Luna septembrie a fost o lună importantă pentru comunitatea musulmană din România. La numai 28 de ani fost ales un nou muftiu ce va fi figura la loc de cinste în istoria musulmanilor. Pentru această funcţie au candidat cinci persoane:fostul muftiu Bagâş Şahinghirai, Osman Negeat (muftiu în perioada 1995-2000), Resul Marem, Halil Ismet şi Iusuf Murat, consilierul pe probleme de culte al muftiatului. Noul muftiu a obţinut această funcţie obţinând 19 voturi din totalul de 25. La conferinţa de presă organizată, noul muftiu a mulţumit enoriaşilor care l-au sprijinit în acestă campanie şi a declarat că noua echipă va avea o activitate bazată pe corectitudine şi respectarea principiilor impuse de Uniunea Europeană. D-nul Murat Yusuf a afirmat că unul dintre principalele sale obiective este atragerea enoriaşilor tineri şi educarea lor din punct de vedere religios. Noul muftiu are 28 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Teologie din Samsun din Turcia, promoţia 2000. În urmă cu doi ani şi-a luat masteratul în teologie la Universitatea Valahia, specializarea Misiune Pastorală iar în prezent este doctorand în Drept Canonic la Universitatea Ovidius. În continuare vă prezentăm CV-ul nostru muftiu, d-nul Murat Iusuf:
A participat la foarte multe conferinţe interne şi intenaţionale. La conferinţele la care a participat a prezentat diverse comunicări ştiinţifice pe teme diferite:
diverse articole în:
Hobby-uri: Fotbal, tenis de masă, istorie.
Firdevs Veli
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 25 septembrie 2005, preşedinte U.D.T.R. Fedbi Osman, împreună cu deputatul Iusein Ibram, preşedintele filialei Tuzla Salim Geavit, au realizat o anchetă socială privind casele inundate în urma precipitaţiilor din periuoada 22-23 septembrie a.c. în localitatea Tuzla.
Au fost afectate mai multe case ale etnicilor turci (Daud Aidîn şi Aişe – 76 ani; Emurza Onurbec şi Ulvie – 71 ani; Bolat Zeadin – 60 ani;: Ismail Faredin – 53 ani).
În urma demersurilor făcute de U.D.T.R., în ziua de 29 septembrie, reprezentanţi au Fundaţiei Taiba, prin D-nul Enghin Cherim, împreună cu şefa de cabinet a deputatului Iusein Ibram, au ajutat 10 familii cu suma de 300 RON pentru fiecare. Ţinem să le mulţumim pe această cale.
În data de 4 octombrie 2005, o delegaţie a U.D.T.R., formată din Osman Fedbi – preşedinte, Asan Murat – primvicepreşedinte şi Accoium Durie – cenzor, au dăruit ajutoare constând în pături familiilor lovite de inundaţie din Tuzla.
Totodată, U.D.T.R. a făcut demersuri pe lângă Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea“ – D-nul Ramazan Gur, Fundaţia Avrasya Bucureşti – D-nul Aydogan Yasin, Asplastic – D-nul Nufel Turan pentru ajutorarea familiilor sinistrate. Pe această cale le mulţumim anticipat pentru intenţia D-lor de a ajuta aceste familii care trec prin clipe grele.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
• În perioada 25 – 28 august a avut loc la Sinaia seminarul “Modalitati de elaborare a manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale”. Seminarul a fost organizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice în parteneriat cu Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din Romania şi a constituit o iniţiativă a Comisiei pentru Învăţamânt şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale.
Necesitatea organizarii acestui seminar a rezultat din discuţiile repetate pe tema asigurării manualelor şcolare pentru elevii care studiaza în limbile materne, ştiut fiind faptul că după 1990 deficitul de manuale pentru acest tip de învăţământ nu şi-a găsit o rezolvare mulţumitoare. În ultimii ani organizaţiile minorităţilor naţionale s-au implicat tot mai mult în găsirea unor soluţii pentru editarea unui număr suficient de manuale în limbile materne predate în şcoli.
Lucrările au avut loc pe trei module – învăţământ primar, gimnazial şi liceu şi au fost moderate de trei lectori, autori de manuale pentru fiecare din aceste trepte, aparţinând ei înşişi unor minorităţi naţionale. Participanţii la acest seminar au fost reprezentanţi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale, profesori de limba maternă.
În ziua de 27 august, dl. Jozsef Koto, secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetarii, a purtat un dialog cu participanţii pe tema soluţiilor de ultimă oră pentru rezolvarea problemei manualelor şcolare în limbile minorităţilor.
La final s-a propus organizarea unor noi activităţi de acest gen, în cursul cărora să se poata lucra concret la elaborarea de manuale, organizarea unor întâlniri cu editurile interesate, participarea la târguri de carte.
Din parrtea U.D.T.R. a participat la această acţiune prof. Ervin Ibraim, preşedintele Comisiei de Învăţământ.
• În conformitate cu atribuţiile ce revin Departamentului pentru Relatii Interetnice, acesta a organizat programul de educaţie non-formală pentru elevii care au obţinut premiul I la faza naţionala a olimpiadelor de limba materna din acest an, sub genericul „Experiente europene – tabara multietnica”. Programul s-a desfăşurat în perioada 18 iulie – 25 iulie 2005, sub forma de tabară de vară în regiunea Catalonia din Spania.
Datorită extinderii ariei limbilor materne la care se organizează concursuri scolare, precum şi a creşterii standardelor de cunoştinte impuse acestora, tabara de vara se doreşte a fi o recompensă pentru efortul pe care aceşti copii l-au depus de-a lungul anului scolar pentru obţinerea locului I la faza naţională. Cei 27 de elevi au aparţinut minorităţilor naţionale care beneficiază de unităţi de învăţământ cu predare în limba maternă la liceu, câştigătorii din acest reprezentând următoa-rele minorităţi naţionale: maghiara, germana, slovaca, sârba, ucraineana, turca şi a romilor.
Prin realizarea acestor programe de educatie non-formala, D.R.I.-ul urmăreşte să ofere nu numai o recompensă pentru meritele acestor copii deosebiţi, ci şi educarea lor în spiritul respectului pentru diversitatea etno-culturala, al comunicării interculturale, al plasării propriilor valori într-un context mai larg, european. Catalonia este o poveste de succes a Spaniei şi un model interetnic european – regiunea are o largă autonomie administrativă, culturală, educaţională. În această idee, principala activitate de educaţie interculturală, va consta în vizitarea obiectivelor istorice, culturale şi religioase din zona menţionată. Copiii vor participa la un concurs de eseuri.
Pentru elevii care au obţinut premiile II si III la faza naţională a olimpiadelor de limba maternă din acest an (clasele IX-XII) şi premiile I – III (clasele a VII-a si a VIII-a), s-a organizat programul de educaţie non-formala „Unitate prin diversitate”, care a avut loc în perioada 20 -27 iulie 2005, sub forma unei tabere la Neptun.
• Departamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat în perioada 7 – 8 septembrie 2005, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, o serie de întâlniri ale delegaţiei Comisiei Veneţia de pe lângă Consiliul Europei cu autorităţile competente române pentru consultări pe tema proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale.
Lista subiectelor de discutii a cuprins: originea proiectului de lege; aspecte juridice si politice; pozitia proiectului de lege in ordinea juridică românească, definiţiile propuse pentru termenii „minoritate naţională” şi „persoane aparţinând minorităţilor naţionale”; egalitate şi nediscriminare, relaţia dintre Ordonanţa privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi prevederile proiectului de lege cu privire la egalitate, lupta împotriva discriminării, precum şi la interzicerea urii rasiale (articolele 6, 7, 8 si 12); libertatea de circulaţie şi cooperarea transfrontaliera; folosirea limbilor minoritare; protecţia juridică a drepturilor specificate în proiectul de lege; organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; autonomia culturala.
În data de 7 septembrie, la Palatul Victoria, experţii Comisiei de la Veneţia (Comisia Europeana pentru Democraţie prin Lege de pe lângă Consiliul Europei), Alain CHABLAIS şi Sergio BARTOLE au avut o primă întâlnire cu Marko Bela, ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene, precum şi cu Attila Marko, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
Secretarul de stat, Markó Attila a specificat, că proiectul legii minorităţilor naţionale a fost supus dezbaterii publice, prilej cu care reprezentanţii minorităţilor naţionale din Romania, ai societăţii civile şi ai diferitelor organizaţii non-guvernamentale au avut ocazia de a-şi prezenta observaţiile şi propunerile lor de modificare. Aceste propuneri au fost introduse în proiectul Legii privind statutul minorităţilor naţionale, proiect aprobat de Guvern în luna aprilie.
În 8 septembrie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, cei doi experţi s-au întâlnit cu reprezentanţii organizaţiilor minorităţilor naţionale pentru a purta un dialog pe tema proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale.
În urma discuţiilor, experţii Comisiei de la Venetia vor prezenta punctul lor de vedere Guvernului României.
Din partea U.D.T.R. au participat la această acţiune D-nul Fedbi Osman – preşedinte, D-nul Murat Asan – prim-vicepreşedinte.
• Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului Romaniei şi Biroul de Informare al Consiliului Europei din Bucureşti au organizat în ziua de 27 septembrie a.c., la Palatul Parlamentului, conferinţa internaţionala cu tema “Ziua europeană a limbilor în Romania”, eveniment care a avut un dublu obiectiv: pe de o parte marcarea zilei de 26 septembrie, Ziua europeană a limbilor, iar pe de altă parte lansarea spre dezbatere publică a proiectului legii de ratificare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.
În deschiderea lucrărilor au luat cuvântul Mariana Nitelea, directorului Biroului de Informare al Consiliului Europei în Romania, Markó Attila, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Teodor Baconschi, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, precum şi Natalia Voutova, expert în cadrul Secretariatului Cartei europene a limbilor, Consiliul Europei.
Prima secţiune s-a axat pe prezentarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, instrument juridic al Consiliului Europei. Doamna Voutova a vorbit despre obiectivele majore ale Cartei, stadiul punerii ei în aplicare în statele care au ratificat-o, rezultate şi experienţe interesante înregistrate pe plan european, dupa care au urmat întrebari şi comentarii.
Cea de-a doua secţiune, susţinută de Markó Attila, secretar de stat, şi Zeno Karl Pinter, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, a avut ca obiectiv prezentarea şi lansarea spre dezbatere publică a proiectului legii de ratificare a Cartei. Proiectul este în curs de avizare la ministere şi urmeaza să fie discutat şi aprobat în Guvern, dupa care va fi trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.
În cursul discuţiilor care au urmat, având ca interlocutori lideri ai minorităţilor naţionale, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic şi ai unor instituţii partenere, s-au făcut comentarii şi propuneri ce vor fi avute în vedere în procesul de pregătire a ratificării. Important este faptul că toate părţile au salutat iniţiativa ratificării Cartei de către Romania, după un proces laborios de consultare cu toate minorităţile naţionale, cu diferite institutii şi ONG-uri, precum şi cu compartimentul specializat din cadrul Consiliului Europei.
Din partea U.D.T.R., la aceasta actiune a participat D-nul Miktat Garlan, preşedintele filialei Bucuresti.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Çocuklarımızın, muhtaç olduğu ahlaki faziletleri, sosyal kural ve davranışları, dini inanç ve değerleri öğrenmeleri ve yaşa-maları; ruh ve beden bakımından sağlıklı, bilgili, sanat ve hüner sahibi olabilmeleri için bütün imkanların kullanılarak gayret sarf edilmesi başta ana-baba olmak üzere tüm toplumun görevidir. Ancak günümüzde, ya ailesi olmadığı, ya da ailesi yanlış tutum ve davranışlarda bulundu-ğu için, çocukların önemli bir kıs-mının, bu temel vasıflara sahip olamadığı görülmektedir. Bunun neticesinde de, zamanında gerekli değeri verip ilgilenmediğimiz çocuklarımız; bazen tinerci ve gaspçı, bezen hırsız bazen de içki ve uyuşturucu müptelası olarak karşımıza çıkmakta ve ileriki yaşlarda toplumla çatışan, tutarsız ve çelişkili davranışlar sergileyen bireyler olmaktadırlar. Bizler belki de çoğu zaman, bu tür davranışlarla haberlere konu olan gençleri acımasızca eleştirmekte onlara kin duygusu ile bakmakta; bu davranışlarının sebeblerini düşünmemekteyiz. Halbuki bu tür insanların, hangi şartlarda yetiştiklerine baktığımızda ilgi ve sevgiden mahrum bir çocukluk dönemi yaşadıklarını; büyük bir kısmının da halk arasında, “kimsesiz çocuklar”, “sokak çocukları” şeklinde isimlendirilen kişilerden oluştuğunu görürüz. Çeşitli sebeplerle sokakları mesken tutan ve ilerleyen yaşlarında olumsuz davranışlar sergileyen çocukların bu davranışlarının bir çok sebebi vardır. Bunların başında aile içi huzursuzluk, anne babanın çocuklarla yeterince ve gerektiği gibi ilgilenmemesi, baskıcı tutumlar, kuralsızlık ya da yanlış kurallar sayılabilir. Çocuklarımızın başarılı, güvenilir ve yararlı birer insan olarak yetişmesini istiyorsak; seven, benimseyen ve ilgilenen bir tutum sergilemeliyiz. Sorunlara buyruklarla değil, konuşarak çö-züm bulmalı, çocuklara söz hakkı tanımalıyız. Ailemizde; herkesin uyacağı kurallar koymalı; ancak çocuklarımızın bu kurallara dayakla, baskıyla, korkutmayla değil, gönüllü olarak, benim-seyerek uymalarını sağlamalıyız Çocuklarımızla ilgili tutum ve davranışlarımız, ılımlı ve eğitici, sindirmeye değil, sorumluluk duygusu kazandırmaya, kişiliğini geliştirmeye yönelik olmalıdır. Böylelikle, ilk sosyal uyumlarını gerçekleştirirken kendilerine deneyim fırsatı tanınan, özgür ve ilgili bir aile ortamında, yeterince sevgi ve güven içinde büyüyen çocuklarımıza ileriki dönemlerde başarılı olmaları için gerekli ortamı hazırlamış oluruz. Bağım-sızlığı ve milli iradenin tecellisini ifade eden Milli Egemenlik Bayramı’nı coşku ile kutluyoruz. Milli Egemenlik Bayramı’nın, aynı zamanda çocuk bayramı olarak isimlendirilip onlara hediye edilmiş olması, son derece anlamlıdır. Milli egemenlik gibi, toplum hayatımız açısından fevkalade öneme sahip olan bir meselenin çocuklarla ilişkilendirilmesi, onlara vermemiz gereken değere ve bu konudaki sorumluluğumuza işaret etmektedir. Bu sebeple, hem kendi çocuklarımızın hem de kimsesiz çocukların maddi ve manevi açıdan iyi bir şekilde yetişmesini sağlamak için gerekli tedbirleri almak, toplumumuzun geleceği için önemlidir. Bu konuda son derece hassasiyet ve ilgi göstermek, hem dini hem de milli görevimizdir. Bir ayet ve bir hadis meali ile bitiriyorum. Yüce Allah şöyle buyuruyor: “Biliniz ki mallarınız ve çocuklarınız birer imtihan aracıdır. Allah katında ise büyük bir mükafat vardır”[1]. Sevgili Peygamberimiz de buyuruyor ki : “Hiç bir baba, çocuğuna güzel terbiye ve edepten daha üstün bir hediye vermiş olamaz“
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Kainatı yoktan var eden Allah’ın varlığı ve birliği, bu günkü ilim ve teknoloji gerçeği karşısında, inkârı kabil olmayan bir hakikattir. İlim adamları, Allah’ın varlığını ispat etmek, inkarcıları susturmak için çeşitli deliller getirmişlerdir. Kimisi kainatın varlığından, kimisi maddenin hareket ve değişiminden, kimisi de, kainatın düzeninden ve her şeyin bir amaca göre yaratılışından hareket ederek; Allah’ın varlığını ve birliğini ispatlamışlardır.
Düşünen her insan bilir ki; canlı, cansız, gördüğümüz ve göremediğimiz bütün varlık alemi, sonradan olmuş ve her varlık yaratılmıştır.
Aşağıda arz edeceğim birkaç ayeti kerimenin meali; üzerinde düşünüldüğü zaman ne kadar dikkat çekicidir!
Şöyle buyurulmaktadır:
“Şüphesiz, göklerin ve yerin yaratılmasında, gece ile gündüzün birbiri ardınca gelişinde, insanlara fayda veren şeylerle yüklü olarak denizde yüzüp giden gemilerde; Allah’ın, gökten indirip de ölü haldeki toprağı canlandırdığı suda; yeryüzünde her canlıyı yaymasında; rüzgarları, yer ile gök arasında Allah’ın buyruğuna bağlı hazır bekleyen bulutları yönlendirmesinde; düşünen bir toplum için, (Allah’ın varlığını ve birliğini ispatlayan, üstün gücünü gösteren) nice ayet ve alâmetlervardır.”(1)
“Onlar, göğün nasıl yükseltildiğine, dağların nasıl dikildiğine, yerin nasıl döşenip yayıldığına bakmıyorlar mı?” (2)
“Sizi biz yarattık. Tasdik etmeniz gerekmez mi? Aranızda ölümü takdir eden biziz ve biz, dilediğimizi yerine getirmekten aciz değiliz.
Toprağa ektiğiniz tohumu bir düşünün! Onu, topraktan siz mi bitiriyorsunuz? Yoksa biz miyiz bitiren?
Ya içtiğiniz suya ne dersiniz? Onu, bulutlardan indiren siz misiniz? Yoksa biz miyiz indiren? İsteseydik, onu tuzlu bir su yapardık. Öyle ise şükretmeniz gerekmez mi?
Söyleyin şimdi bana! Yakmakta olduğunuz ateşi (bir düşününüz), onun ağacını siz mi yarattınız? Yoksa biz miyiz yaratan? O halde sen Rabbini, Azim ismiyle tesbih ve takdis et, eksik sıfatlardan, vasıflardan onu uzak tut!” “Onlar Allah’ın kadrini hakkıyla bilemediler. Hiç şüphesiz ki Allah çok güçlüdür ve her şeye üstündür.”Gerçek huzur ve saadeti bulanlar; gök ve yerdeki eşsiz sanatı görenler, mülkün sahibini, eserleriyle tefekkür ederek, gönül rahatlığına erenlerdir.
Hazırlayan: Firdevs Veli
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Dünya’da sevgi, saygı ve iyiliğe en fazla lâyık olan kişilerin başında anne ve babalar gelmektedir. Anneler, çocuklarını hamilelik dönemlerinde büyük zorluklarla taşımakta, çeşitli eziyet ve sıkıntılarla dünyaya getirmektedirler. Doğum sonrasında ise, uykularını bölerek onları emzirmekte, en güzel ninnilerle uyutup, sevgiyle büyütmektedirler. Hepimiz maddî ve manevî gelişimimizi annelerimizin sevgi, şefkat ve merhametine borçluyuz. Çünkü bir çocuğun ruhsal ve bedensel gelişimi için anne sütü ne kadar önemli ise, annenin sevgi, şefkat ve merhameti de en az o kadar önemlidir. Kişinin anneye olan ihtiyacı hayat boyu sürmektedir. Annelerimiz başlarımızın tâcı, dertlerimizin ilâcı, gönüllerimizin sultanıdırlar. Bakınız şair bu gerçeği ne güzel ifade ediyor: “Ana başa tâc imiş, Her derde ilâc imiş, Bir evlât pîr de olsa, Anaya muhtaç imiş”. “Ağlarsa anam ağlar, gayrisi yalan ağlar” özdeyişi de bunu desteklemektedir. Diğer yandan annelerimizle birlikte babalarımızın da üzerimizde şüphesiz çok büyük hak ve emekleri vardır. İyilik ve yardımlaşmanın, ağırbaşlılık ve sorumluluğun sembolü olan babalarımız; soğuk-sıcak, yaz-kış demeden, gece-gündüz çalışır, çabalar, helâlinden kazanır, maddeten ve manen büyüyüp gelişmemize ve hayata atılmamıza katkıda bulunurlar. Baba sevgisi ve desteği de çocuklar için önemli bir güç kaynağıdır. Yüce rabbimiz, kendisine kulluk emrinden hemen sonra, ana-babaya iyi davranmayı emretmiş, onları üzmek veya incitmek şöyle dursun; yüzlerine karşı “öf” bile demeyi yasaklamıştır. Kur’an-ı Kerim’de bu temel vazife şöyle hatırlatılıyor:
“Rabbin, kendisinden başkasına asla kulluk etmemenizi, ana-babaya iyi davranmanızı kesin olarak emretti. Eğer onlardan biri, ya da her ikisi yaşlanırsa, sakın onlara “öf!” bile deme; onları azarlama; onlara tatlı ve güzel söz söyle. Onlara merhamet ederek tevazu kanadını indir ve de ki: “Rabbim!, beni küçükken sevgi ve şefkatle koruyup büyüttükleri gibi sen de onlara merhamet et”[1].
Yetim olarak ana-baba özlemiyle büyümüş peygamberimiz (sav) de bir hadis-i şeriflerinde, Allah’ın en çok sevdiği amelin, vaktinde kılınan namazdan sonra ana-babaya iyilik etmek olduğunu bildirmişlerdir. Anne ve babalarımıza karşı görev ve sorum-luluklarımız sadece dünya hayatıyla sınırlı olmayıp; onlar aramızdan ayrıldıktan sonra da devam etmektedir. Nitekim sahabeden Ebu Üseyd diyor ki, biz Rasûlullah’ın yanında otururken, bir adam çıkageldi ve; “Ey Allah’ın elçisi! Anne ve babamın vefatlarından sonra onlar için yapmam gereken herhangi bir iyilik var mı?” diye sordu. Rasûlullah (sav); “Evet, onlara dua etmen, onlar için Allah’tan af ve mağfiret dilemen, verdiği sözlerini yerine getirmen, akrabalarını ziyaret etmen ve dostlarına ikramda bulunmandır” buyurdular. O halde iyi bir Müslüman, Allah’a kulluk görevinin yanı sıra, öncelikle anne ve babasına karşı görev ve sorumluluklarını yerine getirir. Varlık sebebi olan ana-babasını her zaman hatırlar ve ihtiyaçlarını karşılar. Her fırsatta sevgi ve saygılarını sunar. Onları incitecek söz ve davranışlardan sakınır. Dünya ve ahiret mutluluğunun ana-babaya gösterilecek sevgi ve saygıya bağlı olduğunu aklından çıkarmaz. Sözlerimi hutbemin başında okuduğum âyet-i kerimenin meâliyle bitiriyorum:
“İnsana, anne ve babasına iyi davranmasını emrettik. Annesi onu her gün biraz daha güçsüz düşerek taşımıştır. Onun sütten kesilmesi de iki yıl içinde olur. (İşte onun için) insana şöyle emrettik: “Bana ve anne babana şükret. Dönüş banadır”.
Hazırlayan: Firdevs Veli
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Hoş Geldin Ya Şehru Ramazan
Sende indirildi yüce Kuran
İhlasla okuyoruz Onu her an
Hoş Geldin Ya Şehru Ramazan
Oruç tutarız buluruz sıhhat
Vermiş oluruz vucudumuzdan zekat
Sevaplar elde ederiz kat-kat
Hoş Geldin Ya Şehru Ramazan
Sen gelince şenlenir her yer
Camiler, mescidler, evler
Tekbirler alınır bağlanır eller
Hoş Geldin Ya Şehru Ramazan
Sen gelince şeytanlar bağlanır
Günahlara tövbe edilip ağlanır
Pişman olunur yürekler dağlanır
Hoş Geldin Ya Şehru Ramazan
Zekatlar, sadakalar sende verilir
Fakir fukara hep sevindirilir
Konca konca güller derilir
Hoş Geldin Ya şehru Ramazan
Çeşit çeşit iftar sofraları kurulur
Eş, dost, akrabalar buyurulur
Bu sayede güzel dostluklar kurulur
Hoş Geldin Ya Şehru Ramazan
Gel kardeşim kaçma oruçtan
Mahrum kalma alacağın sevaptan
Oruç bize farzdır yüce Allahtan
Hoş Geldin Ya Şehru Ramazan
Büyük bir sevinçle cıkarız Bayrama
Ne olur gidiyorum diye ağlama
Seneye tekrar görüştürsün yalvaralım Allaha
Elveda ya Şehru Ramazan Elveda
Nevzat Cebeci, Tulça Camii imamı
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Comisia de învăţământ a UDTR, în colaborare cu I.S.J. Constanţa şi M.E.C., în persoana d-nei inspector Ali Leman, a organizat în perioada 7-9 septembrie 2005,la Casa de Cultură a Sindicatelor din Medgidia „Consfătuirea cadrelor didactice de limbă şi literatură turcă şi religie islamică“. Programul consfătuirilor a fost următorul: 7 septembrie - consfătuirea cadrelor didactice din Turcia, care predau la Colegiul Naţional “Kemal Ataturk” din Medgidia, cu prelucrarea legislaţiei şcolare din România, a Programelor şcolare; 8 septembrie - consfătuirea cadrelor didactice de limba şi literatura turcă din România; 9 septembrie - consfătuirea cadrelor didactice de religie islamică.
D-na inspector Leman Ali a urat tuturor cadrelor un an şcolar plin de realizări şi bucuri şi putere de muncă, deoarece munca cu copiii necesită multă răbdare, perseverenţă, seriozitate şi creativitate. De asemenea a mulţumit încă o dată conducerii UDTR pentru sprijinul acordat învăţământului în limba maternă, limba tucă.
Din partea ISJ Constanţa a vorbit d-na prof. Ene Ulgean, care a prezentat raportul situaţiei la nivelul disciplinei limba turcă din anul şcolar 2004-2005.
Din partea UDTR a vorbit d-nul prof. Ervin Ibraim-preşedintele Comisiei de Învăţământ, care a transmis mesajul d-nului preşedinte al U.D.T.R. Osman Fedbi accentuând im-portanţa predării limbii turce în şcoli şi a sprijinului acordat de UDTR în organizarea acestei consfătuiri.
Vildan Bormambet
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sempozyum içinde yer alan sergi ve bu sergide eseri bulunan sanatçı Prof. Dr. Gülsüm Parlar hanımla kısa röportajı sunuyoruz:
Rep. - Hoş geldiniz, Romanya’ ya!
G.P. - Çok teşekkür ederim.Hoş bulduk.
Rep. - Kendinizi tanıtır mısınız?
G.P. - Ben, bu sempozyum için, Türkiye’ den geldim, Prof. Dr. Gülsüm Parlar Gazi Üniversitesi Mesleki Eğitim Fakültesi Resim Anabilim Dalı Öğretim üyesiyim.
Bu sergi anlamlı sempozyuma, sunacağım bildirinin yanında, kendi çalışmalarımdan oluşan bir resim sergisine de katkıda bulunmak amacıyla resimlerimle beraber geldim.
Rep. - Bu resimler hakkında bilgileri alabilir miyiz?
G.P. - Resimlerim, daha çok Romanya’ ya, sizlere, sevgilerimiyle, daha çok çiçeklerden oluşan, natür mortlarla ve alanım, kendi çalışma tarzım nedeniyle portreye yatkı olmam nedeniyle de kendim portrem de dahil olmak üzere daha çok doğa ile ilgili resimlerimle geldim.
Rep. - Teşekkür ederim. Çalışmala-rınızda başarılar dilerim.
G.P. - Ben de teşekkür ederim.
Türk sanatçılar karma sergiye eseri ile katılan Handan Kayakökü hanımla yaptığımız mülakatı sunuyoruz:
Rep. - Handan Kayakökü hanımla konuşuyoruz. Bu sempozyuma resimlerle ve bildiri ile katılıyor.
Resimler hakkında neler diyebilirsiniz?
H.K. - Resimlerim, gördüğünüz gibi yağlı boya farklı iki dö-nemimi yansıtıyor. Aslında çeşit olsun diye iki ayrı konu koydum.
Rep. - Kendinizden bahseder misiniz?
H.K. - Benim babam Köstence doğumlu, Köstence’den Türkiye ’ye göçetmiş bir tatar kızıyım. Ankara’da doğdum, büyüdüm. Yüksek Üniversite tahsilimi ekonomi üzerine yaptım.
Resim benim beş yaşımdan bu yana uğraştığım bir uğraş ama artık çok uzun yıllardan beri hobi değil işim olarak resimle ilgileniyorum. Ankara’da bir sanat galerim var. Orada özellikle Türk dünyasından ressam-ların eserleriyle sergiler açıyoruz dönem dönem.
Rep.- Resimlerde neyi anlatmak istediniz?
H.K.- Bir kere figürativ çalışmayı seviyorum, soyut resimler yapmayı seviyorum. Bir anlamda şöyle söyleyebiliriz belirli bir objenin içinde saklı olan gizi yakalamaya çalışıyorum. Burada gördüğünüz bu tablo panik atak, bir kadın soyutlaması biraz fobist bir biçimde dile getirilmiş.
Gördüğünüz gibi geometrik formların çok görüntü bir anlayışla çizilmiş bir resim. Bu soyut bir anlayışla da ifade ettiğiniz zaman ortaya farklı şeyler çıkıyor. Hareket, resmin her zaman bir devinim olduğunu düşünüyorum. Burada da bir içten gelen paniğin atak halinde yansımasını resmetmeye çalıştım. Genellikle, yaşamında çok ciddi anlamda insanlar kavuz içinde yaşarken hepimiz heralde bu şekilde panik ataklar yaşıyoruzciddi anlamda. Çalışmalarımınbüyük bir ço-ğunu figürativ, soyut, burada gördüğünüz gibi bir orman resmi var. Benim yeşile duyduğum özlem, özgürlüğe duyduğum özlem anlamında. Resim hayatımın 43, beşi çıkarırsanız, 5 yaşından bu yana, o kadar yıldır resim yapıyorum. İlk başlama noktam resme Türk süsleme sanatıyla ilişkin olandı. Türk süsleme sanatını ve hat desen yapmayı çok seviyorum. Bunlar da rahmetli babaannemin, rahmetli büyük babamın buradaki Romanya’daki Türklerin göçerken getirdikleri kültürlerin resmi. Bu bir eski, yaşlı bir kadında para kesesi olarak karşımıza çıkar, bir yastık kılıfı olarak karşımıza çıkanobjelerinin, desenlerin, motiflerin farklı bir anlayışla dile getirilip böyle bir tablo haline donüşmesidir.
Rep. - Çok teşekkür ederim.
Hazırlayan Subihan İomer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 6-9 septembrie 2005, la Constanţa a avut loc simpozionul „Mărturii ale culturii turce pe pământul României”. Manifestarea culturală a avut loc cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor din România reprezentat de d-nul Cenan Bolat şi de Institutul de Cercetări Folclorice din Turcia reprezentat de prof. dr. Irfan Unver Nastrattinoglu.
Simpozionul a reunit 31 de cercetători, turcologi, profesori din Turcia şi 15 reprezentanţi ai minorităţilor turcă şi tătară din România.
Lucrările s-au referit la istoria, cultura şi tradiţiile turcilor din România.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Indiferent la ce perioadă ne-am raporta nu putem trece cu vederea rolul important pe care Turcia l-a avut în politica Europei. 1923 este anul în care a fost fondată Turcia modernă prin declararea Republicii, al cărui prim preşedinte a fost Mustafa Kemal Ataturk, ini-ţiatorul a numeroase reforme din variate domenii: admi-nistraţie, armata, educaţie. În anul 1924, la iniţiativa acestuia, este promulgată o lege prin care califatul este abolit şi Turcia porneşte pe drumul modernizării, părăsind pentru totdeauna modelul islamic de guvernare a statului. O serie de măsuri, cunoscute în istorie ca reformele kemaliste, au condus la adoptarea calendarului Gregorian, introducerea alfabetului latin şi adoptarea de noi coduri civile, comerciale şi penale, inspirate după modele europene.
Astăzi, chiar dacă este o ţară musulmană, Turcia este guvernată după principii laice. Aceasta este marea diferenţă dintre Turcia de dinainte şi după proclamarea Republicii. Turcia nu mai este o ţară închistată în trecut fiind deschisă integrării valorii civilizaţiei europene în matricea atât de complexă a culturii şi civilizaţiei anatoliene, zonă care a funcţionat ca un creuzet în care Europa şi Asia se întâlnesc şi se combină.
Relaţiile dintre Turcia şi UE au istorie lungă. În 1963, este semnat la Ankara un Acord de Asociere care intră în vigoare în anul următor. În 1995 este realizată uniunea vamală iar în decembrie 1999, la Helsinki, Comisia Europeană decide că, Turcia, poate fi o candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Doi ani mai târziu, Consiliul European de la Copenhaga, concluzionează că, dacă Consiliul European din decembrie 2004, pe baza raportului şi recomandărilor Comisiei, decide că, dacă Turcia, îndeplineşte criteriile politice enunţate la Copenhaga, Uniunea Europeană va deschide negocierile de aderare fără nici un fel de întârziere.
În anii 60-70, pentru majoritatea turcilor, Europa era prea departe, pentru a fi o temă importantă a ştirilor. Acum, 2/3 din populaţia Turciei doreşte aderarea la Uniunea Europeană. Dar, cu cât este mai sigură Turcia că doreşte aderarea la Europa, cu atât este Europa mai puţin sigură că vrea acest lucru, fapt evidenţiat şi de ultimile sondaje de opinie din ţările Uniunii. Cu toate problemele existente, ţinând seama atât de eforturile depuse de Turcia pentru rezolvarea problemelor critice care condiţionează procesul de aderare, cât şi de rolul economic şi politic al Turciei pe scena europeană, pe 3 Octombrie sunt începute negociereile de aderare.
Cu această ocazie, urez succes Turciei pentru îndeplinirea criteriilor politice şi economice impuse de Uniunea Europeană pentru aderare.
Deputat Ibram Iusein
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
De veacuri suntem legaţi de aceste meleaguri natale. Ne-am câştigat acest drept cu trudă şi sânge. Generaţie după generaţie, străbunii noştrii au fost umăr la umăr împreună, împotriva tuturor celor ce le-a stricat buna convieţuire. S-au bucurat împreună de toate bucuriile vieţii, au plâns atunci când viaţa i-a pus în faţa unor greutăţi sau necazuri.
Străbunii noştrii, nu au fugit niciodată din faţa problemelor ce le-au apărut de-a lugul vieţii. Au fost iubitori şi şi-au ţinut întotdeauna promisiunile date. Au fost prieteni de nădejde şi foarte buni vecini. Oameni de înaltă ţinută morală, pe care oricând şi în orice situaţie te puteai baza, nu pot avea urmaşi decât oameni de acelaşi rang.
Oare problemele cu care ne confruntăm sunt atât de mari, încât o naţie atât de unită până acum să se destrame, împărţinu-se în atâtea părţi? Istoria ne-a învăţat şi ne-a arătat de nenumărate ori că numai împreună putem reuşi. Dacă vrem să realizăm ceva pentru noi, pentru copiii noştrii, pentru toţi semenii noştrii, trebuie să fim uniţi.
Pentru păstrarea tradiţiilor, culturii, religiei şi limbii noastre se derulează o serie de activităţi. Dar totul este în zadar dacă participă doar o mână de oameni şi cu părere de rău mereu aceeiaşi. Spiritul sărbătorilor de altfel se păstrează viu numai atunci când ne putem bucura de ele cu toţii împreună. Într-o lume în care nepăsarea a devenit un mod de viaţă, eu fac apel acum în „cel de-al 12-lea ceas-să vă treziţi din amorţeală”. Veniţi cu toţii să ne cunoaştem mai bine, să ne bucurăm pentru realizările voastre şi de ce să nu găsim soluţii pentru problemele voastre.
În acest fel destinele se pot schimba, iar vieţile noastre ar putea fi mai bune. Numai împreună putem aduce o rază de lumină în vieţile noastre, pentru că bine ştiţi cu toţii: „Sângele apă nu se face”
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Un mic grup de femei sufletiste şi ambiţioase, membre ale filialei Tulcea U.D.T.R. şi-au propus şi au reuşit să scoată la lumină o foaie a Tulcei. Această foaie este o publicaţie informativă lunară bilingvă care este editată de către d-na Şirin Tairol şi apare sub patronajul revistei Hakses a U.D.T.R. În paginile publicaţiei apar articole despre viaţa culturală, dar şi despre evenimente ce au loc sau urmează să aibă loc în Tulcea, reţete culinare şi chiar mici anunţuri.
Felicitări d-nei Şirin Tairol, care a pus suflet în acest proiect.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Miniolimpiada sportivilor cu dizabilităţi fizice a avut loc în perioada 25.09-28.09 2005 la Constanţa. Au participat 650 de sportivi din 11 ţări între care Turcia, Rusia, Bosnia, Ungaria, Italia, Moldova, Macedonia, Serbia Muntenegru şi România. Aceşti minunaţi copii au concurat pe pista de atletism, în mijlocul terenului de fotbal sau la masa de ping-pong. Concurenţii au fost speciali prin puterea de a dovedi că au câştigat cel mai important concurs, cel cu viaţa. Aceşti copii cu dizabilităţi au dovedit prin plăcerea jocului că nimeni nu este diferit pe tărâmul sportului.
U.D.T.R., prin tinerii voluntari, a fost alături de echipa din Turcia formată din 15 membrii. Aşa cum declara d-na directoare Nurcan Kahyaoglu aceşti copii sunt deosebiţi prin puterea de a lupta chiar dacă viaţa nu a fost darnică cu ei. Concurenţii din Turcia s-au întors acasă cu o medalie de aur, 2 de argint şi una de bronz la atletism, doua medalii de argint la tenis 4 medalii de bronz la fotbal. U.D.T.R. felicită toţi concurenţii Jocurilor Prieteniei.
Gafar Serin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Este o onoare pentru România să fie gazda acestor Jocuri ale prieteniei ,,Special Olympics’’ şi sunt convins că această primă iniţiativă va fi urmată de altele. Imi face plăcere să salut prezenţa la Constanţa a unui număr impresionant de sportivi şi antrenori din 11 ţări europene.
Personal, sunt un susţinător al acestor competiţii sportive şi am o mare admiraţie pentru aceste tinere şi aceşti tineri care ne ajută să înţelegem ce înseamnă cu adevărat “să ne înfruntăm propriile limite”. Ei sunt un exemplu pentru ceea ce înseamnă voinţa, perseverenţa, dăruirea, nu doar pentru lumea sportivă, ci pentru noi toţi.
Pentru mine a fost o mare bucurie să le ofer medalii acelor minunaţi tineri din România pentru rezultatele remarcabile pe care le-au obţinut la Olimpiada de iarnă de la Nagano. Dar dincolo de medaliile formale, aşezate în cutii catifelate, o medalie strălucitoare, simbolică dar nu mai puţin reală, merită toţi participanţii, alături de antrenorii lor şi de ceilalţi suporteri pe care îi au.
Vă doresc mult succes!“
Departamentul de Comunicare Publica 26 Septembrie 2005
Cu prilejul desfăşurării „Jocurilor Prieteniei“ la Constanţa dinn perioada 24-28 septembrie 2005, conducerea Uniunii Democrate Turce din România adresează sincere felicitări organizatorilor acestui eveniment important.
De asemenea felicită toţi participanţii la acest eveniment indiferent de rezultatele obţinute.
Pentru noi toţi sunt nişte învingători.
Suntem convinşi că desfăşurarea acestor „Jocuri ale Prieteniei“ va contribui la dezvoltarea relaţiilor interumane, la promovarea păcii, a toleranţei şi respectului reciproc dintre toate popoarele lumii.
Vă mulţumesc,
Osman Fedbi
Preşedinte U.D.T.R.
Organizarea „Jocurilor Prieteniei“ de la Constanţa din perioada 24-28 septembrie 2005, a adus un plus de valoarea în afirmarea celor mai profunde valori umane în cadrul vieţii sociale în ansamblul ei.
Toţi participanţii la acest eveniment trebuie felicitaţi din toată inima. Cu toţii sunt nişte eroi. Aceasta, deoarece, ei, au reuşit să spargă tiparele clasice depăşindu-şi cu mult limitele, reuşind să dovedească faptul că în viaţă orice poate fi învins cu condiţia de a dori şi de a fi sprijinit de ceilalţi oameni în afirmarea unei societăţi libere de orice constrângeri fizice sau morale.
Vă felicit încă o dată pe toţi, mulţumind de asemenea organizatorilor pentru iniţierea acestui eveniment, aici, pe pământ generos, în România.
Cu consideraţie
Ibram Iusein
Deputat U.D.T.R.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cu prilejul Zilei Victoriei, la Bucureşti a avut loc în organizarea ataşatului militar al Ambasadei Republicii Turcia o manifestare de comemorare a eroilor turci care-şi dorm somnul de veci în cimitirul eroilor turci din Bucureşti.
La acţiune au participat diplomaţi ai Ambasadei Turciei în frunte cu d-nul ambasador Ahmet Rifat Ökçün, ai Ambasadei Azerbaidjanului în frunte cu d-nul ambasador Eldar Hasanov, ai comunităţilor turcă şi tătară din România, ai oamenilor de afaceri turci din România etc.
Participanţii au depus o coroană cu flori la mormintele eroilor turci păstrând un moment de reculegere în memoria lor. Slujba religioasă a fost ţinută de d-nul Azis Osman, imamul comuntăţii musulmane din Bucureşti.
Din partea U.D.T.R. au participat la acţiune d-nul Osman Fedbi, preşedinte, d-nul Asan Murat, prim-vicepreşedinte, d-nul Miktat Gârlan, preşe-dintele filialei Bucureşti, d-nul Duran Ismail preşedintele filialei Brăila, d-nul Ervin Ibraim, redactor-şef al publicaţiei „Hakses”.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
30 Ağustos 2005 tarihinde, Basarabi’taki (Murfatlar) – Fântânita ormanında, Türkiye Cumhuriyetinin Başkonsolosluğu- Sayın Serap Ataay Hanımın, Basarabi Belediyenin başkanı- sayın Nicolae Crivineanu, ve RDTTB’in başkanı – sayın Agiacai Saladin beyin destekleriyle Zafer Bayramının kutlaması düzenlendi. Onlarla beraber değerli misafirler, RDTB’yın genel sekreter- sayın Şachir Sureya hanım, Köstence’deki TIAD başkanı- sayın Ramazan Gür bey, T. C. Başkonsolos yardımcısı – sayın Murat Başar bey, T.C. Din hizmeteri ataşesi – sayın Ahmet Erdem bey, Valu Traian belediye başkanı – sayın Florin Mitroi bey ve tüm şübelerden gelen Türk ve Tatar soydaşlarımız. hep birlikte bu önemli bayramı kutladılar.
Programın açılışını T.C. Başkonsolosu – Sayın Serap Ataay, Zafer Bayramın öneminiyle yaptı.
Ilkönce artistik programı sunuldu. RDTB’yin tarafından „Mehtap” kadınlar korosu unutulmaz türkülerle katıldı. Diğer katılan guruplar ve sanatçılar: „Yıldızlar”, „Karadeniz”. „Kaytarma”. „Karasu”, „Kelebekler”, „Nurbatlar”, „Boztorgay”, Dobruca’nın değerli sesi – sayın Kadriye Nurmambet hanım ve kızı – Daiana Melek.
Artistik programından sonra Güreş yapıldı ve ödülü bir bıza oldu.
Köstence’deki Türkiye Cumhuriyetin Başkonsolosu – Sayın Serap Ataay Hanıma, Köstence’deki tüm faaliyetlere her zaman desteğiyle yanımızda olduğu için candan teşekkürlerimizi sunuyoruz ve onu her zaman yureğimizde tutacağımızı söz eriyoruz.
Vildan Bormambet
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Este un poet popular numit şi milli şair “poet naţional”. S-a născut în Istanbul într-o familie de pescari. A absolvit Şcoala Militară şi Şcoala de Dreptâ devenind funcţionarâ ajungând până la funcţia de prefect. A fost ales ca deputat în Marea Adunare Naţională.
Primele încercări în domeniul poeziei le-a făcut la sfârşirul secolului trecut. A publicat în revista Servet Fünü şi imediat s-a remarcat prin talentul său. Recaizade Mahmut Ekrem, Şemsedin Sami au apreciat atât subiectul cât şi limbajul, sistemul metric popular.
În 1899 va publica Turkçe Şiirler “Poezii în limba turcă”. Titlul cărţii însăşi dovedeşte intenţia poetului, de a folosi o limbă purificată de arabisme şi persanisme. Intenţia lui este de a vorbi ca un om din popor, pentru popor. Volumul conţine numai 9 poezii şi este un elogiu adus naţiunii turce. Se ştie că pe timpul sultanului Abdulahmit al II-lea s-a vorbit numai despre poporul osmanlî, noţiunea cuprinzând toate popoarele din imensul imperiu. Naţiunea turcă se pierdea în oceanul de popoare al Imperiului Otoman. Poetul a fost elogiat de către presa străină. Orientalistul englez Gibb, turcologul rus Minorski au calificat cartea ca o voce a naţiunii.
Limba poetului însă a stârnit polemica în rândurile revistei Servet-i Funun. A fost criticat de către conservator pentru folosirea unui limbaj neelevat. Au fost deranjaţi de cuvintele şi expresiile populare, de faptul că naţiune turcă a fost elogiată. Mehmed Emin a fost susţinut de adepţii procesului de purificare.
poeziile în placheta Turce Şiirler sunt scrise în sistemul metric hece, dar au şi păstrat şi urme de aruz. Poetul a dovedit că se poate creea în limba populară, folosind sistemul metric popular. Cu stofe alcătuite din trei versuri (forma străină a sistemului eruz) Mehmet emin a arătat rolul poetului în societate.
Bırak beni haykıraim! Susarsam sen matem et!
Unutma ki şairleri haykırmayan bir mıllet
Sevenleri toprak olmuş öksüz çoçuk gibidir.
După războiul cu Grecia poetul a scris cu gândul de a redeştepta sentimentele naţionale. A descris luptele în Războiul din Balcani (1912-1913), în Primul Război Mondial, în Războiul de Independenţă. poeziile consacrate soldatului erou au fost publicate în revista Genc Kalemler din Salonic.
Greutăţile războiului, lacrimile celor din spatele frontului, sacrificiile poporuluisunt reflectate în urma observaţiilor personale ale poetului. Poeziile din perioada războaielor de la începutul secolului au fost adunate în cartea Zafer zolunda”Pe calea victoriei”. Războiul din Liban(1911), Războiul din Balcani, Războiul de independenţă (1919-1921) au slăbit mult Turcia. În anul 1923 este întemeiată Republica Turcia. Primul preşedinte Kemal Ataturk face eforturi mari pentru redresarea ţării. S-au făcut în principal următoarele reforme:
Poporul turc a fost recunăscător conducătorului său Mustafa Kemal şi a acceptat toate reformele întreprinse de el.
Rolul comandantului suprem şi conducătorului pe cale democratizării este reflectat cu multă consideraţie de către poetul M.Emin în caretea Mustafa Kemal. Autorul a reuşit să redea admiraţia sa personalăşi a omului de rînd faţă de conducător.
Războaiele au dat răgaz un timp. Turcia a fost eliberată, s-au făcut reforme, însă starea economică a ţării încă nu a putut fi redresată. Este şomaj. Nu se găsea loc de muncămai ales pentru femei. Familiile eroilor căzuţi în lupte erau lipsiţi de mijloace de întreţinere. Oamenii sufereau de foame şi boli. Poetul popular văzând situaţia poporuluieste revoltat de indiferenţa societăţii faţă de oamenii nevoiaşi. Starea Anatoliei, durerile sale Mehmet Emin le-a arătat în poezia Anadolu.
Yürüyordum ağlıyorum ırmaklar;
Yürüyordum: Düşüyordu yapraklar;
Yürüyordum: Sararmış yaylalar;
Yürüyordum: Ekilmiş tarlalar.
bir ses duydum, dönüp baktım:bir kadın
Gözler dönük, kaşlar çatık, yüz dargın,
Derışerı çatlak, bagrı kapkara,
Sag elinin nasırında bir iara,
Başında bir eski püskü peştemal,
Koltuğunda bir yamalı boş uval...
-Ne o baçı?
-Ot yıyoruz, neolaceak....
- Tarlan yok mu?
- Ne öküz var, ne toprak....
Bugüne dek ırgat gibi didindim;
Çifte gittim, ekin ektım,geındım
Bundan sonra...
- Kocan nerede?
- Ben dulum;
Kocam şehit, bir ninem var, bi oğlum.
- Soyun sopun?
- Onlar dahi hep yoksul!
Ah, efendi, bize karsı İstanbul
Neden böyle bir sert, yaban, taş gibi?
Taşların hayvanlık mı nasibi?
Ey mubarek Anadolu topragı!
hani senin bahtiyarlık..........
Her düşüncen, milli duygun, kanunun,
hani senin yeni ruhlu çoçugun?
Sevgin, neş-en, çalgın, türkün, oyunun!
Ey dertliler yatağı!
Ne vakte dek genelıgıne hakaret,
Bu ayrılık, bu göz iaşı, bu ölüm?
Bu sert demir, bu agır yuk, bu tulum?
Yazık sana aglamaian şiire,
İayık sana titremeyen vicdana;
yazık sana uzanmaian ellere,
Yazık sana kurtarmaıan insana!
Ey vatanın bagrı yanık bucagı!
Hani senin bereketli hasadın,
Yeşil yurdum, mesut çatın, şen çiftin?
Hani senin medeniet hayatın,
Yolun, köprün, kazman, ıgnan çekicin?
Ey Türkülügün otagı
Ne vakte dek bu acıklı sefalet,
Bu vıranlık dek bu acıklı sefalet,
Bu teasup, bu ğörnek, bu uyku?
Yazık sana aglamayan şiire;
Yazık sana titremeien vicdana!
Yazık sana uzanmaian ellere,
Yazık seni kurtarmaian insana!
În poezia Surucu poetul arată situaţia unui copil fără părinţi. Citim sentimentul de milă faţă de suferinţele altuia.
Ah bu hallerini düşündükçe senin ben,
Soguk bır şey duyar gibi ölüyorum içimden;
ateşleri beyaz küllü mangalimin başında
Vüçüduma kar yagıyor gibi bir şey olmada;
İşte ben de senin gibi titremeye hayatım!
Mehmet Emin a scris şi poezii cu caracter didactic. Face apel la tineret să preţuiască munca. A prevăzut că viitorul este în agricultură.
Çifçi olmak büyük şeydir; ekin yurdu şenletir,
Saban aziz bir alettir; alin bir zevktir;
Sen bu zevki bulamazsın başka yolda gidişten.
În toate operele sale Turce Şiirler 1899, turk sazi 1914, tan Sesleri 1915, Zafer yolunda 1918 Dicle Onunde, Ordunun destani observăm sentimentul de dragoste faţă de om, suferinţa faţă de suferinţă. Criticii că nu are poezii lirice a răspuns cu poezia Benim Şiirlerim:
- Sen kalpsizsin, hani senin gen liginin hayatı?
- Aşklarım mı? Bir nefeslekömür gibi karardı,
Şimdi ise yerlerinde bir sitmali yel eser.
Evet, benim her şiirimde yılan dişli diken var,
Sizler gidin, bal verecek yeni açmış gül bulun.
Belki benim acı sesım kulaklarıtırmalar;
Sizler gidin, genç kıylarıntürküsüyle şen olu.
Varın sizler, onlar ile korularda el ele
Gezin, gülün, bir çift bülbül aşkı ile yaşayın,
Yalnız kendi, yalnız kendi ruhunuyu okşayın.
Zavallı ben, elimdeki şu üç telli saz ile
Milletimin felaketli hayatını söyleym.
Dertlılerın göziaşını çevren ile söyleyım.
Poezia aceasta este o dovadă a altruismului poetului. Poporul l-a apreciat şi l-a calificat ca poet naţional. La fel şi critica literară, care-i citează numele printre reprezentanţii de seamă ai literaturii turce.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La Constanţa a avut loc lansarea CD a corului Mehtap, la Biblioteca Judeţeană “Ioan N. Roman”. La iniţiativa doamnei Accoiun Durie în anul 2001 a luat fiinţă acest cor. Dorinţa lor a fost aceea de a reîmprospăta cântecele vechi tradiţionale rumeli-anatoliene şi locale, răspândite în Dobrogea. Acest cor este alcătuit din doamne şi domnişoare de profesii şi vârste diferite. Sacrificându-şi timpul liber sub conducerea doamnei profesoare Memet Câimet acest cor s-a ridicat la nivelul unui cor profesionist.
C.D.-ul lansat este un dar pentru generaţia tânără şi o bucurie pentru generaţia adultă. Cântecele transmise pe cale orală s-a concretizat în acest C.D. într-un număr de 19 melodii corul Mehtap promiţându-ne că nu va fi ultimul C.D.
Sala a fost arhiplină, invitaţii dinTurcia, Macedonia, Bulgaria, în frunte cu doamna consul general Serap Ataay au fost alături de doamnele şi domnişoarele din cor. Modelatorul serii în persoana doamnei Gulten Abdula a impresionat auditoriul prin momente de surpriză şi mari emoţii. Mulţumim doamnelor Accoium Durie, Amet Melek, Amet Narciz, Bectemir Beige, Bormambet Vildan, Fiyula Cadrie, Fiyula Sibel, Feiyi Farie, Feiyi Nelifer, Gafar Gevrie, Ismail Makbule, Ismail Semiha, Ismail Lacme, Murat Ceida, Osman Melek, Rasid Melat, Suliman Feridan şi nu în ultimul rând Memet Câimet făra de care nu ar fi fost posibilă realizarea acestui frumos C.D.
În încheierea serii fiecare invitat a primit în dar câte un C.D.
Gafar Serin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sâmbătă 20.09.2005 la Casa Armatei au avut loc alegeri pentru formarea comisiei de femei din cadrul U.D.T.R. Fiecare filială şi-a delegat participantele la această şedinţă de alegeri. Lucrările au fost prezidate de d-nul preşedinte Osman Fetbi.
În urma alegerilor prin vot deschis în cadrul comisiei de femei a U.D.T.R au fost desemnate 8 membre după cum urmează:
Noua preşedintă a comisiei de femei Aisel Arif are o bogată activitate în cadrul U.D.T.R. Fostă preşedintă a organizaţiei de tineret Ataturk, fondatoarea formaţiilor: Delikanlilar, Fidanlar, a prezentat emisiunea de limbă turcă din cadrul radioului Constanţa, Fondatoarea revistei Genci Nesil şi nu în ultimul rând absolventă a Universităţii Ovidius.
Urăm şi pe această cale succese, realizări şi la cât mai multe activităţi frumoase.
Gafar Serin