Mihai Eminescu

Mihai Eminescu, născut la data de 15 ianuarie 1850, Botoşani a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII şi XIX, şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaţia sa aparţinând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia şi cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară.
Poetul avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica raţiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-şi ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă) şi de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; de altfel poetul a fost o figură marcantă a acestui partid politic, iar prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reuşit să-i deranjeze pe câţiva lideri importanţi din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriţi-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieţii politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie şi cronicar literar sau teatral, scria despre viaţa mondenă sau despre evenimente de mai mică importanţă, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Abia post-mortem fost ales membru al Academiei Române.

Ervin Ibraim

2013, un an bogat în evenimente pentru deputatul Iusein Ibram

Anul 2013 a fost un an bogat în evenimente pentru deputatul Ibram Iusein atât în ceea ce priveşte activitatea parlamentară cât şi cea legată de acţiunile derulate de UDTR. În 2013, deputatul Ibram Iusein şi-a desfăşurat activitatea în cadrul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale dar şi a comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a celei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Tot în 2013, deputatul Iusein Ibram a deţinut funcţia de vicepreşedinte al comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi a Senatului privind statutul deputaţilor şi al senatorilor organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Parlamentului.
Printre propunerile legislative iniţiate de parlamentarul UDTR în 2013 se numără cea pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/ 2011, Legea Educaţiei Naţionale, proiectul de lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, propunerea legislativă privind Programul „Masa la Şcoală” pentru elevii din învăţământul obligatoriu de stat şi privat, primar şi gimnazial şi propunere legislativă pentru revizuirea Constituţiei României.
În anul care s-a încheiat deputatul Iusein Ibram a fost alături de etnicii turci la evenimente precum: Festivalul Tineretului şi Sportului, Ziua Copilului în Lumea turcă, Festivalul de Artă Culinară Turcească, 1 Decembrie - Ziua Naţională a României. A participat alături de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti Ömür Şölendil şi de reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci la acţiuni umanitare cu prilejul Sărbătorilor Ramazanului şi a Sacrificiului.
În luna martie a anului trecut, deputatul Iusein Ibram a participat la discuţiile purtate de ministrul român al Agriculturii şi Dezvoltării rurale Daniel Constantin cu ministrul Justiţiei din Republica Turcia, Sadullah Ergin cu prilejul vizitei oficiale întreprinse de domnia sa la Bucureşti. Cu ocazia vizitei întreprinse în luna septembrie de către primul ministru Victor Ponta în Turcia, deputatul Iusein Ibram a făcut parte din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premier. Programul vizitei la nivel înalt în Republica Turcia a cuprins întâlniri cu preşedintele Abdullah Gül, cu premierul, Recep Tayyip Erdoğan, cu preşedintele Parlamentului, Cemil Çiçek, semnarea de acorduri guvernamentale dar şi depuneri de coroane de flori la Mausoleul lui M.K. Atatürk. Întâlnirea oficială dintre cei doi şefi de guvern în această toamnă vine să cimenteze cei 135 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Turcia. În cadrul discuţiilor bilaterale a fost subliniat faptul că relaţiile dintre România şi Turcia sunt din decembrie 2011 ridicate la nivelul de parteneriat strategic, cele două state având legături strânse în domeniul politic, economic, al apărării, al culturii şi în agricultură. Turcia a sprijinit intrarea României în NATO în timp ce România a devenit un susţinător al intrării Turciei în UE. Conform declaraţiilor deputatului Iusein Ibram în cadrul discuţiilor purtate cu preşedintele Marii Adunări Naţionale, Cemil Çiçek a fost abordată problema construirii la Constanţa a unui Centru Cultural Turc destinat promovării valorilor culturale şi etnolingvistice ale turcilor dobrogeni.
Deputatul Iusein Ibram a declarat: „vizita din luna septembrie a anului trecut a premierului Victor Ponta în Turcia precum şi cea pe care o va întreprinde preşedintele Băsescu la începutul lunii februarie a acestui an, la invitaţia omologului său Abdullah Gül constituie paşi importanţi în evoluţia relaţiilor bilaterale dintre cele două state, relaţii catalogate de partea turcă drept «excelente». În toate vizitele oficiale la care am luat parte reprezentanţii guvernului României dar şi cei ai administraţiei de la Ankara au sublinat faptul că etnicii turci din Dobrogea reprezintă puntea de legătură dintre cele două state, elementul care întăreşte relaţiile bilaterale, fie că sunt în domeniul politic, economic sau militar”.

Sorina Asan

România şi China, 65 de ani de relaţii diplomatice în 2014

Interviu cu Domnul Su Yanwen, Consul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa

– Interviul nostru are loc în preajma Noului An Chinezesc şi din acest motiv permiteţi-mi ca în debut să vă felicit cu acest prilej şi să vă urez mult succes în activitatea profesională. Anul Nou Chinezesc este cea mai importantă sărbătoare tradiţională a chinezilor care se celebrează atât în China cât şi în afara graniţelor ei. Cum se va sărbători în 2014 Anul Nou, al Calului, în China?
– Anul Nou Chinezesc se numeşte în China şi Sărbătoarea de Primăvară. Conform calendarului ţărănesc, în anul 2014, ea cade în ziua de 31 ianuarie. Aceasta este cea mai importantă sărbătoare tradiţională a chinezilor şi din acest motiv ei beneficiază de o vacanţă de 7 zile. În China există concepţia că această sărbătoare trebuie celebrată în familie, alături de toţi membrii şi datorită celor 7 zile libere chinezii care lucrează în alte localităţi se vor întoarce acasă. În ajunul sărbătorii, adică în seara de 30 ianuarie, în fiecare familie, se serveşte o masă bogată de pe care dintre diferitele mâncăruri nu trebuie să lipsească, colţunaşii. După ora 12:00 noaptea oamenii servesc colţunaşii, care simbolizează că anul cel vechi a trecut şi a început Anul Nou, cel al Calului. Cu ocazia Anului Nou, Televiziunea Centrală a Chinei pregăteşte un program special de divertisment cu actori celebri, preferaţi de public. Despre Anul Calului se spun multe lucruri frumoase, de pildă, succesul apare mereu după sosirea calului. După dansul şarpelui auriu, vor veni alergând zece mii de cai. Cu ocazia Anului Nou Chinezesc, le doresc cititorilor români să aibă spiritul dragonului şi al calului, să fie puternici ca ei. La mulţi ani!

– Cum va fi sărbătorit Anul Nou Chinezesc în cadrul Consulatului General al Republicii Populare Chineze la Constanţa?
– Deşi suntem în România, vom sărbători această zi împreună cu conaţionalii noştri. La orele 14:00, în ziua de 30 ianuarie, vom privi programul de petrecere de Anul Nou, transmis de CCTV. La ora 18:00 aici, la Beijing ora 24:00, vom trece împreună cu conaţionalii noştri din Anul Şarpelui în anul Calului. După aceea, vom servi colţunaşi, sărbătorind venirea noului an. În perioada de sărbătoare, vom vizita un vapor chinezesc care a sosit în Portul Constanţa şi vom ura compatrioţilor noştri marinari, „Anul calului fericit!”.

– Anul care tocmai s-a încheiat a adus un suflu nou relaţiilor bilaterale dintre China şi România datorită vizitelor reciproce efectuate de cei doi premieri. Premierul Li Keqiang a efectuat prima vizită oficială în România de la preluarea funcţiei în luna martie a anului trecut, vizită pe care premierul român a numit-o „istorică”. Care sunt priorităţile Chinei cu privire la relaţiile politice, economice şi culturale cu România?
– Între China şi România există relaţii tradiţionale de colaborare prietenească. După stabilirea relaţiilor diplomatice în urmă cu 64 de ani, relaţiile celor două ţări s-au dezvoltat permanent. În ultimii ani, relaţiile chino-române au păstrat o tendinţă bună de dezvoltare. Vizitele la nivel înalt au fost frecvente, contactele din diferite domenii de activitate s-au extins mereu şi relaţiile economice şi comerciale s-au dezvoltat cu succes. Vizita reuşită a premierului Li Keqiang în România a devenit un nou şi important „milestone” în relaţiile bilaterale, având o semnificaţie istorică. Partea chineză doreşte să dezvolte împreună cu partea română relaţiile de Parteneriat Amplu de Prietenie Chineză şi Cooperare dintre România şi China. Mai concret, cele două părţi vor întări încrederea politică reciprocă, se vor respecta reciproc, având grijă de preocuparea majoră a celelaltei părţi, extinzând convergenţele intereselor. China şi România vor împleti potenţialul de cooperare cu spiritul realist, vor extinde comerţul bilateral, vor ridica nivelul de colaborare industrială, promovând dezvoltarea echilibrată a comerţului. Ambele state vor consolida cooperarea în domeniile agricol, energetic, cel de telecomunicaţie şi reţele de sistem cu panouri fotovoltaice, aviaţie şi finanţe etc. Cele două părţi vor construi împreună parcurile industriale chino-române pentru a crea condiţiile de extindere a investiţiilor reciproce. În ceea ce priveşte colaborarea în cadrul proiectelor de anvergură, partea chineză ar vrea ca împreună cu partea română să promoveze cooperarea din domeniul electro-nuclear şi cel al căilor ferate de înaltă viteză, colaborarea în domeniul infrastructurii dar şi încurajarea instituţiilor proprii financiare care să ofere finanţare pentru proiectele stabilite de cele două părţi. Un accent deosebit se va pune de asemenea pe extinderea colaborării în domeniile cultural, educaţional şi umanitar, cele două părţi vor depune eforturi pentru ca prietenia chino-română să fie transmisă din generaţie în generaţie.

– Cum vor evolua relaţiile bilaterale dintre cele două ţări în 2014?
– Anul 2014, în care se împlinesc 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la constituirea relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare între China si România, reprezintă un moment important în evoluţia relaţiilor româno-chineze. Cele două părţi au decis să folosească această ocazie pentru a extinde cooperarea bilaterală în plan politic, economic, comercial, al schimburilor inter-umane şi în alte domenii şi să acţioneze intens pentru ridicarea relaţiilor bilaterale la un nivel superior. Cele două părţi îşi vor intensifica contactele bilaterale la nivel înalt şi vor folosi oportunităţile oferite de conferinţele internaţionale şi alte reuniuni pentru a efectua schimburi de vederi în probleme de interes comun. Ambele părţi consideră că trebuie să aprofundeze în continuare cooperarea în domeniile economic, comercial, financiar-bancar, construcţiei infrastructurii, energiei, agriculturii, ştiinţei şi tehnologiei, telecomunicaţiilor, tehnologiei informatice, protecţiei mediului, turismului şi în alte sectoare. Cele două ţări au decis ca în 2014 – an cu semnificaţie deosebită – să organizeze o serie de activităţi, inclusiv de promovare a schimburilor de cercetători şi experţi în domenii de interes comun, înfiinţarea de tabere de creaţie pentru tineri şi de reţele de comunicare între reprezentanţii elitelor intelectuale, festivaluri de filme şi artă.

– Anul trecut, pentru prima dată o delegaţie condusă de lideri ai Asociaţiei Islamice din China a efectuat o vizită oficială în România la invitaţia muftiului Murat Iusuf şi a reprezentanţilor comunităţilor turcă şi tătară din Dobrogea. În urma acestei vizite s-a stabilit încheierea unui protocol de colaborare între Asociaţia Islamică din China şi Muftiatul Cultului Musulman din România. Cum apreciaţi cooperarea dintre musulmanii din România şi cei din China în domeniul cultural şi religios?
– Cred că vizitele reciproce dintre reprezentanţii musulmanilor din China şi România sunt foarte folositoare pentru ambele părţi pentru cunoaşterea şi înţelegerea reciprocă. Contactele dintre musulmanii din cele două ţări vor juca un rol important în întărirea relaţiilor de prietenie.

– Ce proiecte veţi derula la Constanţa, în 2014?
– Cu ocazia vizitei premierului chinez, Corporaţia Nucleară Guangdong din China cu Compania Naţională Nucleară-Electrică din România au semnat scrisoarea de intenţie la construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la C.N.E. Cernavodă. Sper că această colaborare se va desfăşura cu succes în anul 2014. În afară de aceasta, la sfârşitul anului trecut, am primit un grup de specialişti chinezi care au făcut o vizită de documentare în portul Constanţa. Sper ca specialiştii chinezi să ia măsuri concrete de colaborare în acest domeniu în acest an. Cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, consulatul nostru va organiza diferite expoziţii pentru a prezenta bunele relaţii dintre cele două ţări, China şi România.

Sorina Asan

Confluenţe culturale româno-turce

Uniunea Democrată Turcă din România şi Ambasada României din Ankara au organizat în perioada 22-26 ianuarie un program special dedicat în principal personalităţii unicului Mihai Eminescu şi magnificei sale opere la 164 de ani de la naşterea acestuia. Paşii parcurşi pentru efectuarea acestui program au fost următorii. După ce toate formalităţile au fost îndeplinite delegaţia UDTR formată din doamnele Emin Emel, poet şi profesor de limba şi literatura turcă pensionară acum, Mihaela Fulea, decan, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius Costanţa, Vildan Bormambet, inspector limba turcă în cadrul MEC, în acelaşi timp preşedinta comisiei de învăţământ UDTR şi DRI şi Melek Osman profesor limba turcă, vicepreşedinte comisia de cultură UDTR şi redactor de rubrică la revista Hakses a UDTR a pornit spre capitala Turciei, locul desfăşurării evenimentului cultural. Ziua de 22 a fost rezervată călătoriei propriu zise şi a cazării delegaţiei noastre la sediul Ambasadei României din Ankara, bineînţeles după o primire caldă şi prietenească. De a doua zi, încă de la primele ore ale dimineţii de 23 ianuarie, a început agitaţia deoarece programul era destul de aglomerat, în plus toate centrele de cultură şi organizaţiile cu care lucrasem în trecut ţineau să ne întâlnească pentru a stabili noi proiecte şi parteneriate în viitorul apropiat. Cunoscând în egală măsură cele două limbi, româna şi turca, s-a dovedit de altfel pe parcursul următoarelor zile că reprezentăm mesagerii cei mai calificaţi ai formării şi întreţinerii de relaţii şi parteneriate ce se finalizează, în cele mai multe cazuri, cu contracte educaţionale, culturale şi de ce nu politice, economice şi sociale ce ne sunt deosebit de utile tuturor.
La programul de faţă au fost selectaţi de UDTR cei mai potriviţi „operatori” din mediul cultural şi educaţional, calificaţi pentru a găsi soluţiile optime în demersurile de colaborare cu universităţi renumite din Turcia. Două din întâlnirile acestor zile au fost rezervate înfiinţării catedrei de limba română de la Facultăţile de Litere din cadrul Universităţilor Hacetepe şi Ankara. Prin amabilitatea decanilor acestor ilustre universităţi s-a stabilit de comun acord cu partea românească reprezentată de doamna decan Mihaela Fulea înfiinţarea sau după caz reînfiinţarea catedrei de limbă română. În plus a fost solicitat un schimb de profesori, studenţi şi material didactic. Cât priveşte materialul didactic s-a convenit că în acest sens UDTR poate avea un rol important deoarece dispune de o bază semnificativă de cărţi de specialitate ce pot fi folosite de cele două părţi. Aceste întâlniri au fost urmate de seri culturale româno-turce. Prima a fost organizată de Ambasada României în colaborare cu Centrul Cultural de Educaţie, Studiu, Ştiinţă şi Artă „Şahika Çağlar”. Doamna Şahika Çağlar este de altfel o veche prietenă a UDTR, cu care preşedinta comisiei de învăţământ UDTR, doamna Vildan Bormambet are o frumoasă colaborare. Seara culturală româno-turcă din data de 23 ianuarie organizată chiar în sediul Centrului Cultural mai sus amintit a fost celebrată prin muzică şi poezie şi dedicată poeţilor naţionali Mihai Eminescu şi Yunus Emre.
În seara de 24 ianuarie la sediul Ambasadei României din Ankara a avut loc simpozionul literar anual româno-turc „Mihai Eminescu – Yunus Emre” eveniment dedicat Zilei Culturii României şi poetului naţional Mihai Eminescu, precum şi celebrării Zilei Unirii Principatelor Române. Simpozionul dedicat cunoaşterii reciproce în Turcia şi România a operelor literare naţionale şi facilitării dialogului între mediile de creaţie literară şi cercetare filologică dintre România şi Turcia a avut drept participanţi alături de delegaţia UDTR o serie de reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor din Turcia, distinşi reprezentanţi ai principalelor universităţi, ai instituţiilor şi fundaţiilor culturale centrale, precum şi reprezentanţi ai comunităţilor române şi turco-române din Ankara. Pe lângă prezentarea de prelegeri pe tematica simpozionului echipa UDTR a sprijinit organizarea unei expoziţii de carte. Au fost expuse peste 50 de volume de poezie şi proză, atât din opera lui Eminescu cât şi volume document, cursuri, studii, poveşti şi poezii editate în ultimii ani de UDTR. Cât priveşte prelegerile ce au urmat cuvântului de deschidere al domnului Ambasador Radu Onofrei acestea au fost prezentate pe rând de fiecare membră a delegaţiei noastre urmate fiind de prelegeri ale unor scriitori şi poeţi din Ankara printre care amintesc pe domnul İrfan Ünver Nastratinoğlu, doamna Handan Kayakökü şi domnul Cemal Safi. Ediţia 2014 a programului Ambasadei României „Confluenţe culturale Româno-Turce” a început cu un simpozion literar şi o expoziţie de carte şi s-a încheiat cu un cockteil oferit de Excelenţa Sa domnul Radu Onofrei, Ambasadorul României la Ankara. A fost o seară minunată dedicată literaturii şi prieteniei româno-turce; fără îndoială un moment literar minunat pentru care, nu pot trece cu vederea, şi-au adus aportul prin traducerile făcute şi nu numai, doamnele Cristina Öztürk, Emel Ismail şi Elis Agi-Veli cărora le mulţumim din suflet. Totodată le mulţumim tuturor celor implicaţi, organizatori şi participanţi, care ne-au oferit plăcutul prilej de a-i avea alături. Mulţumim TRT departamentul în limba română care şi-a făcut timp pentru noi, alocându-ne timp de emisie. Ţin să mulţumesc, de asemenea tuturor colaboratorilor şi prietenilor noştri de la Centrul Cultural Turc Yunus Emre, doamnei Füsun Aramaz, fost Consul General la Constanţa, Instituţiei Iubitorilor de Limbă, Federaţiei Sindicatelor Profesorilor „Avrasya” care ne-au făcut aceste zile şi mai frumoase. Le mulţumim pentru atenţia şi sprijinul acordat.
Nu putem spera decât că aportul nostru la promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi parteneriat pentru dezvoltarea studierii şi aprofundării acestor două limbi, române şi turce este apreciat iar în loc de încheiere voi mulţumi tuturor acelora ce şi-au dedicat viaţa limbii şi literaturii, culturii poporului pe care îl reprezintă.

Melek Osman

Sonsuz Yildiz Işiğinin Altinda

Insanliğin temsilcilerini belirtmek için mitoloji uzmanlarinin, taşin içinde kazilan yazi ve yapay formüllere ihtiyaçlari vardir. Binlerce yildir bu formüller yapilandirilir ve güzelleştirilir, ta ki bir iki kelimeyle sinilandirilmiş bir şekil bulana kadar. Efsaneden gerceğe girerek bu hakiki insanlari gercek ortamindan konsept, erdem, karakter inceleyen alanlarina taşir. Hizli koşan bir kişiden bahsedersek o kişi Akiles olur; krallarin krali da yalnizca Agamemnon olup düzenbaz olan da ancak Ulise olur. Prens ve mutsuz olan da Hamlet olabilir, cimri olan da Harpagon, Rastignac ve Raskolnikov sonradan görmenin merdivenden çikma firsatini yakalamak için yarişirlar.
Julien Sorel tartişilan yöntemlerle toplum basamaklarindan çikar ve onu farkli bir amblemle farkli seviyelerde buluruz, mesela bizdeki Dinu Paturica veya Tănase Scatiu.
Hagi Tudose Harpagonumuz, Macbeth de Lăpuşneanu’nun Negruzzimiz’dir.
Büyük sanatçilar da sonsuzluğa küçük bir eklenti yaparak girerler. Bu eklenti onlara ait bir kahramani, bir kitabi veya edebi bir türle elde edilir, zamanla kendi kişiliklerini yansitan bir etiket halini alir.
Eminescu daima ‘şair’ ve ‘çoban yildizi’ şairi olarak anilacaktir.
Siraladiğimiz olgular bu noktaya gelebilmek için gerekliydi: Çoban Yildizi ve Şair, Eminescu konseptini temsil eden sembol ve amblemlerdir. Bu özellikler zaman içinde onun kişiliğiyle harmanlanir, sinirlarini belirtir ve şiirsel ve göksel bağ çizgisini çizer, ayni zamanda insani-kozmik, dünyaya ait olmayan ve dünyadan daima daha kararli bir şekilde şairin ve çoban yildizinin şiirin sonundaki kurala göre ayrilir.
Eminescu hakkinda yapilan kapsamli yorum, şairin insani gerçek imajini ‘çoban yildizi’ imajindan ayirmak için büyük bir çaba gösterdiği söylenemez. Şair bu imaji kendine yaratir, besler ve diğer eserlerindeki vizyonlarla harmanlar. ‘Çoban yildizi’ vaziyeti Hyperyon’un yapay vizyonu içinde birbirinden farkli ama birbiriyle tamamlanabilen tüm bu akim kurallarina uyar. ‘Çoban yildizi’ imajinin sonucu, şairin eserlerinde, mektuplarinda ve hatirlanabilen sözlerinde ifade edildiği gibi, mutsuzluğun sonucudur.
Eminescu yalnizca en büyük Romen şair değildir. Edebiyatimizda açiklanamayan bir olgudur. O 1870’te zavalli edebiyatimiza farkli dünyalardan düşen bir göktaşi gibidir.
Sanat zengini olan 19.asrin en büyük lirik şiir yazarlarindan bir tanesi, Moldavya’nin bir köşesinde bizim topraklarimizda doğmasi bir tesadüf olmalidir. Onun lirizmin temiz ve derin niteliklerini daha gelişmemiş, geleneği, örneği, sanatsal dili olmayan bir edebiyatta çiktiğini düşünürsek; sefaletle, hastalikla, yaşadiği ortamin anlayişsizliği ve insanlarin hoşgörüsüzlüğü ile mücadele etme çabasini da hesaba katarsak; ayrica, eserlerini o kadar güç bir ortamda ve siradan bir şairin daha yeni olgunlaşmaya başladiği yaşta yarattiğini düşünürsek, o zaman tabiatin Eminescu’yu yaratip en çağdaş lirik şiir yazarini yarattiği ve sonradan kendi eserini kiskanip çok erkenden onu parçalara ayirmayi karar verdiğini diyebiliriz.
Eminescu aşk olaylarindan değil aşk ta kendisinden bahseder, kadinin cazibesini değil, kadini anlatir. Bize tabiat kirintilari, manzaralar değil, tabiatin genelini verir, fakat geneli anlatmak için ayirt edici renkler kullandiği da çok net bir şekilde anlaşilir. Onun bize anlatmak istediği genel, aşk, kadin, tabiattir.
Eminescu daima hareket içinde olan kozmik maddenin büyük şairi ve organik ve inorganiğin parçalara ayrilişinin ozanidir. Onun doğasi, insan isteğiyle durdurulmuş elemanlarin durduklari ve farkli bir yaşamda yeniden birleştikleri noktada başlar. Bize ‘sefil’ ve ‘yikik’ görünen Eminescu için canli bir süreçtir.
Herhangi bir felsefi yorumunun ötesinde, ormana ve diğer özelliklerine’species rerun’ niteliğini vermek için, biçimsiz durumundaki kristal gibi maddeni bir cennet, organik dünyanin muhteşem gücünü neredeyse insancillaştirilmiş makulu, denize doğru uzatilmiş kollari ve bir ayi ifade etmektedir. Eminescu bu bağlamda, granit heykellerin arasinda değil doğa anitlarin içerisinde yaşayan güçlü bir halkinin ifadesi olarak, teorik karamsarliğa rağmen ulusal bir şairdir.
Eminescu’ya özgü erotizm evrenselliğinin en ulusal belirtisidir. Bazilari, hangi şiir kime yazildiği düşünerek bu önemli durumu gözden kaçiriyorlar. Genelde bir şiir başka birinden ilham alarak yazilmiş, diğerine vakfedilmiş ve ona da değil, aslinda kadini düşünerek yazilmiştir. 18. asirda, romantik yazarlarin bir özelliği olarak, özgür aşka ulaşmak çok yaygin bir kriterdir. Fakat orada vahşet bir incelliktir. Eminescu’nun safliği sağlikli bir ulusun ruh temizliğidir. Maneviyati inkar etmek hala birçok ikiyüzlüyü gizlice korkutur. Bu kişiler, bir sevilen kişiyi seçmek konusunda Eminescu ile ayni fikirdeler.
Eminescu’nun en evrensel yani şüphesiz folklordur. Onun masallari, fikirle dolu olduklari için, başdöndürücü bir nitelik taşirlar. Şair, ‘Dünya güzeli’(Frumoasa lumii), ‘Allah’in kirvesi’(Finul lui Dumnezeu) gibi masallari şiire dönüştürmek amaciyla toplamiştir. ‘Deli Calin’ (Calin nebunul) isimli şiirde, herşey muazzam ve gerçek, yalnizca koşuk sanati, zaman kavraminin incelenmesi ve eskimişliği Eminescu’nun felsefesi ve sosyal görüşüne özgüdür.
Eminescu’yu alişilmiş olan şairlerin üstünde tutan olağanüstü bir olgu vardir. Romen halki ve ilçeleri iyi tanir, en yüksek felsefi konseptleri algilar, mutlu olamadan sever, çok sikintili bir yaşam sürdürür, kendi idealine uymayan nankör bir çağda yaşar, ağlar ve lanetler, sonunda da genç bir yaşta hastalanip ölür. Yaşadiği yaşam yarattiği eserlerle bütünleşir, onun farkli bir biyografisi yoktur. Daha fazla yaşayan bir Eminescu karmaşik bir şiir gibi olurdu, o yüzden herhangi bir kişi Eminescu’yu okuduğu zaman onun bir insanlik drami temsilcisi olduğunu, şiiriyle çok şaşirtici bir biyografi yazdiğini anlayacaktir. Bir şairin kendi kaderiyle sinirlanmiş olmasi, yaşamin sevincini ve aciyi kendi yaşamiyla yansitmasi çok nadir görülen bir olaydir. O yüzden Mihai Eminescu her zaman bizim eşsiz şairimiz olacaktir.

Yazı kurulu

Ölümünün 125. Yıldönümünde

ROMEN MİLLÎ ŞÂİRİ MİHAİ EMİNESCU

Romen ulusunun yetiştirdiği en ünlü kişi hiç kuşkusuz Mihai EMİNESCU’dur. Bir başka deyişle Yunus Emre Türk Ulusu için ne ifade ediyorsa; EMİNESCU da Romen Ulusu için onu ifade etmektedir.
Ancak EMİNESCU sadece Romanya sinirlari içerisinde değil bütün dünyada bilinmekte ve eserleri çeşitli dillere çevrilerek yayimlanmaktadir. Bu nedenle O’na “Dünya Vatandaşi” da denilse yeridir. Yani o evrensel kimlikli bir insandir. Böyle olduğu içindir ki Birleşmiş Milletler Teşkilatinin UNESCO örgütü 2000 yilinda doğumunun 150’inci yildönümü münasebetiyle EMİNESCU’yu dünya çapinda anilmasi gereken insanlar listesine almiş ve bu kararini bütün ülke hükümetlerine duyurmuştur.
Romen Ulusunun gönlünde ve yüreğinde taht kurmuş olan Mihai EMİNESCU’nun adina Romanya ve Moldava Cumhuriyetlerinin bütün kentlerinin önemli mekanlarinda rastlamak mümkündür.
Moldova’nin Botoşani kentine bağli İpoteşti köyünde 15 Ocak 1850 tarihinde dünyaya gelen ve 15 Haziran 1889 tarihinde henüz 39 yaşinda iken hayata veda eden EMİNESCU Romen Ulusu için öylesine önemli bir şahsiyettir ki her yil O’nun için ciltler dolusu kitaplar yayimlanmaktadir. Kimi yazarlar ve bilim adamlari çalişmalarini bütünüyle EMİNESCU’ya yöneltmişler; giderek özel “EMİNESCULOGLAR” oluşmuştur.
Kisa hayatini basin ve yayin konusuna adamiş ve bu konuda önemli aşamalar kaydetmiş olan EMİNESCU, içindeki milliyetçi duygulari gençlere aşilamak için özel çaba harcamiştir.
Şairlik yani ağir basan EMİNESCU’nun eserlerindeki ağirlikli tema toplumsal sorunlardir. Ayrica O, halk kültüründen de büyük ölçüde yararlanarak; kendine özgü bir şiir geliştirmiştir. Firtinalar koparan “İmparator ve Proleter” başlikli şiiriyle bir yandan kurulu düzene övgüler düzen şair dostlarini eleştirirken; öte yandan halki sikinti içerisinde yaşamaya mahkum eden devlet yöneticilerine tenkidler yağdirmiştir. Türkçe’ye “Çolpan” ya da “Çoban Yildizi” başliği ile tercüme edilmiş olan şiiri ise Romen Ulusunun yaşantisini konu alan bir destandir. Bugün Romanya’da ve Moldova’da hemen herkes bu destan şiiri ezbere okuyabilmektedir. Bir anlamda bu destan şiir Mehmet Akif ERSOY’un, ”İstiklal Marşi”ni animsatmakta olup; “Çolpan” için de Romen Ulusunun İstiklal Marşidir denilse yeridir…

Mihai EMİNESCU’nun Türk Ulusu açisindan önemli yani; pek çok yazisinda Türk Ulusu’na, Türk kültürüne, Türk tarihine ve folkloruna değinmiş olmasi; bu konuda olumlu yorumlar getirmesidir. Türk-Romen ilişkilerini konu alan makalelerinin yani sira yine, destan şiir diyebileceğimiz ünlü “Mektup” şiirlerinin üçüncüsü olan “Osmanli İmparatorluğunun Kuruluş Öyküsü”dür. “III.Mektup” şu dizelerle başlamaktadir:

“Otlaktan otlağa yurdunu değiştiren bir Sultan
Sirt üstü yere uzanmiş yatiyordu. Uykudan
Gözleri kapanmiş, hülya alemine dalmişti;
Çünkü dişa yumuk gözler, içe açik kalmişti…”

EMİNESCU Ertuğrul Gazi ya da Osman Gazi’yi düşlüyor olmaliydi?… Sonraki dizelerde İmparatorluğun kuruluş aşamasi şiirleşmekte ve şiir şöyle devam etmektedir:

Ağaç gölgesinde Sultan, etrafa bir göz atar;
Sira sira Atlas, Toros, Balkanlar, Kafkaslar…
Hepsi gölgesinin altinda… Firat, Dicle, Nil, Tuna.
Sularini toplayarak, girmişler komutuna…
İşte Asya ve Avupa, çölleriyle Afrika”

Bir hayli uzun olan destan şiir şu dizelerle sonuçlanmaktadir:

“Gerçekleşti düşü, kartalca yükseklere uçuştu.
Yildan yila İmparatorluk gittikçe genişledi
Yayilma, ulustan ulusa, sultandan sultana sürdü.
Ülkeden ülkeye böylece, şan ve zafer yolu açti.
Yildirim Beyazit, taaa Tuna’ya ulaşti…
Bir işaretle beylerin biri diğeriyle birleşti.
Mehter marşlariyla adim adim, ülkeler geçti.

YUNUS’da EMİNESCU’da yürekleri sevgiyle dolu insanlardi… Onlar aradiklari toplum düzenini de sevgiyi de dünyada bulamamişlardi. Onlar, şiirlerinde insan ruhunun en hassas tellerine dokunmakla ve bu telleri seslendirmektedirler. Onlarin şiirlerinde hayat ve ölüm, iyilik ve kötülük, gerçeğin mutlak ve nisbi yönleri görülmektedir. Onlar yaşadiklari dönemin toplumsal sorunlarini; insanliğin geleceği ile ilgili görüşlerini, dünyanin kadim tarihine ait düşüncelerini, evrenin doğuşuyla ilgili fikirlerini ele alan şiirler yazmişlardir. Onlarin eserleri dinsel açidan incelenecek olursa görülecektir ki Yunus’un deyişlerindeki ana tema Kur’an-i Kerim ilkelerini içermekte; Eminescu’nun şiirleri ise kaynağini İncil’den almaktadir.
EMİNESCU, hayatinda mutluluğu tadamamiş olan biraz da talihsiz bir adamdir. Oysa Veronica MİLCE gibi güzel bir kadina âşik olmuştur. Ne var ki EMİNESCU ile MİLCE birlikte olmaktan çok ayri yaşamak mecburiyetinde kalmişlar; her buluşmalari yeni bir ayriliğin başlangici olmuştur.
Ruhsal yapisiyla kâinati tanimak için çirpinan EMİNESCU romantik bir şairdir. Romantik şair ruhunda, daima meçhul ufuklar nostaljisi yaşatir; bu ufuklara hiçbir zaman ulaşamayacaği endişesiyle kivranir durur! Romantik şair için sonsuzluk somut gerçekle ve özellikle sezilmeyen şeyler içinde saklidir. Romantik şair her zaman sessiz ve içe kapanik olup kendine sorular yöneltir. O çok ünlü eserlerinden birinde “dünyada her şey şüphelidir…” diye yazmiştir.
Talihsiz EMİNESCU, mutsuz EMİNESCU ne yazik ki hayatinin son günlerini bir akil hastanesinde geçirmiştir. Çünkü bir yandan kişisel mutsuzluğu öte yandan ülkesinde çok arzu ettiği huzur ve istikrar ortaminin oluşmamasi; onun (deyim yerindeyse) çildirmasina ve genç yaşta hayata veda etmesine neden olmuştur.

Sonuç olarak;
Nasil ki Yunus emre 700 yili aşkin bir süredir Türk Milletinin gönlünde ve yüreğinde yaşiyor ve onun şiirleri, musikimizin bütün türlerinde defalarca bestelenip yaşatiliyorsa; Romen Milletinin bir numarali mutasavvif şairi Mihai EMİNESCU’nun şiirleri de ünlü Romen bestekarlari tarafindan bestelenip yaşatilmaktadir.

Yunus Emre:

dizeleri ile asirlarin ötesinden bugün de insanliğa önemli bir mesaj vermiş ise;
EMİNESCU’nun şu dizeleri de ayni amaca yönelik bir mesajdir.

“Zaman geçer, zaman gelir
Eski, yeni hepsi birdir.
Kötü nedir? İyi nedir?
Düşün, taşin, akil erdir.”

Yazı kurulu

Cursuri de limba turcă la Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” din Constanţa

Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” anunţă că începând cu data de 10 februarie debutează o nouă serie de cursuri de limba turcă. Reprezentanţii centrului anunţă că un modul este compus din 72 de ore, taxa de înscriere pentru un modul fiind de 50 euro. Cei care doresc să îşi achiziţioneze şi un manual de curs îl pot avea contra sumei de 20 euro. Cursurile sunt organizate pe module şi se vor ţine fie seara, în cursul săptămânii, cei care optează pentru acest program urmând a parcurge modulul în 12 săptămâni, de două ori pe săptămână, iar cei care optează pentru participarea la cursurile organizate în weekend vor parcurge modulul în 18 săptămâni, în fiecare sâmbătă, timp de trei ore. Pentru a putea intra la examenul final, cursanţii trebuie să aibă prezenţă de minimum 70% la orele de curs. La finalul modulului se susţine un examen. Pentru a putea accede la următorul modul, cursanţii trebuie să obţină minimum 60 de puncte din 100. Un nivel este compus din 144 de ore, adică două module, la finalul nivelului, în urma unui examen, participanţii la cursuri urmând a obţine un certificat. Cursurile sunt structurate pe cinci niveluri. Cei care doresc să se înscrie se pot adresa secretariatului Centrului Cultural din strada Mihai Eminescu nr. 2.

Nurgean Ibraim

Numărul curselor aeriene Constanţa – Istanbul în creştere

În data de 16 ianuarie 2014 la un renumit hotel din staţiunea Mamaia s-a desfăşurat cea mai importantă conferinţă de turism de la începutul anului. 40 de agenţii de turism s-au întâlnit cu reprezentanţii companiei Turkish Airlines pentru a pune la punct strategii şi parteneriate. Alături de reprezentanţii companiei, evenimentul a fost prezidat de către preşedinta Asociaţiei Litoral Delta Dunării – Corina Martin care a declarat: „Vrem ca Turkish Airlines să rămână pe aeroportul Constanţa, să aibă cât mai multe zboruri dacă este posibil şi o să aflaţi chiar azi o veste bună. Rolul meu din partea ANAT va fi ca întotdeuna să veghez ca relaţia dintre o companie aeriană care zboară la Constanţa şi noi, agenţii de turism, să fie una cât mai bună. Ne dorim un număr cât mai mare de pasageri ce pleacă din Constanţa spre Istanbul dar şi să aducem turişti turci către Constanţa şi chiar avem un program în acest sens” şi de către fostul secretar de stat în turism Cristian Bărhălescu.
Reprezentanţii companiei aeriene au declarat că în prezent se lucrează la un plan pentru ca în acest an numărul curselor aeriene Constanţa – Istanbul să crească.
La conferinţă au participat de asemenea directorul general Turkish Airlines Constanţa domnul Yiğit Yalçin şi directorul comercial al companiei doamna Güneş Tanay ce au răspuns întrebărilor adresate de reprezentanţii agenţiilor de turism din Constanţa şi totodată au făcut cunoscută activitatea şi programul lor, aici, în Constanţa.

Nurgean Ibraim

Kumluk Camii’de Mevlid Kandili

“Ben güzel ahlâki tamamlamak için gönderildim” buyuran peygamberimiz, miladin 571’inci yili, kameri aylardan Rebiulevvel’in 12’nci Pazartesi gecesi sabaha karşi Mekke’de dünyaya geldi. Şüphesiz O’nun doğumu, beşeriyetin saadeti açisindan, insanlik tarihinin en önemli olayidir.
Kuran-i Kerimde buyurulduğu gibi O, alemlerin Rabbinden, alemlere rahmet olarak gönderildi (Enbiya, 107).
Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya’da tüm camileri de programlar yapilarak Mevlid Kandili kutlandi. İmamlar mevlitler okuyup programlar hazirladilar. Köstence’de program Kumluk camiide yapildi. Program ikindi namazindan sonra başlayarak sohpet, mevlid, ilahiler ve dua ile devam etti. Programa Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf, T.C Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Aytekin Akçin ve Köstence imamlari katildilar. Köstence cemaati yoğun ilgi göstererek Kumluk camiyi doldurdular.
Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisyonu programa katilan tüm cemaate ikramda bulundu.
Böylece birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi doyasiya idrak ettik. Bu mübarek gecede yapilan dualar, okunan mevlidler ve söylenen ilahiler kabul olmasini niyaz ederim ve hocalarimiza söylemiş olduklari ilahiler, okuduklari mevlitlerle bizlere duygu dolu anlar yaşattiklari için Allah razi olsun.

Firdes Musledin

Sărbătoarea Mevlid la geamia Kumluk din Constanţa

Duminică, 12 ianuarie musulmanii din România au celebrat sărbătoarea Mevlid Kandili, Noaptea Naşterii Profetului Muhammed. Evenimentul marcat în a 12-a noapte din luna Rebiul Evvel a calendarului islamic, a fost prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani, care de altfel sunt denumite Kandil. Nopţile sfinte din calendarul musulman au primit denumirea Kandil (Luminate), în timpul Sultanului Selim al II-lea (sec. XVI) când acesta a decis în mod oficial iluminarea minaretelor moscheilor cu lumânări pentru a vesti credincioşilor caracterul sfânt al acestora.
Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teritoriale ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoţie Naşterea Profetului Muhammed. În această zi plină de înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Kumluk din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi s-au rugat într-o linişte deplină cu toate că interiorul geamiei devenise neîncăpător. Imamul geamiei a recitat versete din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni părinţi, vecini, prieteni, să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii.
La eveniment, pe lângă enoriaşi, au participat muftiul cultului musulman din România, d-nul Iusuf Muurat, ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Aytekin Akçin, preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi, imami şi reprezentanţi ai UDTR.

Firdes Musledin

Misterele din subsolurile Sfintei Sofia

Despre Biserica Sfânta Sofia (Αγία Σοφία) din Istanbul, construită de împăratul bizantin Iustinian I, sunt foarte multe lucruri de spus. Unele legate de frumuseţea şi măreţia construcţiei arhitecturale şi artistice, iar altele despre secretele pe care le ascunde încă.
Biserica a servit ca locaş de cult ortodox până în data de 29 mai 1453, când oraşul a fost cucerit de sultanul Mahomed al II-lea. După 1453, ea a fost transformată în moschee până în 1934, când a devenit muzeul Ayasofya Muzesi.
Dintre secretele Sfintei Sofii se remarcă unul care este de-a dreptul incredibil. Se spune că atunci când otomanii au intrat în Biserică, în data de marţi 29 mai 1453, preoţii se aflau în timpul Sfintei Liturghii. Pentru ca păgânii să nu ajungă la Sfintele Daruri, aceştia au luat Sfântul Potir şi Sfântul Disc şi s-au îndreptat către un zid, care deschizându-se i-a făcut dispăruţi. Legenda mai spune că atunci când se va oficia din nou Sfânta Liturghie în Sfânta Sofia zidurile îi vor elibera pe acei preoţi.
Acest mit, păstrat prin tradiţie orală, a înviat odată cu descoperirea notiţelor arhitectului elveţian Gaspare Fossati, omul care în anul 1847, la porunca sultanului Abdul Medjit, a restaurat locaşul. Se pare că el a descoperit cripta, însă a preferat să ţină secretul pentru sine. În timp ce însemnările sale legate de lucrările pe care le-a făcut în cei doi ani de restaurare sunt generale, într-o scrisoare adresată unui prieten vorbeşte despre o cameră secretă pe care a folosit-o ca birou şi pe care, în anul 1849 când a plecat de acolo, ar fi sigilat-o la loc.
Camera „secretă” a Sfintei Sofia, a fost depistată în anul 2005 când noua directoare a Muzeului, Jale Dedeoglou, a cercetat dacă există vreun spaţiu ce să nu fi fost deschis. Atunci s-a descoperit biroul ascuns al lui Fossati.
Lucrurile au devenit mai incitante când profesorii de arheologie de la Universitatea din Istanbul, au depistat în anul 2009 două intrări care conduceau la tunelurile existente în subsolul construcţiei. Prima intrare a fost găsită în pronaos, acoperită de un capac metalic. La câţiva metri în interiorul naosului a fost depistată o alta, acoperită de o placă de marmură, care era sigilată din vechime cu mai multe cruci ceramice.
Până acum arheologii au găsit o serie de tunele şi câteva încăperi, însă cea mai mare este încă necunoscută. Sub tunelul în care pătrunzi din interiorul naosului, arheologii au dat de apă foarte rece. Gura de intrare, care se găseşte în pronaos, conduce spre o magazie unde au fost găsite fragmente de sticlă şi bucăţi de ceară din epoci mult mai târzii. Chiar şi locul care arată ca o fântână din curtea Bisericii, de unde credincioşii luau odinioară aghiasmă, este legat de acest sistem printr-un jgeab încă neindentificat.
Printre primele descoperiri făcute a fost un vas de apă militar având inscripţionată anul 1917. Părerile sunt împărţite cu privire la originea acestui vas. Cercetătorii turci susţin că datează din Primul Război Mondial, fiind al unor soldaţii englezi, care trecând pe la Sfânta Sofia, au scăpat vasul cu care ar fi încercat să ia apă din fântână. Pe de altă parte grecii amintesc de un alt episod: cel în care 5 comandanţi greci, în 1919 în perioada conflictului eleno-turc, au săvârşit alături de preotul adus special, singura Sfântă Liturghie în Sfânta Sofia după căderea Constantinopolului.
În afară de acest vas, recent s-au găsit mai multe deschideri care adăpostesc morminte ale creştinilor, probabil foşti slujitori ai bisericii. Un lanţ, ce se găseşte acolo prins de două cârlige înfipte într-unul din ziduri, face dovada faptului că spaţiul a fost folosit la un moment dat, spre mirarea arheologilor, şi pentru cei întemniţaţi. Una dintre cele mai mari surprize au fost descoperirea osemintelor unui copil înmormântat acolo încă din perioada bizantină. De asemenea, pătrunzând într-o altă încăpere printr-un spaţiu extrem de strâmt, s-a aflat şi un mormânt, care după ce s-a analizat inventarul găsit ar aparţine Sfântului Antigon.

internet

Ayasofya’nin Gizli Odasi

Ayasofya’da yillardir varliğindan bile haberdar olunmayan, kapisi seyyar güvenlik kulübesiyle kapatilmiş bir atölye ortaya çikarildi. Osmanli’nin son döneminde Ayasofya’da restorasyon yapan ünlü mimar Gaspare Fossati’nin de kullandiği, çöplük haline gelmiş atölyede, restorasyon projeleri, çizimler, fotoğraflar, restorasyon malzemelerinin yani sira orijinal kubbe korkuluklari, küp, amfora, altin mozaik parçalari gibi tarihi eşyalar da bulundu. Oda tesadüfen ortaya çikti. Üç ay önce atanan Müze Müdürü Jale Dedeoğlu’nun, “Girilmeyen başka oda kaldi mi?” diye sorduğu uzmanlardan biri, “Galiba bir oda daha var” dedi. Dedeoğlu, o odanin derhal açilmasini istedi. Tarif edilen yere gidildiğinde, odanin girişine güvenlik görevlilerinin dinlenmesi için seyyar kulübe yerleştirilmişti. Kulübenin çekilmesinden sonra asma kilitle kapatilmiş kapiya ulaşildi. Ancak kilidin anahtari müzede bulunamadi. Bunun üzerine Müdür Dedeoğlu, kapinin tutanakla kirilmasini istedi. Fossati çalişmiş Gizlenen kapi açilinca çok kötü bir manzarayla karşilaşildi. Toz ve pislik içindeki odanin girişindeki tezgâhtaki 1968 tarihli bir gazete buranin çok uzun süredir açilmadiğini gösteriyordu. Odadaki tezgâhlardan, proje çalişmalarindan ve restorasyon malzemelerinden buranin bir atölye olduğu anlaşildi. Yaklaşik 10 ton ağirliğinda demir iskele, iskele kurmaya yarayan sipalar, sandik içlerindeki restorasyon malzemeleri ilk göze çarpanlar arasindaydi. Gaspare Fossati, Ernest Hawkings gibi ünlü mimarlarin çaliştiği atölyedeki proje çizimlerinin önemli olduğuna dikkat çekiliyor. İtalyan olan Gaspare Fossati, Sultan Abdülmecid’in daveti üzerine Ayasofya Müzesi’nde 1850’li yillardan itibaren, İstanbul’dan gitme bir Levanten olan İngiliz Ernest Hawkings ise 1955’li yillarda restorasyon çalişmalari yapmişti. Ziyarete açilacak Atölyede çikan malzemelerin inceleneceğini belirten Dedeoğlu, şöyle konuştu: “Yillardir girilmediği hatta merak bile edilmediği görülüyor. Bunun bekçi kulübesi arkasina gizlenilmesi ise başka bir aci gerçek. Artik müzenin girilmeyen hiçbir bölümünün kalmadiğini düşünüyorum. Bu galeri bölümünü de temizleyip ziyaret edilebilir hale getireceğiz. Çikan eserlerden bazilarini da burada sergileyeceğiz.”

anonim

Radio T, cinci ani de activitate

Comunicarea înseamnă exprimarea de gânduri, sentimente, dorinţe, experienţe trăite, prin comunicare primim şi oferim informaţii. Comunicarea este o premisă a procesului de realizare a relaţiilor interpersonale şi de integrare socială.
Considerat de unii simplu, procesul comunicării este totuşi unul complex, mai ales dacă ne raportăm la comunitatea noastră, destul de numeroasă în Dobrogea.
Comunicarea şi limbajul reprezintă lăstarul osaturii psihice prin care se dezvoltă şi se exprimă comportamentul şi personalitatea umană. (Emil Verza)
Pentru comunităţile turcă şi tătară din România, Radio T a însemnat un pas important făcut în sfera comunicării. Ştiri, muzică, evenimente, emisiuni culturale, educative şi informative, toate acestea au contribuit la dezvoltarea comunicării în cadrul comunităţilor turcă şi tătară. Radio T a completat mijloacele de comunicare intercomunitare, a adus un suflu nou în viaţa comunităţii.
Ianuarie 2014 înseamnă cinci ani de activitate Radio T, activitate care nu a rămas neremarcată. De la emisiunile realizate până la topurile muzicale, realizatori acestora au evoluat pozitiv, învăţând odată cu trecerea timpului să comunice din ce în ce mai bine cu publicul. Au parcurs diverse stagii de pregătire profesională, învăţând chiar şi în momente nefavorabile.
Nu putem decât să le urăm succes în activitatea lor, să evolueze în continuare la fel de frumos.

Minever Omer

Radio T Beşinci Yilini Kutladi

İletişim düşüncelerin, duygularin, arzularin, deneyimlerin ifadesi anlamina gelir; iletişim araciliği ile bilgileri alip paylaşiyoruz. İletişim, kişiler arasi ilişkiler ve toplumsal bütünleşme gerçekleştirme süreci için bir ön koşuldur. Bazilari tarafinda basit olarak kabul edilerek, iletişim süreci yine de kolay değildir, özellikle Dobruca’da oldukça büyük olan toplumumuza düşünürsek.
İletişim ve dil insanin davranişlarini ve kişiliğini geliştirir ve ifade eder.
Romanya’da yaşayan Türk ve Tatar toplumu için Radio T iletişim alaninda önemli bir adim anlamina gelir. Haber, müzik, olaylar, kültürel, eğitim ve bilgilendirici programlar; bütün bunlar toplum arasinda iletişimin gelişmesinde katkida bulunmuştur. Radio T tam bir çapraz medya olmuştur ve toplumda yeni bir yaşam getirdi.
Ocak 2014 Radi T faaliyetinin beşinci yil dönümü demektir, ve bu etkinlik farkedilmiştir. Yapilan yayinlardan, müzik listelerine kadar, bunlarin yapimcilari positif yöne ilerlediler, zamanla kamuoyu ile daha iyi iletişim kurmayi öğrendiler ve medya eğitimin çeşitli aşamalarini tamamlamiş oldular.
Onlara sadece başarilar dileyebiliriz ve gelecekte de ayni güzel şekilde gelişmeye devam etsinler.

Minever Omer

Ajda Pekkan, Cavaler al Ordinului Francez al Artelor şi Literelor

Superstarul Ajda Pekkan a fost decorată cu gradul de Cavaler al Ordinului Francez al Artelor şi Literelor de către dl Laurent Bili, Ambasador al Franţei la Istanbul. La această ceremonie au participat numeroase personalităţi publice din Turcia printre care şi Ministrul Afacerilor Europene dl. Egemen Bağiş care a declarat că „este pentru prima dată când o personalitate a vieţii culturale din Turcia a fost decorată cu o astfel de distincţie”.
Superstarul Ajda Pekkan a fost vizibil emoţionată şi a ţinut să mulţumească tuturor prietenilor ei care nu au lăsat-o singură într-o astfel de ocazie: „Vă mulţumesc tuturor că sunteţi alături de mine în această seară atât de importanţă. Nu m-aţi lasat singură. M-aţi făcut cavaler. Această fericire va trăi în inima mea mereu.”

anonim

Ajda Pekkan’a, Fransa’dan, Sanat ve Edebiyat Şövalyesi Nişani Verildi

Fransa’da Sanat ve Edebiyat Şövalyesi (Chevalier dans l’Ordre National des Arts et Lettres) nişanina layik görülen Süper Star Ajda Pekkan’a nişani Fransa’nin Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili takdim etti.
Sanatin ve edebiyatin yükselişine katkida bulunanlara verilen “Chevalier De L’Ordre Des Arts Et Des Letters” şövalyelik ünvani bu sene Pekkan’a verildi. Beyoğlu’ndaki Fransiz Sarayi’nda düzenlenen törene, Fransa’nin Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili, Ajda Pekkan, AB Bakani ve Başmüzakereci Egemen Bağiş ve eşi Beyhan Bağiş, organizatör Erkan Özakman, sanatçi Behzat Gerçeker, modaci Atil Kutoğlu, işadami Zeynel Abidin Erdem, Beşiktaş Spor Kulübü Başkani Fikret Orman’in da bulunduğu iş ve sanat dünyasindan birçok isim katildi. Fransa’nin Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili, Sanat ve Edebiyat nişanina layik görülen Ajda Pekkan’in sanat yaşamini anlattiği konuşmasinda “Fransa Cumhuriyeti bu akşam büyük bir sanatçiya, şarkilarin önde gelen yorumcusu Ajda Pekkan’a saygilarini sunuyor. Ama Fransa yaklaşik 500 yildir her iki ülke ve halklarimiz arasinda köprü görevini üstlenen Frankofon Türk sanatçilar ve entellektüel kuşaklara duyduğu minnettarliği belirtmek ister. Fransa bu akşam Türk popüler kültürünün en önemli sanatçilarindan biri araciliğiyla Türk popüler kültürüne saygilarini sunuyor” dedi. Fransa’nin Türkiye Büyükelçisi Laurent Bili konuşmasinin ardindan Ajda Pekkan’a Fransa Cumhuriyeti Kültür Bakani adina Sanat ve Edebiyat Şövalyesi (Chevalier dans l’Ordre National des Arts et des Lettres) nişanini takdim etti.
Fransiz Kültür Bakani tarafindan verilen nişana layik görüldüğü için minnettar olduğunu ifade eden Ajda Pekkan, “Benim için bu kadar önemli bir gecede benimle beraber olduğunuz için hepinize teşekkür ediyorum, ailemsiniz. Beni yalniz birakmadiniz. Bu gece beni şövalye yaptiniz. Bu mutluluk kalbimin derinliklerinde hep yaşayacak” diye konuştu.

anonim

Cel mai mare parc botanic din Europa

În Antalya se va construi cel mai mare parc botanic a Europei. Proiectul Zeytinpark (parcul de măsline) ale cărui lucrări vor fi sponsorizate de Bursa de Comerţ din Antalya şi este în valoare de 15 milioane lire. Lucrările se vor finaliza în doi ani. Parcul se va întinde pe o suprafaţă de 2.630 ha, iar această suprafaţă o să cuprindă câteva zone distincte cu expoziţii de păsări, de plante edemice şi mediteraneene, un muzeu al măslinelor precum şi zone de relaxare cu cafenele şi restaurante tradiţionale. Totodată în cadrul proiectului doritorii vor putea deţine arbori plătind o sumă convenabilă.
Preşedintele Camerei de Comerţ din Antalya dl. Ali Çandir declara „Zona acesta este printre ultimile zone verzi ale oraşului. Este de datoria noastră a tuturor să protejăm această zonă. Intenţionăm să construim aici cel mai mare parc botanic din Europa.”

anonim

Antalya’ya Dev Botanik Park

Antalya’da, Avrupa’nin en büyük botanik parklarindan biri yapilacak. Antalya Ticaret Borsasi (ATB) Yönetim Kurulu Başkani Ali Çandir, 15 milyon liraya mal olacak Zeytinpark Projesi ile Avrupa’nin en büyük botanik parklarindan birini yapmayi hedeflediklerini bildirdi.
Kent merkezindeki tek yeşil alan konumundaki Vakif Çiftliği’ni 20 yilliğina kiraladiklarini hatirlatan Çandir, 2009 yilinda yapilan ihalenin ardindan 2010 yilinda Zeytinpark AŞ’nin kurulduğunu anlatti. Kepez Belediye Meclisinin, Zeytin Park AŞ’nin Vakif Çiftliği ile ilgili talep ettiği imar düzenlemesi çalişmasini geçen hafta karara bağladiğini belirten Çandir, yeni imar düzenlemesinin ardindan tekrar Tabiat Koruma Kurulu’na gideceklerini dile getirdi.
Antalyalilarin projeyi sahiplendiğini vurgulayan Çandir, yaklaşik 15 milyon lira maliyetle gerçekleştirilecek projeyi 2 yil içerisinde tamamlamayi planladiklarini bildirdi. Çandir, “Burasi kentin son kalan yeşil alanlarindan biri. Burayi korumak aslinda herkesin boynunun borcu. Avrupa’nin en büyük botanik parklarindan birini yapmayi hedefliyoruz” dedi. Zeytinpark Projesi’nin finansmaninda halkin da içinde olacaği bir model düşündüklerine işaret eden Çandir, isteyen insanlarin belli bir bedel karşiliğinda ağaç sahibi olabileceğini, buradan elde edilen gelirle engelli gençlere çeşitli imkanlar oluşturulacağini söyledi.
Zeytinpark AŞ’nin ortaklik yapisina ilişkin de bilgi veren Çandir, Adopen, As Çimento, Antalya Tarim gibi 13 firmaya küçük hisseler verildiğini, böylece şirketin, 25 ortakli bir şirket haline geldiğini kaydetti. Çandir, “Firmalarin ortak olma amaci ticari değil, sosyal sorumluluk” diye konuştu.

anonim

Matrakçi Nasuh şi Halide Edip Adivar

Matrakçi Nasuh şi Halide Edip Adivar sunt două personalităţi ale istoriei şi culturii turce, înscrise pentru comemorare în lista UNESCO pentru anul 2014, Halide Edip fiind prima femeie propusă de Turcia.
Matrakçi Nasuh (n. 1480 – d. 1564?), originar din Bosnia, a fost miniaturist, caligraf, istoric şi matematician otoman.
La sfârşitul perioadei de domnie a sultanului Baiazid al II-lea (1481-1512) a început să predea matematica. A luat lecţii chiar şi de la poetul Saî, celebru în vremea respectivă. Ajuns celebru şi în domeniul caligrafiei, a adus importante contribuţii stilului scris Divanî. Datorită priceperii sale la jocul de război numit matrak, a fost poreclit matrakçi, însă dovedea pricepere la utilizarea mai multor arme.
A excelat în domeniul miniaturii şi al cartografiei. În miniaturile sale, chiar dacă mai apar păsări sau animale, nu se văd deloc oameni, iar clădirile oraşelor se disting clar una câte una. De asemenea, a avut lucrări importante şi în domeniul matematicii, fiind sursă de inspiraţie pentru matematicieni, precum Napier şi în domeniul istoriei. A participat la numeroase expediţii războinice.
Halide Edip Adivar (n. 1884 – d. 9 ianuarie 1964), cunoscută şi sub numele de Halide Onbaşi a fost scriitor, politician, academician şi profesor turc. A rămas în inimile oamenilor ca un orator maestru în mobilizarea populaţiei Istanbulului împotriva invaziei ţării. A participat la Războiul de Independenţă, alături de Mustafa Kemal, deşi civil, a fost considerată erou de război. A făcut jurnalism în anii de război, luând parte la înfiinţarea Agenţiei de ştiri Anatolia. A scris douăzeci de romane, patru cărţi de povestiri, două piese de teatru şi diverse cercetări. Cel mai cunoscut roman al său este „Sinekli Bakkal“. În operele sale a insistat asupra condiţiei femeii şi a luptat pentru apărarea drepturilor acesteia. Multe din cărţile ei au fost puse în scenă sau ecranizate. Din anul 1926 a locuit în afara graniţelor ţării timp de 14 ani, fiind la vremea respectivă cel mai cunoscut scriitor turc, prin conferinţele susţinute şi operele scrise în limba engleză. Profesor de literatură al Universităţii Istanbul, şef al catedrei de limba engleză, academician, a fost aleasă ca deputat în anul 1950.

anonim

Matrakçi Nasuh ve Halide Edip Adivar

37. UNESCO Genel Konferansi 2014 yilini Matrakçi Nasuh’un ölümünün 450 ve Halide Edip Adivar’in Ölümünün 50. Yildönümü olarak kutlama programina almiştir.
Matrakçi Nasuh (d. 1480 – ö. 1564?), Boşnak asilli Osmanli minyatürcü, hattat, tarihçi ve matematikçi. Ölüm tarihi bilinmeyen Matrakçi Nasuh’un Saraybosna’da doğduğu sanilmaktadir. Kâtip Çelebi ölüm tarihi olarak 1533’ü vermekteyse de, bunun doğru olmadiği bugün kesinleşmiştir. Çeşitli kaynaklarda onun 1547’den, 1551’den, 1553’ten sonra ölmüş olabileceği ileri sürülmektedir. Yaşami üstüne bilgi de yok denecek kadar azdir.
Sultan II. Beyazid döneminin (1481-1512) sonlarina doğru Enderun’da eğitim gördüğü ve sonra matematik eğitimcisi olarak öğrenci yetiştirdiği bilinmektedir. Devrin ünlü şairi Saî’den dersler almiştir. Ünlü bir hattat olan Nasuh, nesih yazi stilinde değişiklikler yapmiştir. Divanî yazi stilinde önde gelen isimlerden birisi olmuştur.
Sopalarla oynanan ve bir tür savaş oyunu olan matrak adli sporda ustaliğinda dolayi matrakçi lakabiyla anilmiştir. Değişik silahlari kullanmaktaki ustaliği da bilinmekte olup bu konuda Tuhfetü’l-Guzât adli bir kitap da yazmiştir.
Matrakçi Nasuh’un minyatür-harita karişimi kendine has bir üslubu vardir, eserlerinde yeryüzünün kuşbakişi görünümünü resmeder. Buna karşin şekilleri tepeden değil, sanki karşidan görüyormuş gibi çizer. Bu resimlerde kuş ve tavşan gibi hayvanlar olsa da insanlar asla belirmez. Şehirlerdeki binalar tek tek seçilebilir.
Geometri ve matematik alanindaki çalişmalari neticesinde uzunluk ölçülerini gösteren cetveller hazirlamiştir. I. Selim zamaninda ona adadiği Cemâlü’l-Küttâb ve Kemalü’l- Hisâb kitaplarini yazmiş, Napier’den elli sene oncesinde adiyla anilan çarpma metotlarini ve modern matematik ögretiminde öncü bir kitap kabul edilen bir referans olarak Enderun’da okutulmus, Napier gibi matematikçilere ilham kaynaği olmuştur.
Tarih alaninda da çalişan Matrakçi Nasuh, Taberî Tarihi ‘ni Mecmaü’t-Tevârih adiyla Türkçeye çevirmiştir. 3 nüsha olarak yayinlanan Süleymannâme kitabinda 1520-1537, 1543-1551 ve 1542-1543 yillarini anlatmiştir. 1537-1538 yillarinda yazdiği Fetihname-i Karabuğdan, Kanuni Sultan Süleyman’in İran seferini anlatir. Bu kitaplarda, yol boyunca ordunun geçtiği şehirlerin minyetür şeklinde haritalarini çizmiştir. Çizimleri bugün hem estetik, hem de geçmişe ait çok ayrintili bilgiler içermesi hasebiyle şaheser olarak tanimlanmaktadir.
Nasuh, Kanuni’nin Fransa krali I. François’ya destek amaciyla Barbaros Hayrettin Paşa komutasinda gönderdiği donanmaya katildi. Yol boyunca donanmanin uğradiği limanlari resmetti.[5]
Onu bugüne taşiyan asil yönü ise minyatür sanatindaki yeridir. Minyatürcülüğün yani sira divani yazida usta bir hattatti. Yapitlari başta Topkapi Sarayi Müzesi’ nin kütüphanesi ve Süleymaniye Kütüphanesi olmak üzere çeşitli kitapliklarda yer almaktadir.
Halide Edip Adivar (d. 1884 – ö. 9 Ocak 1964) Türk yazar, siyasetçi, akademisyen, öğretmen. Halide Onbaşi olarak da bilinir.
Halide Edip, 1919 yilinda İstanbul halkini ülkenin işgaline karşi harekete geçirmek için yaptiği konuşmalari ile zihinlerde yer etmiş usta bir hatiptir. Kurtuluş Savaşi’nda cephede Mustafa Kemal’in yaninda görev yapmiş, sivil olmasina rağmen rütbe alarak bir savaş kahramani sayilmiştir. Savaş yillarinda Anadolu Ajansi’nin kurulmasinda rol alarak gazetecilik de yapmiştir.
II. Meşrutiyet’in ilani ile birlikte yazarliğa başlayan Halide Edip; yazdiği yirmi bir roman, dört hikâye kitabi, iki tiyatro eseri ve çeşitli incelemeleriyle Meşrutiyet ve Cumhuriyet dönemleri Türk edebiyatinin en çok eser veren yazarlarindandir. Sinekli Bakkal adli romani, en bilinen eseridir. Eserlerinde kadinin eğitilmesine ve toplum içindeki konumuna özellikle yer vermiş, yazilari ile kadin haklari savunuculuğu yapmiştir. Birçok kitabi sinemaya ve televizyon dizilerine uyarlanmiştir.
1926 yilindan itibaren yurtdişinda yaşadiği 14 sene boyunca verdiği konferanslar ve İngilizce olarak kaleme aldiği eserler sayesinde zamaninin diş ülkelerde en çok taninan Türk yazari olmuştur.
İstanbul Üniversitesi’nde edebiyat profesörü olan Halide Edip, İngiliz Filoloji Kürsüsü Başkanliği yapmiş bir akademisyen; 1950’de girdiği TBMM’de ise milletvekilliği yapmiş bir siyasetçidir.
I. TBMM hükümetinde sağlik bakani olan Adnan Adivar’in eşidir.

anonim

Yemek tarifleri

Balik Çorbasi

Malzemeler

1 kg kefal baliği
1 adet büyük boy soğan
1 adet kereviz (yapraklariyla birlikte)
1 adet patates
1 adet havuç
2-3 adet defne yapraği
2 adet yumurta sarisi
1 adet limon
Tuz
Tane karabiber

1. Baliklar ayiklayip yikanir, özellikle karinlarindaki kanli bölümleri iyice temizlenir.
2. Derin bir tencereye balik parçalari konup haşlanir.
3. Pişen baliklar tencereden alinarak küçük parçalara ayrilir ve kilçiklari ayiklanir.
4. Balik suyunun içine kereviz, patates, havuç, defne yapraği, kereviz yapraklari, tane karabiber eklenerek sebzeler pişirilir.
5. Sebzeler iyice ezildikten defne yapraklari alinarak karişim blenderdan geçirilir.
6. Çorbanin kivamina göre sicak su eklenebilir.
7. Bir kasede iki yumurta sarisi ve limon çirpilarak terbiye hazirlanip tuz ve karabiberle çorbaya eklenir.
8. Bir taşim daha ateşte tutulduktan sonra sicak servis yapilir.

Istavrit Tava

Malzemeler:

1 kg istavrit,
tuz,
yarim bardak un
yarim bardak sivi yağ
limon suyu,

Yapilişi:

1. İstavritleri ayiklayip kafasini kopardiktan sonra iyice sudan geçirin ve kurulayin.
2. Unu tuzla harmanlayin sonra baliklari una bulayip bir kağit üzerine dizin.
3. Siviyaği bir tavada kizdirip istavritleri kuyruklarindan tutarak içine birakin ve altin sarisi bir renk alincaya kadar kizartin.
4. Limon sikarak yemeyi deneyin.

Portakalli ve Kuruyemişli Kek

175 gram tereyağ
1 su bardaği şeker
2 adet yumurta
1,5 su bardaği un
1 paket kabartma tozu
1 tatli kaşiği karbonat
175 gram yoğurt
½ su bardaği toz Antep fistiği
½ su bardaği toz badem
1 su bardaği portakal suyu

Yapilişi:

1. Tereyaği ve şeker iyice çirpilir.
2. Yumurtalar teker teker eklenir. Yoğurt ilave edilir. Karbonat, kabartma tozu, un, toz badem ve toz Antep fistiği bir kapta kariştirilir.
3. Portakal suyu ve un yavaş yavaş eklenir.
4. Önceden 180 dereceye isitilmiş firinda 40 dakika pişirilir.
5. Üzerine arzu edilirse pudra şekeri serpilerek servis edilir.

internet

Reţete culinare

Ciorbă de peşte

Ingrediente

1 kg peşte chefal,
o ceapă mare
o telină mică cu frunze
un cartof
un morcov
2-3 frunze de dafin
2 gălbenuş de ou
o lămâie
sare
piper boabe

Mod de preparare:

1. Se curăţă şi se spală bine peştele
2. Bucăţile de peşte se pun la fiert într-o oală adâncă.
3. După ce a fiert peştele se scoate din oală şi se curăţă de oase.
4. În zeama unde a fiert peştele se adaugă ceapa, ţelina, cartoful, dafinul, frunzele de ţelină, boabele de piper şi se lasă la fiert.
5. După ce au fiert legumele se scot frunzele de dafin şi se trec prin blender legumele
6. Se adaugă apă fiartă în funcţie de cât de densă dorim sa fie.
7. Într-un castron se bat cele două gălbenuşuri de ou împreună cu zeama de lămâie, sarea şi piperul după gust şi se drege ciorba.
8. Se adaugă bucăţile de peşte şi se dă într-un fiert.

Stavrid prăjit

Ingrediente

un kg de stavrid
sare
jumatate de pahar de apă cu făină
jumătate de pahar de apă cu ulei
zeamă de lămâie

Mod de preparare:

1. Se curăţă şi se spală bine peştele. Se rupe capul şi se pune la uscat pe prosoape de hârtie.
2. Se amestecă făina cu sarea şi se trece pestele prin făină. Peştii astfel pudraţi cu făină se pun pe o hârtie.
3. Se încinge uleiul într-o tavă. După ce uleiul s-a încins se pun peşti la prăjit până devin aurii.
4. Se serveşte cald cu zeamă de lămâie.

Chec cu portocale şi fructe uscate

175 gr unt
un pahar de apă cu zahăr
două ouă
1,5 pahare de apă cu făină
un pachet de praf de copt
o linguriţă de bicarbonat
175 gr iaurt
½ pahar de apă cu fistic măcinat
½ pahar de apă cu migdale măcinate
un pahar de apă cu sup de portocale

Mod de preparare:

1. Se amestecă untul cu zahărul.
2. Se adaugă treptat ouăle, iaurtul, bicarbonatul, praful de copt, făina, migdalele măcinate şi fisticul măcinat.
3. După ce se amestecă bine toate ingredinetle se adaugă treptat şi sucul de portocale. Se toarnă compoziţia în tavă de chec unsă.
4. În cuptorul preîncălzit la 180 de grade se coace checul 40 de minute
5. Se pudreză cu zahăr pudră.

Nilgun Panaitescu