Toate articolele publicate în ediţia nr. 256 a revistei Hakses

Decembrie 2016

Mesajul de Anul Nou al Consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan

La fel ca şi anii precedenţi, anul 2016 a fost un an plin de proiecte culturale şi sociale de succes realizate în colaborare cu organizaţiile reprezentative ale etnicilor şi cetăţenilor turci din zona de responsabilitate a Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa. Doresc să mulţumesc în mod special Uniunii Democrate Turce din România pentru contribuţia deosebită la materializarea proiectelor menţionate.
Coetnicii noştri au reuşit de secole să trăiască pe aceste meleaguri în armonie cu vecinii lor români păstrându-şi propria identitate având o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre. Această contribuţie va continua negreşit şi în perioada următoare, iar puntea de prietenie dintre cele două ţări va deveni din ce în ce mai trainică.
Din păcate anul 2016 a fost pentru Turcia un an de grele încercări, şi mă refer aici în primul rând la tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Terorismul şi-a arătat în numeroase rânduri faţa urâtă prin atentatele odioase produse atât în Turcia cât şi în întreaga lume, ducând la pierderea a sute de vieţi nevinovate. Sper să nu mai trăim această durere şi în anul 2017 să ne bucurăm de linişte.
În numele Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa îi felicit din suflet pe etnicii şi cetăţenii turci din Constanţa şi din întreaga Dobroge cu ocazia noului an, care să aducă pace, sănătate şi fericire tuturor.

Redacţia

T.C. Köstence Başkonsolosu Sayın Ali Bozçalışkan’ın Yeni Yıl Mesajı

Geçmiş yıllarda olduğu gibi, 2016 yılı da Başkonsolosluğumuz görev bölgesinde yaşayan soydaş ve vatandaşlarımızı temsil eden çatı kuruluşlarla işbirliği içerisinde gerçekleştirilen başarılı kültürel ve sosyal projelerle dolu bir yıl olmuştur. Sözkonusu projelerde büyük emeği bulunan Romanya Demokrat Türk Birliği’ne çalışmalarından dolayı özellikle teşekkür etmek istiyorum.
Yüzyıllardır bu topraklarda öz benliklerini koruyarak Romen komşularıyla uyum içerisinde yaşamayı başaran soydaşlarımız, ülkemiz ile Romanya arasındaki ilişkilerin geliştirilmesinde önemli katkı sağlamaktadır. Bu katkı şüphesiz önümüzdeki dönemde de devam edecek, iki ülke arasındaki dostluk köprüsü daha da sağlamlaşacaktır.
Ne yazık ki 2016 yılı, başta 15 Temmuz darbe girişimi olmak üzere Türkiye için ciddi sınamaların yaşandığı bir yıl oldu. Terörizm, Türkiye’de ve dünyada gerçekleştirilen hain saldırılarla çirkin yüzünü birçok defa gösterdi ve yüzlerce masum insan hayatını kaybetmesine neden oldu. Yaşanan bu acıların son olmasını diliyor, 2017 yılının huzur dolu geçmesini temenni ediyorum.
Başkonsolosluğumuz adına Köstence başta olmak üzere, tüm Dobruca bölgesinde yaşayan soydaşlarımız ve vatandaşlarımızın yeni yılını en içten dileklerimle kutluyor, bu yılın herkese barış, sağlık ve mutluluk getirmesini diliyorum.

Yazı kurulu

Mesajul de Anul Nou 2017 al Consului General al Republicii Populare Chineze la Constanţa, Liang Caide

În acest moment frumos al trecerii dintre ani, în numele Consulatului General al Republicii Populare Chineze la Constanţa doresc să adresez cele mai sincere felicitări şi urări de Anul Nou tuturor prietenilor din toate judeţele care intră în circumscripţia Consulatului.
Anul 2016 este un an extraordinar şi de neuitat pentru poporul chinez. China a materializat activ concepţia nouă de dezvoltare, a aprofundat multilateral reformele şi creşterea economiei Chinei a continuat să se afle în primele locuri din lume. China a găzduit cu succes Summitul G20, dăruind lumii înţelepciunea şi proiectul Chinei şi arătând farmecul Chinei.
2016 este un an de dezvoltare nouă a relaţiilor chino-române. Odată cu dezvoltarea profundă a iniţiativei „O centură şi un drum” şi a mecanismului de cooperarea „16+1” dintre China şi ţările central si est europene, colaborările pragmatice chino-române din toate domeniile s-au aprofundat continuu, iar schimburile şi cooperările dintre provinciile Chinei şi judeţele României care intră în circumscripţia Consulatului s-au intensificat necontenit.
De când mi-am începutul mandatul de Consul General la Constanţa în mai 2016, am vizitat toate judeţele şi oraşele importante din circumscripţia Consulatului şi m-am întâlnit cu liderii autorităţilor locale şi reprezentanţii din domeniile industriale, comerciale şi altele, simţind în mod adânc căldura şi prietenia poporului român şi dorinţa intensă a promovării cooperării bilaterale.
Să ne străduim mână-n mână, cu încredere şi speranţă deplină, să promovăm ca relaţiile chino-române şi colaborările locale să atingă un nivel superior.
În încheiere, doresc să urez Revistei „Hakses” mult succes, cititorilor revistei, un an nou fericit şi toate cele bune!

Redacţia

Iusein Ibram, un nou mandat în Camera Deputaţilor

Deputatul Iusein Ibram a obţinut un nou mandat în Parlamentul României, în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016. Conform rezultatelor centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, Iusein Ibram a obţinut 5536 de voturi din care 1954 în judeţul Constanţa. Preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi a declarat: „aproximativ 2000 de voturi reprezintă un rezultat bun pentru judeţul Constanţa, unde trăieşte marea majoritate a etnicilor turci. Rezultatul scrutinului demonstrează că etnicii turci au înţeles cât de important este să fie reprezentaţi în Parlament şi să beneficieze de cadrul legislativ necesar promovării şi perpetuării valorilor etno-culturale”.
La rândul său, deputatul Iusein Ibram a afirmat: „noul mandat de deputat obţinut în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie mă motivează şi mă obligă să continui proiectele legate de comunitatea turcă. Dacă în mandatul trecut am reuşit să iniţiez şi să văd promulgată Legea nr. 223/2016 privind instituirea Zilei Limbii Turce în data de 5 iunie, în această legislatură voi face tot ce îmi stă în putere să înfiinţez la Constanţa un Centru Cultural Multietnic. Un alt proiect pe care vreau să îl definitivez în cel mai scurt timp este mutarea Colegiului Naţional «Kemal Atatürk» de la Medgidia la Constanţa.”
Domnul Ibram Iusein este deputat din partea Uniunii Democrate Turce din România din anul 2004 şi în prezent deţine funcţia de preşedinte al comisiei permanente pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Iusein Ibram este licenţiat în Ştiinţe Juridice şi deţine studii postuniversitare în Managementul Instituţiilor Publice.

1 Decembrie, Ziua Naţională a României

Preşedintele Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim au participat în data de 1 Decembrie, la ceremonialul militar de depunere de coroane organizat de Instituţia Prefectului – judeţul Constanţa în colaborare cu Comandamentul Flotei. Depunerea de coroane a avut loc la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial aflat în Cimitirul Central din Constanţa. Cei doi lideri au depus o coroană de flori şi au păstrat un moment de reculegere în memoria militarilor căzuţi pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial.
Manifestările prilejuite de Ziua Naţională a României au continuat la Constanţa pe platoul din Piaţa Ovidiu unde oficialităţile locale şi invitaţii au urmărit parada militară dar şi un spectacol inedit oferit de Fanfara Forţelor Navale. Manifestările din Piaţa Ovidiu au avut loc în prezenţa Prefectului Judeţului Constanţa, domnul Adrian Nicolaescu, a Subprefectului Levent Accoium, a Primarului Decebal Făgădău şi a Preşedintelui Consiliului Judeţean, domnul Adrian Ţuţuianu. Printre invitaţi s-au numărat: Muftiul Murat Iusuf dar şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozcalişkan precum şi Consulul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa, domnul Liang Caide.
Ziua de 1 Decembrie a fost adoptată ca zi naţională în România în august 1990.

Sevil Shhaideh, noul vicepremier al României

În premieră în istoria României, începând cu data de 4 ianuarie când a fost semnat de către Preşedintele Klaus Iohannis decretul de numire a Guvernului, funcţia de viceprim-ministru este deţinută de doamna Sevil Shhaideh, de etnie turcă şi religie musulmană. Totodată, doamna Sevil Shhaideh deţine şi portofoliul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.
Sevil Shhaideh a absolvit Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Planificare Economică şi Cibernetică. În 1995 şi 2001 a obţinut specializările: expert în administraţie publică şi manager ONG la organizaţia internaţională USAID din Statele Unite ale Americii, iar în 2003 a primit titlul de auditor în urma unui curs susţinut la TUV Institution, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării, în momentul în care aceasta a devenit ministru.
În perioada 1987-1991 a fost angajată ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa, iar din 1991 şi până în 1993 a fost manager Sisteme Informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa. Ulterior, din 1993 şi până în 2007, Sevil Shhaideh a fost director Sisteme Informatice în Consiliul Judeţean Constanţa, iar între anii 2007 şi 2012 a condus Direcţia Generală de Proiecte din CJ Constanţa, având ca principale atribuţii coordonarea şi managementul proiectelor cu finanţare europeană. Simultan, ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR). Din anul 2000, Sevil Shhaideh este preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică.
În 2012, Sevil Shhaideh a fost numită în funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar pe 20 mai 2015, Sevil Shhaideh a preluat conducerea MDRAP, unde a rămas până la dizolvarea legislativului în urma demisiei lui Victor Ponta.
În decembrie 2015, cu prilejul Zilei Minorităţilor Naţionale, preşedintele Osman Fedbi i-a conferit o plachetă de excelenţă, cu însemnele UDTR, în semn de apreciere pentru cariera sa profesională de excepţie.

Final de mandat în România al Consulului General al Turciei

Preşedintele Osman Fedbi a avut în data de 16 ianuarie o întrevedere cu consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan, cu prilejul încheierii mandatului său în România. Preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi i-a înmânat diplomatului turc o plachetă cu însemnele uniunii, pentru buna colaborare instituţională în perioada 2013-2017. Consulul general Ali Bozcalişkan a afirmat în cadrul întrevederii: „Sper ca proiectele culturale în parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa să continue şi în viitor iar limba turcă să fie vorbită de cât mai mulţi membri ai comunităţii”. La rândul său, preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi a declarat: „Sper ca proiectele TIKA din domeniul învăţământului să se concretizeze în totalitate astfel încât tot mai mulţi elevi de etnie turcă să beneficieize de condiţii optime pentru învăţarea limbii materne.”
La final de mandat în România, consulul general Ali Bozcalışkan afirma într-o scrisoare deschisă „doresc să transmit salutări etnicilor turci şi tătari din Dobrogea care contribuie la relaţiile dintre Turcia şi România. Subliniez importanţa păstrării limbii, religiei, culturii şi tradiţiilor lor în contextul drepturilor de care se bucură din partea României, a transmiterii acestora către tânăra generaţie, a continuării legăturilor sociale, culturale şi spirituale existente cu Republica Turcia. Consider că Uniunile Turcă şi Tătară pot juca un rol important în atingerea acestor obiective.”
Consulul general Ali Bozcalışkan şi-a început mandatul diplomatic la Constanţa în octombrie 2013. Domnia sa a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale a Universităţii Bilkent din Ankara şi a început cariera în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A fost viceconsul la Münster, în Germania, secretar II al Ambasadei Republicii Turcia la Teheran – Iran, Secretar I şi Consilier al Ambasadei Turciei din Damasc – Siria şi ultima dată consilier al Ambasadei Republicii Turcia la Tripoli – Libia. Domnul Ali Bozçalışkan va lucra la Ambasada Republicii Turcia din Kuweit.

Mevlana şi ceremonialul Sema

Poetul mistic Mevlana Cellaledin Rumi, maestru spiritual al secolului XIII lea, s-a născut în anul 1207 în Khorasan (actualul Afganistan). A studiat la Alep şi Damasc, iar după terminarea studiilor s-a stabilit în Konya. Cellaledin Rumi este intemeietorul ordinului sufit al dervişilor rotitori al căror dans „sema” este o cale de interiorizare a unui mister. Dansul este modalitatea de unire cu Allah, printr-o mişcare sacră, ce aminteşte de creearea lumii. Ceremonialul de bază Sema era şi este considerat în religia islamică ştiinţa cerului, astronomia.
În timpul desfăşurării ceremonialului mistic „semaa” muzicanţii cântă dintr-un instrument specific numit „ney” bat din tobe, timp în care, în şapte momente distincte, dansatorii se învârt din ce în ce mai repede sau mai lent în jurul axei lor, în cerc, evocând Universul. În cadrul ceremoniei „Sema” dervişul este îmbrăcat simbolic într-un giulgiu alb peste care se înfăşoară cu o mantie neagră care reprezintă locul de veci iar pe cap poartă un fes înalt din fetru de coloare neagră, simbol al pietrei tombale. Chiar înainte de începerea dansului spaţial dervişul va lasa să-i cadă mantia de pe umeri simbolizând astfel eliberarea fiinţei umane de învelişul ei carnal şi pregătirea pentru renaştere. Când se ajunge la un anumit ritm, începe dansul şeicului care se postează în centrul cercului format de ceilalţi dervişi. Şeicul reprezintă soarele, ca reflexie a strălucirii divine, iar discipolii dervişi reprezintă planetele. Deci prin acest dans divin se realizează unirea divină.
Mevlana cunoscut astăzi ca poet mistic, teolog şi filozof a devenit în timp simbolul unei gândiri profunde şi a unei aspiraţii înalte între existenţa reală şi tot ceea ce îl transcede. Mesajul operei sale este unul universal, şi de mai bine de 800 de ani îndeamnă la pace şi iubire între semeni. Tot ce a scris în limba persană a fost tradus în multe limbi şi a influenţat creaţia poetică din Turcia, Iran, Afganistan.

Mevlana corifeu al culturii anatoliene

Uniunea Democrată Turcă din România, prin comisia de cultură, a organizat o ultimă activitate culturală din acest an, pe data de 15 decembrie, dedicată maestrului spiritual şi poetului Cellaledin Rumi-Mevlana. Manifestarea s-a desfăşurat la sediul central al UDTR din Constanţa şi a reprezentat finalizarea festivă a Concursului „Mevlana”, lansat în şcolile constănţene. Concursul a fost organizat de UDTR în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi a reunit peste 100 de elevi care studiază limba turcă maternă, în şcolile constănţene.
În deschiderea evenimentului doamna inspector de specialitate din cadrul MENCS, prof. Vildan Bormambet a arătat importanţa operei lui Mevlana. A urmat momentul „Mevlana şi opera sa” care a fost susţinut de profesorii de limba turcă, Osman Melek, Arif Aisel, Sibel Memet, de redactorul şef al Radio T, Selmin Abaz şi de vicepreşedintele filialei Medgidia, Meric Abduraman. Programul susţinut de acestea a reprezentat chiar o prezentare a celor mai importante părţi din opera lui Mevlana, s-au recitat poezii, au fost transmise mesajele, sfaturile şi valorosul său testament. Programul proiectului a continuat cu festivitatea de premiere, în cadrul căruia au fost premiaţi 15 elevi din cei 100 înscrişi la concursul de colaje şi desene cu tema „Mevlana”, lansat de UDTR şi ISJC cu sprijinul profesorilor de limba turcă în şcolile constănţene, încă din a doua decadă a lunii noiembrie. Toate lucrările au fost frumos expuse pe mai multe panouri constituind astfel o expoziţie minunată care a fost evaluată şi jurizată de trei tineri talentaţi din cadrul comisiei de tineret UDTR. Diplomele şi premiile au fost înmânate de preşedintele UDTR, Osman Fedbi şi de inspectorul de specialitate din cadrul MENCS, prof. Vildan Bormambet.
La secţiunea învăţământ primar clasele 0–I: premiul I a fost câştigat de Resul Sara – Şcoala Gimnazială „Ghe. Ţiteica” Constanţa, profesor Iomer Subihan; premiul al II-lea, Aşi Sergean, Şcoala Gimnazială nr.1 Mangalia, profesor Memet Sibel şi premiul al III-lea a fost obţinut de Osman Arda de la Şcoala Gimnazială nr.12 „B.P. Haşdeu”, prof. Temur Feridan. La secţiunea clasele II-IV premiile au fost acordate astfel: Islam Feridan – Liceul Cobadin-premiul I, profesor Ibram Selime; Asan Sezer, Şcoala Gimnazială nr.12 „B.P. Haşdeu” – premiul II, profesor Temur Feridan, Omer Aylin – Şcoala Gimnazială nr.17 „Ion Minulescu”, profesor Gemil Meral. Elevii Demirgean Erin şi Osman Aurica de la Şcoala Gimnazială nr.12 „B.P. Haşdeu”, prof. Temur Feridan au primit menţiuni.
La segmentul claselor V-VIII, locul I a fost ocupat de Cadir Denis de la Şcoala Gimnazială nr.17 „Ion Minulescu”, profesor Gemil Meral, locul II de Recep Iaşar de la Şcoala Gimnazială nr.12 „B.P. Haşdeu” locul III Amet Melisa de la Şcoala Gimnazială Viceamiral „Ion Murgescu” – Valu lui Traian, prof. Nurla Vildan, şi menţiuni pentru elevii: Mustafa Selin de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, profesor Iomer Subihan; Şaban Geaner de la Şcoala Gimnazială nr.1 Mangalia, profesor Memet Sibel şi Anisa Claudia de la Colegiul Naţional „K. Atatürk” din Medgidia. La festivitatea Mevlana au participat, alături de toţi ceilalţi elevi, părinţi, profesori, inspectorul de specialitate Icbal Anefi de la ISJ Constanţa şi secretarul general UDTR, profesor Ervin Ibraim. Înainte de încheierea manifestării inspectorul din cadrul MENCS, prof. Vildan Bormambet, a înmânat profesorilor prezenţi la manifestare diplome de participare şi certificate de absolvire a cursului de „Educaţie interculturală pentru o şcoală nouă” profesorilor de limba turcă participanţi la cursul desfăşurat în luna octombrie, la Sinaia, în cadrul proiectului UDTR Consfătuirea Cadrelor Didactice, Limba Turcă.

Mevlana Sözleri

Gerçek aşk’ı bilen kalp bir damla suya bile hürmetle bakar.
Cahil kişi gülün güzelliğini görmez, gider dikenine takılır.
Nasibinde varsa alırsın karıncadan bile ders. Nasibinde yoksa bütün cihan önüne serilse sana ters.
Yürürken başımın yerde olması sizi rahatsız etmesin. Benim tek derdim; yere düşen edebinize takılmamak.
Küle döndüysen, yeniden güle dönmeyi bekle. Ve geçmişte kaç kere küle dönüştüğünü değil, kaç kere yeniden küllerin arasından doğrulup yeni bir gül olduğunu hatırla.
Ey Müslüman, edep nedir diye sorarsan bil ki edep, her edepsizin edepsizliğine katlanmaktır.
Sen bana kendi gözünle bakma, benim gözümle bak da biri iki görme! Bana, bir an olsun benim gözümle bak da varlıktan öte bir meydan gör!
Üstünün dostu ol ki üstün olasın. Kendine gel be hey azgın, mağluplarla dost olma! Münkirin delili ancak ve ancak şudur: Ben şu görünen yurttan başka bir şey görmüyorum! Hiç düşünmez ki nerede görünen bir şey varsa o, gizli hikmetleri haber vermededir. Her görünen şeyin faydası, faydanın ilaçlarla gizli oluşu gibi o şeyin içinde gizlidir.
Dünya, kendisini yeni gelin gibi gösteren, cilveler eden, kokmuş bir kocakadındır.
Yol kesenler olmadıkça, lanetlenmiş şeytan bulunmadıkça, sabırlılar, gerçek erler, yoksulları doyuranlar nasıl belirir, anlaşılır?
Aklın varsa bir başka akılla dost ol da, işlerini danışarak yap.
Nefsin ejderhadır. Öldü sanma, uykuya dalar o. Dertten eline fırsat düşmediği için uyur. Derdin bitince çıkar hemen. Hüner; dertsizken de nefsi uykuda tutmadadır.
Bizi bilen bilir, bilmeyende kendisi gibi bilir!
Yaşadığın dünyaya bak; Yüce Tanrı, hangi eserini sevginin kucağında büyütmemiş? Neden okşamak ve kucaklamakla gidilecek yere, tekme ve tokatla erişmeyi tercih edesin?
Yüz kişinin içinde aşık, gökte yıldızlar arasında parıldayan ay gibi belli olur.
Seni bağrıma değil, bağrımı ve başımı ayağının altına bastım. Gözüm toprak olacak, ama gönlüm daima aşk kokacak.
Her olayı hayır bil, her geceyi Kadir bil, her geleni Hızır bil.
Bir şeyden kaçacaksan yılandan, akrepten, arslandan, kaplandan kaçma da, bedenden kaynağını alan nefsanî isteklerden, heveslerden kaç! Çünkü başımıza gelen bütün belalar, çektiğimiz bütün zahmetler, meşakkatler boş ve olmayacak heveslerden meydana gelir.

anonim

Moment poetic – Yunus Emre

Viaţa poetului Yunus Emre se pierde în legendă, poeziile sale fiind singurul izvor biografic. Din acestea se desprinde faptul că şi-a însuşit o temeinică instrucţie filozofică şi religioasă, fiind discipolul unui mare învăţat al vremii, Taptuk Emre, căruia i-a slujit mult timp şi de la care, din respect, a împrumutat numele. În căutarea adevărului şi frumosului, a pelegrinat prin toată lumea islamică, întâlnindu-se cu mari poeţi şi învăţaţi ai vremii, printre care şi genialul poet persan Gelaleddin Rumi Mevlana (m. 1273). Informaţii despre ultima perioadă a vieţii sale lipsesc cu desăvârşire, poetul încetând să mai transmită ceva din enigmatica sa existenţă, sporind şi mai mult misterul în jurul său. În 1970, în localitatea Sarıköy, locul presupus al morţii poetului, a fost ridicată în semn de adâncă pioşenie o nouă piatră funerară. Numărul total al poeziilor sale se consideră a fi de 360 şi au cunoscut mai multe ediţii, cea mai completă fiind tipărită cu noul alfabet, în 1933, sub titlul Yunus Emre şi poeziile sale.
Seara de poezie dedicată poetului Yunus Emre organizată de comisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România ce s-a desfăşurat pe data de 15 decembrie a avut ca motto versurile: „Să ne cunoaştem, hai veniţi / În bună pace să trăim / Să iubim, să fim iubiţi / Că lumea n-o s-o moştenim” şi a reunit un număr de 50 de participante atât din Constanţa cât şi de la filialele Uniunii Democrate Turce din România.
Activitatea a debutat cu discursul preşedintei comisiei de femei Melec Amet care a fost totodată şi coordonatoarea proiectului: „În urmă cu mai bine de 770 de ani, Yunus Emre milita în spiritul solidarităţii umane, pentru dragostea şi înţelegerea aproapelui, prin toleranţă, frăţie şi convieţuire paşnică, fără deosebire de rasă, apartenenţă etnică sau religioasă. Yunus Emre a marcat gândirea religioasă islamică iar opera sa constituie o sursă de meditaţie şi de viaţă spirituală.”
În cadrul evenimentului moderatorul Gülten Abdula Nazare a prezentat un film documentar Yunus Emre – Mevlana iar in continuare s-a susţinut un recital de poezie din opera corifeilor culturii anatoliene Yunus Emre şi Mevlana. Printre recitatori s-a numărat soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanta doamna Pouneh Bozçalışkan care a încântat auditoriul cu versuri în limba persană. S-au mai remarcat poeta Hayat Memiş, Emin Emel, preşedinta filialei Măcin a UDTR Talib Leman, Aylin Asan, eleva a Liceului Mihai Eminescu din Constanta.

Kumluk Camii’de Mevlid Kandili

“Ben güzel ahlakı tamamlamak için gönderildim” buyuran peygamberimiz, miladın 571’inci yılı, kameri aylardan Rebiulevvel’in 12’nci Pazartesi gecesi sabaha karşı Mekke’de dünyaya geldi. Şüphesiz O’nun doğumu, beşeriyetin saadeti açısından, insanlık tarihinin en önemli olayıdır.
Kuran-ı Kerimde buyurulduğu gibi O, alemlerin Rabbinden, alemlere rahmet olarak gönderildi (Enbiya, 107). Onun doğum nedeniyle tüm müslümanlar dünyada onun doğumunu kutladılar.
Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya’da tüm camilerde programlar yapılarak Mevlid Kandili kutlandı. İmamlar mevlitler okuyup programlar hazırladılar. Köstence’de program Kumluk camiide yapıldı. Program ikindi namazından sonra başlayarak sohpet, mevlid, ilahiler ve dua ile devam etti. Programa Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf ve Köstence imamları katıldılar. Köstence cemaati yoğun ilgi göstererek Kumluk Camiyi doldurdular. Romanya Demokrat Türk Birliği Din Komisyonu programa katılan tüm cemaate ikramlarda bulundu. İkramların hazırlarlanması gençlerimizin katılmaları ile gerçekleşti. Böylece paylaşmayı, insanlara faydalı olmayı ve yardım elini uzatmanın sevincini yaşadılar. Gençlerimizin yardımlarından Allah razı olsun ve kabul etsin!
Birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi doyasıya idrak ettik. Bu mubarek gecede yapılan dualar, okunan mevlitler ve söylenen ilahiler kabul olmasını niyaz ederiz ve hocalarımızın söylemiş oldukları ilahileri ve okudukları mevlitlerli Allah kabul etsin. Peygamberimizi ve insanlığa getirdiği en büyük hediye Kur’an’ı Kerimi yakından tanımamıza ve nuru etrafında birleşmemize vesile olmasını Yüce Mevla’dan niyaz ederim.

Sărbătoarea Mevlid la geamia Kumluk din Constanţa

În data de 11 decembrie 2016 musulmanii din România au celebrat sărbătoarea Mevlid Kandili, Noaptea naşterii Profetului Muhammed. Evenimentul marcat în a 12- a noapte din luna Rebiul Evvel a calendarului islamic, a fost prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani, care de altfel sunt denumite Kandil. Nopţile sfinte din calendarul musulman au primit denumirea Kandil, în timpul Sultanului Selim al II-lea (sec. XVI) când acesta a decis în mod oficial iluminarea minaretelor moscheilor cu lumânări pentru a vesti credincioşilor caracterul sfânt al acestora.
Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teritoriale ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoţie Naşterea Profetului Muhammed. În această zi plină de înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Kumluk din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi s-au rugat într-o linişte deplină cu toate că interiorul geamiei devenise neîncăpătoare. Imamul geamiei a recitat versete din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni părinţi, vecini, prieteni, să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii.
La eveniment, pe lângă enoriaşi, au participat muftiul cultului musulman din România, d-nul Iusuf Murat, preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi, imami, reprezentanţi ai U.D.T.R şi reprezentanţi ai UDTTMR.

Relaţii UDTR pentru parteneriate şcolare

Proiectul „Cultură şi Tradiţii“ iniţiat de două şcoli româneşti, Şcoala Gimnazială nr. 10 Mihail Koiciu din Constanţa şi Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna, după oficializarea relaţiei de înfrăţire cu Şcoala Fahir Ilkel Ortaokulu din Istanbul – Turcia, prin încheierea unui protocol care presupune realizarea unor proiecte comune pe tema propusă, schimburi de experienţă între cadrele didactice şi elevii ambelor părţi, precum şi realizarea de activităţi comune în cadrul unor programe între şcoli, în conformitate cu protocolul semnat în luna noiembrie 2016 a continuat, în această lună, cu schimbul de vizite de către profesori. Cele două şcoli româneşti au fost gazda unei delegaţii a şcolii partenere din Turcia, formată din director Orcun Yılmaz, dir. adjunct Serkan Bati, dir. adjunct Ender Aktan si prof. Tolga Pişken. Astfel în perioada 12 – 15 decembrie, 2016, elevi, părinţi şi profesori din cele două şcoli româneşti şi-au dat mâna pentru a face această vizită cât mai eficientă. Fiecare din cele două şcoli şi-a primit oaspeţii în clase şi laboratoare pentru a-şi arăta metodele şi tehnicile de predare – învăţare. Nu au lipsit nici momentele tradiţionale, în care elevii şi-au arătat în câte un spectacol, dansurile populare tradiţionale specifice câtorva zone geografice din România, obiceiurile, momente de viaţă, colinde, ritualuri şi practici de Crăciun şi Anul Nou. Au fost realizate de elevi, chiar obiecte tradiţionale, daruri specifice acestei perioade a anului care au fost date membrilor delegaţiei pentru a ajunge la elevii - fraţi din Esenyurt - Turcia. Tot programul vizitei a fost realizat în aşa fel încât să se asigure toate condiţile pentru întărirea legăturilor de prietenie între elevi, părinţi şi profesori, iar în domeniul schimbului de informaţii între şcoli, predarea şi învăţarea elevilor să se facă prin intermediul culturii, în special. Pe lângă toate aceste programe şi activităţi, comitetul de primire al celor două şcoli gazdă, i-a invitat pe oaspeţi să parcurgă o listă de atracţii şi obiective istorice care i-a fascinat şi i-a impresionat. Trebuie subliniat faptul că alături de şcolile implicate în proiect s-au alăturat programului de întâmpinare şi sprijin, primarul comunei Cumpăna, doamna Mariana Câju, viceprimarul comunei Cumpăna, dl. Neagu Florin, consilierul local dna Elena Dragoi, consilierul local dl. Cadar Adinan, subprefectul Levent Accoium, directorul Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” dl. Ali Oguzhan Yuksel, domnul Ali Bozçalışkan, consul general al Republicii Turcia la Constanţa, prefectul judeţului Constanţa, domnul Adrian Nicolaescu şi bineînţeles preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, domnul Osman Fedbi care a oferit cărţi, reviste şi dicţionare membrilor delegaţiei pe care i-a primit cu căldură în sediul central UDTR şi i-a asigurat de întreaga lui susţinere. Discuţiile s-au legat repede fiind amintite reuşitele şi provocările pe care le-au depăşit cu succes. Domnul preşedinte Osman Fedbi a evidenţiat în discursul său, faptul că „… munca la catedră este făcută cu pasiune şi dedicare. Tocmai de aceea aduce mari satisfacţii şi bucuria că a contat, că ai contribuit.” Nu putem omite prezenţa la programele şcolilor înfrăţite a reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar General Constanţa: inspector şcolar pentru minoritatea turcă, doamna Anefi Icbal, inspector şcolar pentru arte, domnul Stoica Florian, inspector şcolar pentru proiecte educaţionale, prof. Marinela Natalia Mrejeru, care au participat la fiecare moment al celor patru zile proiect, intervenind şi îndrumând la fiecare pas. Le mulţumim tuturor şi sperăm că toate aceste parteneriate şcolare vor aduce reale beneficii învăţământului din fiecare parte implicată, din ţară sau străinătate.

Ziua minorităţilor naţionale sărbătorită la Constanţa

Departamentul pentru Relaţii Interetnice a marcat Ziua Minorităţilor Naţionale în data de 14 decembrie, la Constanţa, printr-o conferinţă cu tema: „Elementele comune şi specifice ale relaţiilor interetnice din România. Contribuţia Dobrogei la evoluţia acestora”. Conferinţa a fost organizată cu sprijinul Uniunii Democrate Turce din Ronânia, a Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” Constanţa şi al Specializării Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere a UOC.

În debutul evenimentului, Aidun Curt-Mola, consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, a menţionat că Ziua Minorităţilor Naţionale este marcată în fiecare an la 18 decembrie deoarece, la această dată, în 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, fiind primul document internaţional care oferă o garanţie a respectării drepturilor minorităţilor, în cadrul general de apărare a drepturilor omului. România s-a alăturat acestei Declaraţii în 1998, iar cu un an mai târziu, această sărbătoare a diversităţii a început să fie celebrată anual, atât în Bucureşti, cât şi în principalele zone multietnice ale ţării. „E important să discutăm împreună noile contexte din bazinul Mării Negre şi despre cum pot minorităţile naţionale să joace un rol. Sunt şi zone sensibile, sunt şi zone plăcute, ideea este că vrem să evităm derapajele diferitelor schimbări geopolitice asupra relaţiilor interetnice din Dobrogea”, a declarat Aidun Curt-Mola.
Participanţii la conferinţă au vizionat filmul documentar „Banatul intercultural”, film realizat de Asociaţia Jurnaliştilor din Mass Media Minorităţilor Etnice cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Programul a continuat cu o masă rotundă care a avut ca temă:„problematica elementelor comune şi specifice ale relaţiilor interetnice din România şi a contribuţiei Dobrogei la evoluţia acestora.”
În cadrul discuţiilor, prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu a subliniat, faptul că un aspect deosebit de important este acela că elitele intelectuale se confruntă cu schimbările de paradigmă în care se discută despre minorităţi şi că această paradigmă a diversităţii se referă atât la riscul cultural, căci societăţile polarizate sunt expuse conflictului, cât şi la pluralism, toleranţă şi educaţie interculturală, ca resurse ale integrării şi stabilităţii. În aceeaşi ordine de idei, această schimbare de paradigmă care se raportează la comunităţi stabile, se referă şi la diaspore recente, prin realităţi marcate de complexitatea culturală şi religioasă în UE, de dinamica pieţelor de muncă, migraţia masivă şi crizele recente. Acestea din urmă au contribuit, de fapt, la schimbarea paradigmei.
Despre modelele etnice oferite de Transilvania şi Dobrogea a vorbit lector universitar dr. Daniel Citirigă în timp ce conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu, decan al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice s-a referit la tranziţia Dobrogei spre o identitate modernă târzie, accelerată de schimbările rapide care au avut loc după Războiul de Independenţă şi preluarea de către România a administraţiei Dobrogei la 14 noiembrie 1878, ziua în care Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă.
Forumul de discuţii a împletit abordarea istorico-politică cu actualitatea situaţiei minorităţilor naţionale, modelul interetnic dobrogean unde trăiesc 20 de minorităţi naţionale fiind o lecţie pentru cum poate fi menţinută pacea într-un context geopolitic complicat. Nu există un singur model care poate fi replicat, există tendinţe şi evoluţii, o dinamică a diverselor forţe, iar dialogul presupune un spaţiu cu mai multe dimensiuni, cu multiple faţete interculturale, dar şi conflicte şi vulnerabilităţi. Acestea sunt produsul istoriei dar şi al crizelor cu care ne confruntăm al reacţiilor individuale sau colective care sugerează un fel de înţelepciune în realitatea coabitării. Concluzia forumului de discuţii a aparţinut prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu care a precizat: „Dobrogea este o resursă şi merită o valorizare mai activă în dialogul cu alte regiuni.” „Fiecare generaţie trebuie să devină capabilă să schimbe ceva, dar schimbările de mentalitate nu se fac de pe o zi pe alta, implică discernământ şi o responsabilitate comună. E important să ne străduim ca paradigma locală să fie construită nu prin revenirea la clişee, ci prin cunoaştere relevantă a noilor situaţii, prin înţelegerea interdependenţelor şi prin studenţii care vor deveni voci ale sferei publice şi vor influenţa practicile”, a mai spus prof. Munteanu.
Uninunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la conferinţă de preşedintele comisiei de cultură doamna Serin Türkoğlu.

Bilanţ 2016

În data de 16 decembrie s-a desfăşurat la Constanţa ultima şedinţă din acest an a Consiliului Naţional al UDTR. În debutul şedinţei, preşedintele Osman Fedbi a prezentat raportul Consiliului de conducere al UDTR şi raportul fiecărei comisii de specialitate. În cadrul raportului Consiliului de conducere a fost evidenţiată activitatea comisiilor de cultură şi a celei de femei care au organizat acţiuni de amploare, cu impact în rândul comunităţii turce. Preşedintele Osman Fedbi l-a felicitat pe deputaul Iusein Ibram pentru noul mandat obţinut în Camera Deputaţilor în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie. „Îl felicităm pe domnul deputat pentru numărul total de voturi obţinute, de 5536 din care 1954 în judeţul Constanţa şi îi dorim succes în activitatea parlamentară”, a spus preşedintele Osman Fedbi. Deputatul Iusein Ibram le-a mulţumit celor prezenţi şi în special preşedinţilor filialelor care au obţinut un număr mai mare de voturi comparativ cu alegerile din 2012.
În cadrul aceleiaşi şedinţe, preşedintele UDTR a supus la vot aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016, execuţia bugetară pe acelaşi an şi proiectul de buget, venituri şi cheltuieli pe 2017. La şedinţa anuală de bilanţ a activităţii UDTR a luat parte şi subprefectul Accoium Levent.

Concurs de poezie dedicat poetului Aşık Veysel

Comisia de învăţământ a Uniunii Democrate Turce din România a organizat vineri, 10 decembrie, la Medgidia, un concurs de poezie dedicat poetului Asık Veysel (1894–1973) şi destinat elevilor din clasele I-XII. Concursul a reunit un număr de peste 60 de elevi de la: Şcoala Gimnazială nr.1 „Constantin Brâncuşi”, Şcoala Gimnazială nr.3 „Spiru Haret”, Şcoala Gimnazială nr.4 „Mihail Sadoveanu”, Şcoala Gimnazială nr.6 „Lucian Grigorescu”, Şcoala Gimnazială nr.7 „Mircea Dragomirescu” şi Colegiul Naţional „K. Atatürk”. Elevii participanţi la concurs au fost evaluaţi de un juriu format din: prof. Vildan Bormambet-inspector MENCS, prof. Icbal Anefi – inspector de specialitate – ISJ Constanţa, lector universitar dr. Ahmet Yenikale – Universitatea „Ovidius” Constanţa, Colegiul Naţinal „K. Atatürk” şi poeta Urfet Şachir. Din juriu a făcut parte şi viceconsulul Republicii Turcia la Constanţa, domnul Murat Yalcin. Elevii au recitat poezii din opera marelui poet turc şi au scris eseuri inspirate de poemele sale.
Juriul a acordat premiile pe trei categorii: învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Locul I la învăţământ primar a fost adjudecat de Ertur Ekal, locul al II-lea de Sali Esra iar locul III de Ergean Cangalip. La categoria clasele V-VIII, pe locul I s-a clasat Sali Serian, pe locul II Memedali Amina iar pe locul III Ibram Iucsel. La categoria învăţământ liceal, premiul I a fost adjudecat de Aleyna Serkan, premiul al II-lea de Ivan Nicoleta şi premiul III de Bica Alexandra. Uniunea Democrată Turcă din România a mai acordat 7 menţiuni şi un premiu special elevei Hagi Andreea.
Aşık Veysel este unul dintre cei mai importanţi poeţi anatolieni, ale cărui versuri vorbesc despre dragoste dar şi despre fatidica moarte. Poet liric prin excelenţă, Aşık Veysel a compus şi versuri pentru cântece, fiind un virtuoz al instrumentului tradiţional turcesc, „bağlama”. Concursul de poezie „Aşık Veysel” se înscrie în seria de acţiuni organizate de UDTR în scopul promovării limbii şi culturii turce în rândul elevilor. Concursul a fost coordonat de preşedintele comisiei de învăţământ, profesor Vildan Bormambet şi a fost organizat cu sprijinul conducerii filialei UDTR Medgidia.

Poezie bilingvă (turcă-română)

Ninge viscolit

Ninge viscolit în inima mea,
sufletul îmi e înnourat.
Nimic, din viaţa mea, ce-am vrut,
nu s-a-ntâmplat!
Mi-e dor de-o altă lume,
dar mare-i depărtarea.
Ninge viscolit şi norii-s tot mai grei
pe sufletul visând a omenie.
Nimic nu se-ntrezare
c-ar lumina pământul;
nici sacralitatea, nicio lumină vie
nu îndulceşte inimi.
O viaţă, aşa pustie, te face să n-o vrei!
Şi nu-s nebun, sunt doar un realist!
O viaţă de lumină, pe lângă-un spirit viu,
pe-un colţ al Terrei-mamă, un suflet de artist,
c-o pană şi-o vioară, e tot ce vreau să fiu.

Rugă pentru sănătate

Doamne,
Fă, rogu-Te, ca toate
durerile mele
să se scurgă,
precum apele,
la vale
şi deschide-mi
uşa sfântă a
sănătăţii!
Ştiu că, de câte ori
mă plec în faţa Ta,
Tu mă îndrepţi.

Şiirler

Fırtınalı kar yağışı

Kalbimde fırtınalı kar yağışı var,
ruhum bulutlu.
Hayatımdan istediğim
hiçbir şey olmadı!
Başka bir dünyayı özlüyorum,
ama büyük bir mesafe.
Fırtınalı kar yağışı var ve bulutlar
insanlık hayali ruhuna daha da ağır.
Toprağı aydınlatan
hiçbir şey öngörünmüyor.
Ne kutsallık, ne de canlı ışık
kalpleri tatlılaştırmıyor.
Böyle bir boş hayat, onu istememeye getiriyor!
Ve deli değilim, ben sadece gerçekçinin biriyim!
Canlı bir ruh yanında bir ışık yaşam,
Terra-annesi bir köşesinde, bir kalem ucu
ve bir kemanla sanatçı bir ruh olmak istiyorum hepsi bu.

Sağlık duası

Ey, Rabbim,
tüm dertlerimi
sular seller gibi
vadiye
aksın
ve bana nebi
sıhhat kapısını aç diye
dua ediyorum.
Biliyorum,
ben, Sana eğildikçe
Sen beni
doğrultuyorsun.

Stăpân al Bosforului

La întoarcerea din compania împotriva lui Ibrahim, Mahomed porunci să se înceapă ridicarea unei puternice fortăreţe pe Bosfor, în locul unde strâmtoarea era îngustă, în faţa celei ridicate de Baiazid I, Guzelhisar („frumoasa cetete“), azi Anadoluhisari ( „cetatea Anatoliei“). Sultanul voia să taie legăturile între Marea Neagră şi Constantinopol, împiedicându-l pe acesta din urmă să primească sprijin şi provizii. Puse să se aducă nenumăraţi oameni şi foarte multe materiale şi dobândi hrană din regiunea învecinată. Împăratul Constantin protestă, dar Mahomed răspunse că dorea pur şi simplu să asigure liniştea Bosforului, pe ale cărui maluri era stăpân.
Puţin mai târziu, o încăierere între soldaţii turci şi ţăranii greci se încheie prin executarea multora dintre aceştia din urmă, apoi Mahomed îi trimise la moarte pe solii lui Constantin veniţi să-i ceară lămuriri despre clădirea fortăreţei, Boğazkesen, (tăietoarea strâmtorilor“). Executarea solilor echivala cu o declaraţie de război. Constantin porunci să fie închise porţile oraşului.
Sultanul însuşi, ajutat de un arhitect pe nume Musliheddin, probabil un creştin islamizat, stabilise planul general al uriaşei construcţii. De forma unui patrulater neregulat, ea urmează configuraţia terenului. Zidurile principalei incinte, înalte de 15 metri şi cu o lungime totală în jur de 250 metri, au, din loc în loc, treisprezece turnuri, dintre care şase sunt rotunde, şase poligonale şi unul dreptunghiular. Trei sunt înalte de 70 metri, celelalte mai mici. Răspunderea, cheltuiala şi ridicarea fiecăruia dintre cele trei turnuri mari revenea celor trei viziri: Candarlî, Zaganos şi Saridja. Sultanul păstrase pentru el sectorul unde urmau să fie aşezate tunurile şi, bineînţeles, supravegea mersul lucrărilor. Observa totul, cerea să i se dea socoteală de tot, răspletea, pedepsea, ducea chiar el uneori materialele în spate. La o lună de la prima lovitură de cazma, primul turn începu să se înalţe, şi patru luni mai târziu totul era încheiat.
Mahomed porunci să se construiască pe ţărmul mării, după propriile sale planuri, un fel de platformă menită să primească tunurile cu tragere razantă. Aceasta a fost o sclipire de geniu. Împreună cu tunurile instalate pe cealaltă parte a strâmtorii, ele vor ţine sub foc întregul trafic din Bosfor. Artileria sultanului, instalată nu în turnuri, cum era până atunci obiceiul, ci la nivelul pământului şi al mării, nu pentru apărare ci pentru atac, va putea să lovească de pe mal vasele duşmane şi să le scufunde. Aceasta era, pe atunci, fără precedent în Europa. „Întregul canal era expus proiectilelor şi nu îngăduia trecerea nici unei nave mari, a nici unei trireme… a nici celei mai mici bărci. Nimic nu putea scăpa primejdiei de a fi lovit, sfărâmat şi scufundat, dacă nu avea permisiunea de trecere de la comandantul fortului. “ Paza fortăreţei a fost încredinţată unui oarecare Firuz Aga.
Blocada Constantinopolului începea. În septembrie, apăru sub ziduri cu 50.000 de oameni. Privi totul, cerceta apărarea timp de trei zile, apoi plecă. Flota otomană se apropie şi ea de oraş şi se întoarse în port. Mahomed porunci ocuparea ultimelor poziţii în Marmara şi Marea Neagră, aflată încă în mâinile bizantinilor: Mesembria, Anchialos, Byzus şi altele. Pentru a-i slăbi pe posibilii aliaţi ai lui Constantin şi a-i slăbi pe posibilii aliaţi ai lui Constantin şi a-i împiedica să-l ajute, unul dintre generali, Turahan Bey, porni să îi atace pe despoţii Moreii, Toma şi Dimitrie Paleolog. El făcu acelaşi lucru în Albania, împotriva lui Skanberdeg, care nu va mai putea să ia parte la bătălia Constantinopolului.
Consternarea domnea în spatele meterezelor oraşului. Totul arăta că sosiseră ultimele zile. „Iată că se văd semnele sfâtşitului nemului nostru! Iată că sosesc zilele lui Antihrist. Unde sunt sfinţii care ne protejează oraşul?“, se auzea din toate părţile. Până atunci nimeni sau aproape nimeni nu crezuse că „Cetatea cea bine păzită“ era serios ameninţată. Principalele griji a lui Constantin fuseseră să apere să se apere împotriva fraţilor săi care îi primejduiau tronul, apoi să încerce potolirea certurilor dintre ei. Rare minţi limpezi căutau să-şi prevină concetăţenii. Îndrumările cădeau în gol, atât de mare era orbirea grecilor în clipa celui mai mare pericol din câte îi ameninţase vreodată. Mulţi dintre cei mai bogaţi aveau grijă de căpătâi să-şi pună averile la adăpost. Toţi, cu rare excepţii, erau mai preocupaţi de problema, veche de mai multe sute de ani, a unirii Bisericilor decât de prezenţa, atât de aproape, a puternicei armate turceşti.
După proclamarea unirii la Florenţa, în 1439, se ajunsese într-un punct mort. Partizanii şi adversarii ei se înfruntau în dispute teologice, se băteau în biserici şi mănăstiri. Preoţii refuzau să împărtăşească muribunzii care nu aveau aceleaşi opinii religioase. La Constantinopol aveau loc încăierări, chiar în Sfânta Sofia. Împăratul încuvinţa unirea, dar Patriarhul Scholarios, din mănăstirea unde îl surghiunise Constantin, considera hotărârea de unire nelegiută şi îl trata pe Sfântul d’ Aquino drept eretic. Călugării şi clerul erau de aceeaşi părere. La rândul său, papa Nicolae al V-lea îl ameninţă pe Constantin că, de nu va impune hătărârile conciliului, „va lua măsuri deopotrivă în interesul mântuirii voastre şi al onoarei noastre.“ Puţin după construirea Boğazkesen-ului, unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemei, fostul secretar apostolic George din Trapezunt, trimise pontifului o Prodefenda Europa et claustra Helesponti exhortatio, prin care îl prevenea asupra pericolelor ce ameninţau Roma şi Europa. „Este în joc libertatea strâmtorilor“, spunea el, „prin care asiaticii vor invada întreaga Europă… E adevărat că bizantinii sunt eretici, dar ei sunt singurii care mai apără Europa împotriva turcilor“ Nicolale al V-lea, un nepriceput, supărăcios şi nerăbdator, rămase surd la această chemare, ca, de altfel, la toate cele pe care le primea. Unirea Bisericilor trebuia proclamată, era singurul lucru care avea pentru el însemnatate. În loc să-l ajute pe Constantin pentru a ţine piept turcilor, el îi trimise în grabă la Constantinopol pe cardinalul Isidor din Kiev, împreună cu Leonard din Chios, arhiepiscop de Mitilini- care luă cu el din propria iniţiativă 200 de oameni-, cu însărcinarea de a stărui pe lângă împărat ca acesta să-şi silească clerul să se supună hotărârilor de la Florenţa. În sfărşit, la 12 decembrie 1452 ei oficiară împreună o slujbă la Sfânta Sofia. Singurul rezultat a fost o mai mare dezlănţuire a duşmanilor unirii. atunci a rostit megaducele Lucas Notaras, unul dintre cei mai înalţi dregători ai Bizansului, faimoasele cuvinte: „Mai degrabă turbanul turcilor decât mitra latinilor“.
Din partea puterilor Apusului, Constantin nu mai aşteaptă nici un ajutor. Iancu de Hunedoara pretexta situaţia internă a Ungariei şi tratatele cu Mahomed pentru a se eschiva. Chiar şi statele italiene aveau mari interese în Orientul cu care întreţineau cea mai mare parte a schimburilor comerciale. Veneţia se bucura la Constantinopol de importante privilegii şi deţinea un întreg cartier pe Cornul de Aur. Genovezii aveau şi ei, pe celălalt mal, cartierul Galata-Pera, centru comercial şi de legăturcă comptoarele lor de la Marea Neagră. Atât Veneţia cât şi Geneva, dar şi Pisa, Florenţa şi Neapole aveau interese să îi cruţe pe turci, noua putere de care vor trebui, cu singuranţă, să ţină seama într-o bună zi, aici în Orient.
La chemarea lui Constantin, Senatul Serenissimei răspunse că aceasta nu va pregeta şă îşi facă datoria. După mai multe luni de discuţii, Senatul hotărî, la 9 mai 1453, să trimită 10 galere sub comnda căpitanului-general al Mării, Giacomo Loredan, cu misiunea de a se pune în slujba lui Constantin dar şi de a se feri de orice întâlnire cu flota otomană. Galerele veneţiene nu vor mai sosi niciodată la Constantinopol. Împreună cu cele cinci vase trimise de papă, vor fi folosite, după prăbuşirea Bizanţului, pentru apărarea posesiunilor veneţiene în Marea Egee. Unităţile regelui Neapolelui vor sosi şi ele după bătălie. În acelaşi timp, veneţienii trimiteau un ambasador pe lângă Mahomed, Bartolomeo Marcello, cu misiunea de a-i declara sultanului că Republica, înainte de toate, dorea pace, dar că, date fiind importantele sale interese în regiune, trebuia să îşi ia unele măsuri de prevedere. Marcello trebuia să încerce totodată o mediere între sultan şi împărat, dar nu izbuti nici măcar să-l întâlnească pe Mahomed.

Köstence’ye Gitmek İçin 10 Neden

Dilan Ayyıldız

Ovidius Meydanı

Adını Latin edebiyatıinın önemli şairlerinden Ovidius Publius Naso’dan alan meydan, Köstence gezinizin de başlangıç noktası. Burada 1887 yılında ünlü mimar Ettore Ferrari tarafından yapılan Ovidius heykelini görebilir, Romanya’nın en zengin müzelerinden biri olan Ulusal Tarih ve Arkeoloji Müzesi’ni gezebilirsiniz. Fotoğraftan haritaya, mobilyadan madeni paraya kadar çeşitlenen 430 bin obje, Paleolitik çağdan başlayıp modern zamana kadar uzanan bir tarih sergisi oluşturuyor.

Roma Mozaikleri

Ulusal Tarih ve Arkeoloji Müzesi’nin tam arkasında kalan bu yapı, içinde binlerce Roma mozaiği barındırıyor. Mevcut kalıntılar bu alanın 4. yüzyılın sonlarına doğru inşa edildiğini ve 7. yüzyıla kadar şehrin ticari merkezi olduğunu gösteriyor. Arkeolojik kalıntılar bölgede dükkânların ve atölyelerin olduğuna işaret ediyor. Burada tarihi Roma hamamlarını da görebilirsiniz.

Arkeoloji Parkı

Şehrin tam ortasında bulunan Arkeoloji Parkı’nda yürüyüş yaparken aynı zamanda tarihi keşfedebilirsiniz. Roma heykelleriyle dolu parkta, 3. yüzyıldan kalma bir şehir surunun yanı sıra 1968 yılında yapılan modern Zafer Anıtı’nı da görebilirsiniz.

Doğal Bilimler Müzesi Kompleksi

Burada keşfedilecek çok şey var. Yüzlerce çeşit deniz canlısını görebileceğiniz akvaryumdan çıkıp yıldızları, gezegen ve uyduları inceleyebileceğiniz Planetarium’a geçebilirsiniz. Egzotik Kuşlar bölümünde farklı kıtalardan ve türlerden birçok kuş çeşidini gözlemledikten sonra Dobruca’nın doğal yapısını tanımanıza yardım edecek Mikro Delta’yı ve bu da bitince gösteriler yapan su hayvanlarını izleyebileceğiniz Dolphinarium’u gezebilirsiniz. Doğal Bilimler Müzesi Kompleksi, hem çocuklar hem de büyükler için keşfedilmesi gereken bir yer.

Tuna Nehri Turu

Avrupa’nın en uzun ikinci nehri olan Tuna, Almanya’da doğup Köstence’nin kuzeyinden Karadeniz’e dökülüyor. Nehir üzerinde çeşitli tekne turları düzenleniyor. Siz de Köstence’den başlayan bu turlardan birine katılıp keyifli bir yolculuğa çıkabilirsiniz.

Mamaia

Köstence’nin kuzeydoğusunda yer alan Mamaia, Romanya’nın en popüler tatil yerlerinden biri. Karadeniz ve Siutghiol Gölü arasında uzanan bölge, oteller ve kamp yerleriyle dolu. Normalde yalnızca tropik yerlerde olan saf beyaz kum bu bölgede de bulunuyor. Mamaia, özellikle Haziran-Ekim ayları arası gitmek için muhteşem bir tatil yeri.

Ceneviz Deniz Feneri

Yaklaşık 8 metre uzunluğundaki Ceneviz Deniz Feneri, harika bir Köstence manzarasına sahip iskelede bulunuyor. 1860’ta inşa edilen fenerin tam arkasında da denize bakan Romen şair Mihai Eminescu’nun heykeli var.

Aslanlı Ev

19. yüzyılda inşa edilen Aslanlı Ev, Ceneviz ve erken Romantik dönemin mimari tarzlarını taşıyor. Bu muhteşem yapı adını, dört sütunu üzerinde yer alan etkileyici aslan figürlerinden alıyor.

Köstence Mutfağı

Köstence mutfağında lezzet açısından geniş bir yelpaze sizleri bekliyor. Seçiminizi dünya mutfağından yapabileceğiniz gibi geleneksel ve etnik lezzetlerin de tadına bakabilirsiniz. Seçenekler arasında gözleme, kebaplar, sulu köfte, lahana sarması gibi Türk usulü yemekler de göze çarpıyor. Bir sahil kenti olan Köstence, balık lokantaları açısından da zengin.

Osmanlı Camileri

Köstence’deki gezimizde bu kez sırada iki güzel cami var. İlki, Arhiepiscopiei Caddesi yakınlarındaki geniş meydanın güneyinde bulunan Mahmudiye Camii. 1910 yılında inşa edilen bu zarif Osmanlı eserinin minaresine 140 basamaklı bir merdiven ile tırmanılıyor. Romanya’nın merkez camisi olarak bilinen bu mabette bir müftü de görev yapıyor. Şehirdeki ikinci mabedimiz ise Hünkâr Camii. 1868 yılında inşa edilen yapının minaresi Kuzey Afrika camilerini anımsatıyor. Caminin bir diğer önemli özelliği de kumtaşından yapılmış 24 metre uzunluğundaki minaresi.

anonim

Yemek tarifleri

Banduma (Kastamonu)

Malzemeler

Hazırlanışı:

Nohudu bir gün önceden suda bekletin. Suyunu değiştirip yumuşayana kadar haşlayın. Tavuk etini haşlayın. Suyunu süzüp iri parçalar şeklinde koparın. Yufkaları üç parmak genişliğinde sarın ve dört parmak genişliğinde kesin. Fırın tepsisine yayıp kızarana kadar pişirin. Yufkaları tavuğu haşladığınız suyla ıslatın ve servis tabağına alın. Tereyağını tavada kızdırın. Tavuk suyuyla ıslattığınız yufkaların üzerine önce haşlanmış nohudu daha sonra tavuk etlerini ekleyin. üzerlerine tereyağını gezdirin. Sıcak servis yapın.

Mantarlı hindi rulo

Malzemeler

Hazırlanışı

Hindilerin derisini parçalamadan çıkartın. Son aşamada bu derileri sarmak için kullanacaksınız. Göğüs etlerini bölmeden ikiye açın, hafifçe döverek inceltin. Pırasaları yıkayın ve ufak ufak doğrayın. Aynı şekilde mantarları da temizleyin ve küçük parçalara bölün. Pırasa ve mantarları zeytinyağında soteleyin. Kıyılmış maydanoz, limon rendesi, tuz, biber ilave edin. Hindi göğüslerini tezgaha koyun, içlerine 1 kaşık tereyağını fındık büyüklüğünde parçalar halinde serpiştirin. Hazırlanan mantar karışımını sürün ve rulo yapın. Hindi rulonun üzerine tereyağını parça parça paylaştırın. Tuz ve biber serpin. Ruloları önceden ayırdığınız deri ile kaplayın. Eritilmiş tereyağını sürün ve formu bozulmaması için bağlayın. Hazırlanan hindi ruloyu fırına girecek bir kaba veya tepsiye alın, tavuk suyu ilave edin. 190 derece ısıtılmış fırında 60-70 dakika pişirin. Ara sıra pişme suyunu hindinin üzerine gezdirin. 40-45 dakika sonra, hindi yeterince kızarmış duruma geldiğinde üzerini folyo ile örtün ve bu şekilde pişirmeye devam edin. Piştikten sonra servis tabağına veya kesme tahtasına alın. Kesmeden önce 15 dakika kadar bekleyin. Tepside kalan suyu süzün, ufak bir tencerede 10-15 dakika daha pişirin, lezzetine göre gerekirse tuz, biber ilave ederek sos hazırlayın.

Vişneli ve bademli tart

Malzemler

Üzeri için

Hazırlanışı:

Un, tereyağı, tuz, pudra şekeri ve yumurta sarısını hamur yoğurma kabına alıp yoğurun. Streç filme sarıp buzdolabında 1 saat bekletin. Hamuru içleri yağlanmış tart kalıplarına düzgün bir şekilde yayın. üzerlerine yağlı kağıt yayıp kuru bakliyat serpin. önceden ısıtılmış 180 derece fırında 15 dakika pişirin. Yağlı kağıt ve kuru bakliyatları kaldırıp oda ısısında ılındırın. Badem, şeker ve tuzu mutfak robotunda un haline gelene kadar karıştırın. Tereyağını ve yumurtayı da ekleyip yumuşak bir karışım elde edene kadar karıştırmaya devam edin. Karışımı tart hamurlarının üzerine paylaştırıp üzerlerini spatula yardımıyla düzeltin. üzerine vişneleri dizin. 180 derecedeki fırında 20 dakika daha pişirin. Üzerine file Antep fıstığı serpip servis yapın.

internet