolul. Minunaţi vor fi oştenii şi emirul care îl vor lua în stăpânire”. Însuşi Allah îl destin ase conducător al Luptătorilor pentru Credinţă. „Sabia Islam ului e în mâinile noastre”, spunea el. „Sultanul va fi de acum înainte apărătorul religiei, care va aduce cuvântul lui Mahomed celor ce nu-l cunosc şi va relua lupta pentru izbânda Islam ului.”
Un hadit, apreciat de lingvistul turc Mahmud Kaşgari ca aparţinând secolului al XI-lea, fusese atribuit Profetului: „Am o oaste în Răsărit pe care o numesc turcească şi pe care o voi îndrepta împotriva oricărui neam ce-mi va stârni mânia.” Un alt hadit spunea şi el: „Învăţaţi graiul turcilor, căci domnia lor va dăinui multă vreme.” Sultanul mameluc al Egiptului va avea misiunea de a apăra Locurile Sfinte şi drumul Pelerinajului, iar cel al otomanilor va fi spada credinţei.
Sultanul va fi şi cel ce va întemeia imperiul universal. După luarea Constantinopolului, el va face cunoscut că în cartea vieţii sale stă scris că va stăpâni Universul. „Nu trebuie să existe pe lume decât o singură împărăţie, cu o singură credinţă şi cu un singur suveran”, spunea el. Încă demult se răspândise printre turci şi printre alte popoare răsăritene opinia că doar turcilor le este dat să stăpânească lumea. Acest cpncept al dominaţiei universale, pe care-I descoperim mai întâi la turci şi mongoli şi apoi la primii otomani, în special la Orhan Gazi, şi pe care scriitorii turci I-au răspândit, va deveni una din ideile călăuzitoare ale lui Mahomed. Cucerirea Constantinopolului l-a transformat în moştenitorul legitim al Imperiului Roman care stăpânise lumea. „Nimeni nu poate pune la îndoială că el este împăratul romanilor”, spune George din Trapezunt. Cunoştinţele de istorie dobândite, discuţiile cu latinii şi grecii care-I înconjurau i-au întărit sultanului convingerea că el, turc şi musulman înălţat în tronul cezarilor, a primit de la Dumnezeu şi de la Datina turcească privilegiul şi misiunea de a cârmui lumea. Urma să întocmească harta lumii pe care dorea să o cucerească.
Pentru întâia oară, conducătorul otomanilor, deopotrivă sultan al turcilor, „umbră a lui Allah pe pământ” şi împărat al Răsăritului, reuneşte într-o singură persoană tradiţiile monarhice turceşti, musulmane şi romane: aceasta constituia pentru el izvorul suveranităţii şi fundamentarea dreptului de a cârmui popoarele venite din Asia o dată cu strămoşii săi, ca şi pe cele din Bizanţ şi din lumea islamică. Ideea aceasta îi va inspira întreaga politică de cucerire, diplomaţie, ca şi dorinţa de a face din Istanbul o vestită metropolă, centru al lumii. Determinată de conştiinţa rolului său în Istorie, politica sultanului va urmări un triplu obiectiv: să readucă sub autoritatea sa toate regiunile imperiului cucerite de strămoşul său Baiazid care, înfrânt de Timur Lenk, a fost silit să le părăsească, să îşi întindă stăpânirea asupra teritoriilor care au făcut parte vreodată din imperiul bazileilor, şi să împingă cât mai departe posibil hotarele Islamului, pe care, în calitatea sa de Gazi şi de conducător al credincioşilor, are datoria să îl apere şi să îl extindă pentru a-i aduce pe necredincioşi – creştinii – la adevărata credinţă.
Se pare că Mahomed nu a avut un plan concret de cucerire. Faptele sale, atât cât comportarea acestui om ascuns ne permite să le înţelegem, au fost aproape întotdeauna dictate de considerente de politică imediată, fără ca el să piardă vreodată din vedere ceea ce urmărea statornic, marile obiective ce şi le stabilise şi care vor fi reluate de către cei mai ambiţioşi dintre urmaşii săi.

Zeytinli Bulgur Salatası

Malzemeler:

Yapılışı:

  1. İnce bulguru derin cam bir kaseye alın. Üzerini 1 parmak geçecek kadar su ilave edin ve kabın ağzını streç filmle kapatarak bulguru şişmesi için dinlenmeye bırakın.
  2. Nane ve maydanozu yıkayın yaprakları saplarından ayırarak ince ince kıyın. Domatesleri 4 parçaya bölün.
  3. Yeşil zeytinleri ve kaypa biberi dilimleyin.
  4. Tüm malzemeyi şişen bulgura ilave ederek karıştırın.
  5. Damak tadınıza göre zeytinyağı, tuz, nar ekşisi ve limon suyu ekleyerek servis yapın.

internet

Salata de bulgur cu masline

Ingrediente

Mod de preparare:

  1. Se pune bulgurul într-un castron adânc şi se toarnă deasupra o măsură şi jumătate de apă fiartă. Se acoperă castronul cu folie alimentară de plastic şi se lasă la umflat.
  2. Se spală, se curăţă şi se toacă fin pătrunjelul şi menta. Roşiile se taie în patru.
  3. Măslinele şi ardeiul capia se toacă mărunt.
  4. Toate ingredientele se amestecă cu bulgurul gata umflat.
  5. Se asezonează după gust cu ulei, zeamă de lămâie, sos de rodie şi sare.

Zeytinyağlı Kereviz Dolması

Malzemeler:

Yapılışı:

  1. Kerevizleri soyup enine 2 eşit parçaya bölün. Her iki parçanın ortasını kenarlarını ve ortasını çok inceltmeden çanağa benzeyecek şekilde oyun.
  2. Arpacık soğanları olabildiğince küçük yemeklik doğrayın. Patatesleri ve havuçları soyarak küp küp doğrayın.
  3. Tencereye zeytinyağını ve soğanları alın soğanları kısık ateşte şeffaflaşıncaya kadar kavurun. Havucu soğanlara ekleyerek 4-5 dakika kavurun. Patatesleri de ekleyerek 2-3 dakika daha kavurun.
  4. Kerevizleri geniş bir tencereye oyuk kısımları size bakacak şekilde dizin, içlerine kavurduğunuz harcı paylaştırın.
  5. Tencerenin kenarından kerevizlerin boyunu aşmayacak kadar su ekleyin. Limon suyunu sıkarak tencerenin kapağını kapatın.
  6. Kısık ateşte kerevizler yumuşayıncaya kadar yaklaşık 20 dakika pişirin. Pişen kerevizleri servis tabağına alın, oda sıcaklığına gelince kıydığınız maydanozlar ile süsleyerek servis yapın.

internet

Ţelină umplută cu ulei de măsline

Ingrediente:

Mod de preparare:

  1. Ţelina se spală şi se curăţă de coajă după care se taie în două. Se scobesc în interior fără a subţia prea mult pereţii.
  2. Arpagicul se curăţă şi se toacă mărunt. Cartofii şi morcovul se curăţă şi se toacă mărunt.
  3. Într-o cratiţă se încinge uleiul de măsline şi se căleşte ceapa. Când ceapa se căleşte se adaugă morcovul şi se sotează 4-5 minute. Când morcovul s-a călit se adaugă cartoful după care se căleşte pentru 2-3 minute.
  4. Într-o cratiţă se aşează bucăţile de ţelină cu scobitura în sus. Această scobitură este umplută cu legumele sotate.
  5. În cratiţă se adaugă apă astfel încât să nu depăşească înălţimea bucăţilor de ţelină. Se adaugă şi zeama de lămâie şi se pune capacul cratiţei.
  6. Se fierbe la foc mic până ţelina se pătrunde bine, cca 20 de minute. Când ţelina este gata se lasă la răcit până ţelina ajunge la temperatura camerei. Se adaugă o ploaie de pătrunjel tocat.

Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı

Bir varmış, bir yokmuş, evvel zaman içinde kalbur saman içinde, uzak ülkelerden birinde bizim Keloğlan yaşarmış. Keloğlan kelmiş, keleşmiş ama özellikleri pek bir güzelmiş. İnsanlarla ilgilenir, arkadaşlarına iyi davranır, hayvanları sever fakat çalışmaktan pek hoşlanmazmış. Anası ona ne zaman bir iş buyursa bir bahane uydurur, anası kızınca da oraya buraya saklanır dururmuş.
Günlerden bir gün evin kapısının önünde uyuyup dururken kısa boylu bir çocuk yanına yaklaşmış:
– Hişt Keloğlan, keleşoğlan, annesini üzen oğlaaannn, diye bağırmış. Keloğlan hemen arkasını dönmüş, uykusuna devam etmiş ve bir rüya görmeye başlamış. Rüyasında uzun bir yolda yürüyormuş, yürürken önce bir tavukla karşılaşıyormuş,
Tavuk;
– Ah Keloğlan bir bilsen başıma gelenleri, ne desem ne etsem bilmiyorsun olup bitenleri önce sana anlatayım istersen diyerek, tilkilerin kendi kümesleri önünde nasıl gezdiklerini anlatmış durmuş. Keloğlan tam ona yardım etmek isterken, uyanmış… Uyanmış bir de ne görsün, onların evindeki çilli tavuk tam göbeğinin üstünde oturmuyor mu? Onu kanatlarından tutmuş hemen koşturup kümesin içine koymuş. Çilli horoz neye uğradığını şaşırmış ama Keloğlan rüyanın etkisinde olduğu için tilkinin çilli tavuğu götüreceğini düşünmüş.
Birkaç gün sonra aynı rüyayı gören Keloğlan kümesteki tek tavukları olan çilli tavuğu alıp, kendi yatağında yatırmaya başlamış. Anası bu işe pek kızmış, ne işi varmış tavuğun yatakta, adam gibi kümese koysaymış ya. Keloğlan gözlerini ne zaman kapasa tilkinin çilli tavuğu kaçırdığını görüyormuş. En sonunda bakmış ki olmayacak, tilkiyi ziyaret etmeye karar vermiş. Tilki bizim Keloğlanı görünce çok sevinmiş, onu yuvasına davet etmiş, bizimki tilkinin yuvasına girmiş bir de ne görsün, bütün köyün kümeslerinden çalınan tavuklar tilkinin orada değil mi? Görmüş ama görmemezlikten gelmiş…
Tilki her zamanki gibi bir plan peşindeymiş ama Keloğlanın aklının ne kadar çabuk çalıştığını hesaba katmamış. Tilkinin yuvasında biraz oturan Keloğlan izin istemiş ama tilki ona izin verir mi hiç? Onun planı Keloğlanı da bir kafese kapatıp yemekmiş. Keloğlan önce bir hoplamış, duvarda asılı duran meşaleyi alıp kendi kel kafasına tutmuş, buna bakan tilkinin gözleri kamaşmış, Keloğlan bu sırada oradan uzaklaşmış. Tilki onu elinden kaçırdığı için mutsuz, Keloğlan ise kahkahalar atacak kadar mutlu kaçarak uzaklaşmış. Daha sonra köylerde tavuğu çalınan ne kadar köylü varsa onları toplayıp gelmiş, köylüler o kadar sinirlilermiş ki, bizim tilki evini barkını bırakıp kaçmış. Bir daha da onu oralarda gören olmamış.

anonim