Toate articolele publicate în ediţia nr. 259 a revistei Hakses

Aprilie 2017

Întrevedere între liderii UDTR şi experţi ai Consiliului Europei

O delegaţie condusă de preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi a participat în data de 5 aprilie, la o rundă de convorbiri cu 4 experţi din cadrul Comitetului Consultativ al Convenţiei-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, al Consiliului Europei. Discuţiile au avut loc la Constanţa, la sediul Muftiatului Cultului Musulman din România. Din delegaţie au făcut parte: secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi vicepreşedintele comisiei de cultură, prof. Osman Melek. Comitetul consultativ a fost format din: Neven Andelik (Bosnia Herţegovina), Tomas Hrustiç (Republica Slovacă), Edita Zlobiene (Lituania) şi Krzysztof Zyman – secretariatul Convenţiei-Cadru. La discuţiile cu experţii Consiliului Europei au participat alături de liderii UDTR, muftiul Cultului Musulman din România, domnul Murat Iusuf şi reprezentanţii UDTTMR, Bari Gevat, preşedinte al comisiei de învăţământ şi Dincer Geafer, secretar general.
În debutul întrevederii, domnul Krzysztof Zyman a specificat că delegaţia de experţi se află pentru prima dată la Constanţa, pentru a aduna informaţii despre modul în care sunt respectate drepturile minorităţilor naţionale, în conformitate cu prevederile Convenţiei Cadru pentru drepturile minorităţilor naţionale. „La fiecare 5 ani, fiecare ţară semnatară a acestei Convenţii este vizitată de o delegaţie de experţi. Scopul nostru este să acumulăm informaţii despre minorităţile naţionale şi despre modul în care li se respectă drepturile, aceste informaţii ajung la Consiliul Consultativ şi într-un final la Consiliul de Miniştri care va emite un aviz pe această temă”, a declarat domnul Krzysztof Zyman.
În cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte precum: reprezentarea în administraţia publică locală şi centrală, studiul limbii turce şi al religiei islamice, mijloacele de comunicare în masă ale comunităţii turce şi respectarea libertăţii religioase.
„România este un model de convieţuire interetnică şi inter-religioasă prin drepturile pe care le acordă minorităţilor naţionale şi religioase. Suntem membri ai Consiliului Consultativ al Cultelor din care fac parte toate cultele religioase recunoscute în ţara noastră şi avem întâlniri periodice unde se discută problemele cu care se confruntă toate cultele religioase. Nu sunt probleme inter-religioase, ci mai ales cu societatea civilă, cea laică. În ultima perioada societata românească a început să îşi îndrepte atenţia către cea din Occident, care după părerea mea, este îndepărtată de valorile spirituale ale poporului român”, a afirmat Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf.
Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi le-a vorbit oaspeţilor despre drepturile şi libertăţile de care se bucură comunitatea turcă din România. „La Constanţa, unul dintre reprezentanţii Guvernului în teritoriu este Subprefectul Levent Accoium, de etnie turcă şi există la nivelul Primăriilor şi Consiliilor locale etnici turci şi tătari care au fost aleşi primari, viceprimari sau consilieri. Nu se face nici o discriminare în ceea ce priveşte etnia sau religia pentru a accede la funcţii în administraţia locală. În ceea ce priveşte învăţământul, avem o reţea foarte bine pusă la punct, în care predau profesori care au absolvit Universitatea „Ovidius” din Constanţa sau Universitatea din Bucureşti, avem directori de unităţi de învăţământ şi inspectori de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi la Ministerul Educaţiei Naţionale. La fel, în ceea ce priveşte învăţământul religios, nu întâmpinăm nici o dificultate. Singurele probleme pe care le avem nu ţin de protecţia minorităţilor naţionale ci sunt de ordin economic”, a declarat Preşedintele UDTR. Preşedintele Osman Fedbi a mai spus că „bugetul primit din partea Guvernului pentru păstrarea identităţii etnice şi religioase este folosit pentru acţiuni de promovare a limbii şi culturii turce”.
Experţii prezenţi la convorbiri au fost interesaţi dacă există probleme în ceea ce priveşte predarea religieI islamice în şcolile publice. Muftiul Murat Iusuf a afirmat: „Statul român asigură cadrul necesar predării religiei islamice începând cu învăţământul primar şi terminând cu cel liceal, dar este o disciplină opţională pentru toate cultele. Religia islamică se predă în limba maternă, turcă. Avem o programă şcolară aprobată prin Ordin de Ministru şi după studiile pe care le-am făcut avem cea mai bună programă ca grup minoritar faţă de toate celelalte ţări membre UE. Profesorii care predau limba turcă şi religia islamică sunt remuneraţi de statul român, între ei şi ceilalţi profesori nu se face nicio distincţie.”
Reprezentanţii UDTTMR au vorbit despre problemele survenite în cadrul comunităţii în lipsa unui deputat în Parlamentul României şi a bugetului din partea statului român, care au dus la desfăşurarea acţiunilor de la începutul anului, numai pe bază de voluntariat.
Convorbirile au avut loc în vederea evaluării modului de îndeplinire a angajamentelor asumate de statul român, prin Convenţia-Cadru.

Vizita în România a Comitetului Consultativ al Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale

O delegaţie a Comitetului Consultativ al Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale s-a aflat în perioada 3-7 aprilie în România, în cea de a IV-a vizită de monitorizare. Delegaţia a fost formată din 4 membri: Neven Andelik (Bosnia Hertzegovina), Tomas Hrustiç (Republica Slovacă), Edita Zlobiene, (Lituania)şi Krzysztof Zyman-secretariatul Convenţiei-Cadru. Programul vizitei delegaţiei Comitetului Consultativ a cuprins întâlniri la Cluj, Suceava şi Constanţa cu reprzentanţi ai minorităţilor naţionale din regiune, dar şi cu cei ai autoriăţilor locale şi ai organizaţiilor neguvernamentale. Membrii delegaţiei au mai avut întâlniri cu reprezentanţi ai Consiliul Naţional pentru Combaterea Dicriminării, ai Agenţiei Naţionale pentru Romi şi ai ministerelor responsabile pentru implementarea măsurilor Convenţiei-cadru.
În data de 5 aprilie, s-a desfăşurat la sediul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, întâlnirea membrilor Comitetului Consultativ cu reprezentanţii membrilor Consiliului Minorităţilor Naţionale. Reprezentanţii Uniunii Democrate Turce din România au participat la o rundă de convorbiri alături de cei ai Uniunii Ucrainenilor din România, ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România şi ai Uniunii Polonezilor din România. În cadrul întrevederii, Preşedintele Uniunii Polonezilor din România, Longher Ghervazen a vorbit despre, „necesitatea existenţei unei legi a minorităţilor naţionale în care să se stipuleze exact cine are dreptul să acceadă în Parlament”. Toţi reprezentanţii minorităţilor etnice prezenţi la convorbiri au susţinut că au bune relaţii de colaborare cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi că în cadrul Prefecturilor există consilieri ale diferitelor etnii. În ceea ce priveşte bugetele anuale pe care le alocă statul român organizaţiilor minorităţilor naţionale, cei prezenţi la dezbateri au afirmat că: „acestea sunt suficiente atât pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a sediilor cât şi pentru desfăşurarea activităţilor de promovare a valorilor etno-culturale.”
Delegaţia Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, prezentă în România la al IV-lea ciclu de monitorizare, a mai avut întâlniri cu membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Concursul de machete „Casa tradiţională turcească”, la a patra ediţie

Aflat la a patra ediţie, concursul de machete „Casa tradiţională turcească” a reunit şi anul acesta peste 20 de participanţi, elevi din învăţământul primar şi gimnazial de la Liceul Cobadin. Dincolo de rolul său educativ, concursul reprezintă o provocare pentru tinerii etnici turci, motivându-i să-şi cunoască şi însuşească îndeaproape propria cultură.
Filiala Cobadin a Uniunii Democrate Turce din România în colaborare cu Liceul Cobadin a organizat în data de 14 aprilie 2017 cea de-a patra ediţie a Concursului de machete „Casa tradiţională turcească”. Au fost selectate 22 de machete de case în miniatură, realizate din materiale reciclabile. Concursul a fost organizat pe două categorii, respectiv învăţământ primar şi învăţământ gimnazial. Mare parte dintre concurenţi nu au fost la prima participare, ei declarând că an de an aşteaptă cu interes acest concurs care îi motivează să descopere noi aspecte ale vieţii tradiţionale ale comunităţii turce. Interesul manifestat de concurenţi şi implicarea lor în realizarea machetelor au fost răsplătite din plin cu aprecierile membrilor juriului şi ale tuturor celor care au vizionat expoziţia.
În ciuda faptului că toate machetele au fost apreciate, după lungi deliberări, juriul a întocmit şi un clasament. Astfel că, la categoria învăţământ primar, locul I a fost ocupat de Iusuf Sevghiul şi Musledin Eser, locul al II-lea a revenit elevilor Ibram Selin, Mustafa Melek şi Mustafa Geaner, iar pe locul III s-au clasat elevii Hogea Evelin Avin, Manole Elif şi Memet Onur. Au fost acordate şi trei menţiuni, acestea revenind elevilor Ali Dilara Şirin, Mustafa Arzu şi Isa Şennur.
La categoria gimnaziu, locul I a fost adjudecat de Borseit Emre şi Ibram Serkan, pe locul II s-a clasat Ismail Geansu, locul III i-a revenit lui Ismail Ailin, iar menţiunea a fost acordată elevei Mustafa Erin.
De remarcat că toţi cei 22 de concurenţi şi-au prezentat individual lucrările în faţa juriului, în ciuda emoţiilor ei reuşind să îi încânte pe membrii juriului cu cunoştinţele lor despre tradiţiile turcilor din Dobrogea atât în limba română, cât şi în limba turcă.
Concursul a fost urmat de un scurt program artistic susţinut de ansamblul şi corul Uniunii Democrate a Turcilor din România, filiala Cobadin.
Concursul „Casa tradiţională turcească” de anul acesta s-a desfăşurat în prezenţa preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România, Fedbi Osman, a Consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, a deputatului UDTR, Iusein Ibram, a subprefectului Levent Accoium, precum şi a directorului Liceului din Cobadin, Mariana Grasu. Au mai fost prezenţi la eveniment şi Okan Demir, reprezentant al Centrului Cultural Turc Yunus Emre, Melek Amet, preşedinta Comisiei de Femei din cadrul UDTR, imamul comunei Cobadin, Ibrahim Memet şi preşedintele filialei Cobadin a UDTR, Naim Raim.

Olimpiada de Limba Turcă, faza naţională

Constanţa a găzduit în perioada 18-21 aprilie, cea de a XXI-a ediţie a Olimpiadei de Limba şi LIteratura Turcă, faza naţională. Olimpiada a fost organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România şi cu sprijinul Instituţiei Prefectului -Judeţul Constanţa şi a Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, gazda olimpiadei. Potrivit unui comunicat de presă al ISJ Constanţa la olimpiadă s-au înscirs 79 de elevi din judeţele Constanţa, Tulcea şi din municipiul Bucureşti pasionaţi de limba şi literatura turcă. Proba scrisă s-a desfăşurat în data de 19 aprilie.
Vineri, 21 aprilie, a avut loc în Sala „Remus Opreanu” din incinta Instituţiei Prefectului-Judeţul Constanţa, festivitatea de premiere a elevilor participanţi la faza naţională a Olimpiadei de Limba Turcă. Festivitatea de premiere s-a desfăşurat în prezenţa Prefectului Judeţului Constanţa, domnul Adrian Nicolaescu, a Muftiului Cultului Musulman din România, domnul Murat Iusuf, a Inspectorului Şcolar general, prof. Gabriela Bucovală precum şi a inspectorilor de specialitate, prof. Vildan Bormambet-MEN şi prof Icbal Anefi-ISJ-Constanţa. Premiile oferite de UDTR au fost înmânate de Preşedintele Osman Fedbi şi de către deputatul Iusein Ibram. La festivitatea de premiere a participat şi secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim.
Elevii clasaţi pe primele 3 locuri şi cei cu menţiuni au primit premii în bani din partea MEN. Au mai fost oferite cadouri premianţilor din partea „Sevda”. Toţi elevii clasaţi pe primele 4 locuri vor beneficia, conform declaraţiei, Preşedintelui UDTR, domnul Osman Fedbi, de o tabără gratuită oferită de UDTR în vacanţa de vară, în localitatea Balvanyos, judeţul Covasna.
Olimpiada de Limba Turcă, faza naţională s-a desfăşurat pe două secţiuni, limba turcă maternă şi modernă. La secţiunea: Limba turcă maternă, învăţământ gimnazial, primele trei locuri au fost ocupate de: Rifat Arzu Aylin (clasa a V-a), premiul I – Şcoala Gimnazială „C-tin Brâncuşi” din Medgidia, Koşkan Melissa (clasa a V-a), premiul II – Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, Ablachim Erin (clasa a V-a), premiul III – Liceul Teoretic „Traian” din Constanţa; Suliman Dilara (clasa a VI a), premiul I – Şcoala Gimnazială „C-tin Brâncuşi”, Medgidia, Memet Merve Nur (clasa a VI-a), premiul II – Liceul Cobadin, Bechir Amela, (clasa a VI-a), premiul III – Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu” din Medgidia; Yusuf Zehra (clasa a VII-a) premiul I – Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Bolat Onurcan (clasa a VII-a), premiul II – Şcoala Gimnaziala nr. 24 „Ion Jalea”, Raşit Fatime (clasa a VII-a), premiul III – Liceul Cobadin; Akyol Humeyra (clasa a VIII-a) premiul I – ISB, Arslan Aysun Ebru (clasa a VIII-a), premiul II – Şcoala Gimnazială Ciocârlia, Husein Nur (clasa a VIII-a), premiul III – Şcoala Gimnazială nr. 30 „Ghe. Ţiţeica”. La învăţământ liceal, premiile au fost câştigate de: Güneş Berkant (clasa a IX-a), premiul I – Liceul Teoretic „Ovidius”, Etem Alev (clasa a IX-a), premiul II – Colegiul Naţional „K. Atatürk”, Medgidia; Uysal Merve (clasa a X-a), premiul I – Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Apti Elif (clasa a X-a), premiul II – Liceul Teoretic „Emil Palade” Constanţa, Avcimina Begül (clasa a X-a) premiul III – ISB; Sercan Melis Aleyna (clasa a XI-a), premiul I – Colegiul Naţional „K. Atatürk”, Husein Fatima (clasa a XII-a) premiul I – Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Ünsalan Melisa (clasa a XII-a) premiul III – Liceul Teoretic „Ovidius”.

Prima întâlnire a Consulului General al Republicii Turcia cu etnicii turci din Fântâna Mare

O delegaţie formată din: Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, Primarul comunei Independenţa, Ştefan Marius, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Mustafa Uygar Sertel şi coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Ahmet Daştan a avut o întrevedere cu Preşedintele Filialei UDTR Fântâna Mare, Memet Sebatin şi cu membri ai comunităţii turce.. Întrevederea s-a desfăşurat la geamia din localitate. La discuţii a luat parte şi inspectorul de specialitate din cadrul MEN, prof. Vildan Bormambet. Discuţiile s-au axat în principal pe posibilităţile de introducere a apei potabile curente şi a sistemului de canalizare dar şi pe redeschiderea şcolii din Fântâna Mare.
Primarul comunei Independenţa, Ştefan Marius a afirmat în cadrul întrevederii că există un proiect depus la Guvern la începutul anului şi se aşteaptă aviz favorabil pentru demararea lucrărilor de introducere a apei potabile curente în localitatea Fântâna Mare. Pe de altă parte, coordonatorul biroului TIKA Bucureşti, domnul Ahmet Daştan a propus ca Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă să realizeze un proiect în paralel, care să fie realizat cu sprijinul statului turc. Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Mustafa Uygar Sertel a afirmat: „atât uşa Consulatului General al Republicii Turcia de la Constanţa cât şi cea a Biroului TIKA de la Bucureşti sunt mereu deschise pentru a comunica cu dumneavoastră, pentru a ne cunoaşte mai bine şi pentru a afla care sunt problemele cu care vă confruntaţi.”
Membrii delegaţiei au vizitat şi şcoala din localitatea Fântâna Mare. Conform declaraţiei preşedintelui filialei UDTR din Fântâna Mare, Memet Sebatin, „în prezent în clădirea şcolii funcţionează doar o clasă de învăţământ preşcolar.” În cazul în care proiectul propus de Primăria Independenţa ar fi implementat, preşcolarii ar putea să urmeze cursurile şcolii primare în localitatea natală.
Satul Fântâna Mare este singura localitate dobrogeană în care trăieşte o populaţie compactă de etnici turci.

23 Aprilie Sărbătoarea Copilului Turc

În perioada 19-25 aprilie copiii grupurilor de dans folcloric tradiţional turcesc Şirinler şi Fidanlar UDTR au fost invitaţi să participe la activităţile organizate în Turcia, judeţul Balikesir, localitatea Ayvalık, cu ocazia zilei de 23 aprilie Ziua Copilului şi Suveranităţii Naţionale. Douăzeci şi patru de copii, membrii a celor două ansambluri, însoţiţi de responsabila proiectului, doamna Serin Türkoglu şi coordonatorul cultural UDTR, doamna Melek Osman, au participat la toate festivităţile organizate în diverse şcoli şi scene amenajate de primăria Ayvalık.
Ceremonia de deschidere a activităţilor s-a desfăşurat în centrul oraşului Ayvalık, începând cu ora 10:00. Guvernatorul, primarul Ayvalık, directori de şcoli vocaţionale şi gimnaziale, directori de centre culturale, veterani, familiile martirilor, profesori, pensionari, o mulţime de părinţi şi copii au participat la această sărbătoare cu deosebit entuziasm şi respect. După intonarea imnului de stat, primarul oraşului a ţinut un discurs cu privire la semnificaţia şi importanţa Zilei. Totodată a subliniat faptul că copiii noştri ajunşi la vârsta şcolară trebuie să-şi centreze eforturile spre o profesie. Deasemenea a accentuat faptul că menţinerea unei legături de familie puternică, bazată pe dragoste, duce spre o societate robustă ce ar mări puterea lumii. Pe lângă încredere trebuie să le asigurăm copiilor noştri dragoste, pace, prietenie, fraternitate, civilizaţie, ştiinţă şi tehnologie pentru a le deschide o cale luminoasă în drumul lor spre viitor.

Săptămâna naşterii profetului Muhammed (s.a.v)

Muftiatul Cultului Musulman din România în colaborare cu Consulatul General al Republicii Turcia, prin Ataşatul de Cult Islamic a organizat în perioada 20-21 aprilie 2017 o suită de manifestări cultural religioase, prilejuită de celebrarea anuală a sărbătorii „Săptămâna Naşterii Profetului Muhammed (s.a.v)“. Manifestările au avut loc în Constanţa - 20 aprilie şi Medgidia - 21 aprilie.
În cadrul manifestărilor prelegerile au fost susţinute de invitatul din Republica Turcia, d-nul Abdullah Gümüşsoy – director al departamentului educational din cadrul Directiei Relaţii Culte al Guvernului Republicii Turcia.
La Constanţa evenimentul a început cu recitarea unui verset din Coran, prelegerea muftiului, d-nul Murat Yusuf, prelegerea ataşatului pe probleme de religie din cadrul Consulatului Republicii Turcia, d-nul Rifat Arıf Cevlek, invitatul din Republica Turcia iar în final a avut loc un recital de cântece religioase (ilahiuri), dedicate Profetului Muhammed (s.a.v), interpretate de corul de elevi ai Colegiului Kemal Atatürk din Medgidia şi corul Muftiatului Cultului Musulman format din imami. În cadrul programului din Constanţa au fost premiaţi elevii care au câştigat la concursul cu tema „Profetul şi societatea încrederii” organizat în perioada 31 martie-12 aprilie de ISJ Constanţa, Muftiatul Cultului Musulman din România şi Biroul Ataşatului pentru Servicii Religioase din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, cu prilejul Săptămânii Naşterii Profetului. Concursul a avut mai multe secţiuni la diferite categorii de vârstă.
Consulatul Republicii Turcia a premiat elevii prin d-nul consul, Mustafa Uygar Sertel iar Uniunea Democrată Turcă din România a premiat elevii prin reprezentanţii comisiei de religie.
La aceste manifestări cultural religioase au participat preşedintele Asociaţiei oamenilor de afaceri turci din Dobrogea d-nul Zeki Uysal, reprezentanţi din cadrul comisiei de religie din cadrul U.D.T.R şi membrii comunităţii musulmane.

Delegaţie din Iran în vizită la UDTR

O delegaţie de femei din Republica Islamică Iran a fost primită la sediul central al Uniunii Democrate Turce din România de preşedintele comisiei de femei, Amet Melec şi de vicepreşedintele comisiei de cultură, prof. Melek Osman. Delegaţia a fost formată din: Dr. Zahra Şirmohamadi – Preşedinte, Centrul Educaţional pentru studenţi, Sakine Samsami – Coodonator activităţi caritabile în oraşul Mashad, Marzin Hoseini, profesor de artizanat al cărei soţ, Ahmad Hoseini este imam şi Dr. Nesa Fani - Cercetător în cadrul Institutului Royan (soţia fostului ministru al Educaţiei).
În cadrul întrevederii, vicepreşedintele comisiei de cultură, prof. Osman Melek a prezentat câteva date succinte despre istoricul comunităţii turce din România şi despre activiăţile culturale pe care le desfăşoară UDTR în scopul păstrării identităţii etnice şi religioase. Preşedintele comisiei de femei, Amet Melec a vorbit despre activităţile culturale şi caritabile pe care le desfăşoară în cadrul UDTR, menţionând faptul că la anul îşi doreşte să extindă temele de dezbateri ale simpozionului internaţional Femeia Turcă din Balcani şi să invite să participe femei nu numai din regiunea Balcanlor ci şi din alte colţuri ale lumii.
Membrele delegaţiei din Republica Islamică Iran au mărturisit că pe parcursul şederii în România, la Bucureşti şi Constanţa, au constatat că oamenii sunt calzi şi primitori şi că familia are un rol important în viaţa acestora. Delegaţia vizitează ţara noastră la invitaţia Ambasadorului Republicii Islamice Iran în România, Dr. Bahador Aminian Jazi.

Miraç Kandili

23-24 Nisan 2017 gününe bağlayan gece, mukaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi olan ve pek çok ilahi lütuf ve insanla dolu Miraç Kandilini idrak ettik. İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculuğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: “Kendisine ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu (Muhammed’i) bir gece Mescid-i Haram’dan çevresini bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa’ya götüren Allah’ın şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla görendir.”
Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahi rahmet ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuçlarından biri, İslâm’ın beş temel esasından biri olan beş vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, imanın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah’a en sevimli olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva ehlinin göz aydınlığı, mü’minlerin miracıdır. Bu sebeple, her mü’min namaza başladığında, namazın kendisinin miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah’ın huzurunda bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şerefine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç, Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu geceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu, dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda hissedelim. Yüce Dinimiz İslam’ın “yaratılanı yaratandan ötürü sevme” prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül, ve ruh temizliğinden geçtiğini unutmayalım.
Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm Müslümanlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler. Camilerde Kuran-ı Kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliği, Harşova, Medgidia, Lazu, Valu lui Traian, Dobromir, Adamclisi şubelerine ikramda bulundu. Allah dualarımızı kabul etsin.

Ziua Copilului Turc, sărbătorită la Constanţa şi Medgidia

Uniunea Democrată Turcă din România a marcat miercuri, 26 aprilie, la Constanţa, Ziua Copilului Turc, sărbătorită anual la 23 aprilie, în Republica Turcia. Circa 50 de copii care învaţă limba turcă maternă în şcolile din Constanţa s-au întrecut timp de două ore în jocuri şi concursuri distractive, în cadrul proiectului „Universul Copilăriei”. Câştigătorii au fost premiaţi de preşedintele comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, inspector de specialitate în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. La finalul concursurilor, Preşedintele UDTR, Osman Fedbi şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Uygar Mustafa Sertel au tăiat un tort oferit de UDTR în dar, copiilor de ziua lor
La eveniment au mai fost prezenţi: Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, Subprefectul Judeţului Constanţa, domnul Levent Accoium şi Inspectorul de specialitate, prof. Icbal Anefi. Alături de copiii de etnie turcă s-au aflat, soţia Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Özlem Sertel împreună cu fiica sa, Deniz.
Ziua Copilului Turc a fost marcată şi la Medgidia unde, circa 30 de copii de etnie turcă s-au antrenat în concursuri distractiv-educative. Cei mai buni dintre ei au primit premii din partea UDTR.

Olimpiada de religie islamică

Faza naţională

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, în colaborare cu Muftiatul Cultului Musulman din Romania şi Uniunea Democrată Turcă din România, a organizat la sediul Colegiului Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia Olimpiada de Religie Islamica, faza naţională.

La această fază au participat elevi din învăţământul gimnazial şi liceal din unităţile de învăţământ din municipiul şi judeţul Constanţa care au obţinut rezultate peste nota 8 la Olimpiada de religie islamică faza judeţeană.
Concursul s-a desfăşurat sub forma unui examen scris pe parcursul a trei ore iar subiectele, au fost selectate din tematica studiată în acest an şcolar.
În urma acestui concurs Uniunea Democrată Turcă din România, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa – Ataşatul pe probleme de cult islamic au premiat pe elevii clasaţi pe primele 4 locuri în cadrul festivităţii de premiere ce a a avut loc în data de 28 aprilie, la sediul Colegiului Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia.
La această festivitate au participat prof. Gabriela Bucovală - Inspector Şcolar General, ISJ Constanţa, prof. Icbal Anefi- Inspector de specialitate, ISJ Constanţa, directorul Colegiului K. Ataturk, prof. Accan Mologani, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Uygar Mustafa Sertel, Ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Arif Cevlek şi domnul Seyfik Ozkan, reprezentantul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentat de către deputatul Iusein Ibram, secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, prof. Vildan Bormambet – Inspector de specialitate MEN, prof. Melek Osman – Vicepreşedinte, comisia de cultură a UDTR şi prof. Firdes Musledin – Vicepreşedinte, comisia de religie a UDTR.

Câştigători sunt:

Premiul I: Premiul II: Premiul III: Menţiune:

Tinerii dobrogeni la Istanbul şi Eskişehir

În perioada 12-18 aprilie Uniunea Democrată Turcă din România prin comisia de religie a derulat proiectul „Tinerii şi religia”. În proiect au fost implicaţi 25 de tineri care au putut vizita moschei şi monumente istorice din Istanbul şi Eskişehir.
În această călătorie tinerii au avut posibilitatea unui schimb de idei şi cunoaşterea îndeaproape a culturii turce şi a religiei noastre precum şi menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice şi culturale. La această manifestare au participat tineri studenţi de la filialele: Constanţa, Cobadin, Medgidia, Mangalia, Valu lui Traian, Lazu, Fântâna Mare, Cumpăna, Techirghiol şi Eforie. Tinerii au fost selectaţi de preşedinţii filialelor.
Primul obiectiv vizitat de tineri la Istanbul a fost Biblioteca Universităţii Istanbul. Înfiinţat în secolul XV de Fatih Sultan Mehmet ca şcoală(medrese) mai târziu a fost transformată în bibliotecă. Această bibliotecă este prima bibliotecă a Istanbulului. Biblioteca deţine cărţi rare în limba turcă şi arabă, persană, latină şi peste 38.000 de cărţi, hărţi, notiţe şi 800 de albume. Biblioteca are în posesie peste 33.000 de fotografii ale Sultanului Abdulhamit al II-lea.
Un alt punct important pe care l-am vizitat a fost Buyukada, cea mai mare dintre cele nouă insule ce formează arhipelagul Insulele Prinţilor sau, pe scurt, Adalar. Un cartier special al Istanbulului unde am fost invitaţi să explorăm insula pe jos, cu bicicleta sau în trăsură pentru că pe insule nu sunt permise vehiculele motorizate. Am început plimbarea în Büyükada pornind din larga piaţă din dreptul debarcaderului, unde se află monumentul lui Atatürk. De aici, am pornit pe Gülistan Caddesi, o stradă ce urmăreşte conturul ţărmului, plină de magazine şi restaurante, majoritatea cu specific pescăresc care îşi expun peştele la vedere, în stradă, pentru a alege ce doreşti. Tinerii s-au împărţit în mai multe grupuri şi au putut admira Insula cu trăsuri şi biciclete. Unii dintre ei au avut posibililataea de a ajunge la Mănăstirea AyaYorgi (Sfântul Gheorghe), situată pe cea mai înaltă culme a insulei oferind o privelişte minunată aspura continentului. Această biserică datează din anul 1751.
In Istanbul, fiind şi festivalul lalelelor am făcut o plimbare la „Emirgan Korusu”, o gradină de lalele ce se întinde pe 47,2 hektare unde florile alcătuiesc forme şi imagini diferite. Aici am putut admira frumuseţea lalelelor în diferite nuanţe.
În Eskişehir am putut admira Moscheea „Kurşurulu”, Moscheea „Suleyman Ağa”, Muzeul de Artă Manuală, Muzeul Casei Otomane, Muzeul de Dactilografie şi Parcul Cultural de Ştiinţe şi Cultură „Sazova”. Am vut ocazia de a vizita Muzeul Figurilor de Ceară, una din cele mai mari atracţii ale oraşului ce găzduieşte expoziţii ale vedetelor de film, personalităţi din muzică şi sport, conducatorii statului turc.
Doresc să mulţumesc tuturor celor care ne-au ajutat în organizarea acestei călătorii ce cu siguranţă nu va fi uitată de tinerii care au legat prietenii sincere şi preţioase. Mulţumesc tinerilor care au ţinut pasul programului destul de încărcat şi au arătat interes pentru cunoaşterea religiei, istoriei şi a tradiţiilor.

Dobruca gençleri İstanbul ve Eskişehir’de

12-18 Nisan tarihleri arasında Romanya Demokrat Türk Birliği Din Komisyonu, İstanbul ve Eskişehir, tarihi müze ve camileri ziyaret amacıyla bir program hazırladı. Bu programa Dobruca bölgesinden, Constanţa, Cobadin, Medgidia, Mangalia, Valu lui Traian, Lazu, Fântâna Mare, Cumpăna, Techirghiol ve Eforie şubelerimizden gençler katıldı. Bu gençlerin üniversite mezunu veya başarılı öğrenciler olmaları şartıyla şube başkanları tarafından seçildiler.
İlk ziyaretimiz İstanbul Üniversitesi Merkez Kütüphanesine oldu. 15. yüzyılın ikinci yarısında Fatih Sultan Mehmet’in kurduğu medreseye ait olan kütüphaneden bugüne çevrilmiş olan Türkiye’nin ilk üniversite kütüphanesidir. 1933 yılına kadar Darülfünun Kütüphanesi adı ile hizmet verdi. İstanbul Üniversitesi’nde, Merkez Kütüphane ve Fakülte ve Yüksekokul Kütüphaneleri olmak üzere 25 tane kütüphane vardır. Merkez Kütüphane’nin Nadir Eserler Bölümü’nde, Türkçe, Arapça, Farsça, Latince ve diğer dillerde 38.000 basma eser, harita, nota ve 800 albüm ile II. Abdülhamit dönemine ait 33 bin fotoğraf bulunmaktadır
Ikinci ziyaretimiz Emirgan korusu oldu. İstanbul’un en güzel yeşil parkı diyebiliriz. Her sene Nisan aylarında lale festivali düzenlenen koru, başta İstanbul olmak üzere Türkiye ve yurt dışından gezmeye gelen insanlara da rastlayabildik
Ortadaki göl ve içinde yüzen ördekler muazzam bir görüntüye sahip.
İstanbul Boğazı kıyısında, 47,2 hektarlık bir alanda sırtlar ve yamaçlar üstüne yayılmıştır ve çevresi yüksek duvarlarla çevrilmiş durumdadır.
Koru, 17. yüzyılda Osmanlı padişahı IV. Murad tarafından İranlı Emir Güne Han’a armağan edilmiştir. Daha önce Feridun Bahçeleri olarak anılan bölge bundan sonra Emirgan Korusu olarak anılmaya başlanmıştır. Yüzyıllar boyunca pek çok kez el değiştirmiş, 2006 yılından itibaren her yıl Nisan ayında Lale Festivali düzenlenmekte.
İstanbulda başka büyüleyici bir günümüzü Buyukada da geçirdik. Büyükada yüzölçümü 5,4 km2 dir. Evlerin çoğunun yazlık mahiyetinde olması sebebiyle yaz nüfusu kış nüfusundan çok daha fazladır. Diğer Prens Adaları gibi Büyükada da Bizans döneminde sürgün yeri olarak kullanılmıştır. Adalar, Fatih Sultan Mehmet tarafından İstanbul’un Fethi’nden bir ay önce alınmıştır.
Adanın en yüksek tepesinde Aya Yorgi Kilisesi ve Aya Yorgi Manastırı bulunmaktadır. Birçok kilise ve manastırın kalıntıları da vardır. Bunlardan bazıları günümüze kadar ulaşmış, bazıları yıkıntı olarak kalmıştır.
Büyükada’da bulunan dört camiden mimari bakımdan en dikkat çekeni II. Abdülhamid tarafından yaptırılan Hamidiye Camii’dir. Mimari açıdan Batı etkisinde inşa edilmiş bulunan mekân, Ada Cami Sokağı’nda bulunmakta. İstanbul’dan sonra Türkiye’nin en popüler şehirlerinden biri olan Eskişehiri ziyaret ettik.
İlk olarak şehrin en eski yerleşim noktası olan Odunpazarını ziyaret ettik. Bu bölgede birçok tarihi ve turistik yapı yer alıyor. Bölgeye Odunpazarı adının verilmesinin nedeni zamanında köylülerin dağlardan şehre satmak için getirdikleri odunları bölgedeki Yediler Parkı’ndaki meydanda satmalarındandır. Günümüzde ise bölge turistik olarak şehrin en önemli yeri. Odunpazarı 2012 yılında UNESCO tarafından Dünya Mirası Geçici Listesi’ne dahil edilmiştir.
Odunpazarı Evleri şehrin dünya kültür mirasına eklediği en önemli eserler arasında yer alır. Türkmen izleri taşıyan bu evlerde Osmanlı ve Türkmen yerleşim biçimleri yansıtılmıştır. Odunpazarı Evleri’nin bulunduğu bölgede gezerken adeta tarih içinde bir yolculuğa çıkmış gibi hissettik. Bu bölgede birçok önemli tarihi ve turistik yapı bulunuyor.
Bölgede Kurşunlu Camii ve Külliyesini ziyaret ettik. Şehrin en eski yerleşim noktası olan Odunpazarı’nda Kanuni Sultan Süleyman’ın vezirlerinden Çoban Mustafa Paşa tarafından 1525 yılında Acem Ali’ye yaptırılmıştır. Kurşunlu Camii ve Külliyesi yedi farklı bölümden oluşmaktadır. Bir bölümünde El Sanatları Çarşısı oluşturulmuş, buradaki atölyeler ziyarete açılmıştır. El Sanatları Atölyeleri içinde pek çok sanatçı tezhip, süsleme, cam sanatlarıyla uğraşmakta, eserler burada satışa sunulmaktadır. Atlıhan El Sanatları Çarşısı, 1850’li yıllarda inşa edilmiştir.
Eskişehir de Balmumu Müzesini ziyaret ettik. Balmumu Heykeller Müzesi, Eskişehir’in tarihi ve turistik noktalarının yer aldığı Odunpazarı semtinde yer alan ilgi çekici bir müze. Tarihi Odunpazarı Evleri’nin birinde yer alan müze dünyaca ünlü Madame Tussauds Müzeleri’nin bir benzeri olarak görülüyor.
Müze, Mustafa Kemal Atatürk’ün çeşitli dönemlerine ait balmumu heykeller sergileniyor. Beş farklı bölümden oluşan müzede Atatürk aile bireylerinin, Osmanlı İmparatorluğu’na yön veren padişahlarımızın, Kurtuluş Savaşı komutanlarının, yerli ve yabancı devlet adamlarının, gazetecilerin, yazarların, sinema, tiyatro ve ses sanatçıları ile Eskişehir değerlerinden oluşan 160’ın üzerinde balmumu heykel sergileniyor. Süleyman Demirel, Turgut Özal, Alparslan Türkeş, Kemal Kılıçdaroğlu ve Recep Tayyip Erdoğan gibi önemli siyasi liderlerin yer aldığı “Demokrasi” salonu ile, Barrack Obama, Kralize Elizabeth gibi isimlerin heykellerinin yer aldığı “Dünya Liderleri” bölümleri bulunmakta.
Orhan Gencebay, Kemal Sunal, İbrahim Tatlıses, Barış Manço, Adile Naşit gibi birçok sanat, basın-yayın, spor dünyasından ünlünün ve dünya liderleriyle bilim adamlarının yer aldığı balmumu heykeller mevcut. Alparslan, Seyit Battal Gazi, Nasreddin Hoca, Yunus Emre gibi tarihi karakterlerin balmumu heykellerini görebildik.
Eskişehir, Odunpazarı Evleri bölgesinde, Çağdaş Cam Sanatları Müzesini ziyaret edebildik. 2007 yılında hizmete açılan müze üç tarihi evin restore edilmesiyle oluşan bina içinde yer almaktadır. Türkiye’nin ilk cam müzesi olarak geçen müze, Çağdaş Cam Sanatları Müzesi, Anadolu Üniversitesi, Eskişehir Büyükşehir Belediyesi ve Cam Dostları Grubu’nun ortak çalışmasıyla meydana gelmiştir. 58 yerli, 10 yabancı sanatçının eserlerini inceleyebildik.
Eskişehirde Türkiye’nin en büyük ve en güzel parklarından birisi olan Sazova Parkı, Bilim, Sanat ve Kültür Parkı da görebildik. Park yaklaşık 400.000 m2 alan üzerine kurulumuş. Eskişehir’in en önemli gezi noktalarından olan Sazova Parkı içerisinde birçok önemli yapı yer alıyor. Masal Şatosu, Korsan Gemisi, Yapay Gölet, Bilim ve Deney Merkezi, Sabancı Uzay Evi, Eti Sualtı Dünyası, amfi tiyatro, ağaç ev ve Şirinler’in evi tarzında çeşitli oyun grupları, kafe, restoranlar ve hediyelikçiler gibi birçok önemli yapının yer aldığını görebildik.

„Datini şi obiceiuri ale turcilor dobrogeni”

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 7 aprilie, o masă rotundă cu tema „Datini şi obiceiuri ale turcilor dobrogeni”. În debutul evenimentului, preşedintele comisiei de femei, doamna Amet Melec a vorbit despre datinile şi obiceiurile practicate de etnicii turci în satele dobrogene o dată cu sosirea primăverii. „Nevruz şi Hîdîrlez sunt sărbători străvechi, marcate de turcii dobrogeni dar şi de cei din Balcani şi Anatolia. Dorim să păstrăm vie tradiţia acestor sărbători şi să le împărtăşim tinerilor bogăţia spirituală a comunităţii noastre,” a afirmat Amet Melec. Au evocat modul în care se întâmpina primăvara în localităţi precum: Constanţa, Mangalia, Cernavoda, Medgidia, Hârşova, Cobadin dar şi pe insula Ada Kaleh scufundată în 1970, doamnele: Mirem Mustafa, Atie Mustafa, Salim Sarie, Memet Cîimet, Cadrie Straticiuk şi Mahinur Apostol. Despre semnificaţia Nevruzului şi obiceiurile practicate o dată cu venirea primăverii astronomice în satele din Bulgaria a vorbit prof. Emin Emel. La masa rotundă au participat doamne de la filialele UDTR din: Constanţa, Galaţi, Mangalia, Medgidia, Cernavoda, Hârşova, Cobadin şi Măcin
La evenimentul organizat de comisia de femei a UDTR a participat şi soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Özlem Sertel.

Primăvara Comunitară 2017

Uniunea Democrată Turcă din România a avut deosebita plăcere de a invita sâmbătă, 01 aprilie 2017, de la ora 12.00, oameni interesaţi de cultură, profesori, părinţi şi elevi la evenimentul cultural UDTR „Primăvara Comunitară”. În cadrul Festivalului „Primăvara Comunitară”, ediţia a XVI-a, Uniunea Democrată Turcă din România a participat cu ansamblurile de dans folcloric Şirinler, Kardelen, Fidanlar şi Delikanlilar care au prezentat dansuri din repertoriul tradiţional turcesc. Evenimentul multicultural, organizat de UDTR, prin comisia de cultură a avut invitaţi din mai multe comunităţi etnice care s-au întrecut în cântece şi dansuri tradiţionale cu echipele UDTR. Totodată, începând cu ora 13.00 a avut loc lansarea cărţilor: „Literatura turcă populară”, autor Emel Emin şi „Rime Orientale”, poet Urfet Şachir, editate de UDTR. Evenimentul a avut loc în Sala Remus Opreanu din incinta Consiliului Judeţean Constanţa. Pe lângă bucuria sufletului dăruită tuturor de copii şi tineri prin dans şi cântec am avut parte de o serie de mesaje de susţinere cu prilejul lansării de carte. Lacrimi de bucurie, binecuvântări date din tot sufletul şi multe multe mulţumiri într-o atmosferă prietenească au dat acestei zile calificativul idealului în convieţuire multietnică. Am aflat poveştile poeziilor şi sufletelor pereche. Am urmărit cu interes descrierea evoluţiilor poetice, fascinaţi de modul în care au ştiut să- l transmită şi am înţeles cu toţii că în spatele acestori versuri şi texte bine ticluite stă o bogată experienţă de viaţă, absolut necesară actului liric. Nu ne-a fost greu să observăm în modul de comunicare poetică valoarea cuvintelor rostite pe care ni le descrie foarte frumos doamna Mariana Moga, prietenă de suflet a doamnei Urfet Şachir: „Versurile pe care cu mărinimie ni le oferă sunt constituite din efuziuni lirice sincere, spontane şi dintr-un discurs artistic bine conturat, fiind într-o permanentă căutare a cuvântului, pe care apoi îl şlefuieşte cu migală, punându-şi amprenta personală asupra gândurilor, trăirilor şi de ce nu a sentimentelor. Ştie cum să atragă cititorul în lumea sa atât de specială, într-o lume în care poezia stă sub semnul revelării tainelor, inimii şi al cugetului, sub semnul bucuriei de a pătrunde esenţa existenţei. Orice naţionalitate am avea sau orice limbă am vorbi suntem fascinaţi de simplitatea versului şi de profunzimea mesajului. Poeta Urfet Sachir ne oferă o formula artistică bine închegată, cu un profil distinct şi adresă precisă, propunând cititorului o poezie frumoasă, autentică, exact aşa cum şi-a dorit-o. A fi slujitor al cuvântului însemnă că te-ai născut din şi pentru iubire, că o creaţie este de fapt un drum spre armonia dintre concret şi posibil, dintre prezent şi viitor, ori dintre bucurie şi tristeţe. Urmărindu-i expresia stilizată şi versurile meşteşugite cu grijă, am observat că poemele autoarei ne arată dragostea imensă pe care o are faţă de poezie şi cuvânt, o artă poetică menită să o reprezinte ca responsabilă de actul de creaţie.”

Varujan Pambuccian: „Eu cred că finanţarea organizaţiilor minorităţilor este suficient de echilibrată în momentul de faţă”

Aflat la al şaselea mandat de deputat din partea Uniunii Armenilor din România, Varujan Pambuccian este şi liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Parlamentul României. Este membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi face parte din grupurile de prietenie cu Republica Armenia, Irlanda, Republica Estonia. De asemenea face parte din Grupul PRO-America.
În calitatea sa de lider al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, deputatul Varujan Pambuccian a acceptat să vorbească în cadrul unui interviu pentru Revista „Hakses” despre rolul organizaţiilor minorităţilor naţionale în viaţa politică, dar şi despre stadiul în care se află în prezent legea care ar urma să reglementeze statutul acestora.

Sunteţi unul dintre cei mai longevivi parlamentari şi aţi prins numeroase episoade ale politicii din România. Cum evaluaţi acum activitatea politică de până acum a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi importanţa acestuia în Parlamentul României?
Eu mi-am realizat toate obiectivele, cam tot ce mi-am propus am reuşit să fac. Obiectivele mele au fost de două feluri: o parte sunt cele care s-au referit la minorităţi şi o parte sunt cele care s-au referit la industria de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Amândouă au mers aşa cum mi-am planificat. Nu cred că a existat vreo lege pe care să îmi propun să o dau şi care să fi suferit mari întârzieri. Şi nu cred că vreuna dintre legile pe care le-am dat nu a avut vreun efect în lumea reală cel puţin la nivelul celui pe care îl speram.

Şi în domeniul minorităţilor?
În domeniul minorităţilor avem o singură lege pe care am reuşit să o introduc în Constituţie ca lege organică şi ca una dintre legile fundamentale, este singura lege care nu s-a votat. Aici avem o neînţelegere cu UDMR, nici noi nu vrem să forţăm, nici dânşii, până la urmă sper să găsim o cale de mijloc, cu toate că este foarte, foarte greu. Este vorba despre legea cadru pentru minorităţi. Dar dacă vă uitaţi pe tot restul legislaţiei, multe din lucrurile care ar trebui să fie acolo au fost prinse şi în Legea electorală, şi în buget…

Şi totuşi, nu ar fi mai bine să existe această lege pentru a reglementa statutul minorităţilor etnice din România?
Sigur că ar fi mai bine pentru că ea trebuie să facă o serie de lucruri pe care avem un acord cu toată lumea, inclusiv cu toate partidele politice, şi care înseamnă definire, enumerare, definirea organizaţiilor minorităţilor naţionale, pentru că organizaţiile noastre nu sunt nici organizaţii, nici partide politice. În prezent este o asimilare forţată cu ONG-urile de utilitate publică. Noi avem acolo definit un nou tip de organizaţie. Legea trebuie să creeze o construcţie instituţională, o avem şi pe aceasta gândită. Este o construcţie a unei instituţii independente, adică sub control parlamentar, dar există încă o serie de probleme care sunt legate de capitolul pe care UDMR îl doreşte în lege, legat de autoguvernare. Eu cred că au ales şi nefericit numele acelui capitol, pentru că foarte multe din prevederile de acolo nu au nicio legătură cu autoguvernarea. Sunt prevederi care ţin de cultură, de învăţământ, sunt absolut de neridicat probleme din partea nimănui. Cred că mai degrabă alegerea nefericită a numelui acelui capitol a blocat legea. Dânşii vor să menţină numele acesta, deci, asta este…

Nu se poate negocia pe această temă?
Ba da, dar durează de ani de zile lucrul acesta. Noi avem toată flexibilitatea aici, pentru că problema nu este a noastră. Nici nu vrem ca dânşii să aibă o frustrare, nici nu vrem, însă, ca noi să aşteptăm la infinit o hotărâre din partea dânşilor. În rest, cu tot restul clasei politice româneşti suntem într-un acord clar. Totul este să deblocăm acest punct. Iar partidele au dreptate, au spus să rezolvăm noi înainte partea aceasta şi apoi nu este nicio problemă din partea lor.

Cum aţi defini rolul minorităţilor etnice în Parlamentul României până acum?
Privind în urmă, grupul ăsta a avut un rol mult mai important decât pare. Printr-un miracol care s-a întâmplat aici, adică o foarte mare coeziune, solidaritate şi seriozitate din partea lui, lucru care ne-a făcut să ne câştigăm respectul grupurilor mari politice şi chiar şi atunci când nu am contat într-un echilibru de forţe, grupul a fost tratat întotdeauna cu foarte mult respect şi consultat în toate chestiunile curente.

Să vorbim puţin şi despre finanţarea organizaţiilor minorităţilor naţionale…
Sub această formă, finanţarea organizaţiilor minorităţilor naţionale datează din 1996, dar ea a început din 1990. La început era o finanţare mai puţin substanţială ca acum, dar pentru cheltuieli curente ea a existat întotdeauna.

Care a fost şi care este algoritmul de distribuire a banilor?
Eu nu fac parte din CMN, n-am făcut parte niciodată din CMN şi nu este o problemă a grupului. Nici a mea ca parlamentar, nici a grupului parlamentar. Algoritmul de distribuire a banilor este o problemă a CMN-ului.

Este suficient bugetul alocat organizaţiilor minorităţilor naţionale?
Asta a fost grija grupului, asta nu este treaba CMN-ului şi dacă vă uitaţi în toată istoria finanţărilor o să constataţi că au fost momente de creşteri foarte mari, cu 30–40% în anumiţi ani, lucru care a dus finanţarea la un nivel rezonabil, dar care a antrenat în acelaşi timp o dezvoltare foarte rapidă a organizaţiilor care au nevoie de o finanţare la un nivel corespunzător din nou. La un moment dat lucrurile acestea au început să se stabilizeze pentru că nici creşterea asta nu poate fi infinită a organizaţiilor, nici finanţarea nu poate fi infinită. Eu cred că este suficient de echilibrată în momentul de faţă.

Sunteţi recunoscuţi ca un grup compact, care lucrează în echipă.
Da, aşa este. Să nu uităm un lucru: în organizaţiile noastre nu există o anumită linie politică. Şi este normal să fie aşa. Este normal ca fiecare membru al nostru să fie membru al unui partid politic, fiecare membru poate să aibă simpatiile lui, criteriul care ne-a adus împreună nu este un criteriu ideologic, este un criteriu etnic. Ori din punctul acesta de vedere au fost şi momente în care organizaţiile au cerut nu neapărat o urmare a unei direcţii comune, ci ca fiecare deputat să poată să exprime un anumit punct de vedere. Dar au fost puţine momentele acestea. În general, grupul a fost compact şi a mers unitar.

Aceeaşi atmosferă se regăseşte şi în ceea ce priveşte relaţia dintre organizaţii, între comunităţile etnice?
Relaţia dintre organizaţii între unele este mai strânsă, între altele nu există deloc. Nu cred că seamănă cu cea din grup. Aici, prin natura lucrurilor, relaţiile dintre oameni sunt mult mai strânse şi au o mult mai mare coerenţă. Sunt organizaţii care nu au avut niciun fel de schimb în afara discuţiilor din CMN şi sunt organizaţii care colaborează extraordinar de strâns. Noi avem evenimente comune pe care le facem cu alte organizaţii în mod periodic şi printr-o colaborare foarte strânsă. Am încercat lucrul acesta şi, într-adevăr, există şi evenimente la care am participat aproape tot timpul, dar până la urmă fiecare organizaţie are drumul ei şi una înseamnă reprezentarea aici, în parlament, şi zona de interese comune şi altceva înseamnă drumul fiecărei organizaţii în parte.

Mandatul acesta este unul puţin atipic, pentru prima dată sunteţi cu un deputat în minus în grup. Se resimte absenţa unui deputat din grup?
Este o problemă internă a organizaţiei tătarilor şi o chestiune pe care sper să şi-o rezolve. Să vedem cum or să o rezolve, nu încerc să îmi exprim niciun punct de vedere pentru că nu e normal să avem păreri în ceea ce priveşte o organizaţie sau alta şi să încercăm ingerinţe în activitatea lor. Din păcate se resimte în primul rând la algoritm şi lucrul acesta ne-a adus prejudicii, clar. Având un membru în minus, am pierdut o grămadă de locuri. Şi Parlamentul este altfel decât parlamentul trecut. Sunt mai multe formaţiuni mai mici şi care toate exced grupul nostru ori asta ne-a creat o problemă în lucruri d-astea de activitate curentă. Nu este o problemă majoră, dar nici foarte bine nu este, nu este bine deloc ca o minoritate să nu fie reprezentată în Parlament.

S-a mai întâmplat?
S-a mai întâmplat, dar într-o perioadă în care minorităţile se organizau, adică în anii 90, când după 2, 3, 4, 5 ani a apărut o organizaţie care a participat la alegeri. Dar nu s-a întâmplat ca o minoritate reprezentată în parlament să nu mai aibă deloc reprezentant. Au fost într-adevăr organizaţii diferite care au reprezentat o minoritate în timp. Astea sunt lucruri normale. Dar întotdeauna minorităţile au fost reprezentate în Parlament. Acum este pentru prima dată când o minoritate care a fost reprezentată nu are reprezentant.

În acest context, revenind la legea minorităţilor, poate ar fi ajutat mult aceasta…
Nu! Pentru că aici cauzele au fost interne, la nivelul organizaţiei. Au putut participa la alegeri, dar o organizaţie a venit cu două candidaturi, ceea ce nu e normal. Asta nu are nicio legătură cu cadrul legislativ.
În prezent, o organizaţie poate să aibă candidat dacă ea este reprezentată în parlament sau dacă are statut de utilitate publică.
Astea toate au fost, după părerea mea, soluţii proaste, în absenţa legii minorităţilor care să definească un alt tip de organizaţie. Noi nu suntem ONG-uri. Noi nu suntem partide politice. Suntem ceva între. Şi avem textul, este un text foarte bun care creează acest nou tip de organizaţie, numai că trebuie să îl mai şi trecem prin parlament.

Cât de benefică este apariţia altor organizaţii ale minorităţilor, în paralel cu cele existente?
Depinde de dimensiunea minorităţii. Atunci când vorbim de minorităţi numeroase, şi avem două asemenea minorităţi numeroase, acolo este loc de competiţie de acest gen pentru că e loc de profesionalizare. Acolo unde vorbim despre minorităţi mici sau foarte mici, acolo mai degrabă lucrul acesta reprezintă o competiţie între oameni care nu s-a putut regla în interiorul unei organizaţii şi efectele nu sunt benefice. Dar legea permite şi o variantă şi cealaltă. Competiţia este benefică întotdeauna, problema este că şi competiţiile se fac după nişte reguli ale jocului. În momentul în care nu există reguli ale jocului, competiţiile pot să ducă la distorsiuni foarte mari.

Domates Soslu Patates Kızartması

Malzemeler:

Kızartmak için:

Domates Sosu için:

Yapılışı:

  1. Patatesleri soyun ve kızartmalık doğrayın (parmak kalınlığından biraz daha ince). Doğradığınız patatesleri sudan geçirin ve içine bir yemek kaşığı sirke eklediğiniz suya alarak 15-20 dakika dinlendirin.
  2. Domates sos için domatesleri rendeleyin (kabuklarını rendelememeye dikkat edin).
  3. Tavaya sıvıyağı alın, üzerine ince kıydığınız sarımsağı ilave ederek hafifçe soteleyin (yakmamaya dikkat edin)
  4. Rendelediğiniz domatesleri sarımsakların üzerine ilave edin. Tuzunu ekleyerek suyunu çekinceye kadar karıştırarak pişirin.
  5. Süzdüğünüz ve havlu kağıtla fazla nemini aldığınız patatesleri kızgın ve derin yağda altın rengi alıncaya kadar kızartın.
  6. Kızarttığınız patatesleri tuzlayın ve servis tabağına alın. İsteğe göre patateslerden sonra iri parçalar halinde doğradığınız biberleri de 1 dakika kadar kızartıp patateslerin üzerine serpiştirin.
  7. Son olarak hazırladığınız domates sostan yayarak servis yapın.

internet

Puf böreği

Malzemeler

İç harcı için:

Kızartmak için:

Hazırlanışı:

  1. Un, tuz ve karbonatı bir kasede harmanlayın. Yumurta, yoğurt, zeytinyağı ve sirkeyi geniş bir kapta iyice karıştırın. Unu azar azar ekleyerek yoğurun. Ele yapışmayan bir hamur için gerekirse un ilavesi yapın. üzerini örterek 30 dakika dinlenmeye bırakın.
  2. Lor peyniri, kıyılmış maydanoz ve tuzu karıştırın. Hamurdan yumurta büyüklüğünde parçalar koparın ve unlanmış tezgahta merdane ile açın.
  3. İçine peynir karışımından ekleyip yarım ay şeklinde kapatın ve kenarlarını keserek açılmaması için çatalla bastırın.
  4. Hamurları kızgın ayçiçek yağında kızartarak servis yapın.

internet

Cartofi prăjiţi cu sos de roşii

Ingrediente

Pentru prăjit:

Pentru sosul de roşii:

Mod de preparare:

  1. Se curaţă cartofii şi se taie ca pentru prajit (puţin mai subiri decât degetul). Se sapală şi se lasa în apă cu oţet pentru 15-20 de minute.
  2. Pentru sosul de roşii se dau prin răzătoare (aveti grijă de coji).
  3. Într-o tigaie se pune uleiul şi se lasă la încins. Când uleiul este călduţ se aduagă usturoiul tocat mărunt şi se sotează.
  4. Peste usturoiul sotat se adaugă roşiile date prin răzătoare. Se condimentează şi se lasă pe foc până se evaporă apa.
  5. Cartofii se scurg bine şi se tamponează cu ajutorul unui prosop de bucătărie pentru a elimina apa în exces. Se prăjesc în uleiul bine încins.
  6. Când cartofii devin aurii se scot pe farfurie şi se sărează. În uleiul încins se prajesc ardeii fie tăiaţi fie întregi.
  7. Peste cartofii şi ardeii prajiţi se toarnă sosul de roşii.

Plăcinţele pufoase

Ingrediente:

Pentru umplutură:

Pentru prăjit:

Mod de preparare:

  1. Amestecaţi într-un castron făina, sarea si bicarbonatul. Oul, iaurtul, uleiul de măsline şi oţetul se amestecă bine într-un alt castron. Peste acest amestec lichid se adaugă treptat amestecul de făină până obţinem o cocă elastică pe care o lăsăm la odihnă timp de 30 de minute.
  2. Într-un bol se amestecă brânza mascarpone şi pătrunjelul tocat mărunt. Se rup bucăţi din cocă de mărimea oului şi se întind cu ajutorul merdenelei pe suprafaţa dată cu făina.
  3. În coca întinsă se adaugă o lingură de umplutură după care se împătureşte în două sub formă de semilună si se taie marginile.
  4. Plăcinţelele astfel obţinute se prăjesc in ulei de floarea soarelui încins.

Aslan İle Fare Masalı

Yoksul fare koca ormanda hep korku içinde yaşarmış. Tilkiden korkar, kurttan ödü kopar, en çok da yaban kedisini görünce dehşete düşermiş. Bırakın bu yabani hayvanları, çevresinde bir dal çıtırdasa yüreği ağzına gelir, korkudan bayılacak gibi olurmuş.
Fare artık bu korkuya dayanamayacağını anlayınca ormanın kralı aslana gitmiş:
“Haşmetmeap” demiş, sizden haddim olmayarak küçük bir ricam olacak. Şu ormandaki bütün hayvanlar arasında en zavallısı benim. Ne kadar kötü bir kaderim var! bütün ömrüm titremekle geçiyor. Bir yaprak düşse dizlerimin bağı çözülüyor. Bu korkuya artık dayanabilmem imkansız.
Sen bu koca ormanın kralısın. Senin kükremen bile herkesi dehşete düşürmeye yetiyor. Beni koruman altına alabilirsin. Bu kadar geniş mağarada yaşıyorsun. Beni de buraya kabul et lütfen. Sana hiç bir rahatsızlık vermem. Ayaklarının altında dolaşmam, sesimi bile çıkarmam. Bir köşede otururum. Varlığımla yokluğumu anlamazsın bile.”
Aslan tüm bu anlatılanları sesini çıkarmadan dinliyormuş. Farecik aslanın bu tümünü kendisi için olumlu görmüş. Ormanların kralı ricasını kabul edecek sanmış. Biraz daha ısrar ederse bu iş olacak diye düşünmüş:
“Ben sizin bu iyiliğinize layık olamadığımı biliyorum, ama kim bilir, ne kadar işe yaramaz gibi görünsem de, belki bir gün bir işinize yararım. Size olan borcumu ödeyebileceğim bir fırsat çıkar bir gün.”
Aslan çok sinirlenmiş. Öfkeden gözleri çakmak çakmak olmuş:
“Bak sen terbiyesize!” diye kükremiş. “Sen kendini ne sanıyorsun. Ben gibi koca bir kral senin gibi bir bücüre mi muhtaç olacak! Senin gibi bir böcek hayatta bana ne fayda getirir! Defol başımdan. Seni bir pençe darbesiyle duvara yapıştırmadığım için de hayatın boyunca bana dua et!”baktabul
Farecik öyle korkmuş ki, o korkuyla bütün ormanı bir nefeste koşup başka bölgelere taşınmış. Bir deliğe girip oradan uzun bir süre çıkmamış.
Aslan ise bir süre daha farenin kendini bilmezliğine sinirlenmiş, sağa sola sataşmış. Ama nihayet sakinleşmiş. Karnının acıktığını hissedip ava çıkmış. Fakat yolunun üzerinde üstü örtülmüş bir tuzak varmış. Çukuru fark etmediğinden içine düşüvermiş. Ama kral aslan bu,öyle çukurlara düşüp kalır mı? Bu nedenle de korkmamış. Yukarıya hamle yapıp atlamaya hazırlanırken çukurun içinde bulunan ağın bütün vücudunu kapladığını hissetmiş. Bir kez daha hamle yapmış , ama nafile! Ağ inceymiş, fakat çok sık dokunduğundan aslanın bile koparamayacağı kadar sağlammış. Bütün gün kendini kurtarmak için çalışan aslan akşama doğru buradan çıkamayacağını anlamış.
“Ah benim aptal ve gururlu kafam” diye düşünmüş. “Eğer bu sabah o fareyi kendime küstürmeseydim, o keskin dişleriyle bu ağı keser, beni ölümden kurtarırdı! Oysa şimdi burada öleceğim ve bunun nedeni de benim! Başkalarını küçümsemeseydim, herkesin kendince bir işe yarayabileceğini kavrasaydım yaşıyor olacaktım!”

anonim