Birçok kişi elde ettiği imkan ve başarıyı eğitime borçludur. Eğitim yoluyla insanın sahip olacağı meslek çok kere kişiyi ruhsal açıdan doyurur ve maddi olarak rahatlatır.Bu durumun sağlayacağı imkanlar kişinin hayattan daha fazla zevk almasını mümkün kılar.
İyi bir eğitim hayat standartını yükseltir. Yüksek öğretim hayattaki çeşitli olaylar arasındaki gerçekleri, bağlantıları ve ilkeleri görmek ve anlamak becerisini kazandırır. İyi bir eğitim aynı zamanda kişide yeni ilgi alanlarının gelişmesine yardım ederek hayatı daha zevkli ve ilginç kılar.
Eğitim insanın bilerek düşünce üretmesine ve yaratıcılığa yönelmesine imkan verir. İnsanın kafasındaki kalıpları kırmasına ve dünyaya daha esnek ve geniş açıdan bakmasına imkan verir.
Düşünme ufkunu genişletmek için iyi bir eğitim, okumak ve daha çok bilmek bugüne kadar keşfedilmiş tek yoldur. Topluma katkıda bulunabilmek için de bireyin kendisinin olgunlaşması gerekir. Olgunlaşmadan insan ancak canını vererek topluma katkıda bulunabilir. Oysa artık günümüzde canını değil, beynini adayarak topluma katkıda bulunacak gençlere ihtiyaç vardır. Kahramanlara ihtiyaç göstermeyen bir toplum yaratmak, iyi eğitim görmüş gençlerin çabalarıyla mümkün olacaktır.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
A devenit o tradiţie pentru Uniunea Democrată Turcă din România să organizeze în fiecare an în parteneriat cu Societatea de Cercetare a Culturii Populare din Ankara simpozionul internaţional „Amprente ale culturii turce în România”.
În acest an în perioada 5-9 septembrie a avut loc acest eveniment. Ca de fiecare dată au participat peste 50 de profesori universitari de la universităţi de prestigiu din Turcia, Republica Moldova, Azerbaidjan, Kîrkizstan, România. Tema simpozionului din acest an a fost: ”Intelectualii turci care au influenţat umanitatea de la Ahmet Yesevi până astăzi”.
Majoritatea lucrărilor ştiinţifice au fost consacrate memoriei şi personalităţii lui Evliya Celebi fiind şi anul internaţional UNESCO dedicat acestuia.
Acest simpozion a fost una din cele mai ample manifestări culturale organizate de uniune în acest an, care s-a desfăşurat la nivel academic, fiind adresat etnicilor turci şi tătari dar şi majorităţii.
La deschiderea evenimentului şi-au prezentat discursurile: preşedintele UDTR, Osman Fedbi, preşedintele UDTTMR Varol Amet, subprefectul judeţului Constanţa Aidun Curt-Mola, muftiul cultului musluman din România, Murat Iusuf, directorul Bibliotecii Judeţene, Adriana Gheorghiu, reprezentantul Ambasadei Republicii Azerbadjanului, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Fusun Aramaz.
Printre temele susţinute de către profesor Emel Emin „Yunus Emre, Sarı Saltuk Baba şi turcii din România”. Istoricul Mustafa Ali Mehmet a vorbit auditorului despre istoria turcilor din România. A treia zi a simpozionului invitaţii au avut prilejul să viziteze locurile istorice din Dobrogea şi anume Sarı Saltuk Dede cât şi geamia de la Babadag. Printre invitaţi au fost şi profesori care au venit a treia oară la noi în ţară.
Acest simpozion a fost un important prilej de a ne cunoaşte reciproc, un important schimb de experienţă. Lucrările prezentate sperăm să le edităm într-un volum aşa cum am făcut şi cu prilejul celorlaltor simpozioane.
Serin Turkoglu
S.T.: Geçmişten bu günümüze kadar Türkiye ile Romanya arasındaki ilişkilerimiz ne durumdadır?
N.I.U.: Türkiye ile Romanya arasında her devirde, son derece iyi ilişkiler kurulmuştur. Tarih içerisindeki kardeşliğe varan dostluk ilişkileri bir yana, günümüzde de, Romanya, Türkiye’ nin çok yakın müttefikidir.
İki ülke arasındaki çok yönlü ilişkilerin sürekli gelişme göstermesi, üçüncü ülkeleri kıskandırmaktadır.
S.T.: Türkiye ile Romanya ile kültürel ilişkiler hakkında bilgi verebilirmisiniz?
I.N.U.: Kültürel etkinliklerle ilgili, çeşitli kuruluşların olduğu gibi, merkezi Ankara’da bulunan Halk Kültürü Araştırmaları Kurumu da, yıllardır, Türk-Romen kültür ilişkilerini konu alan, etkinikler düzenlemektedir. Geçtiğimiz yıllarda Romanya Kültür Bakanlığı ve Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte: yapılan etkinlikler;
“Sarı Saltuk Sempozyumu”
“Nasreddin Hoca Sempozyumu”
“Ahmed Yesevi Sempozyumu”
“2 Kez Romanya’da Türk Kültürünün İzleri Sempozyumu”
“Ahmet Yesevi’den Günümüze insanlığa Yön Türk Büyükleri Sempozumu”
Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte düzenlediğimiz bu sempozyumda böyle bir ana başlık seçmemiz nedeni, maalesef, günümüze bile, Türk Ulusunun çok büyük bir ulus olduğunu bu ulusun, dünya çapında fikir, sanat, kültür ve bilim adamları yetiştirdiğini bilmeyen ya da bilmek istemeyen kişilerin varlığıdır ve biz, böylesi etkiniklerde, bu özelliklerimizi dost-düşman herkese anlatmak gerektiğine inanmamızdır.»
S.T.: Romanya’yı tanıma fırsatı buldunuz mu?
I.N.U.: Romanya çeşitli vesilelerle 40 Yıldır ziyaret edip, hemen hemen her yerini tanıma mutlulğunu yaşadığımız ülkedir. Bu güzel ve dost ülke hakkında, çeşitli gazete ve dergilerde çok yazılar, röportajlar yayımladık.
S.T.: Romanya Demokrat Türk Birliği’nin yapmış olduğu kültürel faaliyetleri sempozyumları ve festivalleri bu konudaki çalışmaları nasıl buluyorsunuz?
I.N.U.: 20 Yıldan beri Romanyada yaşayan Türkleri dili ile gelenek ve görenekleri için çalışıp, caba harcayan Romanya Demokrat Türk Birliği Yönetim Kurulu, Türk Kültürü ile ilgili bütün önerilerimizi desteklemiş ve bizimle işbirliği yapmayı kabul etmiştir.»
Huzurunuzda kendilerine teşekkürlerimizi arzetmek isteriz.
Serin Turkoğlu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Uluslararası Avrasya Eğitimcileri Federasyonu, Romanya Demokrat Türk Birliği ve Romanya Türk Öğretmenler Birliğinin ortaklaşa düzenlediği – „Türkçe Anadili Eğitiminin Geliştirilmesi ve Anadil Eğitim Metotları“ sempozyumu 22-25 Eylül tarihleri arasında Romanya devletinin Köstence şehrinde düzenlendi.
Yapılan sempozyuma Avrasya Federasyonun Genel Başkanı Sayın Şuayip Özcan ve üye ülkelerin temsilcileri katıldılar. Azerbaycan, Kıbrıs ve Türkiye’den gelen misafirleri Türk Birliği merkezinde Genel Başkan Fedbi Osman, Genel Sekreteri Ervin İbraim, Milli Eğitim Bakanlıkta görev yapan müfettiş Vildan Bormambet ve Romanya Demokrat Türk Birliği Eğitim Komisyonun üyeleri karşıladılar. Romanya Türk Öğretmenler Derneği ise Sayın Başkan Okutman dr. Leman Ali hanım temsil etti ve konuşmasında şunu belirti: “Bizim amacımız genç nesillere, öğretmenlerimize Türkçe eğitiminde çalışma deneyimlerimizi paylaşmaktır“.
Davetli olarak katılan Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sayın Füsün Aramaz öncelikle bu faaliyeti düzenledikleri için Romanya Demokrat Türk Birliğine teşekkürlerini sundu ve konuşmasında belirtti:“Soydaş gençlerimizin Türkçe öğrenmeleri, din, örf ve adetleriyle bağlarının güçlendirilmesi açısından büyük önem taşımaktadır. Köstence ve çevresindeki okullarda 5000 civarında Türk ve Tatar öğrenciye birinci sınıftan lise son sınıfa kadar “anadil dersi” kapsamında Türkçe dersleri verilmektedir. Ayrıca, soydaş öğrencilere İslam Dini dersleri de yine Türkçe olarak okullarda haftada bir saat verilmektedir. T.C. Köstence Başkonsolosluğu olarak bu dersleri veren soydaş öğretmenlerimizin Türkiye ve Romanya’da Türk uzmanlar tarafından meslek içi eğitim seminerleri ile mesleki bilgilerini artırmaya çalışıyoruz. Ayrıca Türkçe ve Din Derslerine yönelik kitap ve materyal ihtiyaçlarının karşılanması konusunda destek olmaktayız. Geçtiğimiz Mayıs- Haziran aylarında Milli Eğitim Bakanlığımız tarafından ilkokul birinci sınıfta lise son sınıfa kadar toplam 5000 ders kitabını 45 okula dağıttık“.
Sempozyumun değerlendirmeleri bir kısmı şunlardır: Avrasya bölgesinde yaşayan Türklerin eğitim öğretimlerinin kendi anadillerinde yapmaları için gerekli çalışmalar yapılmalıdır; Avrasya bölgesinde yabancı ülkelerde yaşayan Türklerin Türkçe eğitimi için gerekli olan materyallerin teminine gidilmelidir; yabancı ülkelerde yaşayan Türklerin anadillerini kullanabilmelerini için oraların şartları da göz önüne alınarak eğitim alanında geniş kapsamlı araştırmalar yapılarak her ülkeye göre çalışmalar yapılmalıdır; Türkçe ana dil eğitiminin geliştirilmesi konusunda yapılan uluslararası sempozyumun her yıl genişletilerek devamı kararlaştırılmıştır.
Açılış konuşmaları ve yoğun çalışmalar ardından katılımcılar Mecidiye “Kemal Atatürk“ Ulusal Kolejini ziyaret ettikten sonra şehir gezisine çıktılar. Belediye ve Sultan Abdülmecit Camisinin misafirleri oldular. İkinci gün Romanya Demokrat Türk Birliği düzenlediği Babadağ – Sarı Saltuk Günleri“faaliyete katıldılar. Sarı Saltuk Türbesi’ni ziyaret ettikten sonra Köstence’deki programları sona erdi.
Nurgean İbraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
A devenit tradiţie ca în fiecare an în luna septembrie Uniunea Democrată Turcă din România să organizeze pelerinaj la Babadag şi implicit la Geamia Sarı Saltuk Baba.
Astfel, pe data de 24 septembrie 2011 peste 10 autocare şi microbuze de la filialele uniunii s-au întâlnit la Babadag. Evenimentul a început cu o slujbă religioasă ţinută la geamie de hoge. După slujbă credincioşii s-au îndreptat spre mormântul lui Gazi Ali Paşa unde s-a ţinut un moment de reculegere, mausoleul lui Sari Saltuk şi cişmea Kalaigi. Tot în cadrul promovării zestrei culturale şi tradiţionale a etnicilor turci gospodinele din cadrul filialelor s-au întrecut în prepararea produselor de patiserie specifice bucătăriei turceşti.
La eveniment au participat peste 400 de etnici turci din Constanţa, Tulcea, Medgidia, Tuzla, Techirghiol, Hârşova, Babadag, Măcin, Isaccea, Tuzla, Cumpăna, Galaţi, Brăila, Cobadin, Cernavodă, Fântăna Mare.
Aşa cum a precizat d-nul Osman Fedbi preşedintele U.D.T.R. „Este deosebit de important ca turcii din Dobrogea să-şi cunoască mult mai bine istoria şi să fie mândrii de valorile spirituale moştenite din străbuni”.
Dăinuind încă din epoca medievală mausoleul Sarı Saltuk Dede, mormântul lui Gazi Ali Paşa, cişmeaua Kalaigi. Sunt dovezi ale istoriei noastre locale. Legenda spune că un sfânt musluman pe numele Sarı Saltuk Baba a fost cel care a propovăduit religia muslumană în Balcani. În anul 1484, Sultanul Baiazid a poruncit să fie construit la Babadag un mausoleu, în onoarea lui Sarı Saltuk. După cum relata Evliya Çelebi, Sarı Saltuk, un renumit gânditor turc, a răspândit în Balcani şi implicit în Dobrogea după anii 1263 religia islamică.
Ulterior toate mijloacele de transport s-au îndreptat către mormântul funerar a lui Koyun Baba. Acest mormânt este înconjurat de păduri seculare, legenda relatând despre Koyun Baba ca fiind cel care a descoperit mormântul lui Sarı Saltuk Baba.
Am simţit o bucurie imensă organizând, acest pelerinaj, prilej cu care s-a dat posibilitatea întâlnirii prietenilor, rudelor, cunoştinţelor care nu s-au văzut de mult timp. De asemenea, ei au participat la un picnic unde au cântat cântece vechi turceşti.
La această manifestare au participat peste 400 de persoane.
Omer Minever
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 11-18 septembrie 2011, la Constanţa a avut loc seminarul de formare şi perfecţionare etno-folclorică, organizat de Uniunea Democrată Turcă din România. Având ca beneficiari direcţi coregrafii şi coordonatorii grupurilor de dansuri folclorice, seminarul s-a bucurat de participarea a 10 personalităţi în domeniul folcloristic din Turcia, profesori universitari din Istanbul, Yalova şi Ankara. Pe parcursul celor 6 zile de seminar s-a lucrat intens, studiindu-se tehnici de dans, istoria dansului folcloric turcesc, arta motivelor populare, tradiţii şi obiceiuri.
„Dansurile tradiţionale turceşti reprezintă zestrea culturală a comunităţii noastre, care trăieşte de secole în Dobrogea. Am organizat acest seminar cu scopul de a perfecţiona tehnicile de dans ale coregrafilor noştri pentru a putea preda dansatorilor, în majoritatea lor tineri, arta dansului popular turcesc. Este primul Seminar de Formare şi Perfecţionare Etnofolclorică organizat de U.D.T.R. la nivel academic, cursurile fiind susţinute de profesori care predau în universităţi din Turcia”, a declarat preşedintele U.D.T.R., Osman Fedbi.
Seminarul a fost unul inedit pentru membrii comunităţii noastre. Dacă în anii precedenţi s-a apelat la ajutorul unor coregrafi pentru a realiza dansurile grupurilor folclorice, de această dată s-a apelat la specialişti în domeniu, profesori şi arbitri specialişti în etno-folclor pentru a educa coordonatorii şi coregrafii autohtoni. Ne putem lăuda că, după ani de muncă, deţinem suficiente informaţii pentru a putea coordona activitatea unui ansamblu folcloric. Dar, pentru ca acest lucru să se realizeze la un nivel cât mai profesionist, de această dată am ales specializarea coordonatorilor, nu a dansatorilor.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că membrii ai ansamblurilor folclorice, care activeaza în cadrul acestora din perioada grădiniţei şi a şcolii primare, au ajuns azi la rang de coregrafi. Acest lucru se datorează în primul rând abnegaţiei cu care au activat în cadrul comunităţii, a dăruirii cu care s-au implicat în păstrarea şi valorificarea valorilor culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor moştenite din bătrâni. Astfel, printre aceştia o putem remarca pe Amet Derya care este una din tinerele domnişoare cu o îndelungată activitate în cadrul ansamblurilor U.D.T.R. şi care, începând cu primăvara acestui an a preluat ansamblul Fidanlar şi se ocupă de coregrafia dansurilor acestuia. Aflată la început de drum ca şi coregraf, în urma cursurilor la care a participat timp de o săptămână, a realizat încă odată importanţa pe care grupurile de dans le au în rândul comunităţii, şi-a dat seama că mai are multe de învăţat şi de transmis mai departe tinerei generaţii. Totodată, toţi participanţii au plecat acasă cu un bagaj mărit de cunoştinţe. Printre aceştia îi putem enumera pe Borseit Aiten, Memet Selvinaz şi Borseit Alev din Cobadin, Mahmudi Nurten din Tulcea, Firdes Musledin din Cumpăna, Murvet Ziadin, Cutlacai Genghiz, Bormambet Vildan şi Bormambet Aighiul din Medgidia, Arif Aisel, Gafar Alev şi Turkoğlu Serin din Constanţa. Toţi aceştia sunt coordonatori sau membri ai grupurilor folclorice turceşti şi tătăreşti şi au răspuns cu plăcere la invitaţia de a participa la acest seminar. Nu în ultimul rând dorim să-i menţionăm pe cei care timp de o săptămână s-au ocupat de susţinerea cursurilor: Gürhan Ozanoğlu, Preşedintele Federaţiei de Dansuri Folcorice Turcia, Hüseyin Guler, Director executiv al Federaţiei de Dansuri Folcorice Turcia, Hakan Evciman, Preşedintele Comisiei de Învăţământ al Federaţiei de Dansuri Folcorice Turcia, Ahmet Pehlivan: tehnici scenice, Ahmet Demirbağ: tehnici de predare a dansului, Tansu Altuğ: muzică, Serdar Bombacı ritm, Seçil Toraman Bombacı formare şi exerciţiu, Osman Peker, costume, Özer Koyuncu, responsabil cu organizarea şi derularea seminarului.
Omer Minever
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Comisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România a organizat pe data de 30 septembrie o expoziţie de ţesături şi obiecte tradiţionale. Membrele comunităţii turce au expus ţesături cusute în motive florale, broderii şi obiecte de artizanat unele cu o vechime de peste 100 de ani.
Preşedintele comisiei de femei Amet Melec şi coordonatorul acestui proiect cultural a declarat:„ expoziţia face parte din seria de proiecte culturale a comisei de femei, devenită deja tradiţională deoarece se află la a -IV- a ediţie. Este o bucurie pentru noi să organizăm această expoziţie în primul rând pentru a reînvia tradiţiile turcilor dobrogeni dar şi ca semn de preţuire pentru doamnele din comunitatea noastră care au lucrat cu migală obiectele expuse. Este de datoria noastră să păstrăm şi să scoatem la iveală bogăţia de culori şi motive din ţesăturile turceşti lucrate manual.”
La activitatea ce s-a desfăşurat în Constanţa au participat distinse doamne ale comunităţii turce constănţene dar şi de la filialele U.D.T.R.. O prezenţă remarcabilă a fost prof. Emin Emel ce a împărtăşit participantelor din experienţa sa profesională şi de viaţă. Cele mai originale lucrări au fost premiate de către comisia de femei a U.D.T.R. într-un cadru festiv. Câştigătoarele au expus publicului lucrările realizate cu măiestrie şi secrete păstrate din generaţie în generaţie. Ştergare, batiste, cămăşi cu motive florale şi costumele populare au încântat privirea doamnelor care au făcut o călătorie în trecut prin prisma artei populare. Diplomele au fost înmânate de preşedintele comisiei de femei, doamna Melec Amet.
Mulţumim pe această cale organizatoarelor activităţii ca păstrează vie arta populară turcească prin deşfăşurarea acestor activităţi unde putem pune şi noi un segment în istoria artei populare. Avem o moştenire bogată dar să nu uitam să lasăm şi noi generaţiilor viitoare ceea ce am primit de la străbunicii noştri.
Nurgean Ibraim
Pe data de 30 septembrie a avut loc la Şc.nr.11 „Dr. Anghelescu“ din Constanţa consfătuirea cadrelor didactice de limba turcă. Din ordinea de zi a şedinţei amintim noile metodologii cu privire la predarea limbii şi literaturii materne, structura anului şcolar ce vine cu o noutate respectiv programul „Şcoala Altfel“ al cărui scop este implicarea tuturor preşcolalilor, elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neaparat în cele prezente în curriculumul naţional şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
Invitată la activitate, inspectorul şcolar general Aliss Andreescu a declarat: „Ori de câte ori am ocazia cu prilejul vizitelor diverselor delegaţii de cadre didactice din Turcia sau din alte ţări aduc în discuţie modelul multicultural pe care îl reprezintă zona în care ne aflăm, faptul că ne înţelegem foarte bine şi dorim să convieţuim împreună în cele mai bune condiţii”.
La eveniment au participat Maria Cociş din partea Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului, inspector de limba şi literatura turcă, prof. Ene Ulgean inspector de specialitate în cadrul I.S.J. Constanţa, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, d-na Füsun Aramaz, muftiul cultului musulman din România d-nul Muurat Yusuf, directorul Colegiului Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia iar din partea U.D.T.R. a participat secretarul general prof. Ervin Ibraim care împreună cu inspectorul de specialitate din cadrul M.E.C.T.S. prof. Vildan Bormambet au oferit participanţilor la consfătuiri dicţionarul şi cursul practic de limba turcă ale profesorului Agiemin Baubec şi „Din bucătăria turcilor dobrogeni“, cărţi editate cu sprijinul U.D.T.R.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 8-12 septembrie la Constanţa s-a desfăşurat cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Internaţional al Portului, Dansului şi Cântecului Popular Turco – Tătar. Este una dintre manifestările cu care Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România i-a obişnuit pe constănţeni de ani buni, parada portului popular pe străzile Constanţei şi serile cu muzică şi dansuri specifice turcilor şi tătarilor devenind de acum o tradiţie. Ansambluri din Constanţa au defilat vineri dimineaţă din Piaţa Ovidiu până la Casa de Cultură, alături de cele din Turcia, Bulgaria şi Crimeea, constănţenii putând să admire frumuseţea costumelor populare tradiţionale, dar şi muzica şi dansurile specifice lumii turcice. dansurile, muzica şi costumele au făcut deliciul publicului. Prezent în număr mare, publicul fredona melodiile preferate în timp ce admira dansurile formaţiilor. Nici baclavalele, şuberecul, geantâcul şi minunile, preparatele tradiţionale nu au lipsit de la eveniment. La intrarea în Teatrul de Vară, spre vânzare se găseau toate bucatele menţionate.
Comunitatea turcă din România a fost reprezentată pe scena festivalului de ansamblul Fidanlar al UDTR.
Omer Minever
În perioada 26-28 septembrie 2011, în Tulcea s-a derulat a cincea ediţie a proiectului „Diversitate culturală“. Scopul manifestării a fost acela de a promova imaginea comunităţii turce în rândul celorlalte minorităţi etnice care convieţuiesc la Tulcea, dar şi în rândul majorităţii. În proiect a fost inclus şi simpozionul cu tema „Dobrogea – zonă de convieţuire interetnică“. În cadrul acestuia reprezentanţi ai comunităţii turce, ai celei aparţinând ruşilor lipoveni, precum şi ai comunităţii grecilor au prezentat tradiţii şi obiceiuri legate de sărbătorile religioase. După simpozion, comunităţile participante şi-au etalat frumuseţea dansului şi cântecului în cadrul unui spectacol folcloric. De asemenea, a fost organizată şi o expoziţie de costume tradiţionale vechi şi de publicaţii editate de U.D.T.R. Uniunea noastră a oferit participanţilor tricouri personalizate cu ocazia acestui eveniment.
Manifestarea a continuat cu o vizită în Delta Dunării, unde a avut loc un concurs de pescuit şi un concurs de îndemanare culinară, organizat în colaborare cu comunitatea ruşilor-lipoveni din localitatea Crişan. În urma concursului, cei mai buni au primit premii.
Omer Minever
Centrul Cultural „Ion Manu“ Otopeni a fost şi anul acesta gazda celei de-a X-a ediţii a Festivalului „Folcloric de Artă şi Tradiţie Populară Românească – Otopeni 2011“, care s-a desfăşurat în Piaţa Primăriei Otopeni în perioada 2-4 septembrie. Festivalul s-a dorit a fi un eveniment cu o participare deosebit de atractivă pentru pasionaţii de folclor autentic.
Centrul Cultural îşi propune să devină un spaţiu de întâlnire a tradiţiilor şi a valorilor profund originale româneşti, contribuind totodată la promovarea acestora. Festivalul de Artă şi Tradiţie Populară Românească are ca obiectiv valorificarea patrimoniului cultural tradiţional naţional şi încurajarea tinerei generaţii în a cunoaşte, însuşi şi perpetua aceste valori etno-culturale. De-a lungul celor nouă ani, festivalul a reuşit să creeze o imagine completă şi actualizată a muzicii şi dansului popular românesc prin prezenţa celor mai reprezentative ansambluri din toate zonelefolclorice ale ţării începând cu anul 2001, când s-au pus bazele acestei manifestări artistice, an de an festivalul a crescut valoric, impunându-se în viaţa cultural-artistică a judeţului şi a ţării. Spectacolele folclorice susţinute pe scena Centrului Cultural, întâlnirile dintre mesagerii diferitelor arte populare, cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor din toate zonele folclorice ale ţării se înscriu în această extraordinară atmosferă de bucurie a cântecului şi dansului. în flecare an, la începutul lunii septembrie, locuitorii oraşului Otopeni aşteaptă cu inimile deschise această sărbătoare a folclorului.
Varietatea dansurilor, a ritmurilor, a costumelor tradiţionale atrag de flecare dată atenţia şi câştigă admiraţia celor îndrăgostiţi de folclor, reflectând istorie, cultură, atitudini, valori.
Uniunea Democrată Turcă din România a avut onoarea să participe la acest festival cu ansamblurile folclorice Delikanlılar, Fidanlar şi Kardelen care, timp de o oră, au încântat publicul cu dansurile prezentate. Astfel, că tot s-a vorbit de folclor autentic, cel turcesc dobrogean a fost reprezentat cu cinste, cele trei ansambluri fiind răsplătite cu minute îndelungate de aplauze.
Pe scena festivalului au mai evoluat ansamblurile folcorice „Ciprian Porumbescu“ din Suceava, „Maria Tănase“ din Craiova, „Periniţa“ din Otopeni, „Chindia“ din Târgovişte, „Mureşul“ şi „Doina Gorjului“ din Târgu-Mureş. Nu au lipsit recitalurile susţinute de renumiţi cântăreţi de muzică populară, printre care îi putem aminti pe Sorin Filip, Cristina Gheorghiu, Niculina Stoican, Petrica Mâţu Stoian, Constantin Enceanu, Florin Vasilică şi Grupul “Teleormanul”, Matilda Pascal Cojocăriţa, Ionuţ Dolănescu, Daniela Condurache, Aurel Tămaş şi mulţi alţii.
Omer Minever
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Pentru comunitatea turcă din România, dansul folcloric tradiţional reprezintă o componentă a elixirului tinereţii. Ea este alimentată permanent şi susţinută pentru a nu se pierde în abisul vremii.
Spaţiul cultural are structurile necesare şi modalităţile ce oferă dialogul între generaţii, necesar înfiinţării şi instruirii grupurilor de dans folcloric tradiţional, precum grupul Fidanlar, aparţinând UDTR, care în dorinţa de a păstra şi răspândi dansul tradiţional turcesc a parcurs un drum de apariţii şi spectacole de peste treisprezece ani. Aflat la a treia generaţie de copii, preluând şi exprimând într-o oarecare măsură sentimentele celor care le-au precedat, noua generaţie a grupului folcloric de dans tradiţional turcesc Fidanlar, a participat deja la patru festivaluri importante şi nu avem nicio îndoială că drumul celor zece fete care formează grupul în acest moment este un ideal al tinerei generaţii. Deşi nu beneficiază de recompense financiare, toate membrele grupului sunt iubite, respectate şi alintate. Instructorul coordonator şi coregraful grupului urmăresc cu atenţie particularităţile individuale ale fetelor trăind alături de ele primele experienţe de interacţiune cu oamenii, de cunoaştere a culturii şi a valorilor societăţii, iar pentru a menţine dorinţa de implicare a acestor copii în activităţile uniunii, a comunităţii turce, în general, au nevoie de un lucru esenţial, pe care şi-l doresc foarte mult, cooperarea dintre părinţi şi instructor.
Fiecare repetiţie sau apariţie pe scenă este un motiv de uimire şi mândrie pentru tânăra coregrafă, Amet Derya. Aflată la prima experienţă de acest gen creează, experimentează şi exersează mişcările de dans bucurându-se alături de fetiţele din grup. Eu, instructorul coordonator, urmăresc ţinuta corpului, corectitudinea executării mişcărilor, conduita în timpul dansului şi le ofer diverse informaţii pentru formarea personalităţii individuale. Într-un cuvânt, oameni calificaţi ne ocupăm de un simbol al comunităţii turce, grupul de dans folcloric tradiţional turcesc Fidanlar.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
İslam, ilme, okumaya, öğrenmeye büyük önem vermiş, ilim öğrenmeyi kadın-erkek her Müslüman’a farz kılmıştır. Bu konuda karşılaşılabilecek bütün zorluk ve meşakkatlere rağmen ilim öğrenmeyi tavsiye ederek, ilim rütbesini en büyük rütbe olarak kabul etmiştir. Sevgili Peygamberimize ilk vah yolunan ayet de “Oku” emriyle başlamıştır.
Kur’an-ı Kerim’de: “Hiç bilenlerle bilmeyenler bir olur mu?” buyruluyor. Sevgili Peygamberimiz de: “İlim, mü’minin yitik malıdır. Onu nerede bulursa alsın.” buyuruyor. Bu ve benzeri ayet ve hadisler ilmin mutlak değerine işaret etmişlerdir.
Kur’an, alemlerin Rabbi, Allah tarafından Peygamberimiz Hz. Muhammet Mustafa (a.s.)’e indirilen son ilahi kitaptır. O, doğru yolu gösteren hidayet kaynağıdır. Kur’an, insan sözü değil, Allah kelamıdır. İndirildiği gibi korunmuş, bir harfi bile değişmemiş ve değişmeyecektir.
Peygamberimiz (S.A.V.)’in “Sizin en hayırlınız Kur’an’ı öğrenen ve öğretenlerinizdir” müjdesine nail olabilmek için kitabımızı okumamız gerekiyor. Hadis-i şerifteki müjdeye bugün de nail olmak isteyenlere Rabbimiz bir çok kapılar açıp kolaylıklar göstereceğine inanıyoruz. Bu vesileyle, önümüzdeki aylarda yapılan kursları Müftülük ve Din Hizmetleri Ataşeliği organizesiyle düşünerek daha güzel ve çabuk öğrenebiliriz. Yaşın önemi olmayan bu kurslara tüm hanımlar katılabilir. Türkiye Cumhuriyeti Diyanet İşleri Başkanlığı tarafından T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşeliği emrinde görevlendirilen Nilgün Güneş, Elazığ Fırat Üniversitesi İlahiyat Fakültesi mezunu Eylül ayında 23 hanımla Köstence Kuran-ı Kerim ve Dini Bilgiler öğretimine başladı. Hanımların ortalama yaş seviyeleri 50-60 cıvarında olmasına rağmen Kuran öğrenmede oldukça azimli ve başarılılar. Kur’an-ı Kerim yeni öğrenen hanımlara hafta içi ders saati 9:00-12:30 arasında. Aynı zamanda Kur’an-ı geliştirmek için ve mealini oğrenmek için 30 hanımdan oluşan başka bir grup Salı ve Carşamba günleri saat 12:00- 13:00 araları derslere katılıyorlar. Aynı şekilde Yasin, Tebarek, Amme, Duhan surelerini mealleri ile öğreniyorlar.
Romanya’da Müslüman bayanların her geçen gün Kuran öğrenmeye ve vaaz dinlemeye ilgilerinin arttığı görülmektedir. Bu derslerden istifade etmeye çalışalım, çocuklarımızı, torunlarımızı hatta bizler büyükler olarak bu güzel dersleri kaçırmayalım dinimizi öğrenmeye çalışalım.
Ömür üç gündür. Dün, bugün, yarın. Dün geçti. Yarına çıkıp çıkmayacağımız belli değil. Bir saat, bir dakika sonra nerede, ne vaziyette olacağımız belli değil. O halde, içinde bulunduğumuz zamanın ve yaşadığımız anın kıymetini bilelim, güzel amellerle ömrümüzü süsleyelim
Giden vakit, geçen zaman bir daha ele geçmeyecek olan, tükenen ömür sermayemizdir. Bu sermayenin bizlere verilen en büyük servet olduğu bilinciyle doğru zamanda doğru işler yapmaya gayret etmeliyiz.
Firdes Musledin
İnsan, beden ve ruhun birleşmesinden meydana gelen bir varlıktır. Bedenimizin yemeye, içmeye ihtiyacı olduğu gibi ruhumuzun da gıdaya ihtiyacı vardır.
Ruhumuzun en önemli gıdası sağlam inançtır. Allaha inanan ve güvenen bir insan manevi gıdasını almış, büyük bir güç kazanmış olur, çünkü insan, her zaman Allah’ın yardımına muhtaçtır. Muhtaç olduğumuz o yüce varlığa inanıp bağlanmak huzur ve güven kaynağıdır.
İnsanın Allah’a karşı ibadetlerini eksiksiz yapabilmesi, ailesine, çevresine ve kendisine karşı olan görevlerini rahatça yapabilmesi için bedenen ve ruhen sağlıklı olması şarttır. Başkasına muhtaç olmadan yaşayabilmek, hatta başkalarına yararlı olabilmek için sağlığımızı korumak zorundayız. Onun için atalarımız “Her işin başı sağlıktır” demişlerdir.
İnsan, sağlığını korumakla yükümlüdür. Sağlığı korumanın en uygun yolu öncelikle koruyucu hekimlik şeklinde anlaşılacak tedbirleri almaktır. Kur’an-ı Kerimde “Kendi elinizle kendinizi tehlikeye atmayın.”(Bakara, 2/195) buyrulmaktadır. Sevgili Peygamberimiz (s.a.v.) de; “Allah’tan iman ve sağlık isteyiniz. Şüphesiz ki, imandan sonra kişinin sahip olacağı en önemli şey sağlıktır.” Bir başka Hadîs-i Şerifte ise “… Hastalık gelmeden önce sağlığımızın kıymetini bilmemizi…” tavsiye etmekte ve bizi sağlığımız konusunda tedbirli olmamız için uyarmaktadır.
İnsanın beden sağlığı kadar ruh sağlığı da önemlidir. Bugün dünya üzerinde milyonlarca kişinin ruhsal sorunları olduğu bilinen bir gerçektir. Stres, gürültü, uyuşturucu maddeler, öfke, kin, düşmanlık, inançsızlık gibi faktörler insanın ruh sağlığının bozulmasına neden olmaktadır. Kötü düşünce ve huylardan arındırıp iyi düşünce ve huylarla süslemek, doğru ve faydalı bilgilerle donatmak, asılsız ve yanlış inançlardan temizlemek, eksiksiz bir imanla, ihlaslı olarak ibadet yapmak ve tövbe etmek suretiyle yapılan ibadetler ve tövbelerle ruh sağlığımızı koruyabiliriz.
Alınan tüm bu tedbirlere rağmen hastalığa yakalanmışsak anında tedavi yollarını aramalıyız. Tedavi olup olmama konusunda fikrini soran insanlara Peygamberimiz (s.a.v.) şu cevabı vermiştir: “Ey Allah’ın kulları! Tedavi olunuz. Çünkü Allah verdiği her hastalığın şifasını da yaratmıştır. Şifası olmayan tek hastalık yaşlılıktır.”
Dünya hayatımızda Yüce Rabbimize daha iyi ibadet edebilmek ve kıyamet günündeki hesabımızı daha kolay verebilmek için beden ve ruh sağlığımıza dikkat edelim.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România, profesorul Ervin Ibraim a fost oaspetele consulului Chinei la Constanţa, Su Yanwen, în cadrul recepţiei oferite cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Populare Chineze. Evenimentul s-a desfăşurat joi, 29 septembrie cu două zile înainte ca Ziua Naţională să fie sărbătorită în China.
În debutul discursului, excelenţa sa consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, Su Yanwen a anunţat că pentru prima oară, China a lansat un modul spaţial numit Tiangong I, cu o greutate de 8 tone şi că ţara sa intenţionează să mai lanseze în următorii doi ani încă trei nave spaţiale. Consulul Chinei a mai menţionat în discursul său că „România a fost a treia ţară care a stabilit relaţii diplomatice cu China în 1949, la numai 5 zile după proclamarea Republicii Populare Chineze. […] Guvernul chinez acordă importanţă majoră schimburilor bilaterale dintre România şi China în domeniul economiei şi comerţului. În contextul crizei financiare mondiale din ultimii ani, volumul schimburilor bilaterale comerciale dintre România şi China este în creştere astfel încât schimburile bilaterale comerciale s-au cifrat la circa 3000 miliarde de euro”.
Prezent la recepţia oferită de consulul Su Yanwen, prefectul judeţului Constanţa a declarat:„Este o onoare şi un motiv de bucurie personală faptul că sărbătorim astăzi împreună, Ziua Naţională a Republicii Populare Chineze, căci pe lângă tradiţionalele relaţii de prietenie şi cooperare între ţările şi popoarele noastre, pe toţi cei prezenţi aici ne leagă, cu siguranţă, o frumoasă prietenie cu Excelenţa sa, domnul Su Yanwen, consul general al Chinei la Constanţa, a cărui participare activă şi deosebit de plăcută în viaţa comunităţii noastre este remarcabilă. Nu pot să nu apreciez prezenţa tot mai vizibilă a Chinei în numeroase domenii ale societăţii din România, în general şi din Constanţa în special.”
După rostirea discursurilor invitaţii s-au întreţinut într-o atmosferă cordială şi au servit din preparatele specifice bucătăriei chineze dar şi din cele româneşti. Printre cei care l-au felicitat pe consulul Chinei la Constanţa s-au aflat: consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz împreună cu viceconsulul Şebnem Atasoy Manav, consulul Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva, consulul onorific al Norvegiei, Laurenţiu Lazăr, consulul onorific al Italiei, Adrian Bavaru, muftiul cultului musulman din România. Muurat Iusuf, lideri ai UDTTMR şi numeroşi militari.
Sorina Asan
La sfârşitul lunii septembrie, Ambasada SUA la Bucureşti şi-a prezentat într-un cadru festiv noii membri veniţi în cadrul misiunii diplomatice, Edwina Sagitto ataşat cultural şi Kenneth Wetzel ataşat de presă.
Noul ataşat cultural din cadrul ambasadei SUA la Bucureşti, Edwina Sagitto a absolvit Universitatea „Washington”, din St. Louis, Missouri şi înainte de a veni în România a lucrat în Ruanda la Kigali ca ataşat cultural şi de presă. Edwina Sagitto a mai lucrat în cadrul misiunilor diplomatice americane din Honduras, Bosnia Herţegovina, Croaţia şi Slovacia. Ataşatul de presă Kenneth Wetzel a lucrat în cadrul misiunilor diplomatice americane din Nicaragua, Spania, Polonia şi Croaţia. Ataşatul de presă Kenneth Wetzel mărturisea în discursul său: „Deoarece ziua mea de muncă începe cu cititul ştirilor din ziare am impresia că vă cunosc pe toţi cei prezenţi aici. Din fericire, am ajutor mă bazez pe angajaţii români care sunt excelenţi. Nu stiu dacă aş supravieţui fără Mihaela Armăşelu, Ana Maria Popa, Rodica, Iulia si Emil.”
La eveniment a participat şi secretarul general al UDTR, profesorul Ervin Ibraim care deţine şi funcţiile de director al Radio T şi redactor şef al publicaţiei Hakses. Ervin Ibraim a discutat cordial cu ataşatul de presă Kenneth Wetzel şi cu viceconsulul Laurie J. Meininger care s-au arătat interesaţi de comunitatea turcă din România. Printre invitaţi s-au mai aflat muftiul cultului musulman din România Muurat Iusuf, preşedintele Fundaţiei EURISC Mircea Mureşan, numeroşi jurnalişti.
Evenimentul a fost organizat de consilerul pentru Afaceri Publice din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, Patrcia H. Guy.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
CENTRUL CULTURAL TURC YUNUS EMRE ANUNŢĂ ÎNCEPEREA CURSURILOR DE LIMBA TURCĂ, LA FILIALELE SALE DIN BUCUREŞTI ŞI CONSTANŢACentrul Cultural Turc Yunus Emre, înfiinţat cu scopul de a-şi promova limba şi cultura, anunţă începerea cursurilor de limba turcă, la filiala din Bucureşti şi la cea din Constanţa. Cursurile se vor ţine, în funcţie de cereri şi de programul celor care lucrează, începând cu prima săptămână a lunii octombrie, la Bucureşti şi cu cea de-a doua săptămână a aceleiaşi luni, la Constanţa. Acestea vor fi structurate de la nivelul de incepători până la cel de avansaţi şi se vor adresa atât copiilor cât şi adulţilor. Mai multe informaţii cu privire la cursuri, le puteţi obţine de la persoanele abilitate ale celor două filiale. bukres@yunusemrevakfi.com.tr |
BÜKREŞ VE KÖSTENCE YUNUS EMRE’DE TÜRKÇE KURSLARI BAŞLIYORTürk dilini ve kültürünü tanıtmak amacıyla Bükreş ve Köstence’de faaliyetlerine başlayan Yunus Emre Türk Kültür Merkezi’nde Türkçe kursları açılıyor. Bükreş’te Ekim ayının ilk haftası, Köstence de ise ikinci haftasından itibaren başlayacak kurslar çalışanların mesai saatlerine ve gelen taleplere uygun olarak açılacaktır. Başlangıç seviyesinden ileri seviyelere kadar bütün seviyelerde çocuklara ve yetişkinlere yönelik açılacak kurslar ile ilgili ayrıntılı bilgi, Bükreş YETKM ve Köstence YETKM yetkililerinden edinilebilir. Kurslara kayıt olmak için bir adet fotoğraf ve kimlik gerekmektedir. bukres@yunusemrevakfi.com.tr |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Aproape şapte secole s-au scurs de la instalarea unei obscure comunităţi la sud de cotul râului Sakarya. A face bilanţul faptelor care au marcat epoca rămâne totuşi o sarcină dificilă.
Unii reţin dezamăgirea unui Pachymeres sauale unui Cantacuzino despre căderea oraşelor Bithyniei, alţii reţin bucuria unui Aşikpaşazăde sau a unui Neşri despre succesul primilor bei otomani. Ecoul pe care ni-l trimit evenimentele peste secole aminteşte când amărăciunea sau surpriza în faţa dezbinării lumii creştine, care a grăbit căderea Bizanţului, când uimirea în faţa ascensiunii fulgerătoare a otomani lor, lăsând totuşi deoparte orice ar fi putut umbri gloria dinastiei. Ori, naşterea statului otoman, cu cele bune şi cele rele, trebuie plasată în cadrul său istoric.
Dezrădăcinaţi din ţara lor de origine, respinşi de populaţia anatoliană către provinciile de frontieră, otomanii sunt prinşi de la început între două puteri: mongolii şi bizantinii. Nu este scos în evidenţă suficient că ceea ce iau cu o mână, dau cu cealaltă; în ce proporţie şi până la ce dată, e mai greu de spus. Ameninţarea este mereu prezentă dinspre frontiera orientală a emiratului, însă ea este minimalizată sau ignorată de cronicarii Curţii sau de izvoarele occidentale. Numai prin intermediul unei inscripţii, a unui izvor oriental ne otoman sau a unei note destinate exclusiv uzului administrativ ne putem da seama de asprimea luptei cu vecinii anatolieni. La început, otomanii trebuiau să se teamă de expediţiile de pedeapsă ale mongolilor, cu atât mai mult cu cât bizantinii se plâng de ei în faţa ilkhanului. Aflaţi la periferia statului ilkhanid, ei nu sunt totuşi atât de expuşi ca emirul din Hamid sau ca cel din Eşref, pe care Timurtaş, guvernatorul mongol, îi trimite la moarte.
Prăbuşirea statului ilkhanid după moartea lui Abâ Sa’rd (1335) nu îndepărtează totuşi orice pericol. Urmaşii, sau cei ce se consideră ca atare, şi anume Eretnizii şi cadiul Burhâneddîn până la Timur (Tamerlan) şi Uzun Hasan în secolul al XV -lea, continuă să facă presiuni asupra otomanilor. Totuşi, nici Aşikpaşazăde, nici Neşri nu menţionează bătălia de la Kırkdilim dintre cadiul Burhaneddin şi sultanul Bayezid I. Numai înfrângerea provocată de Timur a fost prea răsunătoare pentru a fi trecută sub tăcere.
O altă temă prezentă în orice cronică din epocă şi repetată ulterior este credinţa. în numele credinţei catolice, latinii amână ajutorul acordat bizantinilor; în numele credinţei ortodoxe, aceştia din urmă le refuză propunerile, mergând până la a prefera turbanul tiarei, şi în numele credinţei musulmane, otomanii iau cu asalt teritoriile bizantine. Dar, când studiem realitatea cotidiană, ne dăm seama că interesele sordide întrec elanurile spiritului. Secolul al XIV -lea este un veac cu deosebire crud, generând, la nivelul populaţiei, un adânc sentiment de nesiguranţă. Nimeni nu poate spune ce îi rezervă ziua de mâine: există riscul de a fi luat de vârtejul unui război, de a fi vândut ca sclav în urma unei razii sau de a muri de o epidemie. Prieteniile se leagă şi se dezleagă, dictate de moment şi fără ca rasa sau religia să aibă vreo importanţă. Trebuie să fii circumspect faţă de coreligionari, ca şi faţă de cei de o altă credinţă. Socotelile făcute în momentul expediţiei amiralului genovez Paganino Doria din 1351-1352 ilustrează perfect atmosfera care domnea în epocă în Levant: pentru că trebuie umplute lăzi de bani, sunt atacate vasele greceşti, se pretinde tribut din partea populaţiilor din Mytilene şi Gallipoli, sunt vânduţi ca sclavi bărbaţi, femei şi copii răpiţi din oraşele învecinate Bizanţului, şi aceasta fără nici cea mai mică criză de conştiinţă. Genovezii nu sunt nici mai buni nici mai răi decât aliaţii sau decât adversarii lor. Să nu uităm că Grigore Palamas, mitropolitul Salonicului, este capturat de turci, iar Khalîl, fiul lui Orkhân, de către piraţii din Phoceea.
În această atmosferă este plasată naşterea statului otoman. Aflaţi la periferia lumii musulmane şi faţă în faţă cu o lume creştină dezbinată, Osmân şi Orkhân au ştiut să îmbine norooul, inteligenţa şi capacităţile militare pentru a urca pe scena Istoriei.
de Nicolas VATIN
Tradiţiile turceşti dădeau tuturor fiilor suveranului mort drept egal la tron: cel care reuşea primul să îşi asigure controlul trupelor şi al trezoreriei, ca şi sprijinul demnitarilor, era cel considerat 1egitim. Astfel de principii riscau, evident, să provoace războaie civile pe parcursul interregnurilor, dar şi intervenţii străine susţinând sau provocând opoziţia unui pretendent gonit. Istoria otomană abundă în exemple în acest sens şi, de-a lungul secolelor, vom vedea aplicându-se diferite soluţii pentru evitarea acestor crize, uneori cu succes.
La moartea sa, în 1362, Orkhân lăsa în urma sa mai mulţi fii: Murâd 1, cel care îi va urma la tron, Khâlil şi Ibrâhîm. Suntem prost informaţi asupra acestei perioade îndepărtate, iar izvoarele de care dispunem – în majoritate, cronici – sunt de cele mai multe ori contradictorii şi nu ne permit elaborarea unei cronologii satisfăcătoare.
Murâd I îi urmase fratelui său Siileymân, cuceritorul cetăţii Gallipoli, mort în 1357, ca şef al contingentelor otomane ce luptau pe pământ european. Fiind implicat în războiul sfânt dus de ghâzî, Murâd participa deja la putere; el părea succesorul firesc al tatălui său şi când acesta a murit, demnitarii din Brusa – capitala – l-au chemat. Acceptat de luptătorii de frontieră, ca şi de ulemale, el era emirullegitim.
Khalîl, guvernator în Iznik (Niceea), cumnat al împăratului bizantin Ioan al V -lea, avea şi el anumite atuuri, având în vedere că principatele anatoliene, neliniştite de înaintarea otomană, ameninţau frontierele orientale. Este verosimil ca Murâd I să fi început prin a lupta împotriva fraţilor săi, fiind în final victorios.
A fost oare această rivalitate între fraţi legată de campania de la Ankara, care a avut loc în această perioadă? Nu ştim. Otomanii deţineau în continuare oraşul pe care îl cuceriseră de la Eretna oghullan din Sivas, în 1354, cu ajutorul unui interregn. În urma unor evenimente puţin cunoscute, emirul Eretnaoghlu Mehmed, probabil dornic să profite la rândul său de interregnul otoman pentru a re cuceri oraşul, a pornit cu armata spre Ankara în iulie 1364. Până în toamnă, Murâd I a luptat deci în Anatolia pentru a apăra frontiera orientală a principatului.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Pişirme Süresi: 15 dk
Hazırlama Süresi: 15 dk
4 domates
2 çarliston biber
3 köy yumurtası
1 çay kaşığı tuz
2 yemek kaşığı zeytinyağı
4 yemek kaşığı kıyılmış maydanoz
Karabiber
Kırmızı pul biber
Yarım yemek kaşığı domates salçası
· Güveçte menemen hazırlanışı
çarliston biberleri ince doğrayın ve tavada zeytinyağında soteleyin. Domateslerin kabuklarını soyup küçük küp şeklinde doğrayın ve biberlere ekleyerek sotelemeye devam edin. Tuz, karabiber, pul biber ve salçayı ekleyip kısık ateşte kapağı kapalı olarak domatesler iyice yumuşayıncaya kadar pişirin.
Maydanoz ve yumurtaları ekleyip hafif karıştırarak pişirin. Güvece aktararak servis yapın.
Güveçte menemen artık hazır, afiyet olsun.
4 kişilik
Pişirme Süresi: 25 dk
Hazırlama Süresi: 30 dk
4 patates
2 haşlanmış pancar
3 yemek kaşığı zeytinyağı
3 yemek kaşığı kıyılmış dereotu
Limon
Tuz
Karabiber
Pancarlı patates salatası hazırlanışı
Patatesleri haşlayıp çatalla ezin. Tuz, karabiber ve zeytinyağı ekleyip karıştırın. Patateslerin yarısını ayrı bir kaba alın ve içine haşlanmış pancarları rendeleyerek ekleyin. Diğer yarısına kıyılmış dereotu ekleyip karıştırın.
çember kalıpların yarısına dereotlu patatesten yerleştirin. üzerine pancarlı patatesten doldurun ve çemberden çıkartın. Patatesler bitinceye kadar işlemi tekrarlayın. üzerine isteğe göre limon ve zeytinyağı gezdirerek servis yapın.
Pancarlı patates salatası artık hazır, afiyet olsun.
6 kişilik
Pişirme Süresi:30 dk
Hazırlama Süresi:30 dk
6 taze incir
1 kg süt
4 yemek kaşığı un
2 yemek kaşığı mısır nişastası
2 kahve fincanı toz şeker
1 paket vanilya
· İncirli muhallebi hazırlanışı
İncirlerin kabuklarını soyup mutfak robotundan geçirip 1/3’ünü ayırın.
Muhallebi için incir dışında kalan tüm malzemeyi tencereye alın. 3/4 inciri de ilave edip sürekli karıştırarak pişirin. Muhallebi kıvamına gelinceye kadar pişirip kaselere aktarın. Soğuyunca üzerine ayırdığınız incir sosunu döküp nane yaprağı ile süsleyerek servis yapın.
İncirli muhallebi artık hazır, afiyet olsun.