Toate articolele publicate în ediţia nr. 257 a revistei Hakses

Februarie 2017

Fregata TCG „Fatih” participantă la exerciţiul militar „Sea Shield 17”

Fregata turcească „Fatih” s-a aflat la începutul lunii februarie la Constanţa pentru a lua parte la exerciţiul militar multinaţional „Sea Shield 17” în cadrul căruia au fost puse în aplicare proceduri standard NATO de luptă împotriva ameninţărilor aeriene, submarine şi de suprafaţă, potrivit unui comunicat de presă al Statului Major al Forţelor Navale.

În data de 5 februarie, o delegaţie condusă de preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi a participat la o recepţie oferită de locotenent comandor Mehmet Ali Yağış, pe fregata TCG Fatih, aflată în Portul Constanţa. Din delegaţie au făcut parte: secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, preşedintele comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, preşedintele comisiei de cultură, doamna Serin Türkoğlu, vicepreşedintele aceleiaşi comisii, prof. Melek Osman, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de femei, doamnele Amet Melec respectiv Accoium Durie, precum şi ziarişti din cadrul redacţiei „Hakses”. La recepţie au luat parte Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, E.S. Osman Koray Ertaş şi noul Consul general al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Uygar Mustafa Sertel împreună cu soţia. Printre invitaţi s-au mai numărat: subprefectul judeţului Constanţa, domnul Levent Accoium, muftiul Murat Iusuf, preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep şi preşedintele TIAD „Dobrogea”, Zeki Uysal.
La exerciţiul militar „Sea Shield 17” au participat următoarele forţe armate: Gruparea navală NATO SNMG-2, alcătuită din fregata spaniolă ESPS „Juan de Borbon” şi fregata canadiană HMCS „St. John’s”; Forţele Navale ale SUA din Europa (NAVEUR) cu distrugătorul USS „Porter” şi o aeronavă de cercetare; Forţele Navale ale Turciei cu un submarin, o aeronavă P-235 şi fregata TCG „Fatih”; Forţele Navale ale Bulgariei cu fregata BGS „Smeli”; Ucraina şi Grecia cu ofiţeri de stat major; Forţele Navale Române cu fregatele „Regele Ferdinand” şi „Mărăşeşti”, corvetele „Horia Macellariu” şi „Eustaţiu Sebastian”, navele purtătoare de rachete „Lăstunul” şi „Zborul”, dragoarele maritime „Lupu Dinescu” şi „Dimitrie Nicolescu”, două dispozitive mobile de lansare rachete sol-navă şi un detaşament de forţe pentru operaţii speciale; Forţele Aeriene Române cu două avioane MIG 21 LanceR şi un elicopter pentru evacuare militară.
Startul activităţilor de instrucţie pentru militarii din Forţele Navale a fost dat la, 1 februarie. 2800 de militari din Bulgaria, Canada, Grecia, România, Spania, S.U.A., Turcia şi Ucraina au pus în aplicare proceduri standard NATO de luptă împotriva ameninţărilor aeriene, submarine şi de suprafaţă, într-un raion estic din Bazinul Mării Negre, de aproximativ 80.000 de kilometri pătraţi, de cinci ori suprafaţa Dobrogei.
Coordonarea secvenţelor exerciţiului a fost realizată de către Comandamentul Flotei, iar Fregata „Regele Ferdinand” a asigurat, pe mare, conducerea grupării navale formată din: un distrugător, patru fregate, un submarin, şase aparate de zbor ale partenerilor străini, precum şi 11 nave şi patru aparate de zbor ale României.
Organizarea şi conducerea Exerciţiului multinaţional „Sea Shield 17” demonstrează faptul că sistemul de pregătire profesională al Forţelor Navale Române corespunde standardelor de performanţă ale NATO, iar marinarii militari români sunt gata în orice moment să-şi îndeplinească misiunile.

Sea Shield 2017

Sea Shield 2017 tatbikatı’na katılan TCG Fatih Fırkatı şubat ayın ilk günlerinde Köstence Limanın’da bulundu.

5 Şubat tarihinde önyüzbaşı Mehmet Ali Yağış’ın verdiği resepsyona Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından genel başkan Fedbi Osman, genel sekreter Ervin İbraim, eğitim komisyon başkanı Vildan Bormambet, kültür komisyon başkanı Serin Türkoğlu, kadın komisyon başkanı Melec Amet ve “Hakses” dergisinin editörleri katıldılar.
Resepsyonda Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Sn. Osman Koray Ertaş, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Uygar Mustafa Sertel ve eşi bulundular. Davetliler arasında Köstence Vali Yardımcısı Levent Accoium, Müftü Murat Yusuf ve Dobruca T.İ.A.D. başkanı Zeki Uysal sayıldılar.
Sea Shield 2017 askeri tatbikatı’na aşağıdaki güçler katıldı: NATO-SNMG 2 deniz grubu, İspanyol ESPS “Juan de Borbon” ve Kanadalı HMCS “St. John’s” fırkatalardan oluşan, Avrupa’daki ABD Deniz Kuvvetleri (NAVEUR) destroyeri USS “Porter” ve bir araştırma uçağı, Denizaltı uçağı P-235 firkateyni TCG “Fatih” ile Türk Deniz Kuvvetleri BGS “Smela” Bulgar donanma firkateyni Personel görevlileri ile Ukrayna ve Yunanistan, Romen Deniz Kuvvetleri, “Kral Ferdinand” ve “Mărăşeşti” fırkatları ile Horia Macellariu ve Eustaţiu Sebastian korvetleri, füze taşıyıcıları “Lăstunul” ve “Zborul”, deniz tarağı “Lupu Dinescu” ve “Dimitrie Nicolescu”, iki mobil fırlatma gemi füzeleri ve özel operasyon güçleri bir müfreze, Romen Hava Kuvvetleri iki MIG 21 Lancer uçağı ve bir tahliye için askeri helikopter.

Prima şedinţă plenară a CMN din acest an

În data de 20 februarie s-a desfăşurat la Bucureşti, prima şedinţă plenară a Consiliului Minorităţilor Naţionale din acest an. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de: preşedintele Osman Fedbi, deputatul Iusein Ibram şi contabilul şef Dragomir Nicuşor. Şedinţa s-a desfăşurat la sediul Uniunii Elene din România şi i-a reunit pe toţi reprezentanţii comunităţilor etnice care fac parte din Consiliul Minorităţilor Naţionale. Scopul principal al reuniunii a fost repartizarea sumei destinate sprijinirii organizaţiilor cetăţenilor aparţnând minorităţior naţionale, aprobată prin Legea bugetului de stat pe anul 2017. Uniunii Democrate Turce din România i-a fost repartizată în anul 2017, suma de 4273,5 mii lei.
Ordinea de zi a şedinţei a mai cuprins discuţii referitoare la: fişa de monitorizare a organizaţiilor membre CMN pe anul 2016, propunerea de modificare a datei celebrării Zilei Minorităţilor Naţionale, formulată de organizaţiile CMN şi analiza sumelor primite de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de la bugetul de stat, neutilizate în perioada 2013–2016 precum şi concluziile activităţii de monitorizare în varianta 2016, raport întocmit de doamna Carmen Stamate, şef serviciu asitenţă financiară, relaţii regionale şi coordonare CMN din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. În cadrul reuniunii a fost prezentat şi mesajul domnului Menabit Ozghiun, cetăţean român de etnie tătară adresat Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Referitor la propunera de modificare a datei de 18 decembrie a Zilei Minorităţilor Naţionale, dată la care se sărbătoreşte în prezent, s-a propus ziua de 29 aprilie, dată la care România a ratificat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, document al Consiliului Europei, adoptat în 1995, intrat în vigoare în 1998 sau o dată care nu coincide cu o altă zi aniversară ce se sărbătoreşte în România. Anterior, comisia de cultură, culte şi mass media a CMN a propus în data de 6 iulie 2015, modificarea datei aniversării minorităţilor naţionale din 18 decembrie în 21 mai, propunere votată de 12 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din cei 18 ai comisiei.

Serin Türkoğlu va conduce Comisia de cultură a CMN

Uniunea Democrată Turcă din România va deţine şi în 2017 preşedinţia Comisiei de cultură, culte şi mass media din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale. În urma alegerilor organizate în data de 8 februarie, doamna Serin Türkoğlu a fost realeasă în funcţia de preşedinte al Comisiei de cultură, culte şi mass media. Funcţiile de vicepreşedinte şi secretar vor fi deţinute de Ioana Grosaru- Asociaţia Italienilor din România-RO.AS.IT. respectiv, Svetlana Crăciun-Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. La şedinţa de lucru din data de 8 februarie au participat reprezentanţi ai: Uniunii Democrate Turce din România, Uniunii Elene din România, Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România, Uniunii Ucrainenilor din România, Partidei Romilor ProEuropa, Asociaţiei Liga Albanezilor din România, Uniunea Croaţilor din România şi Asociaţiei Italienilor din România Ro.As.It. Alegerile au avut loc în prezenţa secretarului de stat al DRI, Aledin Amet, a subsecretarului de stat Christiane Gertrude Cosmatu şi a consilierilor Rodica Precupeţu şi Liliana Bărbulescu. În cadrul şedinţei au fost prezenatate proiectele culturale din anul 2017.
Serin Türkoğlu deţine funcţia de preşedinte al comisiei de cultură, culte şi mass media a CMN din anul 2009. Serin Türkoğlu este preşedinte al comisiei de cultură a Uniunii Democrate Turce din România din anul 2008 timp în care a coodonat numeroase proiecte culturale cu impact în cadrul comunităţii turce precum: „Primăvara comunitară”, „Urme ale civilizaţiei turce în România”, „Sub bolta geniilor” şi „Ziua Minorităţilor Naţionale”.

Un nou mandat de preşedinte al comisiei de învăţământ a CMN pentru Vildan Bormambet

Reprezentanta Uniunii Democrate Turce din România, prof. Vildan Bormambet va deţine în 2017 preşedinţia comisiei pentru învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale. Noua conducere a fost aleasă în data de 9 februarie în cadrul primei întâlniri de lucru din acest an a membrilor comisiei de învăţământ a CMN, la sediul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Vildan Bormambet este preşedintele comisiei de învăţământ a UDTR şi inspector de specialitate la Direcţia- Învăţământ Minorităţi Naţionale din Ministerul Educaţiei Naţionale. Funcţia de vicepreşedinte va fi deţinută de Elvira Codrea-Uniunea Ucrainenilor din Rmânia iar cea de secretar de Svetlana Moldovan-Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România.
În cadrul reuniunii a fost conturat calendarul activităţilor comisiei care cuprinde acţiuni, proiecte şi programe educaţionale destinate elevilor care studiază în limba maternă dar şi limba maternă la cerere. Programul activităţilor din acest an mai cuprinde şi proiecte destinate cadrelor didactice din şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. Subsecretarul de stat Eniko Katalin Laczikö a lansat propunerea de realizare a unei campanii de informare cu privire la organizarea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, al Ministerului Educaţiei Naţionale şi al tuturor organizaţiilor minorităţilor naţionale membre ale CMN. Această campanie are ca scop facilitarea accesului la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale.
Participanţii la reuniune au prezentat o serie de probleme din domeniul educaţiei cu care se confruntă unele organizaţii ale minorităţilor naţionale atât în demersul de înfiinţare a unor grupe sau clase de studiu în limba maternă, cât şi în ceea ce priveşte parcursul educaţional, perfecţionarea cadrelor didactice şi nu în ultimul rând programa şcolară. La reuniune au participat – alături de reprezentanţi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale din România – domnul Aledin Amet, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) şi doamnele subsecretar de stat Christiane Gertrud Cosmatu şi Eniko Laczikö.

Atelier de creaţie pentru elevi

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat un atelier de creaţie pentru elevi cu tema: „Amulete, simboluri”, vineri, 24 februarie, la sediul central din Constanţa. La atelier au participat 70 de elevi care studiază limba turcă maternă de la: Şcoala Gimnazială nr.24 „Ion Jalea”, Şcoala Gimnazială nr.12 „Bogdan P. Haşdeu”, Şcoala Gimnazială nr.10 „Mihail Koiciu”, Şcoala Gimnazială nr.5 „Nicolae Iorga”, Şcoala Gimnazială nr.11 „Dr. C-tin Angelescu”, Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza”, Şcoala Gimnazială nr.16, Liceul Teoretic „Decebal”, Liceul cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru” din Constanţa, Şcoala Gimnazială nr.1 - Valu lui Traian, Şcoala Gimnazială „Ion Murgescu” - Valea Seacă, Şcoala Gimnazială nr. 1 – Mangalia, Şcoala Gimnazială – Cobadin, Şcoala Gimnazială- Cumpăna, Şcoala Gimnazială „Ion Borcea” – Agigea. Elevii au fost selecţionaţi de profesorii de limba turcă în funcţie de performanţele obţinute la limba maternă. Copiii îndrumaţi de cadrele didactice dar şi de preşedintele comisiei de cultură, doamna Serin Türkoğlu şi de artistul plastic din Republica Turcia, Gülçen Baykara au avut posibilitatea să îşi pună în aplicare creativitatea în confecţionarea de amulete care conţin simboluri, binecunoscute în credinţa populară turcă (mıska, göz, Fatma elli). Proiectul a fost organizat de comisia de cultură a UDTR şi a fost iniţiat de vicepreşedintele comisiei, prof. Melek Osman. La eveniment au luat parte: preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi, secretarul general, prof. Ervin Ibraim, subprefectul Levent Accoium şi inspectorul de specialitate,din cadrul ISJ Constanţa, prof. Icbal Anefi. Toţi elevii au primit diplome de participare şi premii din partea UDTR. Atelierul de creaţie a fost organizat în parteneriat cu ISJ Constanţa.

Motivele decorative – simboluri şi amulete

Motivele ornamentale turceşti sunt doar simbolice, geometrice, florale, epigrafice, datorită influenţei religiei islamice care interzicea reproducerea figurii umane.

Figurile simbolice şi geometrice sunt cele mai vechi forme ornamentale turce. Ele constau în linii curbe sau drepte, carouri, triunghiuri şi poligoane. Liniile spirale, reprezintă cel mai vechi element decorativ în forma geometrică şi pare să stea la baza tuturor figurilor decorative pătrate şi octogonale care au dat mai târziu naştere aşa numitelor rectilinii, denumite arabescuri, folosite de popoarele musulmane.
În arta decorativă turcă a tapiţeriilor şi a covoarelor se întâlneşte foarte des motivul ornamental constând dintr-o linie orizontală pe care sunt desenate cinci linii perpendiculare. Acest motiv numit pieptene (tarak), din cauza asemănării sale cu acest obiect, pare să aibă o oarecare tangenţă cu acel talisman constând din cinci puncte sau cinci linii schematizate reprezentând cele cinci degete ale mâinii menite să apere pe oameni împotriva duhurilor rele. La turci această figură şi-a pierdut semnificaţia mistică devenind un simplu motiv ornamental. În schimb, influenţa Islamului, a introdus un nou element decorativ protectiv reprezentat de mâna Fatimei, fiica Profetului Mohammed. Musulmanii consideră că secretul acestei mâini constă în Lumina pură a Fatimei care a învăluit cu puritate îngerii din ceruri. Tot aşa vor fi şi oamenii acoperiţi de lumina pură (nur) a acelei mâini binecuvântate.
Este cunoscut faptul că şamanii turci îşi împodobeau costumele cu amulete. La turci şi la alte popoare musulmane există şi azi obiceiul să se poarte la gât un talisman numit caseta lui Solomon (muhru Suleyman), care este format din două triunghiuri răsturnat suprapuse, pentru a feri respectivul om de ochi răi şi ucigători (deochi). Această figură având în zona centrală desenat un ochi, de obicei albastru cu pupila neagră, se aplică pe inele, pandantive şi pe ţesături.
O altă amuletă purtată, de obicei de băieţi/bărbaţi turci este (muska / mıska). Aceasta are forma triunghiulară, confecţionată din piele, având la interior o foaie de hârtie, înfăşurată de mai multe ori, pe care sunt sunt scrise versete din Coran, pentru a-l feri pe purtător de toate relele, de ghinion.

Cadrele didactice în procesul de formare „profesor director”

O delegaţie a UDTR condusă de preşedintele comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, inspector de specialitate în Ministerul Educaţiei Naţionale a avut, în data de 3 februarie 2017, o întrevedere cu directorul Şcolii Gimnaziale nr.11 „dr. Constantin Angelescu”, prof. Aisel Arif. Discuţiile s-au axat în principal pe situaţia studiului limbii turce materne dar şi pe posibilitatea implementării la Şcoala Gimnazială nr.11 „dr. Constantin Angelescu”, a unor proiecte în parteneriat cu instituţii de învăţământ similare din Turcia. Din delegaţia UDTR au făcut parte: preşedintele comisiei de cultură, doamna Serin Turkoğlu, preşedintele comisiei de femei, doamna Amet Melec, vicepreşedintele comisiei de cultură, prof. Melek Osman şi vicepreşedintele comisiei de religie, prof. Firdes Musledin.

Funcţia de director la Şcoala Gimazială nr.11 „dr. Constantin Angelescu “ din Constanţa, în data de 21.12.2016, i-a fost atribuită colegei noastre Arif Aisel, care deţine catedra de limba maternă turcă în această şcoală. Cum este la început de mandat suntem convinşi că este copleşită de funcţia pe ca o deţine în prezent. Tocmai de aceea un grup din cadrul UDTR a vizitat-o pentru a-i arăta că suntem alături de ea în acest proces educaţional şi vom face tot ce ne stă legal în putinţă pentru a o susţine. Cu această ocazie doamna director Arif Aisel ne-a răspuns, într-un interviu, la mai multe întrebări pe care le prezentăm în continuare:

R: Ce părere aveţi despre domeniul tehnologiei informaţiei în şcoala nr. 11?
Dir: În scoala noastră este un grup talentat şi harnic de profesori care doreşte să beneficieze de dotări ale „departamentului de inovare tehnologică“. Dacă pentru această nevoie aş putea găsi şi fonduri financiare aş fi foarte fericită deoarece instruirea practică în procesul de predare, în acest mod, ne-ar face de neegalat.
R: Care este relaţia dumneavoastră cu internetul ? Ce site-uri urmăriţi?
Dir: Contul – Facebook. Site-ul Ministerului Educaţiei, a circularelor şi a regulamentelor, de asemenea urmăresc în mod continuu publicaţiile şi articolele din ziare şi ascult muzică din abundenţă.
R: Ce părere aveţi despre situaţia actuală a şcolii şi ce vă propuneţi să realizaţi în acest al II lea semestru.
Dir: Nu pot spune de cât lucruri pozitive despre şcoală, avem um mediu adecvat performanţei pe care aş dori să-l împletesc cu tehnologia. Mi-am propus să găsesc resurse financiare pentru a aduce îmbunătăţiri în domeniul tehnologic în contextul comunicării şi pregătirii elevilor noştri, pentru o informare adecvată la cursuri digitale.
R: Ce le recomandaţi în acest sens prietenilor, învăţători şi profesori?
Dir: Tuturor le recomand să-şi îndrepte atenţia spre cursurile şi lecţiie digitale deoarece modul: lecţie carte – caiet nu este suficient. Ar fi ideal dacă am avea acces fără fir la internet în toată şcoala. Cel puţin sper ca acest viitor al folosirii acestor sisteme va fi cât mai curând.
R: Ce gândiţi în legătură cu vestimentaţia şcolară şi codul vestimentar?
Dir: Acest Cod – Regulament este ceva îmi doresc Îmi doresc să beneficieze toţi elevii de acest confort vestimentar. Cu toate acestea, diferite grupuri de elevi şi părinţi nu-l doresc. Din acest motiv nu-l putem pune, în totalitate, în aplicare. Astfel, tocmai de aici porneşte dezordinea în vestimentaţie care nu poate fi controlată.
R: Care sunt lecţiile şi sfaturile pe care le-aţi da elevilor şcolii pe care o conduceţi?
Dir: În acest moment, avem zeci de centre universitare dar şi multe şcoli profesionale. Această generaţie este foarte norocoasă. Ea are o şansă de a ajunge unde îşi doreşte şi prin pregătirea tehnologică. Dacă nu au internet la şcoală au aproape sigur acasă aşa că sunt conectaţi direct la informaţii on-line pentru a şi ridica nivelul de competenţă, capacitatea de gândire şi analiză analitică, puterea de raţionament şi a nivelului de înţelegere, abilităţile de comunicare, încrederea în sine şi capacitatea de a convinge, într-un cuvânt, cultura generală. Cu toate acestea, acest lucru nu este suficient. Rolul profesorului nu poate fi substituit, în acest proces educativ, care trebuie monitorizat de către autorităţile şcolare, pentru a asigura coordonarea procesului de instruire prin activităţi extra-curriculare, de exemplu, pe lăngă toată instruirea calificată din timpul orei, în funcţie de necesităţi.
R: Cum vedeţi viitorul şcolar în sectorul tehnologic?
Dir: Tehnologia, sunt convinsă, va prospera mai mult. Noi ne uitam la TV sau mergeam la cinematograf la un film, ascultam muzică la radio şi aveam o cameră foto. Cam acestea erau produse ale tehnologiei informaţiei. Dar, astăzi, produse ale tehnologiei informaţiei PC şi DIGI fac multe lucruri diferite, în scopul de a facilita supravieţuirea omenirii.
R: Sunteţi mulţumită de elevii şi părinţii şcolii?
Dir: Sunt mulţumită de toţi părinţii şi elevii şcolii. Ca orice părinte şi părinţii scolii noastre îşi consideră copiii sacri. Avem familii cu venituri medii dar şi familii cu venituri mici. Cu toate acestea nu există nimic pe care nu-l vor face pentru copiii lor. Prin urmare, părinţii elevilor de orice rasă, etnie sau profil economic, intelectuali, funcţionari sau muncitori din orice domeniu au aceiaşi valoare pentru mine. Am lucrat în diferite şcoli şi pot spune că profilele părinţilor sunt foarte apropiate. Nu există şcoală cu părinţi buni sau răi, elevi buni sau răi. Unii vor încerca să vă deruteze copilul cu prezenţa bogăţiei unor părinţi care aduce avantaje în educaţie de neegalat. Este total fals. Cel puţin în acest moment, în şcoală, şansele tuturor, fără deosebire sunt identice, totul este ca fiecare elev să le folosească în mod eficient.

Yunus Emre şi Mihai Eminescu

Institutul „Yunus Emre“ Constanta împreună cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea a organizat în data de 20 februarie 2017 la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, panelul intitulat „Yunus Emre şi Mihai Eminescu”.
În cadrul acestui panel au susţinut lucrari Prof.Dr. Mustafa Argunşah, Prof.Dr. Özkul Çobanoğlu, Prof.Dr. Angelo Mitchievici şi Dr. Florentina Nicolae.

Fotografiile

Cele 4 fotografii despre care se ştie cu siguranţă că îi aparţin poetului au jucat un rol diferit în formarea imaginii eminesciene. „Privindu-le, omul cel adevărat pare că răsuflă aievea” ne spune G. Călinescu în capitolul „Masca lui Eminescu”. Criticul va aşeza întreaga operă eminesciană sub semnul imaginii din prima fotografie.
Majoritatea ilustratorilor vor porni de la imaginea reală, apelând la o fotografie din tinereţe a poetului, (la 19 ani) care corespunde idealului. Este vorba de fotografia realizată în atelierul lui Bernhardt Brand în 1869, cea care este reprodusă în toate manualele şcolare şi cea care apare pe diferitele bacnote emise de Banca Naţională a României. Este şi singura care corespunde profilului romantic al personajelor sale luciferice, astfel servind drept model geniului eminescian ca genius loci. Portretul artistului la tinereţe reflectă imaginea cel mai bine imaginea pe care poetul o dă Luceafărului – Hyperion în poemul său cel mai cunoscut, Luceafărul. În acelaşi timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poet maudit, critic impenitent al moravurilor unei societăţi corupte şi a politicianismului cosmopolit din perspectiva reactivării unor solidarităţi ancestrale, tradiţionale etc.
O altă fotografie este realizată în 1878 de către Franz Duschek, la vârsta de 28 de ani, când chipul eminescian îşi pierde „dulceaţa” tinereţii, o a treia în atelierul fotografic al lui Nestor Heck, în 1884, când Eminescu are 34 de ani şi ultima este realizată în atelierul lui Jean Bielig în 1887, la 37 de ani. Imaginea din tinereţe, fruntea înaltă, coama leonină, expresia visătoare, cu o efeminată notă adolescentină chiar uşor androgină, oferă dimensiunea vizionară a unui erou al gândirii (hero de la pensee). În ultima fotografie Eminescu este de nerecunoscut, aerul de blazare, de oboseală, maladiv, o anumită severitate şi evidenta îmbătrânire îi marchează expresia chipului. Această fotografie nu va fi niciodată utilizată pentru a-l readuce în memoria posterităţii.

Fragment din lucrarea Condiţia geniului:
Imaginea lui Mihai Eminescu între literatură şi artă, Angelo Mitchievici

Yunus Emre îşi exprimă dragostea faţă de oameni astfel:

Eu n-am venit la voi să semăn vrăjmăşie,
Ci să v-aduc iubire, cu drag să vă veghez.
Prietene, primeşte în suflet armonie.
Alt suflet, din lumină, doresc să modelez.

Yunus Emre este de părere că oamenii trebuie să îşi arate dragostea şi respectul unii faţă de ceilalţi. Suntem faţă în faţă cu un om care cu şapte sute de ani în urmă ne spunea că toate religiile ne vorbesc despre aceleaşi subiecte şi că scopul omului este de a cunoaşte şi cerceta aceste lucruri şi că omul doar prin această cale poate fi om.
Toate acestea le putem vedea în Yunus Emre. Există multe versuri de-ale lui Yunus în acest sens. Yunus ne transmite că esenţa dragostei faţă de oameni se află în Creator şi ne declară într-un mod simplu că astfel, a-l iubi pe om înseamnă mai întâi de toate a-l iubi pe Dumnezeu

Vino, dar, să ne-mpăcăm,
De eşti străin, să ne cunoaştem,
Calul să-l încălecăm,
Zburând spre aştri, să renaştem. Slavă Domnului!

Yunus Emre din punctul de vedere al gândirii sufiste a ajuns la secretul creării exprimând căile de a ajunge la acest secret în poeziile sale. Această lume este locul unde sunt trăite efemerele clipe fericite şi nefericite, frumuseţea şi urâţenia; în timp ce omul trăieşte toate evenimentele de pe acest pământ, nu trebuie să uite niciodată de efemeritatea lor, trebuie să depună efort pentru a ajunge la realitatea divină. În timp ce trăieşte în această lume care este un examen, omul trebuie să aibă credinţa că şi oamenii din jurul lui sunt creaţi de Dumnezeu şi astfel trebuie să întreţină relaţii bune cu cei din jur. Trăsăturile urâte cum ar fi ambiţia, invidia, lăcomia care îl fac nefericit pe om atât pe el însuşi cât şi pe cei din jur apar din tenul, dorinţele lui muritoare. Din cauza aceasta omul trebuie să îşi educe dorinţele. Cine poate face o încheiere mai frumoasă decât Yunus Emre care a spus:

„Să iubim, să fim iubiţi, căci lumea n-o s-o moştenim.”

anonim

15 Ianuarie, Ziua culturii româneşti

UDTR în parteneriat cu ISJ Constanţa a lansat în luna decembrie, 2016, pentru a reînnoi valorile trecutului, Concursul de recitare „Sub Bolta geniilor” invitându–i pe elevi şi profesori într-o călătorie imaginară în opera celor doi giganţi ai literaturii române pe de o parte şi a literaturii turce de cealaltă parte. Pentru concurs au fost recomandate cele mai renumite, cele mai autentice cărţi ale celor doi mari poeţi din care se puteau alege poeziile de concurs. Condiţiile de participare au fost următoarele: fiecare profesor de limba turcă a selectat din şcoala în care este profesor cel mai bun recitator, unul singur, cu care s-a înscris în concurs; în paralel profesorul a tradus poezia aleasă de elev, pe care a citit-o în cadrul concursului de traduceri profesori; dacă profesorul are ore la mai multe şcoli putea alege câte un elev de la fiecare şcoală cu condiţia ca elevii să aibă poezii diferite şi poeţi diferiţi, din cei doi propuşi. Scopul concursului, pe lângă concurenţa propriu-zisă,a fost acela de a aduce mesajul celor două genii mai aproape de elevi, pentru a aduce plăcere şi a crea percepţia lirismului în comunitate. De asemenea acest gen de manifestări reprezintă pentru noi ocazii ideale pentru stimularea elevilor claselor de limba turcă din şcolile noastre pentru o lectură eficientă şi pentru creaţia literară originală, pentru încurajarea comunicării dintre elevii claselor noastre şi elevii altor unităţi şcolare şi a implicării elevilor, în general, în activităţi şcolare, extraşcolare şi extracurriculare care le poate dezvolta caracterul, personalitatea, identitatea. Evenimentul anual „Sub bolta geniilor” nu este un simplu concurs şcolar lansat din dorinţa de a descoperi şi sprijini elevii talentaţi, cu simţ estetic deosebit şi cu înclinaţie certă spre lectura riguroasă şi de calitate. Programul acestui proiect a fost gândit de membrii comisiei de cultură UDTR, în aşa fel încât să asigure şi afirmarea tinerelor talente şi promovarea lor prin revista Hakses, precum şi prin mass-media locală şi regională/ naţională. În calendarul activităţilor UDTR, ziua de 15 ianuarie, data naşterii marelui Mihai Eminescu pe care Constantin Noica îi numea, atât de expresiv, „omul deplin al culturii româneşti”, este una dintre cele mai importante iar modul cel mai firesc de a-l onora pe Mihai Eminescu, pentru a-l păstra relevant şi vital, este doar citindu-i opera. Un lucru foarte important pe care îl ştim de la Eminescu este interesul pentru alte culturi, chiar asimilarea unor experienţe culturale străine a unor gesturi benefice culturii noastre, atunci când procesul este creativ şi ingenios.

Concurs cultural tematic „Sub bolta geniilor, Mihai Eminescu-Yunus Emre”, ediţia a II-a

Concursul cultural care a marcat această zi atât de importantă a fost aplicat cu o întârziere de 10 zile datorită condiţiilor meteorologice care au blocat toate mediile de educaţie şi cultură. Drept urmare în data de 25 ianuarie, 2017, începând cu ora 16.00, într-un salon de festivităţi din oraşul Constanţa aceste două personalităţi culturale au fost ţinta mărturiilor elogioase, a recunoaşterii unanime a importanţei operei lor, capacităţi impresionante dotate cu multă sensibilitate care au avut o puternică influenţă asupra noastră, încălzindu-ne sufletele în egală măsură. Programul acestei zile a început printr-o prezentare a vieţii şi activităţii acestora urmată de concursul tematic care a reprezentat, cel puţin pentru noi, membrii comisiei de cultură, modalitatea concretă de promovare a operei acestora, în programele de studiu a limbii turce în clasele cu predare în limba maternă turcă şi de ce nu în studiul limbii române.
Elevii au fost evaluaţi corect de o comisie de jurizare formată din: prof. Icbal Anefi – inspector şcolar pentru minoritatea turcă(ISJ), Amet Melec – preşedinta comisiei de femei UDTR şi Selmin Abaz – redactor şef Radio T/. Au fost acordate elevilor, premii pentru interpretare, recitare, creativitate şi profesorilor pentru traduceri.
La secţiunea clasele I-IV, premiul I a fost câştigat de Cherim Nur (Şcoala Gimnazială nr. 39„ Nicolae Tonitza“), premiul al II-lea de Eynali Merve (Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”) şi premiul III de Cadir Emirhan (Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna).
La secţiunea clasele V-VIII, premiul I a fost acordat elevei Koşkan Melisa (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”), premiul II, elevei Molaomer Esra (Şcoala Gimnazială nr.10 „Mihail Koiciu”) şi premiul III elevei Husein Nur (Şcoala Gimnazială nr.30 „Gh. Ţiţeica”). Juriul a mai acordat menţiuni elevilor: Musledin Melek şi Topaloglu Esma Nur (Şcoala Gimnazială nr.24 „Ion Jalea”), Saligean Aylin şi Chelai Amira (Liceul „Nicolae Dumitrescu”), Ismail Melisa (Şcoala Gimnazială nr.1 Mangalia).
Premiul special a fost acordat elevei Mihai Maria (Şcoala Gimnazială nr.12 „B.P. Haşdeu”), care a recitat în limba turcă poezia „Glossa” de Mihai Eminescu.
Totodată juriul a acordat premii de excelenţă pentru traducerile poeziilor eminesciene în limba turcă şi a celor aparţinând lui Yunus Emre în limba română, profesoarelor Osman Melek, Iomer Subihan, Arif Aisel şi Memet Sibel, precum şi poetei Şachir Urfet. Un premiu de excelenţă a obţínut şi Gulten Abdula, preşedinta filialei Galaţi UDTR, pentru expozeul prezentat despre viaţa şi opera poeţilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre. Premiile pentru elevii şi profesorii câştigători au fost înmânate de preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi.
La eveniment au participat alături de profesori, elevi şi părinţi: preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi, subprefectul Levent Accoium, reprezentanţi ai ISJC şi ai Universităţii Ovidius, Facultatea de litere.Manifestarea a fost coordonată de preşedintele comisiei de cultură a UDTR, Serin Turkoğlu şi de vicepreşedintele acesteia, prof. Melek Osman. A fost o seară minunată dedicată literaturii şi prieteniei româno-turce, în care tuturor li s-a dorit ca lucrurile cele mai importante pentru ei să le viseze în româneşte şi să le împărtăşească în turceşte, în frumoasa limbă a strămoşilor noştri.

anonim

Stăpân al Bosforului

La Genova, consilierii Republicii hotărâră să trimită trupe pentru a apăra Galata-Pera şi să scrie regelui Franţei şi altor suverani creştini, spre a le cere să sară în ajutorul lui Constantin. S-a vorbit chiar de o acţiune comună cu Ibrahim, emirul Karamanului, Veneţia, regele Neapolelui şi papa. Toate aceste planuri erau iluzorii sau veneau prea târziu. Nimeni nu credea că se vor îndeplini. Este mai bine să te gândeşti la viitor decât să te uneşti pentru o luptă dinainte pierdută. Ajutorul dat de Apus Bizanţului în pericol se mărgini la cei 200 de oameni sosiţi din Chios cu Leonardo şi Isidor din Kiev, la care se alătură 600 sau 700 de mercenari din aceeaşi insulă, comandaţi de genovezul Giovanni Giustiniani-Longo, oştean de meserie, pe care bazileul îl va numi strategos autocrator, răspunzător de apărarea pe uscat a oraşului. Căpitanul Trevisan, însărcinat să apere navele care se îndreptau spre Marea Neagră, se alătură apărătorilor. Sprijinul pe care Apusul îl va da Bizanţului va consta în acţiunea unor persoane izolate, a mercenarilor, dar niciodată a cârmuitorilor.
Mahomed îşi atinse unul dintre ţeluri: izolarea oraşului şi separarea lui de sursele de aprovizionare şi de căile pe unde puteau sosi eventualele ajutoare. Rămânea cucerirea, dar covârşitoarea sarcină, greutăţile la care se gândea îl înspăimântau pe acest tânăr de douăzeci şi unu de ani. La acestea cugeta fără încetare, frământa în minte mii de proiecte şi planuri. ”Cucerirea Constantinopolului devenise însoţitoarea nedespărţită a nopţilor tânărului padişah”, spune Tursun Bey. La rândul lui, Ducas notează:„Ziua şi noaptea, culcat sau în picioare, cântarea cum să lupte şi prin ce viclenii ar putea să cucerească Constantinopolul. Cu hârtie şi cerneală, el desena fortificaţiile şi le arăta celor pricepuţi la aceasta unde şi cum ar trebui să-şi pună tunurile în poziţie şi să construiască lucrări de apărare şi galerii subterane, locul prin care se putea intra în şanţul de apărare şi pe care zid să proptească scările.”Pentru Mahomed nimic nu mai avea însemnătate în afara gloriei nemărginite care îi va încununa numele.
Hotărârea tânărului sultan fusese luată. Voia totuşi să afle părerea demnitarilor de frunte ai ţării. Adună astfel la Edirne, într-o zi din iarnă 1452-1453, pe Marele vizir Çandarlî, pe ceilalţi viziri, pe înalţii demnitari şi şefi ai armatei.Dădu un ospăţ, apoi le împărtăşi dorinţa sa ca, în primăvara viitoare, să cucerească Constantinopolul, „această vatră a necredinţei, acest bârlog al nelegiuiţilor, această cetate de răzvrătiţi”, şi le ceru părerea. Partizanii războiului şi partizanii amânării se înfruntară încă o dată. Cei dintâi subliniară neîndoielnica slăbiciune a bizantinilor, faţă de puterea armatei sultanului. Çandarlî a fost, ca de obicei, de altă părere. Prinţii Europei de Răsărit se pot uni, cetatea Constantinopolului e trainică. „Să încerci să cucereşti acest oraş este ca şi cum ai vrea să cucereşti cerul.”
Mahomed ştia că dreptatea era de partea celor din tabăra războiului. Cu multe luni înainte trimisese iscoade în Apus care, la întoarcere, au adeverit ceea ce ştia deja: creştinii din Apus au alte preocupări decât să vină în sprijinul lui Constantin şi, cu siguranţă, nu se vor angaja în aventuri care pot duce la înfrângeri ca cele de la Varna şi Kossovo. Toate ştirile ajunse la urechea sultanului îi confirmau că era momentul potrivit pentru lupta hotărâtoare.Mahomed le vorbi atunci celor care, nu peste mult timp, vor conduce armatele sale în asaltul oraşului, cu cuvintele lui Gazi, conducătorul luptătorilor pentru Islam: „Ţelul meu”, spuse el, „este de a înălţa steagul Islamului deasupra Constantinopolului. Nimic altceva. Dacă a fost sortit ca această cetate să fie cucerită de mine, chiar dacă turnurile şi meterezele sale ar fi de fier în loc de piatră şi pământ, eu le voi topi cu focul mâniei şi puterii, le voi face moi ca de ceară.Iar dacă voinţa lui Allah va fi alta, chiar şi aşa, voi fi răsplătit pentru gândul meu bun. Dar, în bunătatea sa, Allah cel milostiv nu poate îngădui ca robul lui să se îndrepte spre el cu gânduri curate şi el să-l părăsească şi să-l lipsească de speranţă.”Cuceriţi de înflăcărarea sultanului, vizirii şi demnitarii îi primiră hotărârea într-un singur glas. Încă din vara lui 1452, atunci când lucrările la Boğazkesen nu fuseseră încă terminate, Mahomed ceruse ţărilor vasale să-i trimită oameni şi arme. Pretextul era o expediţie hotărâtă, zicea el, împotriva beiului Karamanului. Mai cu seamă Gheorghe Brankovic îi trimise 1500 de cavaleri sârbi comandaţi de 12 ofiţeri.În întregul imperiu se strângeau materiale, se făureau arme, maşini de asediu, „tunuri, scări mobile şi alte maşinării nimicitoare menite să dărâme zidurile”.Averea moştenită de la Murad al II-lea şi creşterea veniturilor provenite din recenta reformă fiscală şi financiară îi îngăduiau să cheltuiască fără socotelă, în aşteptarea bogăţiilor care îi vor cădea în mână,dacă va cuceri Constantinopolul. Pe când Mahomed poruncea aceste pregătiri,un turnător de tunuri de obârşie maghiară, saxonă sau dacă, Urban, propuse sultanului să-i toarne piese de artileri „oricât de mari ar vrea”.„Poţi să-mi faci un tun în stare să sfărâme zidurile Constantinopolului?” îl întrebă Mahomed.Urban răspunse afirmativ şi după câteva săptămâni, îi aduse sultanului un tun de mare calibru. El fu aşezat într-unul dintre turnurile fortăreţei şi încercat asupra unei nave veneţiene care, somată, refuzase să se supună. Ghiulele şi-au atins ţinta, vasul fu scufundat şi căpitanul executat. Atunci Mahomed ceru să se toarne „cel mai mare tun cu putinţă”,ceea ce se făcu repede. El trăgea ghilele de 400 de kilograme şi cu un diametru de doi metri şi jumătate”. A fost încercat la Edirne, nu fără a-i preveni pe locuitori, „pentru ca groaza provocată de o explozie necunoscută să nu-i facă să-şi piardă graiul şi pe femei să lepede”. Proiectilele azvîrlite la mai mult de un kilometru se înfundară doi metri în pământ. Era chiar arma necesară pentru a dărâma zidurile Constantinopolului. „Sultanul îl copleşi cu daruri pe Urban şi hotărî să i se dea o sumă atât de mare încât, dacă miniştrii bizantini ar fi încuviinţat să i-o dea măcar pe sfert, acesta nu ar fi părăsit niciodată Constantinopolului.”
Transportul tunului de la Edirne până în împrejurările Constantinopolului dură două luni şi fu nevoie de 60 de boi pentru a trage tunul şi de 200 de oameni pentru a-l menţine pe carul unde fusese aşezat. Două sute de lucrători cu ajutoarele lor mergeau înaintea convoiului, pentru a repara drumurile şi podurile. Urban turnă alte două tunuri de mare calibru, unul care azvârlea proiectile de 262 de kilograme, celălalt mai uşor, ca şi numeroase alte piese de artilerie mijlocii şi mici. La instalarea taberei în faţa Constantinopolului, Mahomed va dispune de o uriaşă putere de foc, de necrezut pentru acel timp, care va marca începutul unei noi epoci în arta războiului. Distrugerile provocate de artilerie şi efectul psihologic asupra populaţiei al acestor arme cu zgomot îngrozitor vor fi principalele cauze ale reuşitei planului de cucerire a Constantinopolului şi apoi ale izbânzilor lui Mahomed şi ale urmaşilor săi, de-a lungul a aproape două veacuri.
Tagliacozzo scria, încă din 1456: „Sultanul are tunuri atât de mari şi de înfiorătoare încât este adevărat că niciodată oamenii nu au făurit unele asemănătoare”. Meşterii turnători turci, cu ajutorul apusenilor aflaţi în slujba sultanului, vor stăpâni mult timp cea mai înaintată tehnică de făurire a acestor arme.Sultanii vor cumpăra şi tunuri din străinătate, folosindu-le şi pe cele capturate în luptă de la inamic. Până la decăderea imperiului, otomanii vor acorda întotdeauna o mare importanţă deţinerii unei artilerii puternice.
Blocada Constantinopolului n-ar fi fost desăvârşită fără închiderea căilor de comunicaţie cu marea. Odată începută costrucţia fortăreţei, Mahomed a poruncit să fie pregătite de lansare la apă numeroase nave ce se adăugau celor pe care tatăl său le lansase în primii ani de domnie.De asemenea, în primăvara anului 1453 sosiră de la arsenalul din Gallipoli mai multe escadre, sub comanda amiralului Baltaoğlu, un creştin islamizat de origine bulgară. Numărând între 150 şi 170 de vase, flota ancoră o parte la Diplodokion (astăzi Beşiktaş, pe Bosfor, la aproape două mii de oraş), iar celelalte nave, însoţite chiar de amiral, lângă insula (Büyükada), în Marmara, „vase cu vârful ascuţit, pline de lei”, spune Tursun Bey în stilul său colorat.
La 26 martie (suntem în 1453), armata turcă se adunase.De câţi oameni dispunea oare sultanul în ajunul asedierii Constantinopolului? Cifrele indicate de contemporani merg de la 160.000 (Barbaro) până la 400.000 (Ducas, Chalcocondylas) şi chiar 700.000 (Abraham din Ankara). Istoricii turci din secolele al XV-lea şi al XVI-lea se mărginesc să vorbească de un „fluviu de foc”, un „fluviu care se preface într-o mare nesfârşită”(Tursun Bey) şi de „războinici la fel de mulţi ca stelele”(Sa ad ed-Din).În realitate, puteau fi în jurul a 150.000 de oameni, cifră uriaşă pentru acel timp, probabil niciodată atinsă până atunci, cel puţin în Evul Mediu. Niccolo Sagundino, unul dintre martorii cei mai serioşi ai evenimentelor epocii, apreciază armata Marelui Senior la 80.000 de oameni în cavaleria regulată, 60.000 în cavaleria auxiliară, 90.000 de cavaleri în escorta sultanului, 12.000 de infanterişti şi 10.000 ieniceri.

UDTR, partener în proiectul «Limba maternă – izvor de înţelepciune», derulat de Şcoala Gimnazială „Dr. Constantin Angelescu”

Şcoala Gimnazială nr. 11 „Dr. Constantin Angelescu” a organizat marţi, 22 februarie 2017, activitatea „Limba maternă – izvor de înţelepciune”. Evenimentul, în cadrul căruia UDTR a fost partener, a avut ca scop marcarea Zilei Internaţionale a Limbii Materne prin prisma promovării diversităţii culturale şi lingvistice.

Au participat la activitate toate clasele din cadrul şcolii, elevii, atât de la ciclul primar, cât şi de la gimnaziu, implicându-se în confecţionarea unor panouri de prezentare a minorităţilor etnice din România. Accentul s-a pus pe mesaje scrise, promovându-se astfel comunicarea în limba maternă, dar, în egală măsură, au fost prezentate şi imagini semnificative pentru fiecare minoritate etnică.
În deschiderea evenimentului, directorul şcolii, Aisel Arif, le-a vorbit elevilor despre semnificaţia Zilei Internaţionale a Limbii Materne, zi care se sărbătoreşte în fiecare an la data de 21 februarie. „În cadrul Conferinţei Generale UNESCO din data de 17 noiembrie 1999, ziua de 21 februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne. Cu acest prilej, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. Limba maternă şi cultura sunt componente esenţiale în procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea limbii materne, precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi”, le-a spus directorul Aisel Arif elevilor. De asemenea, directorul instituţiei a mai menţionat că prin implicarea elevilor în astfel de acţiuni, se doreşte promovarea diversităţii culturale în rândul acestora şi familiarizarea lor cu valorile multiculturale.
La finalul activităţii, toţi participanţii au primit cărţi, reviste şi tricouri din partea Uniunii Democrate Turce din România, şi diplome de excelenţă, asigurate de Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie „DALI” – Constanţa.
Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2000. La data de 16 mai 2007, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a invitat statele membre „să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”.

A’dan Z’ye Balkanlar

ADRİYATİK

Dubrovnik, Budva, Sveti Stefan Adası, Neum ve Durres gibi tatil merkezlerine ev sahipliği yapan Adriyatik Denizi’nde altı Balkan ülkesinin kıyısı bulunuyor. Hırvatistan ile Karadağ arasındaki Dalmaçya kıyıları ise binden fazla adayla süslü. Dünyanın en güzel 20 körfezi arasında anılan Kotor ise bölgenin hazinelerinden.

BEYAZ KULE

Yunan roman yazarı Despina Pandazis’in İstanbul’un kızına, İzmir’in ise kız kardeşine benzettiği Selanik’teki Beyaz Kule, şehrin sembolü gibi. Atatürk Evi, Hamza Bey Camii, Alaca İmaret ve Bedesten öncelikle görülecek yerlerden. Yunanistan seyahatini uzatmak isteyenler, Atina-Kavala-İskeçe-Gümülcine-Dedeağaç rotasını izleyebilir.

ÇİGAN ADASI

Sava Nehri’nin üzerindeki Çigan Adası, deniz keyfini Belgrad’a taşıyor. Golf pistleriyle dolu ada, şehrin tarihi merkezine çok yakın. Bayraklı Camii, Belgrad Kalesi, Damat Ali Paşa Türbesi, Sokullu Çeşmesi ve İstanbul Kapısı’nı gördüyseniz bir önerimiz daha var: Balkan müziğinin önemli isimlerinden Şaban Bayramoviç ezgileri eşliğinde Sremski Karlovci yolculuğu. Burası aynı zamanda, 1699 yılında Osmanlılar ile İttifak Devletleri arasında yapılan Karlofça Antlaşması’nın imzalandığı kasaba.

EDHEM BEY CAMİİ

Arnavutluk’un başkenti Tiran’da, İskender Bey Meydanı’nda yükselen Edhem Bey Camii, şehrin gözbebeği. İnşasına 1789 yılında başlanan caminin yakın çevresinde saat kulesi ile müze ve opera binaları bulunuyor.

KARPATLAR

Karpat Dağları’nın ardına gizlenmiş masalsı Romanya toprakları, gezginleri yeni keşiflere çağırıyor. Müzelerinin zenginliğiyle tanınan Bükreş’ten Transilvanya’ya uzanan rota, Balkanların kalbine açılıyor. Seyahatinizi uzatıp Karadeniz kıyısındaki Köstence’ye ve Sultan Abdülmecit’in yaptırdığı Mecidiye Tabyaları’nın bulunduğu Silistre’ye uzanmak elinizde.

MOSTAR KÖPRÜSÜ

Balkanlar denince akla gelen ilk yerlerden biri olan Mostar Köprüsü, Kanuni Sultan Süleyman’ın emriyle yapıldı. 1990’lı yıllardaki acımasız savaşta yıkılan köprü, Türkiye’nin desteğiyle adeta yeniden doğdu. 24 metre yüksekliğindeki köprü, 2004’te yeniden açıldıktan bir yıl sonra UNESCO Dünya Mirası listesine alındı. Mostar’dan sonra yakın çevredeki Osmanlı köyü Poçitel ve Blagay Tekkesi’ni ziyaret edebilirsiniz.

OHRİ

Makedonya’nın en önemli turizm merkezi Ohri, aynı adı taşıyan gölün hemen kıyısına kurulmuş. Balkanların Safranbolusu olarak tanınan şehir, gölüyle birlikte UNESCO Dünya Mirası kabul edilmiş. Balkanların en eski ve derin gölü Ohri’nin yanı başında ise Bitola ya da Osmanlı dönemindeki adıyla Manastır şehri var. Osmanlı’nın ve Balkanların ilk sinemacıları olan Manaki Kardeşleri yetiştiren şehirde, Mustafa Kemal Atatürk’ün eğitim gördüğü Askeri İdadi de bulunuyor.

PRİŞTİNE

Balkanların ortasında yer alan, Avrupa’nın en genç ülkesi Kosova’nın başkentindeyiz. Şehirde Osmanlı dönemine ait birçok cami, saat kulesi ve evler, bütün görkemiyle duruyor. Kosova Savaşı’nda öldürülen Sultan I. Murad’a ait türbe ise şehrin altı kilometre kadar dışındaki Mitroviça yolu üzerinde bulunuyor. Ayrıca Anadolu kasabasını anımsatan Prizren ile İstiklal Marşı şairi Mehmet Akif’in baba ocağı İpek kasabasına bağlı Suşitsa Köyü de Kosova sınırları içerisinde.

SEVDALİNKA

Boşnaklara özgü duygusal bir müzik türü olan sevdalinka, Osmanlı döneminde kavuşamayan âşıkların duygularını dile getiren bir form olarak doğmuş. Kısa sürede de bütün Balkan coğrafyasında çok sevilmiş. Genellikle bir solist ile akordeon, flüt ve klarnetten oluşan küçük bir orkestranın icra ettiği bu müzik türünün önemli isimleri, Safet Isovic, Ilijaz Delic ve Esma Redzepova.

ŞADIRVAN

Bosna Hersek Cumhuriyeti’nin başkenti Saraybosna’da Türk Mahallesi olarak anılan Başçarşı’nın girişinde tarihi bir şadırvan yükseliyor. Zanaatkârların geçmişte olduğu gibi bugün de mesleklerini sürdürdüğü çarşının çevresi, kiremit çatılı Osmanlı evleriyle eski bir Anadolu kasabasını çağrıştırıyor.

YAHYA KEMAL

Türk edebiyatının önde gelen isimlerinden Yahya Kemal Beyatlı’nın doğum yeri olan Üsküp, Makedonya’nın başkenti. Burada Eski Çarşı, Taş Köprü ve Saat Kulesi gibi klasikleri gördükten sonra komşu şehir Tetovo’ya uzanabilirsiniz. Osmanlı döneminde Kalkandelen diye anılan şehirde, tabloyu andıran Alaca Camii ve Harabati Baba Tekkesi gibi eserler bulunuyor.

anonim

Arpacık Soğanlı Yahni

Malzemeler

Nasıl Yapılır

  1. Etler kuşbaşı doğrandıktan sonra tencereye döküp iyice kızdırdığımız yağda 5 dakika gibi bir süre orta ateşte etleri mühürlüyoruz.
  2. Sonra 1 su bardağı sıcak su döküp ocağın altını kısıp etler suyunu çekene kadar,üzerine bir kapak kapatıp pişiriyoruz.
  3. Suyunu çeken etlere tereyağınıda ilave edip biraz kavuruyoruz.
  4. Salçasınıda ilave edip kokusu çıkana kadar birkaç dakika daha kavurduktan sonra soyduğumuz arpacık soğanları ve sarımsaklarıda ilave ediyoruz ve tuzunu,baharatlarını serpip,kaynar suyunu döküyoruz.Suyumuz mutlaka sıcak olmalı,yoksa sıcak etlere soğuk su dökersek etler sertleşir.
  5. Su miktarı arttırabilirsiniz,ben ortalama bir miktar veriyorum ama soğanlarınız eğer yumuşamadı ve yemeğin suyu azaldıysa azar azar sıcak olarak su ilavesi yapın.
  6. Yemeğimizi kısık ateşte, soğanlar yumuşayana kadar pişirin.
  7. İsteğe göre servis sırasında üzeri maydanoz serpebilirsiniz.

internet

Kolay Portakallı Kek

Malzemeleri

Nasıl Yapılır

  1. Öncelikle oda sıcaklığındaki yumurtaları şekerle birlikte, şeker tamamen eriyip, krema kıvamına gelinceye dek çırpın.
  2. Sonra sıvıyağını dökün ve tekrar çırpın.
  3. Ardından taze sıktığınız 1 bardak portakal suyunu da dökün ve iyice çırpın.
  4. Önce 2 su bardağı unu ve kabartma tozunu ayrı bir kapta karıştırın. Sonra kekinize ilave edin. ve yavaş ca çırpmaya başlayın. Bu aşamada kek hamurunun kıvamını kontrol edin ve çok akışkan ise yarım su bardağına yakın un ilavesi yapın ve tekrar çırpın.
  5. Ununu ilave ettikten sonra, çırpma işlemini yavaş yapın ve çok uzatmayın. Un hamuru karıştığında çırpmayı kesin. Yumurta ve şekeri uzun süre çırpmak iyidir ama un ilavesi yaptıktan sonra çırpma işlemini çok uzatmak kekin yapısını bozuyor.
  6. En son portakal kabuğunu rendeleyin ve kaşıkla karıştırdıktan sonra, yağladığınız kek kalıbına dökün.
  7. Önceden 170 derece ısıtılmış fırında pişirin.
  8. Kek pişerken ilk 20 dakika kapağını hiç açmayın ve sonrasında pişip pişmediğini anlamak için ortasından içine kürdan veya ince bir bıçak batırın. Eğer kürdan veya bıçağa hamur yapışmışsa henüz pişmemiş ama kuruysa kekiniz işmiş demektir.

Afiyet olsun.

internet

Iahnie de arpagic

Ingrediente:

necesar pentru opărirea cărnii

pentru călirea cepei

Mod de preparare:

  1. După ce tăiem carnea de vită în bucăţi o punem la sotat şi o sotăm pentru cca 5 minute la foc mediu.
  2. După ce se sotează carnea se adaugă un pahar de apă fiartă si se lasă compoziţia la fiert la foc mic iar oala se acoperă cu un capac.
  3. După ce se reduce sosul se adugă untul şi se prajeşte după care se adaugă şi pasta de tomate şi de ardei şi se căleşte un pic. După ce curăţă, arpagicul îl adaugăm peste carne împreună cu usturoiul şi condimentele. Se călesc toate un pic şi se adugă apa fierbinte. Este important ca apa să fie caldă, dacă adăugăm apă rece carnea va deveni tare.
  4. Se fierbe totul la foc mic până se înmoaie arpagicul. Se poate adăuga apă în funcţie de necesitate.
  5. Când servim mâncarea se adaugă o ploaie de pătrunjel tocat.

Chec simplu cu portocale

Ingrediente

Mod de preparare:

  1. Se bat ouăle cu zahărul până ce se topeşte zahărul.
  2. Se adaugă uleiul şi se bate bine până se încorporează.
  3. Se adaugă treptat şi zeama de portocală proaspăt stoarsă.
  4. Într-un bol separat se amestecă făina cu praful de copt. Acest amestec se adaugă treptat peste compoziţia de ouă. Dacă compoziţia este prea lichidă se poate adauga încă jumătate de pahar de făină.
  5. După ce se adaugă făina se amestecă compoziţia bine până se încorporează bine făina. Nu este recomandat se amestecăm prea mult ca să nu stricăm textura checului. Este recomandat să se bată foarte bine oul cu zahărul.
  6. În ultima fază se adaugă coaja rasă de portocală şi se încorporează cu ajutorul unei linguri. Această compoziţie este turnată într-o formă de chec dată cu ulei în prealabil.
  7. Se dă la cuptorul preîncălzit la 170 de grade.
  8. În primele 20 de minute nu se deschide absolut deloc uşa cuptorului. Se controlează dacă este copt cu ajutorul unei scobitori. Dacă este copt pe scobitoare nu rămâne nici urmă de cocă.

Poftă bună!