Toate articolele publicate în ediţia nr. 264 a revistei Hakses

Septembrie 2017

Mesajul Preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului

„Sărbătoarea Sacrficiului, (Kurban Bayram-ul) celebrată în acest an în perioada 1-4 septembrie, este atât un prilej de reflecţie asuprea valorilor noastre spirituale, cât şi unul de a ne manifesta grija şi respectul faţă de semenii noştri. Urmează patru zile de sărbătoare pentru etnicii turci, timp în care vom petrece în familie, alături de cei dragi una dintre cele mai importante sărbători ale islamului. Sărbătoarea Sacrificiului comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim, cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia pentru Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate. Urez pe această cale tuturor membrilor comunităţii turce din România să aibă un Bayram fericit, cu linişte în suflete şi în case, iar cei care au împlinit anul acesta ritualul pelerinajului la locurile sfinte Mecca şi Medina să poarte pururi în suflet, un gând pios pentru întreaga omenire! Kurban Bayramınız kutlu olsun!”

Sărbătoarea Sacrificiului marcată de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa

Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a marcat printr-o recepţie, Sărbătoarea Sacrificiului, în data de 2 septembrie. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de Ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Ertaş, şi de Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel. Ca în fiecare an, de când şi-a început mandatul diplomatic în România, E.S. Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a ţinut să petreacă cea de a doua zi de Kurban Bayram împreună cu membrii comunităţilor turcă şi tătară precum şi cu cetăţenii turci care îşi desfăşoară activitatea la Constanţa. Excelenţa sa i-a felicitat pe cei prezenţi şi le-a mulţumit pentru că au dat curs invitaţiei de a sărbători împreună Sărbătoarea Sacrificiului. În discursul său, diplomatul turc s-a referit la relaţiile româno-turce subliniind faptul că acestea s-au intensificat după 1990.
„De mai bine de 20 de ani, la Medgidia funcţionează Colegiul M. K. Atatürk timp în care circa 100 de profesori din Republica Turcia şi-au desfăşurat activitatea în România contribuind la intensificarea schimburilor educaţionale dintre cele două ţări. De asemenea, au fost înfiinţate Centrele Culturale «Yunus Emre» la Bucureşti şi Constanţa, instituţii care promovează limba şi cultura turcă în România. Atâta timp cât vor exista relaţii de cooperare între cele două state vom realiza cât mai multe proiecte comune”, a declarat Ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Ertaş.
La rândul său, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, a afirmat: „Sărbătorile noastre religioase îndeamnă la credinţă, bună înţelegere şi la respectarea tradiţiilor. Este de datoria noastră să respectăm tradiţiile, să păstrăm aceste obiceiuri, parte a culturii noastre şi să le transmitem generaţiilor viitoare. Vă urez sărbători fericite atât în numele meu, cât şi al tuturor colegilor mei!”
Atât Ambasadorul Republicii Turcia, E.S. Osman Koray Ertaş, cât şi Consulul General, Uygar Mustafa Sertel, s-au întreţinut cu oaspeţii într-o atmosferă cordială timp de două ore.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de o delegaţie condusă de Preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi. Din delegaţie au făcut parte: secretarul general, prof. Ervin Ibraim, preşedintele Comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, preşedintele Comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedintele Comisiei de tineret, Harun Osman, precum şi preşedinţii filialelor Galaţi şi Tuzla, Gülten Abdula respectiv Levent Salim. Alături de liderii UDTR s-a aflat şi deputatul Iusein Ibram. La eveniment au mai participat: Subsecretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin Amet, Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, Subprefectul Judeţului Constanţa, Mustafa Levent Accoium şi preşedintele TIAD Dobrogea, Zeki Uysal.

Köstence’de Bayram Sevinci Yaşandı

Kurban Bayramı soydaşların yoğun olduğu Dobruca bölgesinde sevinçle kutlandı. Türkiye’nin Köstence Başkonsolosu Ali Bozçalışkan’ın himayesinde düzenlenen Köstence’deki bayramlaşma programı Türk vatandaşlarının yanı sıra soydaşlar için de güzel bir kaynaşmaya vesile oldu. Misafirlerini kapıda tek tek karşılayan Mustafa Uygar Sertel’in daveti büyük ilgi gördü. Bayramların birlik beraberliğin pekiştiği çok anlamlı günler olduğunu söyleyen Başkonsolos Mustafa Uygar Sertel, herkesin bayramını kutladı: “Bayramlarımız dayanışma, paylaşma, birlik, beraberlik duygularını ön plana çıktığı kültürümüzün en önemli unsurlarından ve özel günlerindendir. Kurban Bayramında kültürümüzün özel günlerinde çocuklarımıza, gelecek nesillerimize aktarma ve yaşatma fırsatı buluyorum. Hepimizin Kurban Bayramını en içten dileklerimle kutluyorum.”
Davete özel misafir olarak katılan, göreve yeni başlayan, Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Ekselans Sn. Osman Koray Ertaş katıldılar. Bayramı soydaşlar ile geçirmeyi tercih eden Büyükelçi konusmasında belirti: “Bana sorarsanız hem birey olarak hem buradaki soydaş toplumunuz olarak ikitane hedefimiz olamalı: birisi hem aile olarak hem toplum olarak başarılı olmak, bulunduğumuz ortamda, çevrede, şehirde kendimizden söz ettirmek. Kütürümüzün önemli bir parçasıdır, bizler buradada öyle Türkiye’de adeta insanlar çocuları için yaşar. Kendi ailemizden böyle gördük, bizlerde böyle yapmaya çalışıyoruz, sizlerde buna çalışıyorsunuz umarım çocuklarımızı, gençlerimizi bu şekilde eğitiriz. Biz bir yandan başarılı bir toplum olamayı çabalerken bir yandan da bizi bizi yapamaz usurları da muhafaza etmemiz çok önemli, bu sadece dil değil, sadece din değil geniş bir kültürel alanı kapsıyor, buna buradaki eserlerimizde dahil, çocuklarımızın bildirisi çok büyük önem taşıyor. Bizler biliyorsunuz yıllardır 1990’dan ihtibaren Türkiye ve Romanya çok yakın ilişkiler kurdu ve yaklaşık otuz yıldır Türkiye Cumhuriyeti olarak burada sizlerin bu ihtiyarçlarının mümkün mertebe karşılanması için ellimizden gelen imkanlarımızın ölçüsünde çalışmalar yapıyoruz, romen makamları ile yakın ilişkiler devam ediyor burada izmetler vermeye çalışıyoruz. Medcidiye ‘de bir okulumuz var, yaklaşık 20 yıldır faaliyet gösteriyor buraya göderilen öğretmen sayısını toplasanız belki yüze yakın Türkiye’den gelip burada hizmet verdi, faaliyet gösterdi. Yunus Emre Kültür Merkezleri açıldı, Türk Dili sınıflarımız hazırlanıyor, dolayısyla el birliği ile ürüdüğümüz taktirde önemli adımlara başarılara imza atıyoruz. Sükürler olsun bu güzel ülkede Romen Devleti ve Romen Toplumu bizleri kucaklayıcı bır toplum ve biz buranın asıl unsurları olarak görev yapıyoruz ve yine şükürler olsun Türkiye ve Romanya çok güçlü stratejik ortak, tüm koşullar lehimize. Eğer birliğimizi koruyabilirsek sonuçlara daha kısa sürede ulaşabileceğimize inanıyorum.”
Konuşmalardan sonra herkes bayramın sevincini paylaştı. Romanya Demokrat Türk Birliğin tarafından katılan genel başkan Fedbi Osman, genel sekreter ve Radyo T müdürü Ervin İbraim ve milletvekili İusein İbram Başkonsolos Mustafa Uygar Sertel yanında bulundular. Misafirler arasında Romanya Müftüsü, Muurat Yusuf, müsteşar Amet Aledin, valiyardımcısı Levent Accoium, T.İ.A.D. başkanı Zeki Uysal önde gelen isimlerdi.

TIKA dotează clasele de limba turcă din judeţul Constanţa

Preşedintele UDTR, Osman Fedbi, şi secretarul general, prof. Ervin Ibraim, au avut o întrevedere cu coordonatorul Biroului Agenţiei pentru Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA) Bucureşti, Ahmet Daştan, în data de 15 septembrie, la Constanţa, la sediul central al uniunii. În cadrul discuţiilor, s-a vorbit despre stadiul lucrărilor de renovare şi dotare a laboratoarelor de limba turcă amenajate de TIKA la Constanţa şi Cumpăna. Conform declaraţiilor coordonatorului TIKA Bucureşti, Ahmet Daştan, au fost dotate peste 20 de clase cu mobilier şi echipamente electronice necesare bunei desfăşurări a procesului educaţional, urmând ca până în prima jumătate a lunii noiembrie, acestea să fie date în folosinţă.
Liderii UDTR şi reprezentantul TIKA au mai adus în discuţie cursul de Istoria şi Civilizaţia Turcilor Dobrogeni, proiect derulat de UDTR în parteneriat cu Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Referitor la acest subiect, Ahmet Daştan a afirmat că susţine acest proiect şi că TIKA va amenaja şi va dota cu calculatoare o sală de curs din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Ovidius”, astfel încât cursul să se desfăşoare în condiţii optime.
De asemenea, directorul Radio T, prof. Ervin Ibraim a solicitat sprijin TIKA pentru dotarea cu echipamente radio a studioului de emisie, Ahmet Daştan, afirmând că va susţine acest proiect.
În cadrul întrevederii, s-a mai discutat despre Centrul de Cultură şi Educaţie ce va fi inaugurat de UDTR până la sfârşitul acestui an. Coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Ahmet Daştan, şi-a arătat disponibilitatea pentru a dota Centrul de Cultură şi Educaţie a UDTR cu echipamente specifice desfăşurării atelierelor de creaţie.
La discuţii au mai luat parte: preşedintele Comisiei de femei, Melec Amet, vicepreşedintele Comisiei de cultură, prof. Melek Osman, vicepreşedintele Comisiei de religie, prof. Firdes Musledin, vicepreşedintele filialei UDTR Medgidia, Meriç Abduraman, şi redactori ai revistei „Hakses”.

Tulcea, gazda Festivalului de Artă Culinară Turcă

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat cea de a XII-a ediţie a Festivalului de Artă Culinară Turcească în data de 30 septembrie, la Tulcea. Evenimentul a fost organizat de Comisia de femei a UDTR şi a reunit reprezentante ale filialelor UDTR din: Constanţa, Tulcea, Galaţi, Mangalia, Cernavoda, Hârşova, Cobadin, Cumpăna, Tuzla, Techirghiol, Măcin, Babadag şi Fântâna Mare. Au intrat în concurs peste 100 de preparate culinare tradiţionale turceşti. Juriul, format din: Valeria Hogea (soţia Primarului municipiului Tulcea, Constantin Hogea), Özlem Sertel (soţia Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel), Sevim Riglea - UDTR filiala Tulcea, Valeria Troşie (Cumpăna) şi Levent Accoium - Subprefect al Judeţului Constanţa, a stabilit clasamentul concursului după degustarea preparatelor culinare expuse. La secţiunea „Mâncare tradiţională”, premiul I a fost câştigat de filiala UDTR Cumpăna, premiul II de Filiala Cernavoda, premiul III de filiala Constanţa şi menţiune de filiala Babadag. La secţiunea, „Patiserie”, pe primul loc s-a situat filiala Tulcea, pe locul II, filiala Fântâna Mare şi pe locul III, filiala Cobadin. A fost acordată o menţiune filialei Techirghiol. La secţiunea „Dulciuri” clasamentul a fost următorul: premiul I, filiala Măcin, premiul II, filiala Mangalia, premiul III, filiala Hârşova şi menţiune, filialele Tuzla şi Galaţi. Ansamblurile folclorice, „Fidanlar”, „Martılar”, „Kardelen”, „Tuna” şi solista Macbule Ismail au susţinut un program artistic de dansuri şi cântece din folclorul turcilor dobrogeni. La eveniment au participat: preşedintele UDTR, Fedbi Osman, secretarul general, prof. Ervin Ibraim, deputatul Iusein Ibram şi preşedinţi ai filialelor înscris în concurs. Printre invitaţi s-au numărat: Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Dumitru Mergiani, Subprefectul Judeţului Constanţa, Levent Accoium, Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, Viceconsulul Yunus Emre Bakırcı, Ataşatul de Cult Islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, Arif Cevlek, directorul Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa, Ramazan Yilmaz, şi reprezentantul Biroului TIKA Bucureşti, Halil Ibrahim. Evenimentul a fost coordonat de preşedintele Comisiei de femei, Melec Amet şi de vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Durie Accoium.

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti

Comisia de femei a UDTR a organizat o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti, la Constanţa, duminică, 17 septembrie. Cele mai frumoase obiecte de artizanat din borangic, mătase sau pânză fină, cusute cu motive tradiţionale turceşti păstrate de membrele UDTR de la filialele din judeţele Constanţa şi Tulcea în lăzile de zestre, au fost expuse pentru a reînvia arta populară a cusăturilor specifice comunităţii. Membrele comunităţii turce s-au întrecut timp de 3 ore în arta împletitului, a croşetatului, a goblenului şi în acelaşi timp au ascultat poezii şi au cântat melodii vechi din folclorul turcilor dobrogeni. Preşedintele filialei Măcin, Leman Talib a vorbit despre motivele cusute pe covoarele turceşti. Juriul format din: Özlem Sertel, Cader Abdula şi Gülçin Baykara a stabilit clasamentul competiţiei astfel: premiul I, Atiye Mustafa (goblen), Borseit Aiten (tricotat) şi Sevgul Ali (croşetat), premiul II, Gülbahar Ali (goblen), Filiz Ismail (croşetat) şi Bekir Alime (tricotat), premiul III, Kamile Memet (goblen), Osman Selver (tricotat) şi Kevser Ömer (croşetat). Au mai fost acordate menţiuni doamnelor, Nadie Iusuf (croşetat), Dilber Veli (împletit) şi Sema Hasan (goblen). Premiile au fost înmânate de către preşedintele şi de vicepreşedintele comisiei de femei, Amet Melec respectiv Accoium Durie.

Aeronautic Show 2017 Bucureşti

Bucureştenii au fost aşteptaţi sâmbătă, 16 septembrie, la evenimentul Aeronautic Show 2017, care s-a desfăşurat între orele 10.00 – 18.00, în Parcul Crângaşi şi Lacul Morii din Bucureşti.
Evenimentul organizat de Asociaţia Aeronautică Română şi Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de partener şi co-organizator a fost împărţit în zona destinată expoziţiei statice din Parcul Crângaşi, unde au putut vizita zonele special amenajate de categoriile de forţe şi diverse structuri ale Armatei, standul de carte cu titluri specifice, expoziţia Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I” dedicată Primului Război Mondial, să asiste la exerciţii practice de detecţie şi intervenţie la un dispozitiv exploziv improvizat, iar cei interesaţi au putut obţine informaţii despre procesul de recrutare şi selecţie în Armată. Totodată au putut urmări spectacole susţinute de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale şi de membri ansamblului artistic al Cercului Militar Curtea de Argeş, alături de militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” care au făcut o demonstraţie de mânuire a armamentului.
De asemenea, în parc au fost organizate ateliere interactive de realizare a nodurilor marinăreşti, căţărare la panoul mobil de alpinism şi traversare pe funicular.
În zona de spectacol de pe Lacul Morii, publicul a avut ocazia să asiste la un exerciţiu demonstrativ de paraşutare pe apă şi recuperare, executat de un detaşament de militari din cadrul Forţelor Terestre Române. Paraşutarea s-a făcut dintr-o aeronavă C-27J Spartan aparţinând Forţelor Aeriene Române. Forţele Navale Române au fost prezente la spectacol cu un exerciţiu combinat elicopter şi forţe pentru operaţii speciale – inserţie în apă, recuperare cu coşul, recuperare cu coarda şi paraşutare la punct fix. Pe lângă toate aceste standuri, concerte şi exerciţii militare demonstrative a avut loc un spectacol cultural artistic de dansuri turceşti care a fost susţinut de ansamblul Fidanlar-Delikanlılar UDTR. Ansamblu UDTR, în calitate de invitat special, a prezentat trei suite de dansuri turceşti, pe o scenă în aer liber. Iubitorii de dans şi artă au arătat un mare interes, urmărind cu deosebit interes momentul tradiţional turcesc iar organizatorii evenimentului au declarat: „Astăzi am urmărit un program de dans folcloric tradiţional turcesc spectaculos. Mulţumim UDTR pentru că formează şi sprijină copii şi tinerii pentru a avea astfel de evoluţii pe scenă. Nu am văzut asemenea evoluţii nici la echipele venite din Turcia”. Evenimentul a reprezentat ocazia ideală pentru Grupul Folcloric „Fidanlar-Delikanlılar UDTR” să prezinte cu succes folclorul turcesc în forma cea mai autentică. Calitatea artistică într-o mare varietate de dansuri vechi, din mai multe regiuni ale Turciei, costumele populare şi dansatorii care au surprins prin profesionalism, dinamism şi sensibilitate a constituit un motiv de mândrie pentru că a prezentat valoarea în cultură, obiceiurile şi tradiţiile turceşti, dăruind, ca de fiecare dată, un crâmpei de tradiţie etnică evenimentului.

Moment poetic

Comisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România a organizat o „Serată turcească”, în data de 26 septembrie, la Constanţa. În cadrul evenimentului, s-au recitat poezii aparţinând poetului Yunus Emre dar şi poetelor dobrogene Urfet Şachir şi Hayat Memiş. Serata a mai cuprins o paradă a costumelor vechi turceşti purtate în satele dobrogene, la începutul secolului XX. Au fost prezentate porturi tradiţionale din Cobadin şi Fântâna Mare şi au fost premiate costumele autentice, premiul I fiind câştigat de Aiten Borseit care a intrat în concurs cu un costum tradiţional din Cobadin şi cu o feregea din Fântâna Mare. Juriul format din: vicepreşedintele Comisiei de femei, Accoium Durie, prof. Emin Emel, prof. Subihan Iomer, vicepreşedintele filialei Medgidia, Meriç Abduraman şi Özlem Sertel, soţia Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, a stabilit clasamentul concursului de Poezie, astfel: premiul I Mustafa Mirem, premiul al II-lea, Urfet Şachir şi premiul al III-lea, Demir Anife. La secţiunea, Costume tradiţionale, premiul I a fost atribuit d-nei Aiten Borseit, premiul II, d-nei Macbule Ismail şi premiul III, d-nei Demir Güler. A mai fost acordată o menţiune, d-nei Iusuf Nadie şi un premiu special pentru Yasmin Macovei. Evenimentul a fost coordonat de preşedintele Comisiei de femei, Melec Amet. La Serata turcească au participat membre ale filialelor UDTR din: Constanţa, Cernavoda, Medgidia, Tuzla, Cobadin şi Fântâna Mare.

„Relaţii culturale pe meleag dobrogean”, prin prisma mozaicului etnic al vechii cetăţi otomane de la Hârşova

Uniunea Democrată Turcă din România – filiala Hârşova a organizat miercuri, 6 septembrie, acţiunea „Relaţii culturale pe meleag dobrogean”. Evenimentul a avut ca scop evidenţierea continuităţii minorităţii turce pe meleagurile dobrogene şi bunele relaţii existente între populaţia majoritară şi celelalte minorităţi naţionale.

Acţiunea a debutat cu vizitarea necropolei otomane, unde a avut loc un scurt ceremonial religios. Participanţii la eveniment, membri ai UDTR din mai multe filiale dobrogene, au asistat apoi la un program artistic susţinut de Ansamblul „Martîlar” şi la prezentarea realizată de profesorul Constantin Nicolae care a pus accent pe istoria oraşului Hârşova, din perspectiva mărturiilor călătorilor vremii şi a importanţei vechii cetăţi otomane.
„În epoca preistorică şi în evul mediu, Hârşova a cunoscut cea mai mare dezvoltare a ei”, a spus profesorul Constantin Nicolae.
Acesta a făcut trimitere la scrierile lui Evlya Çelebi, care, atunci când vorbeşte despre Hârşova, face referire la existenţa a 1.600 de case şi 17 geamii, toate acestea regăsindu-se probabil, la acea dată, atât în oraş cât şi în împrejurimi. Prima ştire despre Hârşova datează, aşa cum a amintit profesorul Constantin Nicolae, din secolul al XVI-lea, când Dobrogea era împărţită în cazale, iar una dintre acestea era Babadag – Hârşova. Mai târziu, în secolul al XVII-lea, în contextul altei împărţiri administrative, Hârşova capătă statutul de caza.
„Istoria prezenţei turceşti pe aceste meleaguri este foarte interesantă şi foarte importantă pentru veacurile XVII, XVIII, XIX, pentru că, aşa cum s-a întâmplat în toate marile construcţii politice, iar Imperiul Otoman a fost o construcţie politică uriaşă, s-au urmărit, în primul rând, aspectele dezvoltării economice şi toată zona aceasta s-a dezvoltat mult din punct de vedere economic. Avem mărturie o serie de documente care au fost cercetate în arhivele de la Constantinopol şi care vorbesc despre cererile pe care sultanii le fac. Chiar Suleyman Magnificul face o cerere către cadiul din Hârşova prin care îi cere să deblocheze nişte transporturi de cereale pe linia Dunării, care erau blocate în zona aceasta. Hârşova a avut în Evul Mediu rolul de punct de tranzit şi nu numai pentru mărfurile care veneau din răsăritul Munteniei şi mergeau la Constantinopol sau care pătrundeau de-a lungul Dunării din amonte şi din aval. Se descărcau aici şi de aici se transportau mai departe în alte zone mai apropiate sau spre Constantinopol. Avem aici la Hârşova mărturii ale acestei activităţi importante, Portul de la Dunăre, din care se mai păstrează şi astăzi un zid mare de 40 de metri care a fost construit cel mai probabil în secolul al XIV-lea şi care s-a folosit până în secolul al XIX-lea, adică până după 1820. Aici se derulau toate activităţile economice ale acestei zone”, a mai adăugat profesorul Constantin Nicolae.
Acesta a vorbit şi despre mozaicul etnic ce s-a construit în Dobrogea în perioada Imperiului Otoman.
„Dobrogea a devenit, în epoca otomană, un mozaic şi avem astfel de exemple şi la Hârşova. În secolul al XVI-lea, o piatră care se află la muzeul din Hârşova vorbeşte despre un hatman al armenilor şi piatra este luată dintr-o biserică armenească, ceea ce ilustrează că armenii au fost colonizaţi aici, în această perioadă. Mai târziu, în sec. al XVIII-lea, au fost colonizaţi şi cu acceptul imperiului şi alte populaţii: grecii, lipovenii, iar din sec. al XIX-lea se aşează alături de oraşul turcesc şi de cetatea medievală un număr tot mai mare de români, în cartierul din partea de vest a oraşului. Aceştia erau mocani ardeleni şi veneau de undeva din împrejurimile Braşovului, zonă care se va uni mai târziu cu Hârşova şi care au format ulterior oraşul de astăzi”, a completat profesorul.
În contextul evenimentului dedicat „Relaţiilor culturale pe meleag dobrogean”, profesorul Constantin Nicolae a anunţat şi faptul că muzeul din Hârşova urmează să se extindă, instituţia urmând a-şi desfăşura activitatea în următorii ani într-un spaţiu mai generos, unde va exista şi o sală pentru expoziţii, temporare sau permanente. Astfel că, istoricul a făcut apel la comunitatea turcă din Hârşova de a contribui cu fotografii sau obiecte vechi care pot fi donate şi expuse pe viitor la muzeu pentru a construi un fond al acestei comunităţi locale pe care să o poată cunoaşte cât mai multă lume prin prisma expoziţiilor tmatice care vor fi organizate.
Acţiunea organizată de UDTR – filiala Hârşova s-a încheiat cu participarea celor prezenţi la rugăciune.
Printre oaspeţii prezenţi la eveniment s-au numărat Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, vicepreşedinta Comisiei de Cultură din cadrul UDTR, Melek Osman, şi viceprimarul oraşului Hârşova, Dumitra Stan.
În calitate de gazdă, preşedintele Filialei Hârşova a UDTR, Reduan Memet, a mulţumit celor prezenţi pentru interesul manifestat.

„Rodul Pământului – Zilele Recoltei” la Cumpăna

În perioada 23-24 septembrie în comuna Cumpăna, pe stadionul „Victoria” a avut loc Festivalul „Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”.

Festivalul a debutat de la intrarea în localitate cu tineri îmbrăcaţi în portul popular alături de oficialităţile prezente, acompaniaţi de Fanfara RAJA şi au defilat spre stadionul Victoria Cumpănă.
Au fost prezente numeroase oficialităţi printre care ministrul Agriculturii d-nul Petre Daea, prefectul judetului Constanta d-nul Ioan Albu, presedintele CJC d-nul Marius Horia Tutuianu, deputaţi şi primari veniţi din tot judeţul Constanţa.
Prezenţi au fost şi musafiri din Turcia, directorii şcolii înfrăţite „Fahir Ilker” Orta Okulu, Istanbul. Cu toţii au vrut să fie alături de locuitorii comunei la deschiderea festivalului.
La eveniment au mai participat subprefectul judeţului Constanţa, d-nul Accoium Mustafa Levent, preşedintele UDTR, d-nul Osman Fedbi, secretar general al UDTR, d-nul Ibraim Ervin, soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Özlem Sertel şi mulţi alţi invitaţi.
Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de căre primarul ec. Mariana Gaju alături de viceprimarul Neagu Florin.
În cadrul evenimentului au avut loc ateliere de gastronomie aplicată şi prezentarea de reţete inedite. S-a realizat cea mai lungă plăcintă dobrogeană măsurând 45 de metri ce a fost pregătită cu atenţie de gospodinele din Cumpăna apoi împărţită tuturor celor prezenţi.
Pe stadion au fost expuse standuri cu produse tradiţionale, standuri cu expoziţie de animale şi păsări. Au avut loc spectacole de muzică şi dansuri folclorice, concursuri, premieri ale celor mai buni gospodari din Cumpăna. Pe scenă au urcat trupe şi ansambluri din tot judeţul şi din ţară care au întreţinut atmosfera prin muzică şi dans. Ansamblul „Kardelen” a fost prezent la eveniment şi a încântat publicul cu dansuri tradiţionale turceşti. Nelipsit a fost şi standul gospodinelor turcoaice care au încântat vizitatorii cu renumitul şuberek şi nelipsitele baclavale.
În cele două zile de desfăşurare, autorităţile locale au pregătit multe surprize plăcute participanţilor. Pe scena amplasată pe stadionul „Victoria” au evoluat ansambluri folclorice din toate zonele tării, şcoli de dans şi artişti precum: Valentin Sanfira, Ileana Laceanu, Grigore Gherman, Geta Postolache, Mirela Pana, Taraful Domnesc, Nicusor Iordan si Anamaria Preda, Alessia.
Festivalul toamnei s-a încheiat cu un impresionant foc de artificii.

Concurs de umor „Oltenii &… Restu’ Lumii”

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Cultural (CJCPCTC) Olt, în colaborare cu Consiliul Judeţean Olt, Primăria Municipiului Slatina, Consiliul Local al Municipiului Slatina, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina, Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu”, Muzeul Judeţean Olt, Centrul Cultural „Eugen Ionescu” Slatina, Ansamblul Profesionist pentru Promovarea Culturii Tradiţionale „Doina Oltului”, Palatul Copiilor „Adrian Băran”, a organizat la Slatina a XXIII-a ediţie a Festivalului – Concurs de Umor „Oltenii &… Restu’ Lumii”, în zilele de 15 – 17 septembrie 2017.
Concursul s-a desfăşurat pe şase secţiuni şi a fost dotat cu numeroase premii. Astfel, concursul s-a desfăşurat pe mai multe secţiuni: Creaţie Literară, Interpretare, Caricatură, Fotografie umoristică.
Pe parcursul Festivalului Naţional – Concurs de Umor – „Oltenii &… Restu’ Lumii“ s-a desfăşura şi Târgul Meşterilor Populari, în cadrul căruia au fost invitaţi să expună cei mai reprezentativi creatori populari de artă populară din zona Olteniei şi din ţară. În cadrul secţiunii Foclor au susţine recitaluri cele mai reprezentative tarafuri şi ansambluri folclorice. Comunitatea turcă din România a fost reprezentată de către Uniunii Democrată Turcă din România filiala Tulcea prin ansamblul folcloric „Tuna“ coordonat de către Mahmudi Nurten.
Primirea invitaţilor s-a făcut la Vama Oltenească de la Capul Podului ce traversează râul Olt (de-a latul şi nu de-a lungul cum aţi fi tentaţi să credeţi), de la intrarea dinspre Bănie spre Bucureşti.

anonim

Al optulea Congres Internaţional de Ştiinţe Sociale din Balcani, o poartă spre noi colaborări româno – turce

La începutul lunii septembrie, Constanţa a găzduit cel de-al optulea Congres Internaţional de Ştiinţe Sociale din Balcani. Evenimentul a fost organizat de Universitatea „Ovidius” din Constanţa, prin Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, în colaborare cu universităţi de prestigiu din Turcia.

Oameni de ştiinţă din Turcia, România, Ucraina şi Lituania au participat, în perioada 7 – 8 septembrie, la al optulea Congres Internaţional de Ştiinţe Sociale din Balcani, eveniment care a avut loc la Constanţa şi a avut ca temă „Cooperarea continuă în Balcani”. Până în prezent, congresul s-a mai organizat în Kosovo, Macedonia, Bosnia – Herţegovina, Serbia, Ungaria şi Moldova, România fiind pentru prima dată gazda evenimentului. Organizatorii ediţiei de anul acesta, de la Constanţa au fost Universitatea „Ovidius”, prin Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice şi Universitatea din Sakarya, cu sprijinul unor paterneri din Turcia, precum Universităţile „Gazi”, „Eciyes”, „Yıldız Teknik”, „Trakya”, „Nişantaşı”, „Ahmet Yesevi”, Agenţia de Coordonare şi Cooperare Turcă – TIKA – România, TÜBAV, TURDAY, TURKSOY, dar şi Primăria Municipiului Medgidia.
Deschiderea oficială a avut loc în prezenţa Ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, gazdele fiind reprezentate de prof. univ. dr. Diane Vancea, prorector al Universităţii „Ovidius”, şi conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice.
În mesajul său de deschidere, prorectorul Diane Vancea a transmis salutul rectorului Sorin Rugină, apreciind larga deschidere a evenimentului către domenii dintre cele mai variate. „Ne aflăm în faţa unei fericite îmbinări a eforturilor din aceste domenii, iar prezenţa dumneavoastră aici reprezintă o certitudine în ceea ce priveşte dorinţa de colaborare dintre universităţile noastre”, a încheiat prof. univ. dr. Diane Vancea.

85 de oameni de ştiinţă şi 17 sesiuni de dezbateri

„Ideea unui astfel de eveniment a apărut în urmă cu zece ani”, a precizat unul dintre coordonatorii congresului, prof. univ. dr. Enver Aydogan de la Universitatea „Gazi”. „Ca oameni de ştiinţă am iniţiat acest proiect conştienţi fiind de importanţa împărţirii unei moşteniri culturale şi istorice comune. În acest an suntem împreună la Constanţa, România, şi, aşa cum a precizat şi colaboratorul din România al acestui congres, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, suntem aici după o muncă îndelungată care a început cu mult timp în urmă. De asemenea, ne-am bucurat de sprijinul domnului rector al Universităţii „Ovidius”, al domnului Consul General al Republicii Turcia la Constanţa, al domnului Ahmet Daştan, coordonatorul TIKA din România, şi bineînţeles al domnului ambasador. De asemenea, unul dintre cei care au sprijinit acest demers este Metin Omer. Pe parcursul a două zile ne vom prezenta ideile şi vom pune accent şi vom arăta cât de importantă este colaborarea în Balcani. De asemenea, din perspectiva importanţie prieteniei dintre România şi Turcia, avem în program şi câteva vizite în Constanţa şi Medgidia. De asemenea, aş dori să mulţumesc şi universităţilor din Turcia care au sprijinit organizarea acestui congres”, a spus prof. univ. dr. Enver Aydogan.
Congresul s-a desfăşurat pe 17 sesiuni care s-au desfăşurat în paralel în trei săli ale Universităţii „Ovidius”, fiind înscrişi 85 de oameni de ştiinţă.
„Aţi venit într-o ţară în care nivelul relaţiilor este foarte intens, foarte ridicat” Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a vorbit despre importanţa unor astfel de evenimente în contextul consolidării relaţiilor dintre România şi Turcia, rolul României în Balcani şi a făcut trimitere în discursul său şi la comunităţile turcă şi tătară din România şi la rolul acestora în acelaşi context al relaţiilor bilaterale.
„Conferinţa aceasta nu este un eveniment nou, se organizează de mai mult timp în Balcani, dar cred că mulţi dintre dumneavoastră sunt pentru prima dată în România. În cultura populară din Turcia, atunci când spunem Balcani, cu siguranţă ne vin în minte Albania, Macedonia, Bosnia Herţegovina, Kosovo, Bulgaria şi mulţi dintre noi ne gândim mai târziu la România. Eu, care sunt la Bucureşti de trei ani, pot să vă spun că atunci când spunem Balcani, cea mai importantă ţară este România. Pe de o parte, este cea mai importantă ţară din regiune, este a şasea ţară din Uniunea Europeană, iar pe de altă parte sunt relaţiile dintre România şi Turcia. Este una dintre cele trei ţări membre NATO şi UE din regiune şi chiar dacă nu are aceeaşi creştere economică asemenea altor ţări din Europa de Est, totuşi este o ţară stabilă. În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale politice, economice, culturale este cea mai importantă ţară. Din punct de vedere politic România este un partener strategic şi acest lucru nu este numai la nivel de vorbe, avem şi o înţelegere în acest sens. Din punct de vedere economic, România este una dintre ţările cu cele mai mari investiţii turceşti. În România sunt 16.000 de oameni de afaceri turci, iar nivelul investiţiilor a depăşit 6 miliarde de dolari. Din punct de vedere cultural, turcii şi tătarii de aici sunt o punte de legătură pentru relaţiile dintre România şi Turcia. Faptul că statul român acordă drepturi turcilor şi tătarilor de aici este un aspect important în contextul relaţiilor dintre cele două ţări. Aţi venit într-o ţară în care nivelul relaţiilor este foarte intens, foarte ridicat. Veţi vizita oraşul Medgidia, oraş al cărui nume provine de la cel al Sultanului Abdul Medgid, după cum vedeţi autorităţile din România nu schimbă numele localităţilor aşa cum se întâmplă în alte părţi”, le-a transmis diplomatul turc participanţilor la deschiderea oficială a celui de-al optulea Congres Internaţional de Ştiinţe Sociale din Balcani.

Noi căi de cooperare academică

La finalul congresului, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, a declarat: „A VIII-a ediţie a Congresului Balcanic de Ştiinţele Sociale a prilejuit reunirea, la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, a peste 80 de cercetători din state balcanice, dar şi central europene (Ucraina, Lituania). Pe parcursul a două zile au fost dezbătute subiecte numeroase, ce ţin de trecut, de prezent şi de perspectivele colaborării balcanice. De altfel, întregul demers a avut la bază conceptul dezvoltării sustenabile în Balcani. Congresul a lăsat urme vizibile şi în domeniul relaţiilor directe. Universitatea „Ovidius” din Constanţa, prin Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, a fost cunoscută şi apreciată de reprezentanţii universităţilor participante, deschizându-se căi efective de cooperare academică pe viitor, cu atât mai mult cu cât universităţile din Republica Turcia au participat în număr mare, inclusiv la nivelul cel mai înalt al conducerii. Există, astfel, toate premisele unei dezvoltări durabile şi colaborării între Universitatea Ovidius şi instituţii partenere din Republica Turcia, cooperare dorită şi afirmată public în discursurile Ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti şi ale coordonatorului TIKA Romania”.
La deschiderea oficială au mai participat Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Mustafa Uygar Sertel, coordonatorul TIKA în România, Haci Ahmet Daştan, preşedinta Comisiei de Cultură din cadrul UDTR, Serin Turkoglu şi vicepreşedinta aceleiaşi comisii, Melek Osman, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci – Dobrogea, Zeki Uysal.
În cadrul evenimentului, reprezentanţii Universităţii „Ovidius” au înmânat diplome şi plachete rectorilor universităţilor partenere, coordonatorilor congresului, prof. dr. Recai Coşkun şi Enver Aydogan, directorului TIKA, Serdar Cam, dar şi primarului municipiului Medgidia, Valentin Vrabie, în timp ce organizatorii turci au înmânat diplome şi plachete rectorului Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Sorin Rugină, decanului Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, drd. Metin Omer, Ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Mustafa Uygar Sertel, şi coordonatorului TIKA în România, Ahmet Daştan.

Türk Birliğinde Kurban Bayram

Cenâb-ı Hakk’ın “Rabbin için namaz kıl, kurban kes” emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Köstence, Tulça, Babadag, Măcin, İsaccea, Bükreş, Calaraşi, Braila, Galati, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda(Boğazköy), Eforie, Tekirgöl, Cumpana, Kobadin, Başpınar, Baneasa(Paraköy), Faurei(Kalayci), Tuzla, V. Traian(Hasanşah), Castelu, Navodari şubeleri bu yardımlardan istifade ettiler. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah’ın rızasını kazanmaktır. Bu itibarla Kurban ibadetinin hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sayede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah’tan niyaz ederim.

internet

Sărbătoarea Sacrificiului

Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal din categoria ovinelor sau bovinelor şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna „zilhigge” a calendarului musulman şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca, Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh). „Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei cămile, în amintirea gestului lui Ibrahim(Abraham) de a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului.” Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională reprezentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci din următoarele localităţi Constanţa, Tulcea, Babadag, Măcin, İsaccea, Bucureşti, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda (Boğazköy), Eforie, Tekirghiol, Cumpăna, Cobadin, Fântâna Mare (Başpınar), Baneasa (Paraköy), Făurei (Kalayci), Tuzla, V. Traian (Hasanşah), Castelu, Năvodari. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R.

Festivalul „Alfabetul Convieţuirii”

UDTR prin grupul de dansuri folclorice turceşti Fidanlar a participat la cea de a V- a ediţie a Festivalului “Alfabetul Convieţuirii”, care s-a desfăşurat în perioada 22-24 septembrie a.c. Organizatorii evenimentului au fost Primăria Municipiului Ploieşti în parteneriat cu Uniunea Elenă din România şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Casa de Cultură Municipală Ploieşti şi-a deschis sala de spectacol pentru un număr mare de cetăţeni care au participat la discursul de deschidere şi spectacolul etnic de dans şi cântec tradiţional al festivalului. Alături de toate comunităţile etnice invitate, ploieştenii au participat la acest eveniment, menit să promoveze în principal spiritul de înţelegere şi de cunoaştere reciprocă, care vine să confirme existenţa cosmopolită a Ploieştiului, un oraş european cu respect pentru oameni, tradiţii şi valori.
Trăind împreună, ne confruntăm cu o serie de probleme ale omenirii în lume. Viitorul omenirii este ameninţat acum ca şi în trecut, de sărăcie, şomaj, inegalitatea de şanse, neîncredere, condiţii precare de sănătate, problemele întâmpinate în educaţie şi în societatea de drept, ce conduc inevitabil la distrugerea valorilor istorice şi culturale. De aceea dialogul, coexistenţa paşnică, în diversitate, între comunităţi, este deosebit de importantă. De altfel problemele sunt regionale, nu a oamenilor sau a tuturor oamenilor într-un sens global. Noi am înţeles că, la fel cum toate ţările europene au propriile lor mijloace umanitare de valoare, acest model românesc în coabitare a diversităţii culturale este cultura noastră, bogăţia noastră pe care o protejăm şi o preţuim. Structura diferă la est, la vest, la nord ca şi la sud însă bogăţia peisajului nostu cultural este o caracteristică culturală unică în lume.

Victoria

Turcii se revărsau acum din toate părţile. Spre ceasurile opt ale dimineţii, cei veniţi dinspre Poarta Sf. Roman şi de la Palatul Blacherne ajunseseră în Forum Tauri şi în Forum Constantini din centrul oraşului- marcat astăzi de Çemberlitaş (Turnul cu cercuri). Flamura Bizanţului care flutura deasupra Coloanei lui Constantin fusese smulsă şi înlocuită cu semiluna otomană. Echipajele şi oştenii de pe navele ancorate în Marrnara, ca şi cei din unităţile sosite pe uscat, depăşiseră zidul dinspre Cornul de Aur şi hărţuiseră ce mai rămăsese din apărare. La prânz, întregul oraş era ocupat şi Sfânta Sofia invadată. O mulţime uriaşă se refugiase acolo, încrezătoare în prorocirile de demult care spuneau că, de vor ajunge cotropitorii până la Coloana lui Constantin, un înger pogorât din cer va întinde unui bărbat o sabie scoasă din teacă, spunându-i: „Ia această spadă şi răzbună poporul lui Dumnezeu”.
Totuşi, se pare că a curs puţin sânge în marea biserică. Turcii se mărginiră să-i prindă pe cei ce se aflau acolo pentru a-i preface în robi şi a se deda la orgiile obişnuite soldăţirnii dezlănţuite. Prada a fost probabil mai puţin însemnată decât se aşteptaseră, deoarece Constantin poruncise, cu mai multe Juni înaintea asediului, să i se predea toate obiectele din aur şi argint ale bisericilor pentru a face faţă cheltuielilor de apărare a oraşului.
Sigur este că jefuirea Constantinopolului a îndestulat un mare număr de turci şi creştini înrolaţi sub flamura sultanului. Palatele imperiale şi bisericile îşi pierduseră de mult strălucirea, unele fiind de-a dreptul părăsite, dar locuinţele erau încă bogate. Cronica de la Bologna pomeneşte despre o femeie în a cărei casă s-au descoperit bijuterii, bani şi veşminte preţuind 150.000 de ducaţi, şi despre un bărbat care ascundea acasă 80.000 de ducaţi. Turcii găsiră asupra mwia dintre nobilii din suita lui Constantin 30.000 de ducaţi: în total s-au strâns 4 mlioane de ducaţi…
Totuşi, cea mai importantă parte a prăzii a constituit-o numărul mare de bărbaţi şi femei luaţi prizonieri şi vânduţi apoi ca robi. Nici una dintre cifrele indicate de istoricii timpului nu este demnă de crezare. Cea de 50.000 – furnizată în special de Kritobulos – este exagerată. În clipa asediului, întregul oraş nu număra mai mult de 40.000 de locuitori. După toate aparenţele, numărul prinşilor se situa în jurul a 20.000, ceea ce este deja mult. Cel al morţilor a fost probabil între 3.000 şi 4.000, aici fiind incluşi şi străinii, genovezii şi altii – care au luat parte la apărarea oraşului. Femeile şi copiii au fost cruţaţi. Cotropitorii îi ucideau numai pe bărbaţii care se împotriveau cu arma în mână. lmpăratul se află printre cei ucişi.
Numeroşi istorici ai timpului afirmă că împăratul Constantin a căzut în primele ore ale zilei luptând lângă Poarta Sf. Roman. După ce ar fi strigat: „Vreau mai bine să mor decât să rămân în viaţă”, el s-ar fi aruncat asupra duşmanului cu spada în mână şi ar fi fost numaidecât ucis. Barbaro citează zvonurile potrivit cărora el s-ar fi spânzurat – fapt surprinzător din partea cârmuitorului unui imperiu creştin. Versiunea istoricilor turci – Tursun, Sa’ad ed-Din, ibn-Kemal şi a altora – este mai credibilă. Văzând că totul este pierdut, împătatul, împreună cu câţiva însotitori, ar fi încercat să ajungă la Poarta de Aur şi la mare pentru a părăsi oraşul. Oprit din drum de un grup de azab-i, unul dintre aceştia, fără a-l recunoaşte, deoarece împăratul îşi scosese însemnele şi veşmintele imperiale, I-ar fi azvârlit din şa şi i-ar fi tăiat capul. Trupul neînsufleţit al ultimului împărat aJ Bizanţului nu va fi regăsit niciodată. Demnitarii care îl înconjurau pe Constantin au fost şi ei ucişi sau au dispărut.
în afara celor căzuţi în luptă sau executaţi pentru că au fost prinşi cu arma în mână, latinii stabiliţi la Constantinpopol, ca şi cei sosiţi în ajutorul împăratului, au scăpat fără prea multe pierderi din această înfiorătoare aventură. Douăzeci şi nouă de nobili veneţieni care participaseră la apărarea Bizanţului şi-au răscumpărat viaţa promiţând un preţ bun. Alţi 33 au scăpat la bordul a 7 nave ale Republicii al căror echipaj, observând că oştenii şi marinarii turci sunt plecaţi să jefuiască oraşul, au ridicat lanţul şi au ieşit din Cornul de Aur. Şapte vase arborând pavilionul genovez au fugit de asemenea cu câţiva cetăţeni ai Republicii, fără a-i aştepta însă pe genovezii din Gala ta, care doreau să plece cu ei. Echipajele altor aproximativ 10 ambarcaţii genoveze, care nu au izbutit să iasă din golf, au fost capturate o dată cu echipajele celor 5 galere ale lui Constantin.
În timpul după-amiezii, Mahomed făcu o scurtă plimbare prin oraş şi proclamă sfârşitul luptelor. Oştenii bizantini capturaţi fură duşi în tabăra turcească din afara oraşului sau la bordul navelor otomane. Chiar în acea seară, sultanul porunci să înceteze jafurile şi arestarea civililor. „Le este oprit tuturor soldaţilor şi oricui din armata otomană”, ar fi zis el, „să ucidă şi să ia în sclavie pe locuitorii oraşului, femeile şi copiii, sau să se dedea la acte duşmănoase împotriva lor. Oricine va călca această poruncă va fi executat.” Astfel s-ar fi încheiat promisiunea pe care sultanul o făcuse oştirii sale de a-i lăsa pe mână oraşul timp de trei zile. Încă din prima clipă, Mahomed va aplica o politică de repopulare şi dezvoltare a Constantinopolului, continuată în tot cursul domniei sale şi apoi încă multă vreme de urmaşii lui.
Intrarea oficială în oraş a avut loc a doua zi, 30 mai. Înconjurat de viziri, de demnitarii Curţii şi de conducătorii religioşi, sultanul merse călare la Sfânta Sofia, oprindu-se din loc în loc pentru a contempla casele, bisericile şi pieţele acestui oraş pe care I-ar fi vrut cucerit fără să fie distrus: „Ce minunat oraş am îngăduit să fie jefuit şi devastat!”, a murmurat el, „şi întreg sufletul îi fu năpădit de durere”, adaugă Kritobulos. Sosit în faţa bazilicii, descălecă, uimit de atâta frumuseţe şi măreţie, de catapeteasma, spune Tursun Bey, „asemenea cupolei celor Nouă Ceruri”, mozaicurile, „unduind ca o ţesătură lucrată în felurite culori… zidurile acoperite cu marmură în mai multe nuanţe… şi, pe boltă, chipul unui om [Hristos] lwcrat din bucăţele de sticlă aurită şi în numeroase culori”. După ce admiră „statuile minunate şi nemaivăzute”, el urcă, „precum Duhul Sfânt”, pe partea exterioară a cupolei şi prin ferăstruici admiră pavajul „asemănător cu o mare împietrită”. Sultanul vizită şi ce mai rămăsese din Palatul Imperial, „Palatul Sacru” al împăraţilor Bizanţului, şi acolo, se zice, cugetă asupra nestatorniciei şi deşertăciunii acestei lumi. Fu auzit murmurând aceste două stihuri persane: „Păianjenul şi-a ţesut pânza în palatul împărătesc, / Cucuveaua şi-a cântat cântecul noptatic în turnurile Afrasiabului”. Apoi, proclamă ca Sfânta Sofia (Ayasofia) să devină în viitor marea moschee a Istanbul ului, capitala imperiului. „Tronul meu este Istanbulul”, spuse el, „scaunul autorităţii supreme”, şi, întors spre Mecca, tânărul sultan recită, pentru întâia oară în Sfânta Sofia, rugăciunea musulmanilor. Îndelungatul vis al Islamului se împlinise. Se încheiau 1.500 de ani de istorie. Imperiul Roman dis păruse pentru totdeauna.
Ieşind din Sfânta Sofia, sultanul văzu un oştean care se îndârjea să distrugă un mozaic. Îl lovi cu spada, pentru a arăta limpede că oraşul şi întregul imperiu, până atunci al bizantinilor, era de acum înainte al lui şi că nimeni nu mai avea nici cel mai neînsemnat drept asupra lui. În acea seară chiar, Mahomed convocă Divanul. 1 se aduse prada cea mai de preţ. Păstră ceea ce i se cuvenea – o cincime potrivit legii {Şeriat) – şi împărţi restul. El numi ca subaş1 (gqvernator) al lstanbulului pe Kariştiran Stileyman, „un om cu multă experienţă”, cu o garnizoană de 1.500 de oameni, şi kadt {judecător) pe un anume Khidr Bey Çelebi. Totodată, ceru să-i fie aduşi demnitarii bizantini luaţi prizonieri. Mai mulţi, cei care i se împotriviră cu arma în mână, fură executaţi pe loc. El îi cruţă pe alţi nouă, le plăti răscumpărarea şi îşi manifestă dorinţa de a le reda o parte din avere. Dorea, aşadar, să se folosească de priceperea lor şi pe unii să-i aibă chiar ca sfetnici. Tot atunci, se hotărî să-I numească primguvernator al lstanbulului pe megaducele Lucas Notaras, deoarece îl considera capabil să colaboreze eficient la reclădirea şi repopularea oraşului. Îl va executa însă câteva zile mai târziu, împreună cu nobilii bizantini pe care îi cruţase. Cauza este oare refuzul acestuia de a-l preda pe fiul său cel mic, pe care sultanul şi-1 dorea ca ibovnic, după cum au spus istoricii timpului? Sau, mai degrabă, după cum afirmă Kritobulos, unul dintre cei mai informa ţi martori ai domniei lui Mahomed, datorită faptului că cei din jurul sultanului, Zâganos şi Şehab ed-Din mai ales, i-au arătat limpede primejdia pe care o reprezentau oamenii cu influenţă mare, care nu ar fi avut alt ţel decât să facă rău imperiului, „fie că se alătură duşmanilor, fie că rămân în ţară”- în realitate pentru că vizirii se temeau că îşi vor pierde ei înşişi influenţa. Sultanul va regreta mai târziu această hotărâre. El le va lua dregătoriile lui Zaganos şi Şehab ed-Din, şi va primi în Şcoala pentru copii de casă, destinată să pregătească viitori înalţi demnitari ai imperiului, mai mulţi tineri bizantini de neam mare, printre care şi un fiu al lui Hal il Çandarlî.
Ambasadorul veneţian Girolamo Minotto şi fiii săi au fost executaţi, ca şi consulul catalanilor, Pere Julia, împreună cu doi membri ai familiei sale şi, de asemenea, aproape toţi cei care participaseră mai activ la luptele împotriva turcilor. Orhan, vărul lui Mahomed, care luptase şi el alături de bizantini, socoti că este mai bine să se arunce dintr-un turn decât să cadă în mâinile sultanului care, fără îndoială, I-ar fi ucis în chinuri groaznice.
Colonia genoveză de la Galata-Pera scăpă fără să fie jefuită. În ziua cuceririi, guvernatorul Angelo Giovanni Lemellino s-a supus trimiţându-i lui Mahomed cheile oraşului. În zilele care urmară, sultanul merse de două ori la Galata. El porunci să fie dărâmate zidurile cetăţii, ca şi Turnul Sfintei Cruci ce se înălţa deasupra ei şi, de asemenea, să-i fie predate armele şi muniţiile. La 1 iunie – abia la trei zile după cucerire – a fost dat un firman care îngăduia locuitorilor să-şi păstreze casele, prăvăliile, mărfurile şi vasele. Ei puteau să-şi păstreze şi bisericile, dar le era interzis să tragă clopotele, la fel ca în cea mai mare parte a ţărilor musulmane. Locuitorii fugiţi îşi redobândeau avutul dacă se întorceau, în caz contrar acesta fiindu-le confiscat. Nu va fi impusă nici o corvoadă, dar cu toţii vor plăti aşa-numitul haraç (taxă funciară). Suvetanitatea genovezilor era abolită. Locuitorii puteau să-şi aleagă dintre ei „un protector” pentru a-i reprezenta înaintea autorităţii otomane.
A doua zi chiar după intrarea sa în oraş, Mahomed luă o hotărâre care făcu mare vâlvă: ceru să fie arestat Halil Çandarlî şi, în locul lui, îl numi vizir pe Zaganos Paşa. Tânărui sultan îi purta de mult ranchiună lui Halil Paşa, şi nu fără motiv. Tutela acestui om provenit dintr-o familie turcească de seamă, cumpătat şi experimentat, care căuta să-I tempereze tot timpul, îl scotea de multă vreme din sărite. Cu atât mai mult cu cât Çandarlî a fost acela care pusese capăt primei domnii a lui Mahomed rechemându-l la tron pe Murad al II-lea, în timpul ofensivei creştine de la Vama şi, mai apoi, în 1446. Pentru toate aceste motive sultanul avea un puternic resentiment împotriva lui. La moartea lui Murad, să ne reamintim, fusese tentat să îl înlăture pe stânjenitorul Mare vizir, dar nu îndrăznise, deoarece acesta avea o vastă experienţă în toate domeniile şi se bucura de preţuirea tuturor, mai ales a ienicerilor. Declanşarea unei crize grave, chiar în momentul când se pregătea uriaşa campanie de cucerire a Constantinopolului, ar fi fost o greşeală. Halil Çandarlî, deşi a încercat în mai multe rânduri să se împotrivească planurilor războinice ale lui Mahomed, s-a achitat pe deplin de toate însărcinările – trădând totuşi. Dorinţa sa de pace şi sentimentele favorabile bizantinilor erau încurajate prin daruri primite din partea acestora, în schimbul cărora el îi înştiinţa despre hotărârile sultanului, mai ales cele privitoare la război, şi încerca să-I convingă pe Mahomed să abandoneze gândurile de cucerire. Sultanul cunoştea de mult trădarea Marelui vizir. I-a fost confirmată. dacă mai era nevoie, şi de scrisorile pe care Çandarlî le trimisese grecilor înaintea şi în vremea asediului şi pe care Notaras i le-a înmânat după cucerirea Constantinopolului.
Ura şi invidia pe care o nutreau faţă de Marele vizir Zaganos Paşa i Şehab ed-Din se adăugau motivelor ce I-au determinat pe sultan să-I înlăture.
La scurt timp după arestarea sa, Çandarlî a fost transferat la EdirnL El va fi executat în luna august, iar averea sa, evaluată la 120.000 de ducaţi, confiscată. În urma lui, toţi Marii viziri ai lui Mahomed al II-lea, cu exceptia ultimului, Karamani Mehmed Paşa, vor fi de origine umilă.
Mahomed rămase la Istanbul până la 18 iunie. El vizită în repetate rânduri oraşul, consternat de starea în care ajunsese. L-ar fi dorit mare şi frumos, vrednic să devină capitala imperiului mondial la care visa. Sultanul nu va precupeţi nici eforturi, nici bani pentru aceasta. Înainte de plecare luă hotărâri ce nu sufereau amânare pentru reclădirea şi repopularea lui.

Mayalı Pizza

Malzemeler

Sosu için:

Üzeri için:

Yapılışı:

  1. Pizza hamurunu hazırlamadan önce; ılık süt, kuru maya ve toz şekeri ayrı bir kapta karıştırın. Mayanın aktive olması için karışımı 10 dakika kadar bekletin.
  2. Elenmiş un ve tuz karışımını derin bir karıştırma kabına alın. Orta kısmını parmak uçlarınızla açtıktan sonra maya karışımını katıp, kenardan ortaya doğru unu alarak tüm malzemeyi karıştırmaya başlayın.
  3. Toparlanan pizza hamurunu küçük boy pizzalar hazırlamak için dört eşit bezeye ayırın.
  4. Temiz ve altı hafif unlu bir yüzeyde üzerlerini streç filmle kapattığınız pizza hamurlarını, oda sıcaklığında mayalanmaları için 30 dakika kadar bekletin.
  5. Pizza sosunu hazırlamak için; domates salçası, acı sos, zeytinyağı, kekik ve tuzu küçük bir kapta hazırlayın. Arzuya göre kıvamını çok az miktarda su kullanarak açın.
  6. Hamur bezelerini, hafif bir şekilde unlanmış mutfak tezgahı üzerinde elinizle büyüterek açın. Pizza tabanlarını dikkatli bir şekilde ayrı ayrı delikli pizza tabanı ya da fırın tepsilerine yerleştirin.
  7. Hazırladığınız sosu, hamurların kenar kısımlarında boşluk bırakıp orta kısımlarından başlayarak sürün.
  8. Sosisleri ince halkalar halinde dilimleyin. Ortadan ikiye kesip çekirdeklerini çıkardığınız orta boy dolmalık yeşil ve kırmızı biberi yarım ay şeklinde doğrayın.
  9. Rendelenmiş mozzarella peyniri ve eski kaşar peynirini üzerlerine serpiştirin. Biber ve sosis dilimlerini dizin.
  10. Önceden ısıtılmış 250 derece fırında 12-15 dakika, peynirler eriyip sosis dilimleri kızarana kadar pişirin. Fırından çıkan sıcak pizzayı dilimledikten sonra sıcak sıcak servis edin.

internet

Pizza cu aluat cu maia

Ingrediente:

Pentru sos

Topping

Mod de preparare

  1. Primul pas în prepararea pizzei cu maia este activarea acesteia. Într-un bol se pune laptel călduţ, maiaua uscată, zahărul şi se amestecă bine. Acest amestec se lasă 10 minute la odihnit.
  2. Făina cernută şi sarea se pun într-un bol adânc. În mijlocul grămezii de făină se face o gaură şi se toarnă amestecul de maia. Se amestecă bine făina cu maiaua.
  3. Această cocă o împărţim în patru părţi egale.
  4. Aceste bucăţi se pun pe o suprafată uscată şi tapetată cu făină şi se acoperă cu folie transparentă şi se lasă la dospit pentru 30 de minute.
  5. Pentru sos de roşii folosim pastă de tomate, sos iute, ulei de măsline, cimbru şi sare care se amestecă într-un bol. Dacă doriţi puteţi adăuga şi puţină apă.
  6. Bucăţile de cocă se presară cu puţină făină şi se întind cu mâna după forma tăvii de pizza.
  7. Sosul de pizza se întinde pe bucăţile de cocă din centru spre exterior.
  8. Tăiaţi în felii subţiri cârnăciorii. Ardeii se curăţă şi se taie în feliţe.
  9. Mozzarella şi caşcavalul ras se presară în strat uniform pe cocă. Se adaugă ardeiul şi cărnăciorii.
  10. Cuptorul se preîncălzeşte la 250 de grade şi se dă pizza în cuptor pentru 12-15 minute.

Frambuazlı Kek

Malzemeler:

Yapılışı

  1. Yumurtalar, peynir, vanilyayı iyice karışana kadar çırpın.
  2. Un, şeker, kabartma tozu ve tuzu karıştırın.
  3. Kuru malzemeleri sıvı malzemelere ekleyin ve tekrar çırpın.
  4. Eritilmiş margarini de ekleyerek kek hamuruna yedirim
  5. En son Frambuazları ekleyin ve karıştırın.
  6. Yağlı kağıt serdiğiniz kek kalıbına alın ve önceden ısıtılmış 180 derece fırında yaklaşık 50 dakika pişirin.

Afiyet olsun!

internet

Chec cu zmeură

Ingrediente

Mod de preparare

  1. Mixaţi bine ouăle, brânza şi esenţa de vanilie
  2. Într-un vas separat se amestecă făina, zahărul, praful de copt şi sarea.
  3. Se amestecă ingredientele lichide cu cele uscate şi se mixează.
  4. Peste acest amestecă se toarnă margarina topită.
  5. La final se adaugă zmeura.
  6. Într-o tavă se pune hârtie de copt şi se adaugă compoziţia de chec. Se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade pentru 50 de minute.

Adam Olacak Çocuk Gerçek bir olay

Şehzade Alaaddin Çelebi’nin vefatına Sultan II. Murat Çok üzülmüştü. Balkan ülkeleri ile on yıl süre ile aralarında sürecek anlaşmaları sağlayarak devlet işlerindeki görevlerini 12 yaşındaki oğlu Sultan Mehmet’e bırakarak Manisa ya çekilmeye karar verdi. Bu gelişmeler ise Macar kralı olan Ladislasiçin mükemmel kaçırılmaz bir fırsat oldu.
Hemen kötü niyeti ile Osmanlı ile yapmış olduğu anlaşmayı bozarak savaş hazırlıklarına başladı. Haçlı ordusu ise Kasım ayının dokuzuncu günü gibi Varna Şehrine girmeyi başardılar. Bu arada müttefikler ordusunu savaş için hazırlıklara başladığı haberini aldılar. Haberi alır almaz Osmanlı ordusu da harekete geçerek hemen harp meclisi kurdular. Bu arada da Mecliste II. Murad’a mektup yazılmasını gerek olduğu kararına vardılar. Mektupta Sultan Murad’a tahta çıkması istenmiştir.
Sultan Mehmet te kendisine gelen mektuba cevabı şöyle oldu. Oğlumuza hilafet makamımızı devretmek maksadımız bundan sonra istirahat etmemizdir. Padişahlık kendisine lazımsa eğer din ve devleti kendisi korusun Sultan Mehmet ise babasına cevabı şu olmuştur. Cihan pehlivanının tahtını başına gelip sahip çıkarak düşmana ders vermesi bundan sonra farz olmuştur. Eğer padişah biz isek padişah olarak ordunun başına geçmeni emrediyorum diye yazdı.
Padişah emrine uymak üzerinize elzemdir! Diye cevap yazmıştır. Bu güzel emir ile Sultan Muratordusunun başına geçerek Haçlıları Kosava da büyük bir yenilgiye uğratarak tarih kitaplarına altın bir sayfa olarak eklettirdi. 12 yaşında padişah olan Sultan Mehmet 21 yaşında da İstanbul’u fethettikten sonra Fatih unvanının aldı.

anonim

Parayı Veren Düdüğü Çalar

Bir gün Nasrettin Hoca pazara giderken çocuklar etrafını sarmışlar. Hepsi birer düdük ısmarlamış, ama para veren olmamış.
Hoca çocukların tümüne olumlu cevap vermiş:
– Peki, olur demiş…
Çocuklardan yalnız biri, elinde para olduğu halde, Hoca’ya şunları söylemiş:
– Şu parayla bana bir düdük getirir misin ?
Hoca akşama doğru pazardan dönmüş. Yolunu bekleyen çocuklar hemen Nasrettin Hoca’nın etrafını sararak düdüklerini istemişler.
Nasrettin Hoca, cebinden bir düdük çıkarıp kendisine para veren çocuğa uzatmış.
Ötekileri bağırmaya başlamışlar:
– Ya bizim düdükler nerede
Nasrettin Hoca’nın cevabı kısa ve anlamlı olmuş:
– Parayı veren düdüğü çalar.

anonim