Toate articolele publicate în ediţia nr. 260 a revistei Hakses

Mai 2017

Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı

Atatürk’ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti’nin ulusal bayramlarından biridir. 19 Mayıs 1919’da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun’a çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı’nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine armağan etmiştir.
20 Haziran 1938 tarihli kanunla “Gençlik ve Spor Bayramı” olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı 12 Eylül Darbesinden sonra “Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı” olarak değiştirilmiştir.
Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye ve Türk Dünyasının dört bir yanında spor gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde "Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına” yazan ve “Sevgi Bayrağı” olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolu’ndaki Tütün İskelesi’nden karaya çıkarılarak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim edilir. Samsun’dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve Kırıkkale’den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara’da Cumhurbaşkanına sunulur.
Bu sene de Romanya Demokrat Türk Birliği Atatürk’ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı vesilesi ile Dobrucada yasayan Türk Toplumu için büyük ve önemli bir faaliyet düzenlemiştir.
Atatürk’ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı hepimize hayırlı olsun.

Istoria şi tradiţiile turcilor din România

Ministerul Educaţiei Naţionale şi ISJ Constanţa au organizat în perioada 25-27 mai, Concursul „Istoria şi tradiţiile turcilor din România”, competiţie şcolară, destinată elevilor aparţinând minorităţii turce cu scopul de a promova limba, istoria, tradiţiile şi dialogul intercultural. Concursul s-a desfăşurat pe următoarele secţiuni: Eseu-Istoria turcilor din România; Proiecte, Obiceiuri şi tradiţii, religioase şi laice; Fotografii - Obiecte tradiţionale ori religioase, insripţii funerare şi Prezentarea unui obicei cu fond muzical. Concursul s-a desfăşurat în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România care a fost şi gazda festivităţii de premiere.
Inspectorii Vildan Bormambet (MEN) şi Icbal Anefi (ISJ Constanţa) au acordat premii în bani din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, elevilor clasaţi pe primele 4 locuri. Au mai fost acordate premii din partea UDTR de către Preşedintele Osman Fedbi. În concurs s-au înscris elevi care învaţă limba turcă în şcolile din judeţul Constanţa, la nivel gimnazial şi liceal. La secţiunea Proiecte – „Obiceiuri şi tradiţii din Dobrogea”, premiul al II-lea a fost cucerit de Ablachim Erin, clasa a V-a, de la Liceul Teoretic „Traian” cu lucrarea „Geamiile din Dobrogea”, premiul al III-lea de Naim Yasin, clasa a V-a de la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” din Medgidia cu lucrarea „Kurban Bayram”. Menţiuni au fost acordate elevilor, Gemil Sevidan, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială „Mircea Dragomirescu” din Medgidia cu lucrarea, „Nevruz, Sărbătoarea primăverii” şi Asan Latifa, clasa a VII-a Şcoala Gimnazială nr. 43 Ferdinand din Constanţa. La secţiunea - Fotografii, premiul I a fost câştigat de Apti Elif din clasa a X-a, Liceul Teoretic „Emil Palade”, Constanţa şi menţiune de Ciocâi Semra, Şcoala Gimnazială „Spiru Haret”. La secţiunea- Eseu, premiul I a fost câştigat de Bechir Amela, clasa a VI-a, Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu”, premiul al II-lea de Asan Denisa, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Kemal Atatürk”, Medgidia, premiul al III-lea, Aziz Ildiz, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Kemal Ataturk”, Medgidia. Au mai fost acordate premii, elevelor Arif Reyhan şi Arif Geavidan, Şcoala Gimnazială nr. 18 „Jean Bart”, Constanţa, premiul al II-lea, Osman Geaner, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială „Mircea Dragomirescu” din Medgidia şi Sercan Millis Aleyna, clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Kemal Atatürk”, Medgidia. La festivitatea de premiere a participat şi Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim.

Festivalul Scoicilor la Constanţa

Festivalul Scoicilor s-a întors pentru al doilea an la Constanţa, în perioada 18–21 mai, tot în Piaţa Ovidiu, chiar în perioada în care Constanţa sărbătoreşte Ziua oraşului, 21 mai. La ediţia a II-a am asistat la o ceremonie de deschidere plină de entuziasm şi voie bună. La cererea publicului au fost schimbate regulile competiţiei, care a cerut ca cele 30 de reţete de scoici ale lui Chef. Catalin Scarlatescu să fie gătite, timp de patru zile, de echipa lui, bucătari profesionişti din renumite restaurante şi orice om dornic şi pasionat de gătit. La această întrecere a fost invitat şi un renumit specialist în domeniu, preşedintele pizzarilor din Napoli, domnul Fabio Cristiano, care a gătit pizza cu scoici, cu o maia veche de peste cincizeci de ani. Tortul festivalului a fost reprezentat de echipele folclorice etnice care a adăugat culoare şi bucurie evenimentului culinar. Pe scena festivalului ansamblul folcloric „Fidanlar” al Uniunii Democrate Turce din România a încântat spectatorii, în data de 18 mai, alături de celelalte ansambluri foclorice ale comuniăţilor etnice, la Concertul extraordinar de cântec şi dans tradiţional susţinut în Piaţa Ovidiu din Constanţa de Corala Armonia.
Urmărind ceremonia de deschidere ne-am dat seama că acest gen de festival este bine venit în oraşul nostru. Chiar mi-aş dori să putem organiza un Festival al Fructelor de Mare. Marea este centrul vieţii noastre şi tocmai de aceea trebuie să promovăm şi să valorificăm tot ce este impotant pentru oraşul nostru. Noi suntem oamenii dintre două ape şi trebuie să luăm măsuri pentru a transforma această resursă în beneficii naţionale.
Început anul trecut, Festivalul Scoicilor, va domni, sperăm, permanent în peisajul marin al Constanţei cu mult mai multe activităţi diferite şi centre comercile implicate în eveniment. În acest sens, suntem pregătiţi să împărtăşim din experienţa noastră, să colaborăm cu toţii pentru a face din oraşul nostru o localitate care să concureze cu orice localitate din Europa sau din lume. Astăzi facem proiecte greu de imaginat în urmă cu 27 de ani. De aceea, ca locuitor al Constanţei, trebuie să mulţumesc tuturor celor implicaţi, în special Primăriei Constanţa, care încurajează în ultimii ani, organizarea acestui gen de manifestări. Le mulţumesc organizatorilor şi colaboratorilor pentru acest festival unde ştiu că s-a muncit din greu.

Kermes

Köstence Valiliği tarafından Başkonsolosluğu, Çin Halk Cumhuriyeti Başkonsolosluğu, Rusya Federasyonu Başkonsolosluğu, Romanya Demokrat Türk Birliği, Dobruca Türk İşadamları Derneği, Köstence Yunus Emre Enstitüsü ve Türk Hava Yolları’nın katılımıyla düzenlenen onuncu sosyal yardımlaşma amaçlı kermes etkinliği 20 Mayıs 2017 tarihinde bir Alışveriş Merkezinde gerçekleştirilmiştir.
Türk ve soydaş sivil toplum örgütlerinin stand açarak katıldığı kermes, Köstence halkının yoğun ilgisi ile karşılandı. Kermes’te halk dansları gösterisi de yapıldı.
Köstence Başkonsolosu Mustafa Uygar Sertel, Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Fedbi Osman ve Genel Sekreter Ervin İbraim, Vali Yardımcısı Levent Accoium ve soydaş sivil toplum örgütü temsilcilerinin yanı sıra diğer ilgili ülke temsilcilerinin de katıldığı kermeste elde edilen gelir öteden beri yardıma muhtaç kuruluşlarca değerlendirilmek üzere Köstence Valiliği’ne teslim ediliyor.
Köstence Valiliği’nin organizasyonuyla gerçekleştirilen kermeste elde edilen gelirle satın alınan eğitim malzemeleri 13 Haziran tarihinde Köstence “Delfinul” Eğitim Merkezi bünyesindeki Çocukların Çalışma Laboratuvarı’na teslim edilecektir.

UDTR prezentă la cea de a X-a ediţie a Târgului „Să dăruim împreună”

Constanţa a fost gazda celei de a X-a ediţii a Târgului de binefacere „Să dăruim împreună”, eveniment organizat în data de 20 mai, de Instituţia Prefectului-Judeţul Constanţa în parteneriat cu Consulatele Generale ale Republicii Turcia, Republicii Populare Chineze, Federaţiei Ruse la Constanţa şi împreună cu organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale. Aşa cum mărturisea în debutul evenimentului Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu, „dintr-un târg de binefacere s-a ajuns la un mini-festival multicultural şi multietnic, deoarece există o participare din ce în ce mai importantă din partea reprezentanţilor comunităţilor etnice cu tot ceea ce au dânşii mai bun să reprezinte.”
În acest an, s-au alăturat Uniunii Democrate Turce din România, Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România şi Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, comunităţi prezente de-a lungul celor 10 ani la târgul de binefacere, Comunitatea Elenă „Elpis”, Comunitatea Bulgară „Edinstrvo” şi Uniunea Armenilor din România, filiala Constanţa.
„Acest model cultural dobrogean ne dorim să îl promovăm pe orice cale, există o solidaritate aproape perfectă între toate etniile care trăiesc în judeţul Constanţa. Vreau să le mulţumesc tuturor participanţilor prezenţi care repezintă sufletul fiecărei naţiuni. Este important că există dorinţa de colaborare, de comunicare şi de prietenie. Acest lucru este important pentru Dobrogea noastră”, a spus Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu.
Prezent la eveniment, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel a declarat: „Organizăm un eveniment deosebit de important cu o semnificaţie simbolică ce arată solidaritatea dintre comunităţile care trăiesc în pace şi armonie, de secole aici în Dobrogea. Astăzi, solidaritatea este întruchiparea modelului interetnic dobrogean.”
Comisia de femei a UDTR s-a prezentat cu un stand de produse de patiserie şi cofetărie specifice bucătăriei turceşti. Produsele de patiserie expuse la standul UDTR din care nu au lipsit bacalvalele şi geantâcul pregătite de membrele comisiei de femei şi de cele ale comisiei de cultură coordonate de preşedintele şi vicepreşedintele comisiei, doamnele Amet Melek, respectiv Accoium Durie s-au epuizat în aproximativ două ore. Preparate culinare tradiţionale au expus şi tătarii, grecii şi armenii în timp ce comunitatea bulgară i-a îmbiat pe cumpărători cu mireasmă de trandafir din săpunuri şi parfumuri.
Ansamblurile folclorice ale Uniunii Democrate Turce din România, Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Comunităţii Elene „Elpis”, Comunităţii Ruşilor-Lipoveni, Comunităţii Bulgare au susţinut un program de cântece şi dansuri tradiţionale specifice comunităţilor etnice pe care le reprezintă. În încheierea programului artistic, ansamblul folcloric „Fidanlar” al UDTR a invitat publicul să înveţe, alături de membrii săi, cîţiva paşi dintr-un dans tradiţional turcesc şi astfel, numeroşi spectatori de diferite naţionalităţi s-au prins într-o horă a prieteniei.
La Târgul de binefacere „Să dăruim împreună” au luat parte: Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu, Subprefectul Levent Accoium, Inspectorul Şcolar general, prof. Gabriela Bucovală, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Mustafa Uygar Sertel, Consulul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa, domnul Liang Caide, Viceconsulul Federaţiei Ruse la Constanţa, domnul Vladimir Nechaev, Preşedintele TIAD Dobrogea, domnul Zeki Uysal, Preşedintele Comunităţii Elene „Elpis”, Anton Antoniadis, Preşedintele UAR Constanţa, Liviu Merdinian şi Preşedintele Comunităţii Bulgare „Edinstrvo”, Ioana Rădulescu. Uniunea Demcrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de: Preşedintele UDTR, Osman Fedbi, Secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi Preşedintele Comisiei de cultură, doamna Serin Turkoğlu. Fondurile obţinute din vânzarea produselor expuse la toate standurile, în valoare de 18. 351 lei vor fi direcţionate către Cabinetul de Triflo-Pedagogie din cadrul Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Delfinul Constanţa.

Anneler Günü

Anneler Günü’nün nereden ortaya çıktığı ile ilgili birçok rivayet bulunmaktadır. Bunlardan en çok konuşulanı ise ABD’nin Virginia eyaletinde ikamet eden öğretmen Anna Jarvis isimli bir kadının, 1905 yılında vefat eden annesi için her yıl kutlama yapmak istemiştir.
Bu kutlama ilk kez, 1908 yılında bir okulda 407 çocuk ve anneleriyle gerçekleşmiştir. Anna’nın bu girişimi, temsilciler meclisi tarafından uygun görülmemiş, resmiyete kavuşturulmamıştı. Anna bu durumu, medya ve politikacıların önde gelen isimlerine paylaşmış, bu çabalar sonunda 1914 yılının ikinci pazarı anneler günü olarak ilan edilmiştir. Bir süre sonra anneler gününün ticarileştiğini gören Anna, davalar açmış fakat hiçbirisini kazanamamıştır.
11-17 Mayıs tarihleri arasında Anneler Gününü kutlamak için Romanya Demokrat Türk Birliğin Kadın Kolu Komisyonu bu yıl tekrar Türkiye’yi seçti. Bursa “İçimizdeki Çocuk Derneğin“ davetine cevap vererek 30 hanımdan oluşan bir grup ile kutlamaları katıldı. Romanya Demokrat Türk Birliğin hemen hemen tüm şubelerden katılan hanımlar bir araya gelip düzenlenen programa ilgi gösterdiler.
Bursa Büyük Şehir Belediyesinin misafirleri olan ve Belediye Başkanı tarafından ağırlanan Romanya grubu Bursa şehri ile ilk temasta bulundu. Programında devamında Ulu Cami, Yeşil Türbe, Yeşil Cami, Çınar Ağacı, Uludağa, Cumalıkızık, Mudanya, Tirilye, Istanbul ve Edirne şehirleri sayıldı.

Simpozionul „Hârşova, cetate otomană”, ediţia a XII-a

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în data de 13 mai, cea de a XII-a ediţie a simpozionului, „Hârşova, cetate otomană”. Simpozionul a fost organizat în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi cu Primăria Hârşova care a fost şi gazda evenimentului. Organizatorii manifestării au ales în acest an, ca temă de dezbateri, „Repere ale istoriei medievale între Dunăre şi Mare”.
Lucrările simpozionului au fost deschise de: Preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi, Primarul oraşului Hârşova, domnul Viorel Ionescu şi de Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Uygar Mustafa Sertel. Au prezentat lucrări despre cetăţile medievale situate între Dunăre şi Mare Neagră şi despre istoria cetăţii Hârşova: dr. Gabriel Custurea – Director general al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, dr. Traian Cliante, Dr. Cristina Paraschiv Talmaţchi, Dr. Gabriel Talmaţchi, dr. Constantin Nicolae (toţi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), Dr. Aurel Daniel Stănică, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea şi Daniela Stănică, Liceul Teoretic „Ion Creangă” Tulcea. După simpozion a fost vizitată necropola otomană a cetăţii şi a geamiei Sultan Mahmud, monumente istorice. La eveniment a luat parte şi secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim.

Berat Gecesi

10 Mayıs Çarşamba gecesi Perşembe gecesine bağlayan gece Berat gecesini idrak ettik. Kurtuluş, af ve arınma gibi anlamlara gelen bu gecede Kur’an-ı Kerim’in Levh-i Mahfuzdan dünya semasına toptan indirildiği gecedir.
Apaçık kitaba yemin olsun ki, Biz Kur’an-ı mübarek bir gecede indirdik. Biz, gerçekten uyarıcıyız. O mübarek gecede, her hikmetli iş katımızdan bir emirle ayırt edilir…’(Duhan, 44/1-4) Ayette geçen, mübarek gece’ den maksat; Berat gecesidir. Kur’ân-ın bu gecede, yedinci semadan dünya semasına indirildi. Kadir gecesinde ise ilk kez Peygamber Efendimize indirilmeye başlandı. Kandil olarak adlandırdığı bu geceler, bizlere hızlı bir şekilde geçmekte olan hayatta durup düşünme, özümüze dönme ve günahlarla kirlenen gönül dünyamızı temizleme fırsatı sunar. Dobruca bölgesinde tüm camilerde Berat Kandili kutlandı. İmamlar mevlid, Kuran-ı kerim ve ilahiler okudular. Köstence’de program Kumluk camide oldu. Programa Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf, T.C. Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Arif Cevlek, Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisiyon Başkanı Sn. Islam Remzi katıldılar. Türk Birliğin Din Komisyonu programa katılanlara ikramlar sundu. Bu ikramlar Tuzla, Galati, Brăila, Călăraşi, Bucureşti şubelere yapıldı. Yaptığımız dua ve ibadetleri Allah kabul etsin.

Orient Express-ul, simbol al progresului şi al aristocraţiei

Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa a organizat în data de 25 mai, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa conferinţa cu tema „Orient Express – Londra – Paris – Constantinopole”, manifestare în cadrul căreia au conferenţiat conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decan al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius”, şi conf. univ. dr. Nihat Karaer, de la Universitatea „Mehmet Akif Ersoy” din Turcia.
Simbol al călătoriilor luxoase, Orient Express-ul a fost mai mult de atât. A reprezentat o etapă importantă în punerea bazelor unei comunicări între ţările pe teritoriul cărora trecea linia ferată, a fost un mijloc de comunicare şi inter-relaţionare, a fost o verigă în dezvoltarea diferitelor relaţii politice, economice şi sociale. Pe toate aceste aspecte au pus accent în prezentările lor cei doi vorbitori. Ei au scos în evidenţă importanţa istorică a liniei ferate, dezbaterile concentrându-se pe însemnătatea acesteia pentru Imperiul Otoman.
„În anul 1867, în urma invitaţiei primite de la Împăratul Franţei Napoleon al III-lea (Luis Napoléon) Sultanul Abdülaziz a plecat într-o călătorie în Europa. Una din acţiunile întreprinse de Sultanul Abdülaziz după întoarcerea din această călătorie care a durat 47 de zile, a fost ca la data de 31 mai 1868 să ofere firmei belgiene Van der Elst and Cie privilegiul de a face legătura între Istanbul care reprezenta punctul final al Orient Express-ului şi Viena.
Decizia luată de Imperiul Otoman de a începe la lucru din Rumelia nu este întâmplătoare. Dacă ţinem cont de faptul că în aceşti ani în Balcani începuseră revoltele, vom înţelege că avantajele pe care le-ar fi putut oferi o cale ferată pentru înăbuşirea acestor revolte fusese atrăgătoare pentru oamenii statului. Oştile transportate cu trenul puteau ajunge mai repede în aceste locuri şi astfel revoltele puteau fi controlate mai uşor. În plus şi în timpul oricărui război, oştile ar fi putut ajunge mai uşor la graniţe. Tot în aceşti ani, ideea de formare a unei uniuni politice cu Europa era în vogă, iar o legătură de cale ferată cu Europa putea contribui la atingerea acestui scop. Pe de altă parte, starea economică a ţării se înrăutăţise în urma Războiului Crimeii. Exista convingerea că investiţia în căile ferate va oferi avantaje importante în repunerea economiei naţionale pe un făgaş normal”, a spus conf. univ. dr. Nihat Karaer în prezentarea sa.
Conf.univ.dr. Emanuel Plopeanu a încadrat acest proiect important în contextul vremurilor, astfel: „Extinderea reţelei de cale ferată, în Rumelia şi Anatolia, în zona Irak-ului de astăzi, a sistemului de comunicaţie prin telegraf, sunt realizări neîndoielnice, care tindeau să apropie Imperiul Otoman de realităţile unui stat modern, măcar în anumite aspecte. Este la fel de adevărat că aceste realizări au fost posibile cu sprijin material şi tehnologic european – cu precădere german – dar această realitate este una general valabilă pentru toate statele Europei de Sud-Est care, cunoscând un decalaj de dezvoltare apreciabil faţă de Europa Occidentală, au trebuit să accepte prezenţa occidentală chiar dacă, poate, uneori, aceasta lua aspectul unei dominaţii efective.
O lucrare celebră a unui istoric american (John Lewis Gaddis) poartă un titlu extrem de sugestiv: We now know. Noi acum ştim, cunoaştem, slăbiciunile Imperiului Otoman de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Lipsa de modernitate în plan politic. Anumite realizări şi modernizări în plan birocratic, educaţional, economic (extinderea sistemului de căi ferate nu putea decât să contribuie la dezvoltarea economică, prin facilitarea circulaţiei oamenilor, ideilor, valorilor, informaţiei, investiţiilor) sunt certe pentru acea perioadă. Noi acum înţelegem faptul că Imperiul Otoman se afla la numai câteva decenii distanţă de dispariţie, tocmai datorită caracterului incomplet al modernizării, în toate domeniile, începând cu cel politic. Atunci, însă, opinia publică, în special cea internaţională, caracteriza Imperiul Otoman drept “omul bolnav al Europei”, în condiţiile unei permanente decăderi, marcată prin pierderi teritoriale şi de influenţă (Dobrogea, Balcanii, Cipru, revoltele din zona macedoneană etc.) şi pe care doar sprijinul occidental, britanic, ulterior german, îl mai ţineau în viaţă, cu scopul păstrării unui echilibru – de altfel fragil – de putere în zona ponto-mediteraneeană”.
Orient Express-ul a fost, aşadar, mai mult decât un tren care, la momentul punerii în circulaţie (5 iunie 1883), a făcut legătura între Paris şi Constantinopole. A fost, după cum şi-a încheiat prezentarea conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, „o legătură naturală şi necesară între Occident şi Orient, o cale de transmitere a modernităţii dar, în acelaşi timp, un simbol al luxului şi al aristocraţiei. Pe drept cuvânt un simbol şi un subiect de dezbatere istorică, având în vedere că la sfârşitul deceniului şapte el şi-a încetat existenţa pe ruta iniţială, plătind tributul firesc dezvoltării trenurilor de mare viteză şi liniilor aeriene accesibile majorităţii călătorilor”.

Festivalului Internaţional Multietnic al Păstoritului

Comuna Sarighiol de Deal a găzduit în perioada 10-15 mai ediţia a XV-a a Festivalului Internaţional al Păstoritului. Organizatorii Festivalului au fost Consiliul Judeţean Tulcea, Ministerul culturii si identităţii naţionale, Inspectoratul judeţean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea, Centrul cultural „Jean Bart“ Tulcea, Primăria comunei Beidaud, Consiliul Local al comunei Beidaud, Asociaţia culturală aromânilor „Dor“, Ansamblul folcloric aromân „Dor“, Colegiul agricol „Nicolae Cornăţeanu“ Tulcea, Şcoala Gimnazială Sarighiol de deal.
La acest eveniment au fost prezenţi prefectul de Tulcea, Marin Bădiţă, vice-primarul Paşata Stelică, reprezentanţi ai ISJ Tulcea şi alte personalităţi.
Festivalul le-a oferit participanţilor momente speciale care au pus la un loc folclorul zonei, dar şi elemente de folclor din zonele istorice ale României, precum şi din cuprinsul Balcanilor prin prezenţa unor ansambluri folclorice reprezentative pentru ţările de provenienţă, Grecia şi Macedonia.
Iniţiatorul Festivalului Internaţional, profesor Caimacan Popescu Dumitru, este şi redactorul unei frumoase reviste numită Primii Paşi, ajunsă la ediţia cu numărul 10.
Comunitatea turce din România a fost reprezentată de către Uniunea Democrată Turcă din România filiala Tulcea prin ansamblul de dans folcloric „Tuna“ coordonat de instructor Nurten Mahmudi.

anonim

Iubindu-l pe Atatürk ne arătăm dragostea faţă de ţara natală

Indiferent cât de mică ar fi comunitatea noastră turcă din România, toată istoria noastră seculară împreună cu naţiunea română nu poate şterge sentimentele de mândrie faţă de Marele Lider Atatürk. Înaintaşii noştrii au avut grijă să ne întreţină dragostea pentru naţiunea lui Atatürk în care a lansat o nouă libertate şi independenţă. Tocmai acesta a fost motivul pentru care pericolul pierderii identităţii etnice a fost înlăturat. Demnitatea, devotamentul de care a dat dovadă etnia turcă, în România, ne-au adus simpatia şi respectul tuturor cetăţenilor români indiferent de origini. Pe tot parcursul istoriei noastre româneşti am demonstrat că suntem demni de martirii noştrii, îndeplinind cu cea mai mare responsabilitate toate sarcinile încredinţate. Principiile şi reformele lui Atatürk ne-au luminat şı ne-au dat voinţa, determinarea şi perseverenţa de a merge chiar mai departe decât oricând înainte, folosind cele mai sofisticate unelte ale modernităţii, cel mai înalt nivel al ştiinţei şi a tehnologiei pentru a ne ridica ţara la nivelul ţărilor dezvoltate.
Atatürk s-a născut la 19 mai şi a ales să dedice această zi tinerilor din Turcia pentru a-şi exprima în cel mai bun mod încrederea în aceştia. Pentru a fi demni de Atatürk, trebuie să fim demni de ţara în care trăim iar pentru a fi pe placul lui Atatürk, trebuie să ne iubim ţara de origine.

Festival cultural sportiv al tineretului, ediţia a XII-a

19-20 MAI 2017

Festivalul Cultural Sportiv al Tineretului, ajuns la a XII-a ediţie, a reunit an de an tinerii în manifestări sportive, educaţionale şi culturale cu caracter interetnic. Totodată activitatea UDTR celebrează „Ziua Tineretului şi Sportului“, dedicată tinerilor de Mustafa Kemal Atatürk şi este sărbătorită an de an în data de 19 mai.
Manifestările organizate de comisia de tineret a Uniunii Democrate Turce din România au debutat în acest an, vineri, 19 mai, cu concursurile de tenis de masă, bowling, biliard şi ping-pong. Festivalul Cultural-Sportiv al Tineretului a continuat în după-amiaza de 19 mai cu Simpozionul „M.K. Atatürk, model pentru tinerii turci din Dobrogea”.
Le-a vorbit tinerilor prezenţi la simpozion despre fondatorul Republicii Turcia, M.K. Atatürk şi despre semnificaţia zilei de 19 mai, Decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius”, Conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu. Au mai prezentat lucrări pe aceeaşi temă, elevii Apti Elif şi Güneş Berkant. La simpozion au participat: Preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi, Secretarul general, prof. Ervin Ibraim, Subprefectul Judeţului Constanţa, domnul Levent Accoium şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Uygar Mustafa Sertel. În cadrul festivalului, sâmbătă, 20 mai, s-a desfăşurat un mini-campionat de fotbal pe terenul sintetic Palas. La întrecerea sportivă au participat atât echipele filialelor UDTR, cât şi echipele altor minoritaţi. Competiţia a fost câştigată de echipa reprezentând Comunitatea Aromânilor, urmată de echipele UDTR Delikanlılar şi UDTR filiala Mangalia. Premiile au fost înmânate câştigătorilor de Preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi. Festivalul a fost organizat de comisia de tineret a UDTR şi a fost coodonat de preşedintele comisiei, Derya Halil.

anonim

„Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene”, la Cumpăna

Cea de-a X-a ediţie a evenimentului „Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene” a fost organizată de către Primăria şi Consiliul Local al comunie Cumpana în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Turco-Tătarilor Musulmani din România. Acest eveniment a reunit toată suflarea locală precum şi oaspeţi din diferite colţuri ale Dobrogei.
La acest eveniment au fost prezenţi: Dl. Uygar Mustafa Sertel – consul general al Republicii Turcia la Constanta, Dl. Liang Caide – consul general al Republicii Populare Chineze, Dl. suprefect Acoium Levent Mustafa, Dl. Osman Fedbi -presedinte al UDTR, D-na Cristina Samoila – Casa de Pensii din Constanţa, Dl. Dayan Fetislam -Inspectoratului de Stat în Construcţii, D-na Bari Turchian – preşedinta Organizaţiei de Femei UDTTMR, Dl. Anton Traian Antoniadis -preşedintele Comunităţii Elene Constanta, D-na Roxana Onea – DGASPC Constanta. Gazde fiind d-na primar ec. Mariana Gâju, dl. viceprimar Neagu Florin, consilieri locali dar şi funcţionari publici din cadrul Primariei Cumpăna.
Manifestarea a debutat cu „Concursul de artă culinară tradiţională” în cadrul căruia au fost prezentate, degustate si jurizate bucate tradiţionale, specifice fiecărei comunităţi din Cumpăna, Constanta, Techirghiol, Ghindăresti, Tuzla, Jurilovca, Sarighiol de Deal, Cobadin, Agigea, Topraisar, Tataru, Moviliţa, Comunitatea Elena din Constanţa.
Locurile I, la cele doua categorii au fost adjudecate de către – Comunitatea Elena din Constanţa şi gospodinele comunei Cumpăna.
Programul artistic a fost asigurat de către ansamblurile folclorice: „Kardelen”, „Boboceii Cumpenei”, „Multietnic Techir” din Techirghiol, Şcoala de Balet „Nicolae Spirescu” din Cumpăna, „Elpis” din Constanţa, „Dor” din Sarighiol de Deal Tulcea, „Canlar” din Cobadin, Elena Iordan, Bianca Luzinschi, Catalin Campanu.
Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, traditionalele lupte tătăreşti „Kureş” au fost amânate.

anonim

La mulţi ani, cetăţeni ai Europei!

Pe continentul european Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii şi unităţii în Europa. Pentru UE, această zi este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declaraţia istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman. Ziua Consiliului Europei reflectă propria înfiinţare în 1949, în timp ce Uniunea Europeană celebrează data propunerii înfiinţării CECO în 1950.
În fiecare an, 28 de ţări din UE sărbătoresc împreună cu mai mult de 500 de milioane de oameni, Ziua Europei. Cele 28 state membre ale Uniunii Europene sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Portugalia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Romania, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
Statele membre ale UE organizează în cadrul unor proiecte sprijinite de UE standuri, concerte, spectacole de dans pentru copii şi multe alte surprize. Ţara noastră sărbătoreşte alături de celelalte popoare ale Europei, în data de 9 mai, „Ziua Europei”, încă din anul 2007 când devenea ţară membră a UE. Valorile fundamentale pe care a fost fondată această alianţă între state, cum ar fi garantarea statului de drept, a democraţiei, a drepturilor omului împreună cu dezvoltarea economică şi socială au fost o reală sursă de inspiraţie pentru multe ţări ale lumii.
Acest an, în data de 9 mai 2017, de la ora 11.00, Piaţa Ovidiu din Constanţa a fost gazda unui eveniment organizat în parteneriat de Instituţia Prefectului – Judeţul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Primăria Municipiului Constanţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Direcţia pentru Tineret şi Sport. În cadrul acestui eveniment s-au susţinut o serie de manifestări dedicate sărbătoririi Zilei Europei. În rândul acestor activităţi, la care au fost invitaţi să participe toţi constănţenii, un loc deosebit de important l-a avut ansamblul de dans tradiţional turcesc Fidanlar Delikanlılar UDTR care a prezentat câteva dansuri tradiţionale turceşti într-o atmosferă a diversităţii creată alături de toate comunităţile etnice participante. Ziua Europei este unul dintre simbolurile europene menite să promoveze unitatea în rândul europenilor. Tocmai acesta este motivul pentru care noi toţi, cu mici cu mari vrem să ne aducem contribuţia la menţinerea şi stabilitatea păcii. Copiii noştri se integrează foarte bine în acest decor al diversităţii sărbătorind cu entuziasm împreună cu toţi ceilalţi cetăţeni ai Europei. Felicitări tuturor cu ocazia Zilei Europei ! La mulţi ani europenilor!

Universitatea „Trakya” din Edirne îşi doreşte studenţi din Ţările Balcanice

Preşedintele UDTR, Osman Fedbi, şi Secretarul General, prof. Ervin Ibraim, au avut o întrevedere cu o delegaţie de profesori de la Universitatea „Trakya” din Edirne, în data data de 29 mai, la sediul central al uniunii, din Constanţa. Delegaţia a fost condusă de Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Uygar Mustafa Sertel. Delegaţia din Republica Turcia a fost formată din: Conf.Univ.Dr. Murat Turkyilmaz - Coordonatorul Departamentului Relaţii Internaţionale, Universitatea „Trakya”, Prof.Univ.Dr. Hilmi Ibar, Consilier pentru Relaţii Externe în cadrul Primăriei din Edirne şi Ali Soydan, Preşedintele Asociaţiei Ziariştilor din Balcani. La întrevederea cu oaspeţii din Republica Turcia au participat şi preşedinţii comisiilor de cultură şi de femei, Serin Türkoğlu respectiv Melek Amet. Oaspeţii din Republica Turcia s-au aflat într-un turneu prin ţările Balcanice, pentru a-şi prezenta oferta educaţională şi a atrage studenţi din România, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Muntenegru şi Kosovo, la Universitatea „Trakya”.
În prezent, la Universitatea „Trakya” care pregăteşte specialişti în 12 facultăţi, învaţă studenţi din 54 de ţări. Universitatea Trakya este subvenţionată de stat în proporţie de 99%. Înscrierile la Facultăţile Universităţii „Trakya” se fac on line, încep în data de 3 iulie şi durează două săptămâni. Pentru informaţii suplimentare şi detalii, cei interesaţi îl pot contacta pe Conf.Univ.Dr. Murat Turkyilmaz la adresele turkyilmazm@yahoo.com, mturkyilmaz@trakya.edu.tr.

Concursul de Interpretare a Cântecului şi Dansului Popular „Primăvară dobrogeană”

Prin talent, perseverenţă şi pasiune, elevii şcolilor Judeţului Constanţa, printre ei numărându-se şi elevii claselor de limba turcă, au obţinut distincţii valoroase precum: diplome, medalii şi trofee la concursuri judeţene şi naţionale pe domeniul folclor, interpretare cântec şi dans popular.
Acest an, ansamblul Fidanlar UDTR s-a înscris la Concursul de Interpretare a Cântecului şi Dansului Popular „PRIMĂVARĂ DOBROGEANĂ”, ediţia a-VII-a, organizat, în data de 21 mai, de Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârşova promovând astfel folclorul la un nivel înalt. Trebuie evidenţiat faptul că membrii ansamblului, coordonaţi de doamna profesor Osman Melek, au reprezentat şi Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza“ din Constanţa, deoarece aceştia sunt elevi ai acestei şcoli aşa cum sunt şi dintre elevii Şcolii Gimnaziale nr.10 „Mihail Koiciu” Constanţa, a Şcolii Gimnaziale nr. 12 „B.P. Haşdeu” şi a Şcolii Gimnaziale nr.24 „Ion Jalea” Constanţa.
Cât priveşte concursul din acest an, acesta s-a desfăşurat pe două secţiuni: Secţiunea I – Dansuri populare; Secţiunea a II-a – Cântece populare (solişti şi grupuri vocale). Concurenţii au fost evaluaţi de un juriu după următoarele criterii: calitatea interpretării, ţinuta scenică şi costumaţia specifică dansului interpretat. Dacă anul trecut echipa noastră reprezentată de ansamblul Şirinler UDTR (Şc. Gim. nr. 39 Nicolae Tonitza din Constanţa) a obţinut premiul pentru originalitatea costumelor tradiţionale, anul acesta a obţinut, de această dată prin ansamblul Fidanlar, Menţiune, poziţia a patra din peste saptezeci de echipe, peste patru sute de elevi înscrişi în concurs. S-au acordat numeroase premii şi menţiuni pentru fiecare secţiune şi nivel de vârstă. Concursul de la Hârşova s-a încheiat cu succes şi anul acesta datorită copiilor talentaţi care au evoluat pe scenă şi care au demonstrat că talentul şi munca poate clădi lucruri minunate şi valoroase ce promovează folclorul autentic. Nu trebuie uitaţi nici organizatorii cărora le datorăm participarea în cele mai bune condiţii la acest eveniment. Este o muncă care începe cu mult timp înainte şi se încheie în doar câteva ore. De aceea trebuie să le mulţumim tuturor celor din spatele scenelor care au au demonstrat că atunci când pui la un loc, suflet, pricepere şi ştiinţă, folclorul dobrogean poate fi promovat la un nivel înalt. Mult succes la următoarele competiţii şi felicitări tuturor participanţilor!

Bükreş’te Berat Kandili Kutlandı

Biliındiği üzere, Hicri Takvime göre, Şaban ayının on beşinci gecesinde tesadüf eden “Berat Kandili”, Peygamber Efendimize, Cebrail Melek vasıtasıyla, Peygamberlik tebliği buyurulmuş olmakla, en son din olan İslam dini müjdelenmiştir.
O zamanlardan günümüze kadar geçen süre yarfında, yer yüzünde Müslümanlık yayıldıkça, çeşitli “Kandil” kutlamaları arasında, özellikle “Berat Kandili” önemli bir gece sayılmaktadır.
Bu gecede, Müslümanlar, bulundukları yerlerde, Kur’an ve Mevlit okurlar, Cenab-ı Hakka dua ve niyazlarda bulunurlar.
İşte, bu yıl, 10 Mayıs 2017 günü “Romanya Demokrat Türk Birliği – Bükreş şubesi”, bu mübarek günde, seferder ederek, Cami-i Şerifte Kur’an ve Mevlit okutmuş, akabinde de, geleneğe uyarak, ufak bir ikramda bulunmuştur. Allah kabul eyleye.
Şüphesiz, böyle kutlamalar, Bükreş Türk-İslam cemaati arasında birlikte ve beraberliği pekiştirmekte ve dağınık halde yaşayan toplumumuzun birbirini daha iyi tanlamasına vesile olmaktadır.
Özellikle 40-50 yıllık komünışt rejimi döneminde, gerek dini ve gerekse mill Bayramlarımızın unutturulmaya çalışıldığını hepimiz hatırılıyoruz.
Artık bu gibi gelenek ve göreneklerimizi yeniden canlandırmak ve, onları yaşatarak ve geliştirerek, bizlerden sonra gelecek çocuklarımıza emanet bırekmak bizim elimizdedir.
İnşallah, bundan sonra da, diğer Bayramlar gibi, “Kandil” törenlerimizi de, yıldan yıla daha görkemli bir şekilde kutlamak nasip olur ömidiyle, „Römanya Türk-İslam camiasina ve bütün Müslümanlara “Berat Kandılı”- ni kutlar, sağlık ve mutluluklar temmenni ederç

UDTR - Bukreş Şubesi
prof. univ. Mustafa Mehmet

Yazı kurulu

Kur’an Kurslarında Belge Töreni

2016 Ekim ayında Romanya Müslümanlar Müftülüğü ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşeliği ortaklaşa düzenlenen her sene Kur’an-ı Kerim öğrenme kursları 17 Mayıs tarihinde belge töreni ile kapandı. Kurslara katılan 12 hanım Kuran-ı Kerim okumayı, kısa süreler ve dini bilgiler öğrendiler. Öğrenmenin yaşı olmadığı gibi Köstence’den ve civarı köylerden gelen hanımlar, „Suleyman Demirel” Üniversitesi, İlahiyat Fakültesi, Isparta mezunu olan, Elmas Efetekin hocayla birlikte güzel bir öğrenim yılı geçirdiler. Belge töreninde hanımlar bir proğram hazırlayarak Kuran-ı Kerimden Yasin süresini, kısa süreler, aşerler ve ilahi okudular. Programa T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Uygar Sertel Mustafa Bey katıldı. Belgeleri Romanya Müftüsü Sn. Murat Yusuf verdikten sonra konuşmalarında hanımları tebrik ettiler ve öğrenen bilgileri gençlerimize aktarmalarını istediler.
Konuşmalarında dinimiz yanısıra dilimizin konuşulmasının önemini vurguladı, dilimizi koruyarak gelecek nesiller için önem taşıdığını ve kimliğimiz için dilimizin örf ve adetlerimizin korunması hakkında uyarıda bulundu. Çocukların yaz kurslarına katılmalarını özellikle vurguladı. Programa T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Uygar Sertel Mustafa Bey de katıldı. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından hanımlara hediyeler ve ikramlar verildi.
Hanımları tebrik ediyoruz ve öğrendiklerin uygulamalarını diliyoruz. Bu sene kurslara katılan ve belge alan hanımları sizlere sunuyorum: Temur Sevidan, Isleam Muslime, Niazi Ghiulendan, Mambet Eran, Curtmemet Mubegel, Nurla Mamurie, Yasim Sevghilim, Curpedin Sabrie, Ceausi Nesia, Zelchefil Sadet, Ramazan Ghiulgihan, Bectemir Felindan.

Hâdârlez

Hâdârlezul este una din cele mai importante sărbători ale turcilor dobrogeni la care participă întreaga comunitate turcă. Conform legendei se spune ca erau doi fraţi Hâzâr şi Ilias ce l-au supărat pe Stăpânul Cerurilor şi acesta ca pedeapsa i-a despărţit, unul devenind Stăpânul Pământurilor şi celălalt Stăpânul Apelor. Acestora li s-a permis să se întâlnească odata pe an, în noaptea de 5 spre 6 mai, într-o pajişte pe malul unei ape, sub o ramură de trandafir. Ziua de Hâdârlez reprezintă sfârşitul iernii şi începutul verii. De sărbătoarea Hâdârlez turcii dobrogeni se întâlnesc pe pajişti, la pădure, în zone cu verdeaţă, unde au loc spectacole în aer liber (dansuri populare, cântece, poezii, diferite întreceri culinare şi sportive). Se fac plăcinte cu brânză, cu carne, cu dovleac, turte turceşti rotunde, ce semnifică soarele şi luna, etc. Din punct de vedere religios de Hâdârlez se comemorează sufletele celor răposaţi. Se vizitează mormintele, se fac rugăciuni din sfântul Coran.
Ziua de Hâdârlez exprimă tocmai sfârşitul iernii şi începutul verii. Sărbătoarea Hâdârlez se desfăşoară în zonele de verdeaţă, crânguri, pajişti şi păduri de lângă localităţile urbane şi rurale într-o zonă naturală unde găsim lacuri, izvoare, râuri, chiar şi firicele de ape curgătoare.
Se spun proverbe, zicători, legende, ghicitori, se mănâncă, se cântă, se petrece, se dansează, au loc jocuri de societate şi tradiţionalele trânte, lupte sportive numite güreş. O serbare ce este pigmentată cu muzică, dansuri populare (halk oyunları), cu întreceri sportive (güreş).
Acestei sărbători i se mai dă, în Dobrogea, numele de „tepreş“. Este o sărbătoare care întăreşte comunitatea, o face mai trainică, mai puternică.
Sărbătoare câmpenească, folclorică, Hâdârlez are loc într-o atmosferă animată, însufleţită, se sacrifică miei, se prepară bucate tradiţionale, se desfăşoară acţiuni distractiv-recreative la care participă, cu mic cu mare, femei, bărbaţi, tineri şi copii, rude, prieteni, întreaga comunitate.
Ca în fiecate an UDTR a petrecut această zi frumoasă împreună cu comunitatea turcă în Tulcea, Bucureşti şi Cobadin. Fiecare filială a organizat câte o petrecere câmpenească cu diferite concursuri, cu cântece, cu dansuri tradiţionale turceşti. Anul acesta membrii filialei Constanţa au petrecut împreună cu membrii filialei Cobadin, Fântâna Mare, Cumpăna, Tuzla, Lazu, Cernavodă. Prezenţi la acest eveniment au fost: Preşedintele UDTR, d-nul Fedbi Osman, Secretarul general al UDTR, d-nul Ibraim Ervin, deputatul UDTR, d-nul Ibram Iusein, preşedintele filialei Cumpăna, d-nul Bari Muselim, preşedintele filialei Cobadin, d-nul Raim Naim, preşedintele filialei Lazu, d-nul Mustafa Erdal, Preşedintele filialei Valu lui Traian, d-nul Curti Şaip. Prezent la eveniment a fost şi subprefectul judeţului Constanţa d-nul Accoium Levent. Gazdele activităţii au fost membrii comisiei de religie a UDTR împreună cu tinerii care au contribuit la desfăşurarea activităţii şi au făcut ca această zi să fie minunată.

Mehmed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului

Câteva zile mai târziu, un nou episod al luptei pe mare cu urmări îmbucurătoare redeşteptă speranţele bizantinilor. La 20 aprilie, trei vase fluturând pavilionul Republicii genoveze şi unul bizantin îşi făcură apariţia în larg, în faţa Constantinopolului. Sosite în dreptul portului şi vântul încetând să mai bată, trebuiră să se oprească. Mahomed fu înştiinţat şi-i porunci lui Baltaoğlu să se pregătească de drum cu întreaga sa flotă, pentru a porni în urmărirea lor şi „a le captura sau a nu se mai întoarce fără ele”. Câteva sute de nave porniră imediat în întâmpinarea velierelor creştine. Se dezlănţui o bătălie de la distanţă cu săgeţi, pietre azvârlite de catapulte şi materiale aprinse. Kritobuloso povesteşte această luptă navală: „Când Baltaoğlu socoti că vasele se aflau la o depărtare potrivită, se ridică deodată şi, poruncind celorlalţi cu glas puternic să facă la fel ca el, cu ajutorul vâslelor se aruncă în mijlocul vaselor. Toţi se năpustiră în acelaşi timp şi lupta deveni fioroasă şi de o parte şi de cealaltă. Unii apropiară de jos flăcări şi dădură foc vaseloc alţii cu securi şi lăncile loviră pentru a găuri bordajul; alţii împungeau de jos echipajul cu lungile lor lănci, alţii se agăţau de ancore şi parâme şi încercau să se urce pe vase… Dar cei ce se aflau pe vase, împlăloşaţi din cap până în picioare, luptau cu vitejie şi respingeau viguros atacurile. Având pregătite dinainte vase mari atârnate de sus, pline cu apă şi altele cu pietre, ei le desprinseră şi cu unele stinseră focul, iar cu altele făcură să piară mulţi duşmani care, prăbuşindu-se cu putere şi cu toată greutatea lor peste cei de jos, i-au înecat pe mulţi şi i-au omorât în mare număr. Aceia dintre creştini care se înarmaseră cu lănci lungi, cu darde şi suliţe, îi străpungeau pe agresori sau le aruncau pietre de sus sau tăiau cu săbiile lor scurte mâinile celor care încercau să urce. În sfârşit, alţii cu ghioage şi ciomege noduroase loveau şi sfărâmau capete… Omorau sau erau omorâţi, îmbrânceau sau erau îmbrânciţi, înjurau, ameninţau, scoteau strigăte de suferinţă, în sfârşit, era ceva groaznic de văzut.
Totuşi, în ciuda acestei apărări strălucite, cei care atacau păreau să copleşească prin număr, luptând cu o vigoare veşnic reînnoită, deoarece alţii veneau mereu să înlocuiască răniţii şi morţii. Iar cei de pe marile vase şi-ar fi pierdut nădejdea în această luptă prelungită, dacă nu s-ar fi ridicat deodată un vânt puternic dinspre miazăzi şi n-ar fi suflat aprig în pânze, umflându-le cu putere şi gonind astfel marile nave, care lăsară în urmă galerele neputincioase să prindă aceeaşi viteză cu ajutorul vâslelor, împotriva curentului mării. Lupta încetă, marile nave fugiră până la intrarea în port, scăpând astfel de un mare pericol, pe care nu credeau să-I mai poată înlătura.
Sultanul stătea călare pe plajă şi privea lupta, părând că-i încurajează pe ai săi. El se bucura dinainte, crezând că flota va învinge vasele duşmane şi că le va captura. Dar văzând că vântul suflă cu putere şi că vasele au fost avantajate, el se tulbură şi, întristat peste măsură, dădu pinteni calului şi se întoarse, fără să spună nimic.“
Genovezii şi bizantinii avură cam 30 de morţi, turcii mai mult de o sută şi numeroşi răniţi, printre care amiralul Baltaoğlu, atins la un ochi. Mahomed era furios. Amiralul pierduse deja în faţa lanţului de pe Cornul de Aur şi acum se dovedise incapabil ca, împreună cu vasele sale, să ia în stăpânire cele patru nave de comeţ cretine! El îl consideră trădător al credinţei Profetului şi al suveranului său. „Chiar eu îţi voi tăia capul de îndată“, îi spuse sultanul… Nu merse până acolo, dar îl bătu cu vergile. Ar fi fost desigur ucis, dacă cei din jur nu ar fi cerut îndurare. Fu destituit şi înlocuit cu Hamza Bey, un fiu al amiralului lui Murad al II-lea. „După această înfrângere, musulmanii deveniră nesiguri şi îşi pierdură speranţa”, ceea ce era prea mult spus, deoarece tânărul sultan nu era omul care să se lase descurajat de un eşec.
În orice caz, era limpede că marea nu era mediul în care turcii să se simtă prea în largul lor. „Dumnezeu le -a dat turcilor împărăţia pământului dar le-a lăsat-o necredincioşilor pe cea a mării”, se spunea pe atunci, fapt ce nu se va adeveri câtuşi de puţin, mai ales în secolul următor, când Soliman Magnificul şi Barbarossa vor transforma Mediterana Centrală şi Răsăriteană într-un într-un „lac turcesc”. Dar în vremea aceea marina otomană nu atinsese încă apogeul, experienţa maritimă a turcilor fiind recentă. Mahomed o ştia, şi acesta este cu siguranţă unul dintre motivele pentru care a dovedit oarecare îngăduinţă faţă de Baltaoğlu. Totuşi, el trebuia să devină cu orice preţ stăpânul Cornului de Aur, pentru a putea să atace oraşul acolo unde fortificaţia era formată dintr-un singur zid şi era mai puţin apărată. Flota turcească, împiedicată de lanţ şi de vasele creştine, nu fuese în stare să forţeze intrarea dinspre mare şi, ca urmare, era necesară o pătrundere pe uscat în Cornul de Aur.

Şiretlicuri şi bătălii

Mahomed, minte veşnic trează, dornic să afle tot ce se petrecea în ţările trăine, aflase oare (după cum afirmă Leonardo din Chios) despre operaţiunea veneţienilor care izbutiseră să transporte, cu aproape 15 ani în urmă, vase pe uscat, de la Adige la Lacul Garda, sau ideea i-a fost sugerată de un creştin? Acest „spirit îndrăzneţ“, aşa cum îl consideră Hammer, hotărî să transporte peste coline şi râpe o parte din flotă, între locul de ancorare, Diplodokion (Beşiktaş) pe Bosfor şi Pegae (Kasimpaşa), în interiorul Cornului de Aur, pe o distanţă de aproape 4 km şi 400 de metri. Echipajele vaselor şi trupelor de uscat primiră porunca să taie arborii şi mărăcinii pe drumul indicat şi să amenajeze apoi un fel de jgheab din grinzi de lemn îmbinate, peste care au fost aşezate rulouri de lemne unse cu grăsime, ulei şi talc. Pe ele au fost aşezate navete – 70 de fuste cu 2 vâsle şi câteva vase mai mari -, şi astfel mii ele oameni, ajutaţi de cai, bivoli şi de felurite maşinării, le ridicară pe colinele Perei şi apoi le făcură să alunece la vale cu pânzele întinse pentru a profita de vânt sau împingândule cu vâslele. „Navele mergeau una după alta ca pe mare, cu flamuri şi tobe.”
Grecii, incapabili să împiedice această operaţiune, erau uluiţi. „o flotă turcească de mai bine de 70 de nave părea să fi coborât deodată din cer în portul lor.” Situaţia bizantinilor se înrăutăţise pe neaşteptate. Trupele bazileului fiind şi aşa insuficiente ca număr, se impunea retragerea unor oameni de pe alte poziţii de apărare pentru a proteja zidul dinspre Cornul de Aur. Flota turcească constituia o uriaşă ameninţare şi pentru vasele greceşti şi creştine din spatele lanţului, ea putând să le atace în orice clipă. Cum se va sfârşi bătălia navală acum, când Mahomed îşi asigurase legăturile cu baza de la Diplodokion şi cu cetăţuia Bogazkesen şi când partea cea mai vulnerabilă a zidurilor se afla sub tirul turcilor? Genovezii din Pera, şi ei ameninţaţi, tremurau de frică în spatele zidurilor. Bizantinii şi latinii ţinură un consiliu de război pentru a vedea cum ar putea fi nimicite vasele turceşti intrate astfel „prin uşa din dos”. Să le atace întreaga flotă, sau să se mărginească la a trimite câteva nave împotriva uşoarelor fuste inamice? Se hotărâră să încerce incendierea lor.
Căpitanul unei galere veneţiene, Giaccomo Coca, se oferi să conducă operaţiunea. Genovezii din Pera cerură să i se alăture şi, la 28 aprilie, în zori, două vase încărcate cu bumbac şi lână pentru a amortiza proiectilele ridicară ancora, urmate de două galere iuţi, de trei fuste şi de mai multe brigantine încărcate cu praf de puşcă, cu proiectile incendiare, cu smoală şi alte produse incendiare. Planul stabilit de căpitanii vaselor era de a trimite mai întâi cele două vase-tampon, urmând ca galerele să atace după aceea. Însă Giaccomo Coco, „avid de glorie”, se năpusti la atac, fără să mai aştepte celelalte vase.
Câteva clipe mai târziu, o detunătură infernală sfâşie aerul şi o ghiulea uriaşă, urmată de o a doua, loviră în plin centru galera lui Coco, care se scufundă pe loc împreună cu căpitanul şi întregul echipaj, „în mai puţin timp decât ţi-ar trebui să spui de zece ori Tatăl Nostru”, spune Barbaro. Cealaltă galeră veneţiană, comandată de Gabriele Trevisan, a fost de asemenea atinsă, fără să se scufunde însă. Atunci atacară navele turceşti, încercând să captureze cele două vase de transport creştine. Urmară două ore de lupte. Creştinii pierdură 80 de oameni şi un vas de mic tonaj. Patruzeci de oşteni şi marinari creştini luaţi prizonieri de turci au fost executaţi; ca răspuns, Constantin porunci să fie spânzuraţi pe zidul de apărare 260 de prizonieri turci. În orice caz, operaţiunea creştinilor a eşuat. Genovezii din Pera îi destăinuiseră oare, în taină, acest plan lui Mahomed?
Relaţiile între creştini erau atât de proaste, încât totul este posibil. Oricum, sultanul a ştiut ce se pregătea, deoarece trimisese oameni şi patru tunuri într-un loc de unde puteau fi atinse navele creştine, înainte ca ele să atace vasele turceşti.
Orice s-ar zice, operaţiunea a fost prost pregătită şi prost executată. Veneţienii, care o comandaseră, erau căpitani de vase comerciale, fără experienţa războiului. Genovezii şi veneţienii se luară la ceartă, aruncând unii asupra celorlalţi răspunderea nereuşitei. Împăratul însuşi a trebuit să intervină pentru a-i împiedica să se ia la bătaie. „Ne ajunge războiul care bântuie sub zidurile noastre, fraţii mei, vă cer să staţi liniştiţi. Pentru numele lui Dumnezeu, nu vă bateţi între voi.” Pentru moment, de ambele părţi spiritele se liniştiră. De secole, cele două republici se înfruntau pentru stăpânirea pieţelor comerciale, a drumurilor şi a pământurilor Levantului. Ele se înfruntau chiar şi în Italia. Totul constituia un prilej de ceartă. Marea primejdie care pândea Constantinopolul şi chiar întreaga creştinătate nu era suficientă pentru a slăbi duşmănia dintre ele.
Stabilit acum în interiorul Cornului de Aur, Mahomed îşi exploată fără întârziere succesul. Pentru a face asediul oraşului total, el ceru să se construiască în interiorul Cornului de Aur – cam între cartierele de azi Balat şi Kasimpaşa, pe aproximativ 500 de metri – un pod de vase şi butoaie, cu o lăţime de aproape 4,5 metri, pe care puteau trece cinci oameni umăr la umăr, cai etc.. menit să întărească dispozitivul între port şi Palatul Blacherne.
Menghina se mai strângea puţin în jurul Constantinopolului, în timp ce o neîncetată canonadă sfărâma zidurile, zi şi noapte. Giustiniani şi oamenii lui, ajutaţi de bizantini, încercau să astupe spărturile şi să repare meterezele. „Zidurile dinspre uscat, dinăuntru şi din afară, erau surpate până la temelie; nicăieri şanţul nu mai putea împiedica atacul care îmbrăţişa acum întregul oraş, fără intervale libere”, spune Kritobulos.

Yemek tarifleri

Sarımsaklı ve Fesleğenli Karides

Malzemeler:

Yapılışı:

  1. Karidesleri ve diğer malzemeleri fırın kabında özellikle eğer varsa guveç tencerede karıştırın.
  2. Fırınınızı önceden 200 C ye ısıtın ve karidesleri yaklaşık 15-20 dk. pişirin.

Afiyet olsun…

Domatesli Nefis Graten

Malzemeler:

Yapılışı:

  1. Süt, yağ, yumurta, tuz ve karabiberi çırpın.
  2. Parmesan ve unu ilave edip, karışana kadar çırpın.
  3. Fesleğenleri incecik doğrayıp, elde ettiğiniz hamura ilave edin.
  4. Graten hamurunu, yağladığınız bir fırın kabına alın, üzerine ortadan ikiye böldüğünüz cherry domatesleri dizin.
  5. Domates Graten’i önceden ısıtılmış 180 derece fırında yarım saat pişirin.

Afiyet olsun!

Bardakta Çilekli Cheesecake

Malzemeler:

Yapılışı:

  1. Krempeyniri, süzme yoğurt ve şekeri yaklaşık 3 dakika çırpın.
  2. Bisküvileri elinizde ya da rondada ufalayın.
  3. Servis edeceğiniz kuplara sırasıyla, bisküvi, krema, reçel ve çilek olarak yerleştirin.

Afiyet olsun!

internet

Reţete culinare

Creveţi cu usturoi şi busuioc

Ingrediente:

Mod de preparare:

  1. Toate ingredientele se amestecă bine într-o tavă de cuptor sau daca aveţi într-o oală romană.
  2. Preîncălziţi cuptorul la 200 C şi puneţi creveţi la cuptor pentru 15-20 minute.

Poftă bună

Quiche cu roşii

Ingrediente:

Mod de preparare:

  1. Se mixează bine laptele, uleiul, sarea şi piperul.
  2. Peste acest amestec se adaugă parmezanul şi făina şi se frământă.
  3. Peste aluatul opţinut se adugă şi busuiocul praspăt tocat şi se încorporează în aluat.
  4. Aluatul obţinut se întinde într-o tavă de cuptor unsă în prealabil. Peste aluat se aranjează roşiile Cherry tăiate în două.
  5. Se preîncălzeşte cuptorul la 180 C si se lasă quicheul la cuptor pentru o oră.

Poftă bună!

Cheesecake cu căpşuni la pahar

Ingrediente

Mod de preparare:

  1. Mixaţi timp de trei minute crema mascarpone cu iaurtul şi zahărul.
  2. Pisaţi biscuiţi cu mâna sau cu blenderul.
  3. Se montează cheesecake-ul în cupe astfel: biscuiţii pisaţi, crema, dulceaţa şi la final decoraţi cu căpşunile taiate.

Poftă bună!