Toate articolele publicate în ediţia nr. 230 a revistei Hakses

Septembrie 2014

Akdeniz’in incisi Kuzey Kıbrıs

Akdeniz’in en büyük üçüncü adası olan Kıbrıs, dört mevsim güneşle yıkanan sahilleri ve 10 bin yıllık görkemli tarihiyle büyülüyor.
Kıbrıs’ın incisi Girne, şehre adım atar atmaz ünlü kalesiyle karşılıyor. 7’inci yüzyılda Arap akınlarına karşı kenti korumak amacıyla yapılan bu kale, şehrin binlerce yıllık muhafızı adeta. Kale içinde yer alan Batık Gemi Müzesi bugüne dek ele geçirilen en eski gemi kalıntılarına ev sahipliği yapıyor. 1974 Barış Harekâtı’nın izlerini taşıyan bu şehirde Karaoğlanoğlu Şehitliği mutlaka görülmesi gereken duraklardan. Casinolarıyla ayrı bir üne sahip olan kentin Türk ve dünya mutfağından lezzetler sunan restoranları ise dillere destan.
Düz bir ova üzerine kurulu Lefkoş, Türk ve Rum kesimlerini ayıran yeşil hatla ikiye ayrılıyor. Makarios Sarayı, Ledra Palace Sınır Kapısı, Barbarlık Müzesi, Venedik Sütunu gibi eserlere ev sahipliği yapan şehir tarihi bir masalı yaşatıyor. Dünle bugünün harmanlandığı bu şehirde dar ve çıkmaz sokaklar tarihin havasını soluturken, yüksek binalar, geniş kavşaklar ve büyük parklar modern dünyanın kapılarını aralıyor. Tarihi değerleri ve doğal dokusunun yanı sıra bitki örtüsü ve carettalar Kıbrıs’ın doğal güzelliklerinden. Her sene Chelonia Mydos (yeşilbaş) ve Caretta Caretta (logger head) kaplumbağaları tarafından ziyaret edilen adada yumurtlama yaptıkları kumsallardan biri olan Alagadi koruma altında
Mutlaka Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti ni ziyaret edelim!

Eğitim adası – Kuzey Kıbrıs

Uluslararası Karşılaştırmalı Eğitim Sempozyumu

Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti (kısaca KKTC) veya Kuzey Kıbrıs, Akdeniz’de bulunan en büyük üçüncü ada ve Anadolu yarımadasının 65 km güneyindeki Kıbrıs adasının kuzey kısmında yer alan bağımsız devlettir. Fetihden önce Kıbrıs, Doğu Akdeniz’deki Osmanlı Devleti’ne ait gemilerine akın yapan Hıristiyan korsanlarının sığınağı haline gelmiştir.[19] Bu korsanlar genellikle deniz ticaret gemilerine ve hacca giden yolculara saldırarak buradaki yol güvenliğini yok etmektedir. Bu gibi nedenlerden dolayı Kıbrıs’ın alınması gerekli görülmüştür.
Kıbrıs, II. Selim’in hükümdarlığı esnasında, Lala Mustafa Paşa komutasındaki ordu ve Piyale Paşa komutasındaki donanma tarafından, 1 Temmuz 1570’de başlayıp, 1 Ağustos 1571’de Mağusa’nın fethedilmesiyle Osmanlı idaresine girdi. Kıbrıs’ın fethiyle Osmanlı Devleti, Doğu Akdeniz’e tamamen hâkim olmuştur.
15 Eylül 1570 tarihinde Lala Mustafa Paşa, tören ile Lefkoşa şehrine girmiştir. Kıbrıs fethedildiği tarihte adada çok az sayıda Ortodoks Rum vardı. Çünkü Venedikliler Katolik idi ve Ortodoks Kilisesi’ne yaşama hakkı tanımıyordu. Osmanlı Devleti Ortodokslara serbestçe kilise kurma ve gelişme imkânı sağladı. Böylece adada Ortodoks Kilisesi gelişti ve Katolik Kilisesi etkinliğini kaybetti.
1571 yılında Kıbrıs’ta yapılmış bulunan nüfus sayımında yerli halkın nüfusu 150.000’dir. Burada bulunan Türk askeri ise 30.000 kadardır. Fethin ardından Karaman’dan adaya göç ettirilen Türkler, adanın ilk Türk sakinleridir. Bugün adada yaşayan Kıbrıs Türkleri’nin (Kıbrıs Harekâtı’ndan sonra Türkiye Cumhuriyeti’nden gelenler hariç) soyu bu Osmanlı idaresinde adaya gönderilen Türklerden gelmektedir.
Bağımsızlık ilanından bu yana Türkiye tarafından ekonomik, siyasi ve askerî olarak desteklenmektedir. Türkiye’de “Yavru vatan”, “Yeşilada” ya da “cennet ada” diye de bilinir.
27 Eylül 2014 tarıhinde, Kuzey Kıbrıs, Girne şehirinde KKTC Teknik Öğretmenler Derneği (TÖDER), “Uluslararası Karşılaştırmalı Eğitim Sempozyumunu” düzenledi. Dernek Başkanı Ahmet Arslan tarafından yönetilen faaliyet 9 farklı katılımı ile Uluslararası Avrasya Eğitimcileri Federasyonu (UAEF) çatısı altında gerçekleştirildi. Katılan ülkeler, Azerbaycan, Moldavya, Kosova, Irak, İran, Kuzey Kıbrıs, Türkiye ve Romanya oldu.
Sempozyumun açılışında konuşan, KKTC Teknik Öğretmenler Derneği Başkanı Ahmet Arslan, sempozyumun, eğitimdeki sorunların giderilmesine ve geleceğe yönelik vizyon çizilmesine katkı sağlayacağını anlattı.
Uluslararası Avrasya Eğitimcileri Federasyonu Başkanı Şuayip Özcan da ülkeleri zirveye taşıyacak en önemli unsurun eğitim olduğuna vurgu yaptı.
Milli Eğitim Bakanı Vekili, Çevre ve Doğal Kaynaklar Bakanı Hamit Bakırcı ise KKTC’nin Uluslararası Avrasya Eğitimcileri Federasyonu’nda temsil edilmesinin önemine işaret ederek, sempozyuma ev sahipliği yapmanın gurur verici olduğunu söyledi. Eğitimin, insan yaşamında, doğumla başlayan ve ölüme kadar devam eden bir süreç olduğunu kaydeden Bakırıcı, “Eğitim, doğru verildiği zaman sonuçları çok güzel ve iyi olan, ama yanlış verildiği zaman da tüm dünyayı kaosa kadar götürebilecek bir unsurdur” dedi.
Ülkede, eğitim sisteminde eksiklikler ve sorunlar olduğunu ancak bunların aşılabileceğini dile getiren Bakırcı, sempozyumdan çıkacak sonuçların Kuzey Kıbrıs eğitimine de önemli katkı sağlayacağına inandığını söyledi.
Romanya tarafından katılan Milli Eğitim Bakanlığından Türk Dili Müffetişi Vildan Bormambet Romanya’daki eğitim sistemi üzerine calışmasını sundu. Türk azınlığın hükümet tarafından desteklendiğini ve Türkçe eğitimi yuksek seviyede bulunduğunu belirtti. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından kültür komisyonun başkan yardımcısı Melek Osman ve Genel Sekreter Ervin İbraim katıldı.

Ziua Naţională a Chinei sărbătorită la Constanţa

Ziua naţională a Republicii Populare Chineze a fost marcată luni, 29 septembrie, la Constanţa printr-o recepţie oferită de Consulul general Su Yanwen. Sărbătoarea a avut dublă semnificaţie, la 1 octombrie China împlinind 65 de ani de la proclamarea Republicii dar şi tot atâţia ani de relaţii diplomatice dintre România şi China.
În deschiderea evenimentului, Consulul General Su Yanwen a vorbit despre realizările economice ale ţării sale, despre cei 36 de ani de reforme care situează China pe locul doi în economia mondială şi pe primul loc în rândul ţărilor exportatoare din lume. Conform declaraţiei Consulului General Su Yanwen „visul chinezesc” constă în transformarea Chinei într-o ţară modernă, bogată, puternică, democratică, avansată cultural şi armonioasă. „Acesta, prin oportunităţile pe care le oferă în exterior este şi visul lumii. În dezvoltarea sa, China nu va fi separată de restul statelor, vor fi continuate deschiderea către exterior şi cooperarea cu beneficii reciproce, inclusiv cu România, ca partener global, pentru a lucra împreună la dezvoltarea comună, aducându-ne contribuţia la progresul omenirii”, a declarat Su Yanwen.
În ceea ce priveşte vizitele reciproce efectuate de cei doi premieri, român şi chinez excelenţa sa a spus că „acestea sunt încununate de succes, urmând să aprofundeze încrederea politică reciprocă, să consolideze cooperarea pragmatică şi prietenia tradiţională dintre cele două ţări”.
În prezent, în România sunt înfrăţite cu oraşe din China, 30 de localităţi printre acestea numărându-se, Constanţa, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Medgidia şi urmează ca alte două localităţi, Cumpăna şi Techirghiol să se înfrăţească în luna octombrie.
Prezent la eveniment, Subprefectul Judeţului Constanţa Levent Accoium a amintit în mesajul său: „Vizitele reciproce ale reprezentanţilor comunităţilor turcă şi tătară dar şi a unei delegaţii din partea Asociaţieie Islamice din China s-au concretizat în acest an prin semnarea la începutul lunii septembrie a unui protocol de colaborare pentru activităţi religioase între Cultul Musulman din România şi Asociaţia Islamică din China. Sperăm ca în baza acestui protocol să ne aducem şi noi contribuţia la dezvoltarea schimburilor interculturale dintre cele două state, să organizăm manifestări internaţionale care să contribuie la combaterea manifestărilor xenofobe, extremiste sau teroriste.
Vă felicit cu prilejul Zilei Naţionale şi vă doresc pace şi prosperitate alături de conaţionalii excelenţei voastre”.
La recepţia oferită de Consulatul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa au participat: Consulul general al Republicii Turcia, la Constanţa, Ali Bozçalışkan, Consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva împreună cu soţia, Consulul Onorific al Italiei, Adrian Bavaru, primarul oraşului Techirghiol Adrian Stan, profesorii şi elevii Clasei „Confucius” a Universităţii „Ovidius”. Printre invitaţi s-au mai aflat: secretarul general al UDTR, Ervin Ibraim, preşedintele comisiei de cultură, Serin Turkoglu şi vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Melek Osman precum şi muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf.

Acord de cooperare între SELEC şi Departamentul de Stat al SUA

În data de 9 septembrie a fost semnat la Bucureşti un acord de cooperare între Centrul Sud-Est European de Implementare a Legii şi Departamentul de Stat SUA. Acordul a fost parafat de directorul general Gürbüz Bahadır şi de asistentul adj. al secretarului de stat pentru Europa şi Euroasia, Hoyt B. Yee.
După ceremonia de semnare a acordului, directorul general SELEC Gürbüz Bahadır şi-a exprimat încrederea că acordul semnat va facilita menţinerea unei bune colaborări între Centrul Sud- Est European pentru implementarea legii şi SUA.
Gürbüz Bahadır a declarat: „Statele Unite ale Americii au jucat un rol important încă de la începutul organizaţiei noastre, au sprijinit SELEC pentru a obţine o identitate regională puternică în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul aplicării legii”.
SELEC este o organizaţie importantă care a consolidat în mod semnificativ cooperarea dintre Statele Unite şi Europa în regiunea de sud-est a continentului european încă de la înfiinţarea sa din 1999, a declarat Hoyt B. Yee, asistentul adj. al Secretarului de Stat pentru Europa şi Asia.
Centrul SELEC are sediul la Bucureşti şi este singura organizaţie din sud-estul Europei care acţionează în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere. La nivel operaţional, Centrul SELEC reprezintă punctul de convergenţă pentru susţinerea ţărilor din regiune în eforturile lor de aderare la Uniunea Europeană, în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. Statele membre SELEC sunt: Albania, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Yugoslavia, Macedonia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Muntenegru, România, Serbia şi Turcia.
Directorul general al SELEC Gürbüz Bahadır s-a născut la Istanbul, a urmat cursurile Academiei de Poliţie din Ankara şi deţine un master la Universitatea Gazi din Ankara. Gürbüz Bahadir are o bogată experienţă profesională internă şi internaţională. Pe parcursul carierei sale profesionale a îndeplinit funcţia de Director al Departamentului de Relaţii Internaţionale din cadrul Poliţiei Naţionale de la Ankara şi a lucrat în ţări ca Macedonia, Bosnia Herţegovina şi Afganistan. Din anul 2011 este Director general al Centrului Sud-Est European de Implementare a Legii, cu sediul la Bucureşti.
La ceremonia de semnare a acordului a luat parte şi Însărcinatul cu Afaceri al misiunii diplomatice a SUA, la Bucureşti, Dean Thompson.

Protocol de colaborare între musulmanii din România şi cei din China

Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf şi preşedintele Asociaţiei Islamice din Republica Populară Chineză, Xilalunding Chen Guangyuan au semnat în data de 15 septembrie, la Beijing, un protocol de colaborare pentru activităţi religioase şi culturale. Protocolul a fost ratificat în prezenţa vice-ministrului Zhang Lebin de la Administraţia de Stat pentru Culte.
În conţinutul documentului este stipulat faptul că: „cele două părţi îşi recunosc în mod bilateral şi neechivoc rolul important pe care îl joacă în societate, prin promovarea calităţii şi transparenţei, a unui sistem de valori prin intermediul căruia se doreşte atingerea unor niveluri superioare în domeniul culturii islamice şi dezvoltării dialogurilor interculturale şi religioase ecumenice între cele două popoare pentru păstrarea şi protejarea valorilor tradiţionale, specifice fiecărui popor“, a declarat dr. Muurat Iusuf.
Conform protocolului de colaborare, se urmăreşte realizarea schimburilor de experienţă între clericii români şi chinezi, în baza bunelor relaţii de prietenie dintre cele două state, ceea ce va duce la o înţelegere mai bună a valorilor spiritual-culturale existente în aceste ţări. Astfel, se va asigura posibilitatea clericilor din Republica Populară Chineză să interacţioneze cu enoriaşii comunităţii musulmane din România pentru a dezbate probleme legate de modul de practică religioasă şi combaterea atât a atitudinilor xenofobe cât şi a manifestărilor religioase radicale, ce pot rezulta dintr-o interpretare greşită a învăţăturilor islamice.
Muftiul Murat Iusuf a mai declarat pentru Agerpres: „Avem în vedere şi crearea unei platforme virtuale pentru comunicarea dintre clericii musulmani din România şi Republica Populară Chineză dar şi între enoriaşii musulmani din ambele state pentru facilitarea schimburilor de idei şi o mai bună cunoaştere reciprocă între membrii celor două comunităţi confesionale, schimbul de publicaţii cultural-religioase editate de către cele două organizaţii semnatare, identificarea unor surse de autofinanţare a unităţilor de cult şi consultarea unor investitori români şi chinezi dispuşi să susţină propovăduirea religiei islamice şi un aspect extrem de important – am convenit la recunoaşterea reciprocă a certificatelor HALAL (atestate de origine curată a produselor din carne pentru consum, necompromisă de alte produse organice interzise de religia islamică) emise atât de către Muftiatul Cultului Musulman din România cât şi de Asociaţia Islamică din China, acest lucru dinamizând exporturile şi comerţul cu produse din carne”.
Protocolul de colaborare semnat la Beijing, între organizaţiile musulmane de cult din România şi China mai prevede organizarea unor manifestări internaţionale la nivel academic ce vor aborda în mod ştiinţific, cultural şi sociologic problemele specifice cu care se confruntă musulmanii din întreaga lume pentru combaterea radicalismului, a fenomenelor extremiste, xenofobe şi promovarea unei comunicări eficiente între comunităţile islamice din întreaga lume în vederea asigurării unei înţelegeri şi convieţuiri paşnice.
Conform declaraţiilor muftiului Murat Iusuf pe baza protocolului de colaborare va fi organizată la anul, la Bucureşti şi Constanţa o expoziţie de artă islamică chineză. Tot atunci va fi prezentat şi un spectacol susţinut de artişti din China.
Vizita muftiului Murat Iusuf în China s-a desfăşurat în perioada 10-17 septembrie şi a mai cuprins întrevederi cu reprezentanţi ai Asociaţiei Islamice din China din Beijing şi Xi an.

Debut de an şcolar la Colegiul Naţional „Kemal Atatürk”

Luni, 15 septembrie a sunat clopoţelul pentru cei 520 de elevi ai Colegiului Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia. Festivitatea de deschidere a anului şcolar 2014-2015 s-a desfăşurat în prezenţa a numeroşi oaspeţi de seamă. Printre invitaţi s-au aflat: subprefectul judeţului Constanţa, Ersun Anefi, primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, inspectorul de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Vildan Bormambet şi inspectorul şcolar Gabriela Bucovală. Printre oaspeţi s-a aflat şi consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Ali Bozçalışkan care a participat pentru prima dată la deschiderea anului şcolar la Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia, de la preluarea mandatului său de diplomat în România.
În discursul său, inspectorul Vildan Bormambet a subliniat necesitatea studierii la un nivel ridicat a materiilor din programa şcolară şi a insistat pe acordarea unei atenţii deosebite aprofundării cunoştinţelor de limba turcă. În final, i-a felicitat pe elevi cu prilejul începerii noului an şcolar şi a urat: „succes în activitate!” atât şcolarilor cât şi profesorilor.
Colegiului Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia şi-a deschis porţile în 1995, în urma unui protocol semnat de guvernele României şi Turciei, eveniment la care au fost prezenţi preşedinţii Ion Iliescu şi Suleyman Demirel. Conform declaraţiilor directorului Accan Mologani, din 1995 şi până astăzi, Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” a pregătit mai multe promoţii de absolvenţi oferindu-le posibilitatea perfecţionării cunoştinţelor de limba turcă şi aprofundării religiei islamice. Elevii Colegiului studiază limba turcă şi religia islamică, cu profesori din Republica Turcia.

Oaspeţi din Edirne la sediul UDTR

O delegaţie formată din reprezentanţi ai Prefecturii din Edirne a fost primită vineri, 5 septembrie de preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi şi de secretarul general, prof. Ervin Ibraim. Delegaţia condusă de Ibrahim Tarancı, director în cadrul Instituţiei Prefectului din Edirne s-a aflat în România într-o vizită de documentare cu scopul de a pregăti cea de a IV-a ediţie a Reuniunii poeţilor din Balcani care se va desfăşura în luna noiembrie, la Constanţa.
Secretarul general al UDTR, prof. Evin Ibraim le-a prezentat oaspeţilor câteva date despre istoricul comunităţii turce din Dobrogea şi despre activităţile desfăşurate în cadrul uniunii. Vicepreşedintele comisiei de cultură, Osman Melek a vorbit despre ansamblurile folclorice ale UDTR subliniind rolul important pe care acestea îl joacă în conservarea şi promovarea zestrei culturale a turcilor din Dobrogea. La finalul întrevederii, oaspeţii au primit o plachetă cu însemnele uniunii şi cărţi editate de UDTR.
Din delegaţie au mai făcut parte Veli Sarıkamış - consilier şi Ender Aydın-director pentru Relaţii Publice în cadrul Prefecturii din Edirne.

Diversitate culturală

În perioada 24-27 septembrie 2014, în Tulcea s-a derulat a noua ediţie a proiectului „Diversitate culturală”. Scopul manifestării a fost acela de a promova imaginea comunităţii turce în rândul celorlalte minorităţi etnice care convieţuiesc în zona Tulcei, dar şi în rândul majorităţii. În proiect a fost inclus şi simpozionul cu tema „Dobrogea – zonă de convieţuire interetnică”. În cadrul acestuia reprezentanţi ai comunităţii turce, ai celei aparţinând ruşilor lipoveni, precum şi ai comunităţii grecilor au prezentat tradiţii şi obiceiuri legate de sărbătorile religioase. După simpozion, comunităţile participante şi-au etalat frumuseţea dansului şi cântecului în cadrul unui spectacol folcloric. De asemenea, a fost organizată şi o expoziţie de costume tradiţionale vechi şi de publicaţii editate de U.D.T.R.
Manifestarea a continuat cu un concurs de pescuit si un concurs de indemanare culinare, organizat în colaborare cu comunitatea ruşilor-lipoveni.
Evenimentul s-a bucurat de un real succes, având în vedere participarea numeroasă a celorlalte comunităţi din zonă.

Sevgili öğretmenim günaydın

Yarıyıl tatili sona erdi, yeni dönem okul başladı. 2014–2015 Eğitim – Öğretim yılının açılışında protokolün üyeleri okullarımıza katıldılar ve törenler mutlulukla ve saygı sözleriyle yeniden başladı.
Köstence Mihail Koiciu no. 10 İlkokulu’nda düzenlenen törene öğrencilerin “Hoşgeldiniz“ seremonisi ile başlayan törenin açılış konuşmasını Valiyardımcısı, Sayın Levent Accoium ve yeni görevlenen Din Kültürü ve Ahlak bilgisi öğretmen, Erhan Ünükür yaptılar. Valiyardımcısı Levent Accoium “Yeni dönemin güzel bir biçimde başladığı gibi, sağlıkla ve başarıyla tamamlanmasını dilerim” dedi. Okul törenine katılan Erhan Ünükür öğretmenimiz “Türkiye’den bu yıl Köstence’ye gelerek, aranıza yeni katılan bir öğretmen olduğum için onur duyduğumu söylemek istiyorum” dedi.
Her yıl okulların açıldığı ilk gün en iyi şekilde kutlanılan, 2014–2015 Eğitim Öğretim yılında Köstence’nin her yerinde büyük bir coşkuyla kutlandı. Bir daha belli oldu ki öğretmenlerimiz en iyi şekilde öğrencileri kendilerine, ailelerine ve ülkemize, tüm insanlığa faydalı olmalarına hazırlıyor. Aynı zamanda öğrencilerimizin akademik başarısını yükseltmek meslek dünyasında yolunu kolayca bulmak ve tabii ki değerlerini aktarmaktır.
Türkçe sınıflarımızın öğrencileri bizleri sevindirmişlerdir, ama ne yazık ki her yıl aynı sınıf problemlerimize çözüm bulunmuyor. Öğrencilerimiz ve öğretmenlerimiz disiplinli çalışmalarıyla her yıl başarılarını artıyorlar. Önümüzdeki yeni dönemde inanıyorum ki başarılarımız daha çok artacaktır. Okul öncesi, ilkokul, ortaokul ve lisedeki öğrenci ve öğretmen, ders başı yaptı. Türkçe sınıflarımıza, 2014-2015 eğitim-öğretim yılının tüm öğrenci ve eğitimcilere hayırlı olmasını diliyoruz. Huzur, mutluluk ve başarıyla dolu bir biçimde geçmesini temenni ederiz.
Okula başladık, hepimize hayırlı olsun!

Pelerinaj la Babadag, 2014

Considerat un loc sfânt, Babadagul a devenit un loc de reîntâlnire a etnicilor turci din România. Bineînţeles un rol important în organizarea acestui pelerinaj îl are Uniunea Democrată Turcă din Romănia care prin membrii comisiilor ei se ocupă de finanţarea şi buna desfăşurare a acestui eveniment deja tradiţional. Ca orice lucru bine definit pelerinajul nostru are trei locuri de vizitat foarte importante. După cum aţi remarcat avem numărul magic trei al monumentelor sfinte. Unul este Mormântul lui Sarî Saltuk Dede, construcţie ce aparţine arhitecturii islamice cu cişmeaua Kalaycı din apropierea mausoleului. Cât priveşte eroul care îşi doarme somnul de veci în acest mormânt vă reamintesc că acesta a fost un mare comandant de oşti, un faimos gânditor turc, fiind considerat un simbol al unităţii culturii turce pe teritoriile celor două continente, Europa şi Asia. Al doilea obiectiv este geamia „Gazi Ali Paşa“şi mormântul lui Gazi Ali Paşa aşezat într-un frumos mausoleu în grădina geamiei iar cel de-al treilea loc sfânt este mormântul lui Koyun Baba aflat pe cel mai înalt deal din Babadag. Acest păstor, unul din primii locuitori ai Babadagului este recunoscut şi cinstit ca salvatorul de odinioară a oraşului. În semn de respect, toţi vizitatorii urcă pe coate şi genunchi dealul care duce la mormântul lui Koyun Baba. Cu alte cuvinte, monumentul funerar a devenit un fel de Mecca a Dobrogei.
Aşa cu am arătat mai sus itinerariul sfânt este susţinut de UDTR. Astfel, pe data de 13 septembrie a acestui an 2014, 15 autocare şi 5 microbuze de la filialele uniunii pline cu membrii ai comunităţii turce s-au întâlnit la Babadag. Cei peste 800 de participanţi au trecut pe la cişmea pentru abdest, au vizitat mausoleul lui Sarî Saltuk după care au ţinut un moment de reculegere iar unii au făcut chiar un ritual magic presupun purificator. După acest moment toţi călătorii noştrii au intrat în geamie pentru a participa la mevlid-ul care a fost ţinut de cinci hogi. Predica celor doi hogi titulari ai geamiei a fost impresionantă. S-au amintit morţii au fost elogiaţi cei vii, s-au dat bani pentru săraci iar la finalul slujbei religioase toţi au servit bomboane şi au fost împrospătaţi în ritualul tradiţional turcesc cu apă de lămâie şi trandafiri. După slujbă pelerinii au vizitat mormântul lui Gazi Ali Paşa unde au ţinut un moment de reculegere şi au spus rugăciuni pentru sufletele morţilor.
De amintit aici că pelerinii noştrii au venit din Constanţa, Tulcea, Medgidia, Tuzla, Lazu, Techirghiol, Hârşova, Babadag, Măcin, Isaccea, Cumpăna, Cobadin, Medgidia, Cernavodă, Fântăna Mare, Bucureşti, Băneasa, Amzacea, Mangalia, Galaţi şi Brăila.
Ca o dovadă a promovării comorilor culturale, culinar- tradiţionale a etnicilor turci gospodinele din cadrul filialelor s-au întrecut în prepararea produselor de patiserie specifice bucătăriei turceşti pe care le-au servit tuturor pelerinilor care s-au înşirat ulterior pentru cucerirea dealului care duce la Koyun Baba. Pentru unii mai greu pentru alţii mai uşor traseul muntos, un urcuş destul de anevoios, a fost o provocare pentru tineri şi un act de rezistenţă pentru cei vârstnici. Cu toate acestea toţi au reuşit să urce şi să-şi aducă cu ei dorinţele şi cererile pentru sfânt. S-au spus din nou rugăciuni, s-au aprins lumânări, s-au legat batiste ale dorinţelor în pomi. Locul radia de puritate şi de emoţii calde şi sincere. O adevărată feerie a spiritului turcesc musulman. Coborârea muntelui a fost şi ea anevoioasă pentru unii şi spectaculoasă pentru ceilalţi. Una peste alta aşa cum a precizat d-nul Osman Fedbi, preşedintele U.D.T.R. „Turcii din Dobrogea trebuie să-şi cunoască istoria şi să fie mândri de valorile spirituale moştenite din străbuni. Mausoleul Sarı Saltuk Dede, cişmeaua Kalaigi, Geamia Gazi Ali Paşa şi mormântul lui Gazi Ali Paşa, mormântul lui Koyun Baba sunt dovezi milenare, incontestabile ale istoriei noastre locale”.
A fost un moment special plin de bucurie şi fericirea revederii prietenilor, rudelor, cunoştinţelor de orice rang sau grad. Toţi participanţii s-au rugat, au cântat, au dansat şi s-au desfătat cu delicatese ale patiseriei turceşti. Aşa cum a mai declarat domnul Osman Fedbi, preşedintele UDTR, el însuşi coordonator al acestui proiect „Pelerinajul la Babadag, la mormântul lui Sarî Saltuk este un eveniment organizat anual cu scopul de a reînvia istoria turcilor dobrogeni. Babadag este un oraş încărcat de istorie care îi reuneşte pe turcii de pretutindeni, un sanctuar al spiritualităţii turce aflat pe meleaguri dobrogene. În trecut a fost loc de pelerinaj pentru toţi sultanii care treceau prin Babadag”.

3. Sarı Saltuk Buluşması

Uluslararası Kalkınma ve İşbirliği Derneği – UKİD tarafından bu yıl üçüncüsü düzenlenen ‘Babadağ Sarı Saltuk Buluşması’ Romanya’da, Babadağ kasabasında 19-21 Eylül tarihleri arasında yapılmıştır.
Bu yılki Buluşma’ya Türkiye’den ilim adamları, sivil toplum kuruluşu temsilcileri, tasavvuf erbabı katılmışlardır. Yunanistan, Bulgaristan ve diğer Balkan ülkelerinden Sarı Saltuk sevdalılarının buluşacağı programda Sarı Saltuk Baba türbesindeki program dışında ünlü Türk mutasavvıfın hayat ve felsefesinin anlatılacağı sempozyumlar da yer almıştır. Bu seneki sempozyumlarda yer alan isimler arasında Prof.Dr. Alemdar Yalçın, Prof.Dr. Hasan Onat, Prof. Dr. İlyas Üzüm, Prof. Dr. Musa Taşdelen, Doç.Dr. Gıyasettin Aytaş gibi isimler bulunuyor.
Romanya’dan ilim insanları ve ilgili şahsiyetlerin de katılmış olan programlarda, yüzyıllarca önce ayrı dil, din, ırk, renk mensubu toplulukları barış ve kardeşlik anlayışı çerçevesinde bir araya getiren Sarı Saltuk’un günümüz insanlığına mesajları üzerinde durulmuştur.
Sarı Saltuk Baba’nın türbesine yakın dağda bulunan Koyuncu Baba’nın mezarının da ziyaret program çerçevesinde halka lokma ikramı yapılmıştır, Türkiye’den ve Balkanlar’dan misafir olarak gelen Ozanlar deyişler söylenmiş ve semahlar dönülmüştür.
Gelenekselleşen ve artık her yıl yapılmakta olan Sarı Saltuk Buluşmaları’na başta Cem Vakfı olmak üzere bir çok kuruluş mensubu iştirak ederken, Balkanlardan başta Alevi-Bektaşi inancındakiler dışında değişik tasavvuf yollarına mensup olanlar da katılıyorlar. Bu seneki programa Türkiye’de Sarı Saltuk Baba makamlarının bulunduğu Diyarbakır, Sarıyer-İstanbul, Hozat-Tunceli, İznik-Bursa ve Babaeski-Kırklareli yörelerinden de temsilciler katıldılar.

Pelerinaj internaţional la Sari Saltuk Babadag, ediţia a III-a

Peste 400 de musulmani s-au întâlnit din nou, ca în fiecare an, să-l comemoreze pe Sfântul Sari Saltuk Baba de la Babadag în data de 13 septembrie 2014, dar şi în 20 septembrie 2014. Pe data de 20 septembrie, UKID (fundaţie internaţională din Turcia cu sprijinul guvernamental turc) a organizat pentru a treia oară un pelerinaj pentru persoanele de religie islamică sufită, din ordinele Bektaşi şi Alevi din Turcia, Grecia, Bulgaria, Macedonia, Albania şi România. De asemenea, a avut loc si un simpozion internaţional – în sala Primăriei din Babadag – la care au participat reprezentanţi ai celor două comunităţi, turcă şi tătară, dar şi diplomaţi, cadre didactice, intelectuali şi oameni de cultură.

Spaţiul Poetic Edirne–Istanbul

Timp de două săptămâni, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a găzduit expoziţia fotografică „Spaţiul Poetic Edirne-Istanbul”, organizată de Centrul Cultural Turc Yunus Emre Constanţa şi Uniunea Democrată Turcă din România – Filiala Galaţi. „Această expoziţie poate părea mică, dar este foarte încărcată de sensuri. Nu sunt neapărat cele mai frumoase imagini din Edirne şi Istanbul ci reprezintă felul în care Turcia a fost percepută de artiştii români care ne-au vizitat ţara. Scopul nostru este de a ne face cunoscută ţara, dar considerăm că este mult mai important să evidenţiem prietenia şi apropierea dintre popoarele noastre”, a spus consulul Turciei la Constanţa, Ali Bozcalişkan, care a fost prezent la vernisajul din holul Universităţii. Universitatea din Galaţi are o relaţie extrem de strânsă cu Turcia în sensul că anual are foarte multe schimburi de studenţi. În anul universitar trecut au studiat la Galaţi aproape 40 de tineri din Turcia.
Vernisajul de la Galaţi din data de 16 septembrie s-a bucurat de un moment poetic susţinut de actorul Vlad Vasiliu (a cărui mătuşă este turcoaică) acompaniat de Săndel Spânu la chitară, precum şi de un program de muzică clasică turcă, prezentat la vioară de tânăra Alev Gafar.
„Turcia, pentru comunitatea noastră, este tot timpul aproape şi bineînţeles că astfel de evenimente, din punct de vedere spiritual, sufletesc, ne apropie mai mult de cultura din care facem parte prin străbunii noştri. Ceea ce mă bucură este că astăzi am văzut mai mulţi etnici turci din Galaţi, asta înseamnă mult. Faptul că avem acum un sediu, la Casa de Cultură a Sindicatelor, şi că o să deschidem şi cursurile de limbă turcă, vrem să facem şi un ansamblu de dansuri, face ca lucrurile să înceapă să fie percepute altfel, pentru că, ştiţi, până acum nu am avut un sediu şi asta îngreuna într-un fel această apropiere a comunităţii. Vor începe curând Zilele Culturii Turce, timp de o săptămână, cu ocazia Zilei Naţionale a Turciei” a declarat Gulten Abdula, preşedintele filialei Galaţi a UDTR.

“Edirne–Istanbul” Fotoğraf Sergisi

İki hafta süre için Galati “Aşağı Tuna” Üniversitesi “Edirne – Istanbul” Fotoğraf Serginin ev sahipliğini yapmıştır. Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezi fotoğrafçılık kursu öğrencierin hazırladığı sergin açılışında aktör Vlad Vasiliu tarafından sunulan şiir anı Săndel Spânu gitarın eşliğinde yer almıştır. Genç kemancı Alev Gafar seyircilere Türk klasik müzik programı sunmuştur.
Galati Üniversitesi ve Türkiye arasında son derece yakın bir ilişki vardır. Geçtiğimiz öğretim yılında Galati’ta Türkiye’den gelen yaklaşık 40 genç okumuştur.

„Zilele Recoltei” – Cumpăna

Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, alături de Consiliul Local au organizat în perioada 13-14 septembrie 2014 cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”.
Festivalul Internaţional „Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna” este un eveniment dedicat cinstirii pământului şi a gospodărilor, gastronomiei româneşti şi internaţionale, bogăţiei etnografice şi folclorice. La acest eveniment au participat reprezentanţi ai mai multor regiuni turistice ale României, precum şi invitaţi din Bulgaria, Grecia, Israel, Turcia şi Moldova. Standurile au expus produse tradiţionale alături de atelierele de gastronomie şi expoziţiile de animale şi păsări. De asemenea, invitaţii şi-au putut achiziţiona legume şi fructe comercializate la preţ de producător şi au putut degusta plăcintă dobrogeană, produse din bucătăria turcească şi lipovenească. Standul bucătăriei turceşti a fost asigurat de Uniunea Democrată Turcă din România filiala Cumpana.
La acest eveniment au fost şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, ai Ministerului Agriculturii, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanţa, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie si Agricultură Constanţa, Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au primit diplome de participare dl preşedinte Osman Fedbi, prim-vicepreşedinte Iusein Gemal, secretar general Ervin Ibrim, preşedinte comisia de femei Amet Melec, deputat Ibram Iusein şi subprefect Accoium Levent.
Momentele artistice au fost asigurate de ansambluri folclorice din judeţele Maramureş, Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Cluj, Olt, Botoşani, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa, precum şi de interpreţi consacraţi de muzică populară romanească. Comunitatea turcă a fost reprezentată de către ansamblul „Kardelen” al U.D.T.R. filiala Cumpăna şi ansamblul folcloric din oraşul Edremit - Turcia.
În ultima zi de festival a avut loc un spectacol omagial In Memoriam Liviu Vasilică.

47. Balkan Yelken Şampiyonası

Türkiye’nin en son 2011 yılında Kocaeli’nde ev sahipliği yaptığı Balkan Şampiyonası’nın 47.si 31 Ağustos – 06 Eylül 2014 tarihleri arasında Romanya Yatçılık Federasyonu organizasyonunda Köstence, Siutghiol Gölü’nde açık statüsünde yapılmıştır.
Türk yelkencileri takım halinde ikinci olduğu 47. Balkan Yelken Şampiyonası’nda ay-yıldızlılar; 1 altın, 4 gümüş, 3 bronz madalya kazandı. 31 Ağustos – 06 Eylül 2014 tarihleri arasında Romanya Köstence’de gerçekleştirilen organizasyonda 7 ülkeden 98 yelkenci mücadele etti. 6 sınıfta yapılan yarışlar sonunda Türkiye, Optimist sınıfında 8, Laser 4.7 sınıfında 2, Laser Radial sınıfında 2, Laser Standart sınıfında 2 sporcu, 420 ve 470 sınıflarında 1’er ekiple temsil edildi. Sert rüzgarlı hava koşullarında yapılan şampiyonada ülkemiz adına Milli Takımın Kafile Başkanlığını ve Optimist Takımı antrenörlüğünü Tamer Başlığ, 470 Takımı antrenörlüğünü Ayda Ünver ve Laser Takımı antrenörlüğünü Yunus Güzelgün yaptı. Yarışlarda ayrıca IJ olarak Sultan Hancıoğlu, hakem olarak Hakan Kütük, lojistik sorumlusu olarak Cemal Özdiyar, Laver Akkaya ve Nihat Sazdağı görev aldı. Şampiyona sonunda Yunanistan 1., Türkiye 2., Romanya 3. oldu.

Campionatul Balcanic de Yachting

În data de 2 septembrie a.c., la Constanţa, s-a dat startul celei de-a 47-a ediţie a Campionatului Balcanic de yachting. De la ora 12.00, a avut loc prima regată a competiţiei. Velierii s-au întrecut pentru obţinerea titlului balcanic la clasele Optimist, Laser Standard, Laser Radial, Laser 4,7, FINN, 470 şi 420. Au participat aproximativ 180 de sportivi, din 10 ţări: Albania, Austria, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia şi Turcia. „Cele 12 regate programate s-au desfăşurat în zona Mamaia Nord – Năvodari, în conformitate cu regulamentul ISAF, pe parcursul a patru zile, fiind programate câte trei regate în fiecare zi a competiţiei”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Yachting, Robert Penciu, citat de Agerpres. Această etapă a Campionatului Balcanic de yachting este organizată de Federaţia Română de Yachting, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului. Sportivii turci au câştigat diferite trofee, în clasamentul final Grecia situându-se pe locul I, Turcia pe locul II şi România pe locul III.

Referinţe despre turci şi tătari în presă dobrogeană

În revista „Analele Dobrogei” din 1928, dintr-un articol publicat de către fostul director al Seminarului Musulman, Alexandru Alecu, rezultă că populaţia turcă, datorită strădaniei absolvenţilor seminarului, a început să-şi trimită copiii la şcolile publice cu mai multă bunăvoinţă şi că s-a „apropiat foarte mult de sufletul românesc”.
Tot Alexandru Alecu, fostul director al Seminarului Musulman, publică în „Dobrogea jună“, mai aflăm că în „tot cursul anului, în afară de orelede clasă, s-au ţinut cicluri de şezători, câte două pe lună, care au constat din: coruri alese, în interpretarea elevilor, lecturi din autori români şi străini, recitari, piese de teatru, şedinţe de radio etc. Şezătorile începeau întodeauna cu o conferinţă ţinută de către unul dintre profesorii şcolii”.
În „Curierul Caliacrei“ nr. 1 din anul 1926 se face o trecere în revistă a principalelor etnii ce convieţuiesc pe pământul dobrogean – turci, tătari, găgăuţi, bulgari, greci, evrei, armeni, tigani cu obiceiurile specifice fiecăruia. În ceea ce-i priveşte pe turci şi tătari, autorul (Vasile Stroescu) scrie despre cântecele improvizate la petrecerile câmpeneşti organizate în ziua de Sf. Gheorghe (Hadâr Ilias). Cântecul fetelor începea cu:

„Juma ghiuni, oinalar, bizim iacnân câzlarî
Irgat iurub caz sailar, ghighitnin a câzsârlasî
Oinaic, chiuleich, corada, sefa sureich.”

(Fetele la noi joacă Vinerea, flăcăii fără minte, fiind argaţi, au pretenţia să aleagă Vom juca, ne vom veseli şi vom petrece cu hora noastră.)

şi este urmat de cel al băietilor:

“Edil degen, uichen su, geagasân tizden buz bolur
Giaşi gighitini az dărgăn gearavâ getchen câz.”
(Marginea marelui râu Edill să prindă gheaţă până la genunchi. Pe băieţii tineri îi zăpăcesc fetele bune de măritat.)

Petrecerea durează din revărsatul zorilor până seara târziu.
În presa vremii întâlnim referiri şi la viaţa spirituală, religioasă a populaţiei musulmane precum şi Ia înlesnirile făcute de Statul român. Astfel în Dobrogea jună din 20 februarie 1940 – Elem C. Mola Baş – muftiu face un preambul la Proclamaţia dată de rege pe 14 noiembrie 1878 „marile acte ale Regelui Carol 1, pentru noi musulmanii”. Astfel în 1892 cultul musulman trece în întreţinerea Statului român geamiile urbane, acţiune continuată până în 1895 când şi geamiile rurale din întreaga Dobroge beneficiază de acelaşi tratament. În 1892 – se înfiinţează muftiatele şi cadiatele în judeţele dobrogene subvenţionate de Statul român, după care se înfiinţează Seminarul Musulman la Babadag. Ulterior, este mutat la Medgidia, centrul musulmani lor din Dobrogea, iar judeţul Tulcea se depopulează de musulmani prin emigrarea lor în Turcia.
Deasemeni, instituţia căsătoriei, cu ritul ei, special, rezidând în Coran, a fost deferită organelor religioase musulmane şi astfel timp de 50 de ani, căsătoriile erau celebrate conform ritului musulman, fără prezenţa căsătoriţi lor la oficiul stării civile ci numai prin înserarea în registrul Primăriei a fiecărei căsătorii, anunţată de preotul musulman care oficiase căsătoria.
În Dobrogea jună din 9 octombrie 1943 avem informaţii despre numirea ca şef religios şi spiritual al turcilor musulmani din România, muftiu – Sadâc Ibraim, absolvent al Seminarului din Medgidia. El a încercat să facă ordine în administraţia muftiatului şi să pună de acord cu noua orgamzare, întregul cler musulman, prin contopirea celor trei instituţii: cele două muftiate din Constanţa şi Tulcea şi fostul Baş Muftiat. S-a ocupat de reorganizarea administrativă a comunităţilor dar şi de partea spirituală (amenajarea de noi lăcaşuri de rugăciune, de repararea şi întreţinerea geamiilor şi moscheilor existente, de mersul învăţământului musulman ca şi de chestiunile de asistenţă socială. În ceea ce priveşte învăţământul s-a luat măsura introducerii în şcolile din România a alfabetului latin în locul celui arab care era în uz, deşi în Turcia fusese abolit de mult.
Presa vremii face menţiuni şi despre asociaţiile culturale organizate de către populaţia musulmană din Dobrogea ce s-au implicat în ridicarea nivelului cultural al comunităţii precum şi în ajutorarea celor fără posibilităţi.
În ziarul „Dacia” din 6 aprilie 1927 în articolul „Viaţa culturală a musulmanilor: dobrogeni” se menţionează că la Silistra şi Bazagic s-au creat numeroase societăţi culturale şi sportiv iar la Constanţa a luat fiinţă o puternică acţiune de propagandă prin, organizaţia ştiinţifico-cultural-sportivă „Kiazim Abdulachim” – numită astfel îl amintirea tânărului erou, care a fost unul dintre premergătorii ideii înfrăţirii culturale ramâno-musulmane. Aceasta a fost „prima încercare de a trezi în sufletul publicului turc gustul de cultură”. Începutul s-a făcut prin teatru – prezentându-se piesa „Taş-parciasâ” (Bolovanul de piatră) lucrare în 2 acte a lui Richat Noury, scriitor şi dramaturg turc contemporan.
Şi în anii următori presa consemnează existenţa acestor asociaţii culturale cu scopul „culturalizării” populaţiei musulmane din Dobrogea.
Deasemeni sunt consemnate în presă şi acţiunea de emigrare a musulmanilor din Dobrogea în Turcia.
În revista „România Maritimă şi Fluvială”, noiembrie 1931, publica următorul articol: „…Constanţa genoveză a fost apoi cucerită şi distrusă de Ali Paşa pe timpul lui Baiayid Ilderim (1393).
Stăpânirea turcească a schimbat numele Constanţei în Kustenge. Cetatea a fost distrusă, iar cea mai mare parte a populaţiei a fugit pe corăbiile genoveze în Crimeea.
Constanţa decade şi vegetează sub turci, până ce navele engleze vin în marea Neagră să încarce grâu din valea Dunării… Constanţa nu era decât un sărăcăcios târguşor tătăresc….”
În „Graiul Neamului” din 15 septembrie 1937 acestea sunt descrise astfel: „Pornesc convoaie din şiruri lungi de care asemenea celor cari veniră, trase pe atunci de cai, bivoli sau cămile, care, cu osii de lemn primitive, şi învelite şi azi ca pe vremuri spre a le ascunde bruma de avut şi a-l feri de ploaie şi arşiţă. Fesurile cu cealmale, ferigelele pestriţe ale câzâlaşilor şi cele negre ale simiţilor şi şiilor, mai împestriţează încă convoiul care le aduce pe ultimul lor drum ca un convoi alegoric, ştiind că la graniţa republicii, vor fi alungate relicvele sultanatului. Păşesc greoi prin colbul drumului, se leagănă vitele în jug târându-şi picioarele alene, pare că ar vrea să mai zăbovească pe acest pământ care poartă în adâncul său osemintele generaţiilor de cinci secole.”
Într-un articol intitulat „Să nu mai emigrăm” din “Revista musulmanilor dobrogeni”, s-a încercat avertizarea etniei turce să nu mai părăsească România pentru paradisul promis din Turcia: „după o muncă de decenii şi după ce generaţia de astăzi se află în epoca civilizaţiei de azi, nu ştiu ce-i îndeamnă, de-şi vând avuturile şi plec pe alte meleaguri, unde nu-i aşteaptă decât vitregia oamenilor de prin partea locului, care, deşi coreligionari, dar de teamă să nu le ia locurile, se uită cu duşmănie la dânşii. Nici un neam, nici un cunoscut şi nici un sprijin”.
Făcând apel la conştiinţă, autorul încearcă să ofere o variantă la ceea ce ar putea găsi în Turcia: „Aşadar, Musulmani, nu mai faceţi asemenea greşeli! Căci pâinea şi cuţitul este aci, unde v-au adus predecesorii voştri strămoşi. Căci din ţinuturile câte le-au străbătut, aici au găsit mai nimerit de aşezământ pentru un plugar harnic şi să ştiţi că aşa este! Plecând din Dobrogea, unde vă duceţi? De ce să plecaţi spre necunoscut? Acolo unde vă duceţi, credeţi voi că vă aşteaptă miere şi unt? Nu! şi acolo ca şi aci, de munciţi aveţi, iar de nu, răbdaţi. Apoi dacă este aşa, la ce bun să vă lăsaţi gospodăria rămasă de la dragii voştri părinţi, la care aţi mai adăugat şi voi ceva din viaţa şi sufletul vostru? Vă duceţi acolo deci unde Dumnezeu ştie ce soartă vitregă vă va îmbrăţişa! De vi se va fi făcut vre-o nedreptate, aţi spus oare cuiva? V-aţi plâns acolo unde trebuie? Şi în caz că da, şi nu vi s-a făcut dreptate, drept răzbunare, plecaţi pentru a vă nenoroci pe veci atât pe voi cât şi întreaga familii!?”.
Acest articol, semnat de Plugarul Murat, exprima în primul rând dorinţa de a rămâne în România, de a trăi în linişte, conchizând că nu este nicio diferenţă între România şi Turcia, sau poate că acolo ar fi mai rău. Aici se regăsea şi o parte din propaganda statului turc, care supus unui aflux mare de emigranţi îi făcea cu greu faţă.
Ziarul Curentul scria că emigrarea trebuia rezolvată printr-un acord între statul turc şi cel român. Unii dintre emigranţi au fost înşelaţi de către funcţionari, plătind pe un paşaport între 4 şi 5 mii lei.
„Bacşişul funcţiona şi printre autorităţile turceşti, astfel tot cei care plăteau şi ultimii bani pentru a prinde un loc pe vaporul de Istanbul, se vedeau nevoiţi să aştepte, câteodată, luni bune, deoarece interveneau alţii care ofereau bacşişul cuvenit autorităţilor turceşti, aceştia din urmă luând locul celor care plătiseră deja, dar omiseseră bacşişul”.
În privinţa tinerilor, pentru a putea pleca din ţară, aveau nevoie de un act administrativ, care legal costa 20 lei, la negru ajungea până la 1.000 lei. Acest act era în fapt o scutire de serviciul militar, fără de care nu puteau părăsi ţara. În acelaşi cotidian, la 17 mai, se semnala drama prin care trece minoritatea turcă, rămasă pe drumuri în iarna anului 1936/37.
„La început au rămas zile şi nopţi întregi în port, în frig, în ploaie, în vecinătatea rigorilor mării. Şi nu numai fără adăpost, ci lipsiţi şi de pâinea zilnică. Au fost izgoniţi de aici. Rătăceau pe străzile Constanţei, jerpeliţi, rebegiţi, cerşind pomană. Ţi-era mai mare mila de ei”.

Hac İbadeti

İslâm’ın beş esasından birisi de hac’dır. Medine’de hicretin dokuzuncu yılında farz kılınmıştır. Yüce Allah’a kulluk maksadıyla yapılan hac, hem mal ve hem de beden ile yapılan bir ibadettir. Hac; akıllı, ergenlik çağına gelmiş, hür ve zengin olan her Müslüman üzerine farzdır.
Haccın farz oluşuyla ilgili olarak Kur’an-ı Kerim’de şöyle buyurulmuştur: “Gitmeğe gücü yetenlerin Kabeyi ziyaret etmeleri, Allah’ın insanlar üzerinde bir hakkıdır” (Âl-i İmran Suresi, Âyet: 97).
Bu ayet-i kerimeden de anlaşılacağı gibi hac’da aranan zenginlik zekat ve kurbandaki gibi nisab’a bağlı değildir. Kişinin hacca gidip gelecek kadar parası varsa ve hac yolculuğu süresi boyunca çoluk çocuğuna yetecek kadar nafaka bırakabiliyorsa o kişiye hac farzdır. Aynı zamanda aile efradının giyecek ve yiyecek borcunun da olmaması gerekiyor.
Bir Müslüman bir vesile ile, (şoför olarak, görevli olarak veya davetli olarak) hac döneminde orada bulunur ve hac görevlerini yerine getirirse yine hacı olur. Yani kişi böyle bir görevle hacca gider de daha sonra zengin olursa tekrar hacca gitme mecburiyetinde değildir. Önemli olan, Müslüman’ın ömründe bir defa hacca gidip hac’la ilgili görevleri yerine getirmesidir.
Yüce Peygamberimiz (S.A.V.) de şöyle buyurmuştur: “İslâm beş esas üzerine kurulmuştur: Allah’tan başka ilah olmadığına ve Muhammed’in Allah’ın Resülü olduğuna şahitlik etmek, namaz kılmak, zekat vermek, Kâbeyi ziyaret etmek ve Ramazan orucunu tutmak”. (Buhari, İman, 2)
Haccın mü’minlere birçok faydası vardır. Bu faydaları şöyle özetleyebiliriz:
Allah rızası için hac ibadeti yapan kimsenin küçük günahları affedilir. Nitekim Peygamber Efendimiz: “Kim Allah için hacceder de hac esnasında kötü sözlerden ve Allah’a karşı gelmekten sakınırsa, annesinin onu doğurduğu günkü gibi (günahlarından arınmış olarak) hac’dan döner” buyurmuştur. (Buharı, Hac, 4)
Bu hadis-i şeriften anlaşılacağı gibi öncelikle hac ibadeti yalnız Allah rızası için yapılmalı, gösteriş ve riyadan da uzak olmalıdır. Yüce Rabbimiz Kur’an-ı Kerimde; “Haccı ve umreyi Allah için tamamlayın” buyurmaktadır.
Bu nedenle, kişi hacca giderken kul hakkıyla gitmemelidir. Mutlaka akraba ve komşularından helallik almalıdır. Varsa işlediği büyük günahları kesinlikle terk etmeli, tövbe etmeli ve tekrar aynı günahlara dönmemeye karar vermelidir.
Hac bir sabır okuludur. Hac ibadetinde birtakım meşakkat ve zorluklar vardır. Hiçbir ibadette “kolaylaştır” ibaresi yokken, haccın niyetinde, “Bunu bana kolaylaştır” ibaresi bulunmaktadır. Bu nedenle hacı adayları, hac yolculuğu esnasında ve hac farizalarını ifa ederken karşılaştıkları her türlü sıkıntılara sabretme mecburiyetindeler. Hiçbir şekilde başka hacı adaylarına eziyet etmemeleri gerekir. Örneğin; Tavaf esnasında çoğu kez hacılarımız hacerul esvedi öpmek isterken başkalarına eziyet etmektedirler. Halbuki hacerul esvedi öpmek sünnet, başkalarına eziyet etmek ise haramdır. Bu nedenle hacılarımız son derece sabırlı olmalıdırlar.
Hac, İslam’daki tevhid inancının en güzel göstergesidir. Hac esnasında dünyanın her tarafından gelen, renkleri, dilleri, ırkları ve kıyafetleri farklı Müslümanlar, her türlü vasıf ve rütbelerini bırakarak, beyaz ihramlar içerisinde Beytullahı tavaf ederken, sa’y yaparken, Arafat’ta, Mina’da ve Müzdelife’de adeta tek bir vücut oluşturmaktadırlar.
Çünkü diller ve renkler farklı olsa da aynı samimi duygularla hep birlikte; “Lebbeyk, Allahümme lebbeyk, Lebbeyke la şerike leke lebbeyk. İnnel hamde ve’nimete leke vel mülk, La şerikelek.” (Allahım davetine isteyerek uydum, emrine amadeyim. Eşin ve ortağın yoktur. Sana yöneldim, hamd senin, nimet senin, mülk de senindir. Eşin ve ortağın yoktur) sedalarıyla o mukaddes beldeleri inletmektedirler.
Hac ibadeti sayesinde Müslüman, Peygamberimizin doğduğu, büyüdüğü, Kur’an-ı Kerim ayetlerinin indiği, inanç uğruna çeşitli sıkıntı ve ızdırapların çekildiği, İslâm Dininin dünyaya yayıldığı, her köşesi mübarek hatıralarla dolu olan kutsal yerleri ve makamları görür, böylece de maneviyatını yükseltir ve dini duygularını kuvvetlendirir.

Yemek tarifleri

Çikolata parçacıklı kurabiye

Malzemeler

200 gram tereyağ
300 gram şeker
1 adet yumurta
1 paket vanilya
300 gram un
1 paket kabartma tozu
250 gram damla çikolata

Hazırlanışı:

  1. Damla çikolata dışındaki bütün malzemeler karıştırılıp hamur haline getirilir.
  2. Damla çikolata eklenip kurabiyelere şekil verilir.
  3. Önceden 180 dereceye ısıtılmış fırında 15 dakika pişirilir.

Peynirli poğaça

Malzemeler

Hamuru için
3,5 su bardağı un
1 çay kaşığı kabartma tozu
1 çay kaşığı tuz
4 yemek kaşığı yoğurt
1 adet yumurta
½ su bardağı eritilmiş tereyağ
İçi için
100 gram beyaz peynir
Maydanoz

Üzeri için
1 adet yumurta sarısı
Çörekotu

Hazırlanışı:

  1. Bütün malzemelerle hamur yoğurulur.
  2. Hamurdan parçalar alınarak açılır.
  3. Üzerine ezilmiş beyaz peynirli maydanoz karışımından konulup kapatılır.
  4. Kenarlarına çatalla bastırılarak şekil verilip tepsiye dizilir.
  5. Yumurta sarısına bir kaşık su katılıp poğaçaların üzerine sürülür.
  6. Önceden 175 dereceye ısıtılan fırında 25 dakika pişirilir.

Patatesli yahni

Malzemeler

300 gram dana kuşbaşı
1 adet patates
1 adet havuç
20-25 adet arpacık soğan
½ demet maydanoz
Tane karabiber

Hazırlanışı

  1. Demir tencere kızdırılır.
  2. İçine kuşbaşı etler ve arpacık soğanlar atılıp kavrulur.
  3. Havuç, patates, maydanoz ilave edilir.
  4. Üzerine bir parmak kadar su, tuz ve karabiber eklenip kapağı kapatıldıktan sonra 200 dereceye ısıtılmış fırına verilir.1 saat pişirildikten sonra servis yapılır.

internet

Reţete culinare

Fursecuri cu bucăţi de ciocolată

Ingrediente:

200 gr unt
300 gr zahăr
Un ou
Un pachet de zahăr vanilat
300 gr făină
Un pachet de praf de copt
200 gr de ciocolată

Mod de preparare:

  1. Se amestecă toate ingredientele, în afară de ciocolată, într-un castron şi se amestecă până devine o cocă.
  2. În această cocă se adaugă ciocolată ruptă în bucătele mici.
  3. Se ţin în cuptorul preîncălzit la 180 grade pentru 15 minute.

Pernuţe cu brânză

Ingrediente:

Pentru cocă:
3,5 pahare de apă cu făină
jumătate de linguriţă de praf de copt
jumătate de linguriţă de sare
4 linguri de iaurt
un ou
Jumătate de pahar de unt topit

Pentru umplutură:
100 gr brânză telemea
pătrunjel

Pentru ornat:
un gălbenuş de ou
seminte de negrilică

Mod de preparere

  1. Toate ingredientele pentru cocă se amestecă bine şi se formează o compoziţie bine legată.
  2. Coca se împarte în părţi egale şi se întind foi de mărimea unei farfuriuţe de cafea
  3. În interiorul fiecărei foi se pune un amestec de brânză sfărâmată amestecată cu pătrunjel tocat mărunt.
  4. Se închide fiecare pernuţă prin apăsarea unei furculiţe şi se pun într-o tavă unsă de cuptor.
  5. Se bate gălbenuşul de ou împreună cu o lingură de apă şi se unge fiecare pernuţă.
  6. Se dau la cuptorul preîncălzit la 175 de grade pentru cca 25 de minute.

Iahnie cu cartofi

Ingrediente

300 gr carne de vită tăiată bucăţele
un cartof
un morcov
20-25 buc de arpagic
pătrunjel
piper boabe

Mod de preparare

  1. Se încinge bine un vas de fier.
  2. Se adaugă arpagicul şi bucăţile de carne şi se călesc.
  3. După ce se căleşte bine carnea se adaugă şi morcovul, cartoful şi pătrunjelul.
  4. Se adaugă apă astfel încât carnea să fie acoperită. Se pune capacul şi se dă cuptorul preîncălzit la 200 de grade timp de oră.