Cumhuriyetimizin ilan edilişinin 88. yıldönümü, bütün Türk Ulusu’na kutlu olsun. Ulu Önder‘imiz, sen rahat uyu. Cumhuriyeti teslim ettiğin Türk gençliği, emanetini kanlarının son damlasına dek koruyacaktır.
Tarihe sığmayan şanlar Türk‘ündür,
Ölümden korkmayan canlar Türk’ündür.
Bayrağa renk veren, kanlar Türk’ündür,
Anavatanımızın en büyük bayramı bugün.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În acest an, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a marcat 88 de ani de la proclamarea Republicii Turcia printr-o serie de manifestări culturale care au debutat sâmbătă, 29 octombrie cu o conferinţă având ca temă: „Relaţiile diplomatice turco-române reflectate în documente”. Conferinţa s-a desfăşurat în sala „Remus Opreanu” aparţinând Instituţiei Prefectului Judeţului Constanţa şi a reunit oficialităţi locale, reprezentanţi ai misiunii diplomatice ai Republicii Turcia acreditaţi la Constanţa, lideri ai comunităţilor turce şi tătare, profesori de limba turcă, un public numeros.
În deschiderea conferinţei Prefectul Claudiu Palaz a spus:„Ziua Naţională a Turciei îmi oferă plăcutul prilej de a-mi exprima întreaga apreciere pentru acest popor atât de ospitalier, de prietenos, de ambiţios şi de muncitor pe care îl cunosc atât din relaţiile oficiale, diplomatice, cât şi din cele personale.”
Conferinţa a fost susţinută de prof. dr. Enis Tulça de la Universitatea Galatasaray din Istanbul. În discursul său, Enis Tulça a trecut în revistă relaţiile diplomatice dintre Turcia şi România după instaurarea Republicii şi până în 1943. Studiind arhivele diplomatice turco-române din perioada 1878-1943 profesorul turc şi-a argumentat informaţiile despre comunitatea turcă din Dobrogea şi despre evenimentele acelei epoci cu date istorice, folosind totodată şi scrisori cu valoare de document păstrate în familie.
Profesorul universitar dr. Enis Tulca s-a născut în Turcia dar descinde dintr-o familie din România care de-a lungul generaţiilor a dat un deputat, un funcţionar al Palatului Regal şi un martir de război. Bunicul său, Ismail Bey era în perioada domniei Regelui Carol I deputat. La sfatul său, Regele Carol a emis un decret care permitea etnicilor turci să devină ofiţeri în armata română. Astfel, după ce a absolvit Şcoala de Echitaţie la Saumur şi Universitatea Sorbona din Paris, Ismail Sabri Bey a devenit primul ofiţer turc din armata română. În 1914 o dată cu urcarea pe tron a Regelui Ferdinand, Ismail Bey a devenit aghiotantul Reginei Maria. În timpul Primului Război Mondial, fratele lui Ismail Sabri Bey, Sezai Bey şi-a jertfit viaţa pe front, la Babadag în 1916. Numele său este înscris pe monumentul de la Isaccea ridicat în cinstea eroilor căzuţi pe front în perioada primului Război Mondial. După război, Ismail Sabri a emigrat în Turcia unde a devenit un apropiat al lui Mustafa Kemal Atatürk, locuind în aceeaşi clădire cu el. Soţia lui Ismail Sabri, Anişoara, de origine maghiară povesteşte în memoriile sale că „atât Atatürk cât şi Sabri erau doi ofiţeri valoroşi şi de o inteligenţă sclipitoare”. Potrivit documentelor istorice prezentate în cadrul conferinţei Mustafa Kemal Atatürk a adoptat o politică paşnică faţă de vecini conform principiului: „pace în ţară, pace în lume”. În cadrul acestei politici ţările balcanice şi România au avut un statut special, relaţiile dintre ele evoluând de-a lungul timpului.
Referindu-se la comunitatea turcă din România, prof. dr. Enis Tulça a declarat:„Cred că România este un model de toleranţă şi respect pentru minoritatea turcă şi tătară indiferent de regimul politic. Sunt comunităţi norocoase, în prezent au reprezentare în Parlament, ceea ce indică o cultură a toleranţei şi dialogului. Nu întâlnim aceeaşi situaţie în ţările slave sau în Grecia. Cred că suntem norocoşi să fim descendenţii nativilor turci, originari din Constanţa”.
La eveniment alături de prefectul judeţului Constanţa şi de consulul general al Republicii Turcia s-au aflat preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi, secretarul general prof. Ervin Ibraim, preşedintele de onoare al UDTR, prof. Asan Murat, inspectorul de specialitate din cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet şi vicepreşedintele comisiei de cultură, Melek Osman.
Printre invitaţi s-au mai aflat subprefectul judeţului Constanţa, Aidun Curt-Mola, muftiul cultului musulman din România, Muurat Iusuf, numeroşi etnici turci şi tătari.
Tot cu prilejul Zilei Naţionale, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a oferit o recepţie.
Sorina Asan
Ziua Naţională a fost marcată de Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti dar şi de Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci. În cursul zilei de 28 octombrie au fost depuse coroane de flori la bustulul marelui om politic, Mustafa Kemal Atatürk şi la Cimitirul Eroilor Turci din Bucureşti. La ceremonialul depunerii de coroane au participat ES. Ambasadorul Omür Şölendil şi membri ai misiunii diplomatice turce acreditaţi la Bucureşti. Din partea UDTR a depus o coroană de flori, preşedintele filialei UDTR Bucureşti, Şemsi Turan.
Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia a organizat o conferinţă la sediul Bibliotecii „I.N.Roman” din localitate, pentru a marca ziua de 29 Octombrie. Astfel, vineri 28 octombrie au vorbit despre semnificaţia istorică a Zilei de 29 Octombrie, inspectorul din cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet, viceconsulul Şebnem Atasoy Manav şi directorul adjunct al Colegiului Naţional „Kemal Atatürk”, prof. Ozgür Kıvanç. La manifestare au participat şi elevii de la Şcolile Generale „Constantın Brâncuşi”, „Mihail Sadoveanu”, „Lucian Grigorescu”, „Mircea Dragomirescu” şi de la Şcoala Generală din Ciocârlia de Sus.
Cu prilejul Zilei Naţionale, luni 31 octombrie Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, a oferit o recepţie. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de vicepreşedintele UDTR, prof. Vildan Bormambet.
Tot cu prilejul Zilei Naţionale Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România a organizat un Bal Tradiţional.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Manifestările consacrate sărbătoririi Zilei Naţionale a Turciei la Constanţa au continuat miercuri, 2 noiembrie cu vernisajul unei expoziţii de pictură, intitulată generic „Interpretări Contemporane ale Pictorilor Turci ale ultimei perioade”. Astfel, 36 de pictori din Republica Turcia au expus 48 de lucrări la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie.
Expoziţia a fost pregătită de reprezentanţii Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa cu sprijinul cercetătorului Derya Ulker de la Universitatea de Arte Frumoase „Mimar Sinan”. Printre lucrările pictorilor turci s-au aflat şi două picturi având ca temă Mevlana, aparţinând artistei Emel Özcan, soţia viceconsului Gülcan Özcan. Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz remarca în discursul său că „expoziţia va oferi publicului român o perspectivă diferită asupra Turciei şi a turcilor, contribuind astfel la întărirea legăturilor culturale a ţărilor noastre.”
La vernisajul expoziţiei au participat viceconsulul Republicii Turcia la Constanţa, Şebnem Atasoy Manav, directorul Muzeului de Istorie si Arheologie, Gabriel Custurea, profesori din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi de la Colegiul Naţional„Kemal Atatürk” din Medgidia, membri ai comunităţilor turce şi tătare. Vernisajul expoziţiei s-a desfăşurat în acordurile muzicii clasice turceşti, în interpretarea tinerei violoniste Alev Gafar.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ţara în care arta culinară constituie o tradiţie veche de secole, născută în sânul Imperiului Otoman, la curtea sultanilor, Turcia deţine secretele mâncărurilor savuroase preparate din ingrediente proaspete. Din secretele bucătăriei sultanilor au împărtăşit de-a lungul generaţiilor şi turcoaicele din Dobrogea care au adus în ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră, o fărâmă de orient, un aer aparte.
Devenită tradiţie în seria de activităţi a Uniunii Democrate Turce din România, Festivalul de Artă Culinară Turcească, aflat la cea de-a VI-a ediţie s-a desfăşurat anul acesta la Măcin. Cu participarea filialelor Mangalia, Techirghiol, Cumpăna, Tulcea, Măcin, Isaccea, Babadag, Hârşova, Fântâna Mare şi Constanţa festivalul s-a desfăşurat sub forma unui concurs inedit unde misiunea juriului nu a fost deloc una uşoară. La finalul concursului câştigătorele au fost premiate astfel: premiul întâi la secţiunea patiserie – plăcintă cu legume (Sebzeli Börek), filiala Cumpăna; premiul al doilea plăcintă cu spanac (Ispanaklı Börek), filiala Tulcea şi locul al treilea plăcintă cu brânză (Peynirli Börek), filiala Medgidia; secţiunea mâncare tradiţională – locul întâi, praz umplut (Prasa Dolması), Cernavodă; premiul al doilea vânătă umplută (Imam Bayıldı), Cobadin şi locul al treilea bame cu carne (Bamya Yemeği), Constanţa şi secţiunea dulciuri locul I rulou însiropat (Padişah Sarması), locul al doilea dulceaţă şi aşure (Tatlı ve Aşure), filiala Techirghiol şi locul al treilea fesul sultanului (Imamım Fesi), filiala Fântâna Mare.
La eveniment au participat preşedintele Uniunii Democrate Turce din România Osman Fedbi, preşedintele de onoare Asan Murat, d-na consul general a Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, primarul oraşului Măcin, Ichim Andone şi numeroşi membri ai comunităţii turce. Atmosfera de sărbătoare a fost întreţinută de ansamblurile uniunii respectiv: Fidanlar (Constanţa), Tuna (Tulcea), Kaynanalar (Tulcea), Gökkuşağı (Cobadin), Genç Umutlar (Cobadin).
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Toate localităţile din ţară au întâmpinat la începutul lunii octombrie Zilele Recoltei, bucurându-se de roadele toamnei. Un număr foarte mare de cetăţeni, printre care şi conaţionali, au avut astfel un motiv de bucurie şi distracţie. Pe de o parte au putut achiziţiona legume şi fructe proaspete la preţ de producător, iar pe de altă parte au putut fi aproape de valorile autentice care ne definesc identitatea. Printre ţarcurile de animale, standurile cu roade de tot felul şi scenele de concert sau spectacol amenajate toţi s-au distrat, au mâncat pastramă de berbecuţ, brânzeturi şi au băut must, vin sau lapte. Peste tot se simţea aerul tradiţiei. Toate acestea le-am văzut şi le-am simţit împreună cu membrii ansamblurilor Delikanlılar şi Fidanlar care au urcat, în această perioadă, pe câteva scene. Printr-un adevărat regal de sunet, mişcare, ritm şi culoare, atmosfera creată de grupurile folclorice turceşti a reuşit să aducă multă căldură în inimile celor prezenţi, transmiţând spectatorilor dragostea pentru dansul tradiţional, pentru portul popular.
· Primăria comunei Tuzla a invitat ansamblul Delikanlılar la sărbătorirea Zilei Comunei, care s-a desfăşurat în ziua de sâmbătă 1 octombrie într-un cadru festiv. La această sărbătoare s-a alăturat primarul şi viceprimarul localităţii Güre, dinTurcia, localitate înfrăţită cu comuna Tuzla. Ansamblul uniunii i-a impresionat, prin valoarea şi tehnica coregrafică de care au dat dovadă, pe musafirii comunei care nu au stat pe gânduri, lansând imediat o invitaţie la un festival al localităţii Güre. Preşedintele filialei, domnul Sali Levent împreună cu toţi membrii familiei sale a pregătit tot felul de bunătăţi pentru tinerii din ansamblul cu care se mândresc în egală măsură ca noi ceilalţi, dar şi pentru locuitorii comunei. Bucatele pregătite au fost apreciate de toată lumea.
· Primăria comunei Cumpăna a organizat, în ziua de 1 octombrie, Zilele comunei – Zilele Recoltei, ediţia a-IX-a. UDTR a fost reprezentată, la eveniment, chiar de locuitorii comunei, membri ai ansamblului Kardelen, condus şi instruit de tânăra doamnă Musledin Firdes. Cei şaisprezece copii din ansamblu au prezentat trei frumoase dansuri, Çevre, Kaşıklar şi Halay, demonstrând că pot dansa la fel de bine ca orice echipă sau ansamblu ce a urcat pe scena amenajată pe stadionul comunei. Preşedintele filialei, domnul Bari Muselim, a avut grijă, ca de fiecare dată de altfel, ca membrilor ansamblului să nu le lipsească nimic, să fie ospătaţi aşa cum se cuvine, iar doamna primar, Mariana Gâju, a oferit ansamblului o diplomă de excelenţă.
· Primăria oraşului Cernavodă a organizat în perioada 7-9 octombrie 2011, tradiţionala sărbătoare a toamnei – Zilele Recoltei. Primarul oraşului, doamna Mariana Mircea, a invitat ansamblurile folclorice Delikanlılar şi Fidanlar ale UDTR Constanţa să participe la festivalul de folclor organizat cu această ocazie. Pe scena de pe stadionul din Cernavodă tinerele din ansamblul Delikanlılar au executat atât de bine dansul Eski Kasap încât chiar şi eu, coordonatorul grupului, am încremenit de uimire. Ansamblul Fidanlar nu s-a lăsat mai prejos, având şi de această dată o prestaţie emoţionantă.
Un punct de atracţie, în aceste zile, a fost expoziţia culinară unde vizitatorii au putut face cunoştinţă şi cu bucătăria turcească. În acest târg al produselor culinare tradiţionale, două din delicioasele preparate turceşti, pregătite de îndemânaticele şi talentatele gospodine din Cernavodă, membre active ale filialei noastre, au fost premiate pentru măiestrie şi creativitate.
· Consiliul Judeţean Constanţa în colaborare cu Primăria Municipiului Constanţa şi Fundaţia Culturală Fantasio a organizat în perioada 7-16 octombrie, la Pavilionul Expoziţional Constanţa, Sărbătoarea Recoltei şi Vinului Dobrogean. Printre invitaţi, la deschiderea târgului, s-a aflat preşedintele UDTR, consilier judeţean, domnul Osman Fedbi, care a felicitat organizatorii şi le-a mulţumit tuturor celor prezenţi. La acest veritabil spectacol al toamnei, a fost invitat să participe, în ziua de 12 octombrie, alături de cei mai cunoscuţi artişti populari ai momentului, ansamblul Fidanlar care a prezentat patru dansuri turceşti, reuşind să învie tradiţiile turceşti printre zecile de echipe româneşti. Chiar dacă sunt la început de drum cele zece membre ale ansamblului nu au avut emoţii foarte mari deoarece erau la a şasea apariţie, iar publicul prezent le-a răsfăţat din plin cu aplauze. Organizatorii au oferit fetelor noastre o meritată diplomă de excelenţă.
· La iniţiativa PATRIR (Peace Action, Training and Research Institute of Romania), în perioada 14-16 octombrie, a fost realizat Festivalul Artelor şi Multiculturalismului Cluj- Napoca, un eveniment socio-cultural aflat la prima ediţie. În cursul celor trei zile de activităţi au fost prezentate costume şi porturi populare, bucătărie multiculturală din partea celor peste şaisprezece comunităţi, cărţi, pictură, expoziţii de fotografie, sculptură, meşteşugari, reprezentaţii de muzică şi dansuri. Mesajul de prietenie a comunităţii turce a fost dus la spectacolul din data de 16 octombrie de reprezentanta UDTR, talentata Alev Gafar, simbolul sensibilităţii feminine, în vârstă de douăzeci de ani, îmbrăcată într-un frumos costum tradiţional bindallı. După ce a pus vioara sub bărbie şi a început să mângâie coardele cu arcuşul, intrând într-o lume numai a ei, a interpretat, de această dată, câteva celebre piese din muzica clasică turcească, impresionând şi fermecând spectatorii.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bükreş ve Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezlerin Müdürünü Tanıyalım1. Hakses dergisinin okuyucularına kendinizi tanıtırmısınız? 2. Yunus Emre Enstitüsü’nün amacı nedir? 3. Romanya’da açılan Yunus Emre Türk Kültür Merkezlerinin yasal statüsü hangidir? 4. Romanya’ya Yunus Emre Türk Kültür Merkezi açılmasını neden ön görülmüştür? 5. Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezi yönetim kurulu üyelerini tanıtırmısınız? 6. Romen vatandaşı elemanları varmı? Onları nasıl seçtiniz? 7. Sizin için Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde çalışmak ne demektir? 8. Faaliyetlerinizden kısaca bahsedermisiniz? 9. Kurslar ücretlimi ücretsizmi? 10. Romanya, Dobruca bölgesinde yaşayan türk ve tatar soydaşlarımız için özel olarak faaliyetleriniz nedir? 11. Romanya Demokrat Türk Birliğin amacı Romanya türklerinin örf ve adetlerini, dilini, dinini korumak ve yaşatmaktır. Bunun için çeşitli projeler ve faaliyetler düzenlemektedir. Aynı zamanda, Türkiye’de kutlanan bayramları Romanya’dada kutluyoruz. Yunus Emre Türk Kültür Merkezi olarak bu faaliyetlere katılabilirmisiniz. Mesela, çocuklar ve gençler için ne yapabilirsiniz? 12. Bizim okullarımızda bazı eksikler var. Mesela kitaplar az, eski, eksikleri olabilir, öğretim malzeme olarak, bu alanda Yunus Emre Türk Kültür Merkezinin yapabileceği varmı? 13. 2012 senesi için projeleriniz nedir? 14. Yaşlılar ve çocuklar için sosyal faaliyetler düşünüyormusunuz? Bize vakit ayırdığınız için teşekkür ediyorum, çalışmaların devamını dilerim, hayırlı günler. Hazırlayan: Minever Omer |
Să-l cunoaştem pe directorul Centrului Cultural Yunus Emre1. Vă rog să vă prezentaţi cititorilor revistei Hakses. 2 Care este scopul Institutului Yunus Emre? 3. Care este statutul juridic al Centrelor Culturale Yunus Emre din România? 4. De ce s-a considerat oportună deschiderea acestor centre în România? 5. Ne puteţi prezenta membrii comitetului de conducere? 6. Aveţi în personal cetăţeni români? Cum i-aţi ales? 7. Ce înseamnă pentru dumneavoastră să lucraţi la Centrul Cultural Turc Yunus Emre? 8. Ne puteţi vorbi pe scurt despre activităţile dumneavoastră? 9. Cursurile se plătesc sau sunt gratuite? 10. Care sunt, dacă există, activităţile centrului cultural dedicate în exclusivitate turcilor şi tătarilor care locuiesc în Dobrogea? 11. Scopul Uniunii Democrate Turce din România este păstrarea şi perpetuarea valorilor tradiţionale şi culturale turcilor din România, a limbii şi a religiei. Pentru aceasta se desfăşoară diferite proiecte şi activităţi. În acelaşi timp sărbătorim în România zilele importante ale Republicii Turcia. Centrul Cultural Turc Yunus Emre se poate implica în acest gen de proiecte? Spre exemplu, ce puteţi face pentru copii şi pentru tineri? 12. În şcolile din România există unele deficienţe în ceea ce priveşte materialul didactic pentru orele de limbă turcă şi religie islamică. Ce poate face Centrul Cultural Turc Yunus Emre în această privinţă? 13. Care sunt proiectele dumneavoastră pentru anul 2012? 14. Vă gândiţi să derulaţi activităţi sociale? Vă mulţumim că ne-aţi acordat din timpul dumneavoastră pentru acest interviu şi vă dorim succes în activitate. Interviu realizat de Omer Minever |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bükreş Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde Türk Filmi Gösterimlerinin birincisi 4 Ekim Salı günü gerçekleştirildi. Yoğun katılımın olduğu etkinliğe Bükreş Yunus Emre Türk Kültür Merkezi binasının tanıtılmasıyla başlandı. Türkçe ve Sanat Kursları programları hakkında bilgi alan katılımcılar, Yunus Emre Vakfı’nın tanıtım filmini izlediler. Ardından Bükreş Yunus Emre Türk Kültür Merkezi Müdürü Enes Bayraklı açılış konuşmasını yaptı. Bayraklı, Türk Dilinin ve Kültürünün tanıtılması ve yaygınlaşması bağlamında Yunus Emre Enstitüsü’nün üstlendiği misyona vurgu yaparak faaliyetlerin ivme kazanacağını belirtti. Merkez Müdürü ayrıca Yunus Emre Bükreş açılana kadar Türk dilini ve kültürünü tanıtmak adına yapılan faaliyetler için T.C. Bükreş Büyükelçiliği kültür sanat faaliyetleri sorumlusu ikinci Katip Naime Öztürk hanımefendiye teşekkürlerini sundu.
Etkinliğe Türkolog Prof. Dr Mustafa Mehmet Ali ile T.C Bükreş Büyükelçilik Baş katibi Hasan Akdoğan eşiyle iştirak ettiler. T.C. Bükreş Büyükelçiliği kültür sanat faaliyetleri sorumlusu ikinci Katip Naime Öztürk hanımefendi yaptığı konuşmada “Yunus Emre Enstitüsü Bükreş’te büyük bir boşluğu dolduruyor, kültürel ihtiyaçları sayelerinde daha rahat karşılayabileceğiz, Türk Dilinin ve Kültürünün yaygınlaştırılması için bizler de yardımcı olacağız” diye konuştu.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
„Etnicii noştri reprezintă adevărate poduri de prietenie care leagă Turcia de ţările în care trăiesc“Interviu cu Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun AramazConsulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a organizat cu prilejul Zilei Naţionale o serie de manifestări menite să aducă în atenţia publicului bunele relaţii diplomatice şi culturale dintre România şi Turcia Despre semnificaţia istorică a zilei de 29 Octombrie ne-a vorbit Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz. Füsun Aramaz: 29 octombrie 1923 este ziua proclamării Republicii Turcia. Această dată, care simbolizează întemeierea Turciei moderne, marchează în acelaşi timp începutul unui proces de profunde transformări sociale, care cuprinde reforme complexe şi fundamentale în plan social, economic şi politic. Reporter: Care era politica lui Atatürk privind turcii din străinătate şi care este politica Turciei de astăzi? Reporter: Care sunt proiectele dumneavoastră viitoare cu privire la comunitatea turcă din România? Sorina Asan |
“Soydaşlarımız Türkiye ile Yaşadıkları Ülkelerin Arasındaki Gerçek Dostluk Köprüleri Yaratıyor“Türk Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu, Füsun Aramaz ile Yapılan MülakatTürkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu cumhuriyet yıldönemi nedeniyle faaliyetler düzenledi. Türkiye ve Romanya arasındaki diplomatik ve kültürel bağları kamuyla paylaşmak istedi ve bugünün tarihsel önemini sayın Füsun Aramaz anlattı; 1. 29 Ekim tarihinin dünyadaki Türkler için anlamı nedir? 2. Atatürk’ün yurtdışındaki Türklere yönelik politikası neydi ve Türkiye’nin bugünkü politikası nedir? 3. Romanya’daki Türk toplumu ile ilgili geleceğe yönelik projeler hangileridir? |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Într-un hadis Profetul relatează „Oricui construieşte o moschee de dragul lui Allah, Allah îi va clădi un palat în Rai.”
Minaretul este turnul înalt alipit unei moschei, amenajat în partea superioară cu unul sau mai multe balcoane, din acest loc imamii cheamă credincioşii la rugăciune. Pe vremuri muezzinul ieşea pe balconul minaretului şi făcea chemarea la rugăciune. Acum, în epoca modernă, muezzinul citeşte în moschee la microfon. Modelul minaretelor arabe, iraniene, indiene şi egiptene sunt diferite. Marele maestru al artei de minarete arhitectul Sinan a dat o formă elegantă structurii prin elementele geometrice. În România minaretele sunt construite după modelul turcesc.
Recent, în România s-a construit primul minaret cu trei balcoane în localitatea Valea Seacă. Construcţia minaretul a fost finanţată de către Sali Negiat, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Îl cunoaştem toţi foarte bine pe domnul Sali Negiat de aceea îi voi face o prezentare scurtă.
Sali Negiat subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice este cunoscut pentru activitatea sa politică atât pe plan local cât şi internaţional. Domnul Sali Negiat este născut în data de 4 septembrie 1953, localitatea Valu lui Traian, judeţul Constanţa iar domiciliul stabil îl are în localitatea Valu lui Traian. Domnul Sali Negiat este tatăl a trei fete cărora le-a fost şi este mentor. Este absolvent al Facultăţii de Finanţe – Contabilitate, din cadrul Academiei de Studii Economice, Bucureşti. Are multe activităţi profesionale, economice şi politice pe care cei mai mulţi dintre noi cu siguranţă le cunoaştem. Pentru a afla cât mai multe despre proiectul finanţat de Sali Negiat am realizat un interviu pe care vi-l prezintăm.
Rep: Sunteţi un membru marcant al comunităţii musulmane din România şi aţi avut numeroase proiecte etnice dar acest proiect, construirea minaretului pe care l-aţi realizat şi finanţat este unul deosebit. Ce v-a determinat să realizaţi un asemenea proiect de anvergură având în vedere că este primul minaret cu 3 balcoane din România?
Sali Negiat: Comunitatea Musulmană Omurcea (Valea Seacă) din Valu lui Traian are o geamie veche de peste o sută de ani, care ultima dată a fost renovată şi restaurată acum 15 ani la iniţiativa mea, când eram şi Preşedintele Comitetului de geamie la Omurcea. Încă de atunci am avut ideea unei noi geamii, dar nu am demarat acest lucru fiindcă deja la Asancea (Valu lui Traian) s-a început construirea unei geamii noi şi am considerat că trebuie să finalizăm acea construcţie şi apoi să începem la Omurcea, deoarece eu am fost unul dintre cei care au participat permanent la finalizarea geamiei din Asancea, atât ca sponsor, cât şi prin atragerea de fonduri în toate acţiunile noastre, atât la Asancea cât şi la Omurcea, avem sprijinul permanent al Muftiatului Cultului Musulman.
Rep: Activitatea dumneavoastră etnică şi politică este cunoscută de comunitate, aş vrea să vă prezentaţi şi latura religioasă. Dacă nu vă deranjează aş vrea să ne spuneţi în ce constă educaţia religioasă primită de la tatăl dvs. despre care ştim că a fost imam(preot) în satul Valea Seacă.
Sali Negiat: Latura religioasă face parte integrantă din activitatea mea etnică şi politică. Credinţa religioasă, etnicitatea mea şi vederile mele politice sunt un tot întreg, care vine din educaţia mea din familie, unde respectul pentru credinţa islamică este lege şi care era în corelare perfectă cu dragostea faţă de etnia tătară din care fac parte. Atât bunicii, cât şi tatăl şi mama mea au fost credincioşi practicanţi ai religiei islamice, toţi citeau Coranul şi făceau cele 5 rugăciuni zilnice. Tatăl meu, înainte de a fi Imam (preot), a fost un luptător pentru drepturile tătarilor din Crimeea şi care a plătit cu 10 ani grei de detenţie politică, între anii 1953-1963. Rugăciunile zilnice interzise în cei 10 ani de închisoare, tatăl meu le-a refăcut în următorii 20 de ani de la eliberare, împreună cu celelalte 5 rugăciuni zilnice. El a fost Imam între anii 1970 şi 1988 în localităţile Ciucurova, Târguşor, Moşneni şi Valea Seacă (Valu lui Traian). De la el am învăţat cum trebuie să fie un musulman şi să-şi iubească neamul tătar din care face parte.
Rep: Puteţi să ne spuneţi de ce aţi ales Valea Seacă şi nu altă localitate pentru acest proiect ?
Sali Negiat: Cum am spus mai înainte, venise demult timpul ca şi la Valea Seaca să se construiască o geamie nouă şi Allah ne-a dat puterea de a începe această nouă construcţie împreună cu toată Comunitatea Musulmană din Omurcea.
Bineînţeles că am început-o când ne-am făcut bine socotelile de finanţare a construcţiei clădirii, pentru realizarea fundaţiei eu însumi am donat 10.000 de euro, iar alte finanţări fiind obţinute de la Guvernul României, Consiliul Local Valu lui Traian şi alţi sponsori.
Ideea construirii minaretului cu banii mei, în mod separat, mi-a venit când am constatat că cele peste 20 de minarete construite în ultimii ani în Dobrogea au fost sponsorizate în majoritatea lor de oameni de afaceri din Turcia şi vreo două de Consilii Locale: Ovidiu şi 23 August. Atunci am hotărât să ctitoresc eu minaretul nou de la Omurcea, mulţumind lui Allah că îmi dă această posibilitate şi putere financiară să fac acest lucru.
Bucuria mea de a se realiza acest minaret şi clădirea geamiei în continuare este că eu sunt născut şi crescut, dar şi locuiesc la Valea Seacă – Valu lui Traian, la care se adaugă faptul că am construit cel mai înalt minaret din Romania de 45 m şi este şi primul minaret din România cu trei balcoane.
Rep: Ce proiecte religioase doriţi să demaraţi pe viitor?
Sali Negiat: Dacă Allah îmi dă sănătate şi voi continua să câştig bani, doresc să mai realizez lucruri asemănătoare în România şi Crimeea, inşallah.
Rep: Proiectul pe care l-aţi realizat este un model de urmat pentru oamenii cu situaţie financiară bună. Aş dori să ne spuneţi ce sentimente v-au încercat (trăirea sufletească pe care aţi avut-o ) la finalizarea minaretului.
Sali Negiat: Sunt tătari cu situaţie financiară bună care fac ce pot în a ajuta la proiecte religioase, dar sunt şi foarte mulţi cu putere financiară care nu fac destul în această direcţie şi le-aş dori să aibă şi ei măcar o dată trăirea sufletească care am avut-o eu la finalizarea minaretului de la Omurcea (Valea Seacă). Mulţumesc lui Allah.
Rep: Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat şi vă doresc mult succes în carieră. Vă doresc ca bunul Allah să vă dea puterea de a continua aceste proiecte care vor rămâne urmaşilor noştri.
Sali Negiat: Eu vă mulţumesc şi sper ca Allah să primească tot ceea ce încercăm să facem.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua armatei române, o zi de glorie şi de cinstire pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi misiunea nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.
Pentru a marca această zi conducerea Uniunii Democrate Turce din România, preşedintele Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim a participat la ceremonialul organizat la Cimitirul Central din Constanţa unde au depus coroane de flori. Filiala Bucureşti, reprezentată de preşedintele Turan Şemsi a depus coroană la Bucureşti unde s-au organizat activităţi în cinstea Zilei Armatei Române.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 17-20 octombrie comisia de tineret a Uniunii Democrate Turce din România a organizat o activitate dedicată tinerilor. Ca obiective princopale ale activităţii putem enumera: nformarea tinerilor în legătură cu pierderea treptată a unelo obiceiuri străvechi, păstrarea identităţii culturale şi atragerea tinerilor către comunitatea care îi reprezintă. La acest program au participat membrii activi şi simpatizanţi din cadrul comisiei de tineret. Activitatea s-a desfăşurat sub formaă de prezentări Power Point, foto-video, discursuri, teme interactive şi activităţi informative. În cadrul acestor zile s-a vizitat oraşul Braşov, declarat în cadrul unui concurs naţional Capitala Verde a României. Aici tinerii au primit informaţii preţioase privind performanţele eco ale Braşovului, unde comunitatea se implică activ în proiectele de protejare a mediului. În campania „Let’s do it, Romania!“ Braşovul a avut cel mai mare număr de voluntari. De asemenea, în discuţii s-a pus accent pe creşterea eficienţei energetice şi folosirea energiei regenerabile, pe valorificarea zonelor verzi. În acest mod am dorit atragerea tinerilor în proiectele privitoare la protejarea naturii.
Credem că rezultatele estimate, adică atragerea şi motivarea cât mai multor tineri din cadrul comunităţii turce la acţiunile organizate de uniunea noastră, oferirea de informaţii despre cultura şi tradiţia etniei noastre către alţi membri ai societăţii, îmbogăţirea experienţei de activitate interculturală în cadrul unui grup a tinerilor au fost atinse.
Omer Minever
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Turcia, Cityplex a organizat o proiecţie de Gală a producţiei cinematografice turceşti, „Marea Noastră Disperare”. Pelicula regizată de Seyfi Teoman este o producţie cinematografică 2011, înscrisă în competiţie la Festivalurile Internaţionale de la Cannes şi Berlin. Filmul a obţinut titlul de cel mai bun film şi premiul criticii la Festivalul de film Turco-German de la Istanbul.
În debutul proiecţiei viceconsulul general al Republicii Turcia la Constanţa Şebnem Atasoy Manav a vorbit despre însemnătatea Zilei de 29 Octombrie pentru turcii de pretutindeni. Ansamblul folcloric „Fidanlar „ aparţinând Uniunii Democrate Turce din România a susţinut un scurt program de dansuri tradiţionale turceşti.
Filmul „Marea Noastră Disperare” este al doilea lung metraj al regizorului Seyfi Teoman iar scenariul este bazat pe romanul lui Barış Bıçakçı şi este scris de regizor şi de autorul romanului. Seyfi Teoman s-a născut la Kayseri în 1977. A absolvit Facultatea de Economie a Universităţii Boğaziçi, dar a lucrat ca monteur şi cameraman pentru numeroase scurtmetraje şi reclame. A studiat regia de film în cadrul Şcolii Naţionale de Cinematografie din Lodz, în Polonia. În 2000 a realizat primul său scurtmetraj, intitulat „Goz”. În 2004, a atras atenţia cu următorul său scurtmetraj „Apartman”. Lungmetrajul său de debut „Tatil Kitabı” a avut premiera la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin în 2008, fiind nominalizat la premiul Descoperirea Anului de Academia Europeană de Film. A primit premii la festivalurile de film de la Taormina din Italia, Artfilm din Slovacia şi din Montreal.
După vizionarea filmului organizatorii i-au invitat pe participanţi să ciocnească o cupă de şampanie.
Sorina Asan
La 18 octombrie Republica Azerbaidjan a împlinit două decenii de la redobândirea independenţei. Cu acest prilej, ambasadorul Republicii Azerbaidjan la Bucureşti, Eldar Hasanov a oferit o recepţie, joi, 13 octombrie. La eveniment, alături de oficiali ai statului român, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Romania, profesori universitari sau oameni de afaceri care şi-au desfăşurat activitatea profesională în Azerbaidjan au participat şi lideri ai organizaţiilor aparţinând comunităţilor etnice.
Evenimentul a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale României şi Azerbaidjanului. În discursul său, ambasadorul Republicii Azerbaidjan Eldar Hasanov a evidenţiat bunele relaţii pe care le are ţara sa cu România în plan politic, economic şi cultural. La rândul său, ministrul român de externe Teodor Baconschi sublinia că „România este un partener care şi-a demonstrat loialitatea în a-şi respecta angajamentele cu Azerbaidjanul şi că în viitor va încuraja dialogul dintre cele două ţări la toate nivelele: politic, economic şi cultural”.
La eveniment au participat: secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România, prof Ervin Ibraim, subprefectul judeţului Constanţa, Aidun Curt-Mola, muftiul cultului musulman din România, Iusuf Murat, inspectorul de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prof. Vildan Bormambet, directorii Colegiului Naţional „Kemal Ataturk” din Medgidia, Accan Mologani şi Ozgür Kıvanç precum şi lideri ai altor minorităţi etnice. Printre invitaţi s-a aflat şi fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, dar şi ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil, adjunctul misiunii diplomatice americane în România, Duane Butcher, numeroşi demnitari.
Invitaţii au avut posibilitatea să servească preparate culinare azere şi să ia parte la un concert susţinut de formaţii artistice din Azerbaidjan. Participanţii la eveniment s-au familiarizat cu civilizaţia şi cultura azeră prin intermediul unor publicaţii în limbile română şi engleză, expuse la intrarea în Clubul Dipomatic Român.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
O delegaţie a Consiliului Europei s-a aflat în România în perioada 17-21 octombrie, în a treia vizită de monitorizare a aplicării de către România a Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.Vizita are loc după trimiterea la Strasbourg de către autorităţile române a celui de-al treilea raport privind punerea în aplicare a Convenţiei-cadru, raport elaborat cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor minorităţilor naţionale, a ministerelor şi a altor instituţii.
În prima zi a vizitei de monitorizare membrii delegaţiei s-au întâlnit la Bucureşti cu lideri ai organizaţiilor Consiliului Minorităţilor Naţionale. Delegaţia a fost formată din: Milena Klajner (Croaţia), Athanasia Spiliopoulou Akermark (Suedia), Edita Ziobiene (Lituania) membri ai Comitetului Consultativ şi Krzysztof Zyman, Maria Moran, membri ai Secretariatului Convenţiei cadru pentru Protecţia minorităţilor naţionale de la Consiliul Europei.
În cadrul primei runde de convorbiri de la Bucureşti membrii delegatiei Consiliului Europei au adus în discuţie învăţământul în limba maternă şi modul în care influenţează noua lege a învăţământului, comunităţile etnice. Deputatul Attila Korodi, reprezentantul UDMR la discuţii a spus că „noua lege a învăţământului este un element pozitiv şi certifică o evoluţie în plan politic, totusi, legea nu permite ca manualele să fie tipărite în Ungaria lucru care în opinia sa influenţează negativ procesul educaţional de predare a limbii maghiare.” Prezenţi la discuţii, reprezentanţii comunităţii armene au subliniat că din cauza numărului mic de elevi nu există clase cu limba de predare armeană, Uniunea Armeană din România, având în proiect învăţarea limbii armene la distanţă, modalitate de învăţare agreată şi de liderii Comunităţilor Evreieşti din România.
Gheorghe Răducanu, reprezentantul Partidei Romilor Pro Europa a mărturisit că în prezent romii beneficiază de locuri speciale în instituţiile de învăţământ din România dar aceste locuri se ocupă în proporţie de 80%. Totuşi, 70% din aceştia reuşesc să absolve instituţii de învăţământ superior.
Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim a menţionat că „învăţământul în limba maternă se desfaşoară conform legii, la cursurile de limba turcă fiind înscrisi 4500 de elevi. La Medgidia, pe baza unui protocol semnat între România şi Turcia funcţionează Colegiul National „Kemal Ataturk” care pregăteşte atât educatori şi învăţători cât şi imami, şi aici sprijinul statului turc este considerabil, o parte din profesori fiind din Turcia. Statul turc oferă anual burse de studiu în universităţi din Turcia”, a mai precizat Ervin Ibraim.
La întâlnirea cu delegaţia Consiliului Europei au participat reprezentanţi ai organizaţiilor din cadrul Consililului Minorităţilor Naţionale ai albanezilor, armenilor, bulgarilor, croaţilor, elenilor, macedonenilor, maghiarilor, polonezilor, romilor, rutenilor, turcilor şi tătarilor.
Delegaţia raportorilor Convenţiei -cadru a mai avut întâlniri cu reprezentanţi ai minorităţilor etnice în Cluj şi Baia Mare.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bükreş Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde geleneksel Türk okçuluğu kursu 21 Ekim Cuma günü başlıyor. Her hafta Cuma günü 19:00-20:30 saatlerinde Mustafa Akdoğan tarafından verilecek olan dersler ok, yay yapımı ve okçuluk üzerine olacaktır. Kurs boyunca son yıllarda Avrupa’da gün geçtikçe daha büyük ilgi gören tarihi tirkeş, sadak, ok ve kaftanlarını geleneksel yöntemlerle üretme çalışmaları, okçuluk tarihi ve geleneksel ok yapımı hakkında teorik bilgi verilecektir. Kurs günü ve saatleri kursiyerlerin ihtiyaçlarına göre belirlenecektir. Kurs ile ilgili daha detaylı bilgiyi Bükreş Yunus Emre Türk Kültür Merkezi yetkililerinden alabilirsiniz.
Bükreş Yunus Emre Adres:
Vasile Lascar nr. 96, Sector 2, Bucureşti, Romania
Tel: 0040 (0) 21 211 13 16
bukres@yunusemrevakfi.com.tr
Mustafa Akdoğan 27.06.1978 yılında Kayseri’nin Develi ilçesinde doğdu. İlk öğrenimini burada tamamladıktan sonra orta öğrenimine TED Ankara Koleji’nde devam etti. 1999 yılında Yıldız Teknik Üniversitesi İnşaat Mühendisliği bölümünden mezun oldu. 2005 yılına kadar İstanbul’da çeşitli firmalarda çalıştı. 2005 yılından beri Romanya’da Barbarossa Construct’un kurucu ortağı olarak is hayatına devam etmektedir. Okçuluğa olan ilgisi özellikle bu tarihten sonra başladı. Bükreş’te Aktiv spor klubünde okçuluk çalışmalarına devam etmekte ve Rumen geleneksel okçuluk grubu ile ortak çalışmalar gerçekleştirmektedir. Geleneksel okçuluk alanında uluslararası yarışmalara katılmaktadır ve bu yarışmalarda bir kez 3.’lük almıştır. Ayni zamanda Türkiye’de, Kemankes Okçuluk Araştırmaları Derneği üyesidir. Son yıllarda Avrupa’da çeşitli müzelerde gördüğü tarihi tirkeş, sadak, ok ve kaftanları geleneksel yöntemlerle üretme çalışmalarıyla tanınmıştır. Ok ve yayın maddi değeri üzerine yayınlanmış bir makalesi vardır. İstanbul 2010 Avrupa Kültür Başkenti etkinlikleri çerçevesinde bulunan İstanbul’un Ustaları programına kabul edilmiştir. Ayrıca "Kavsi" yay yapımcıları grubuyla Osmanlı-Türk yaylarını yeniden üretme çalışmalarına devam etmektedir.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Yarım çay bardağı ayçiçeği yağı
750 gr kuzu eti
2 soğan
2~3 sivri biber
3~4 diş sarımsak
2 domates
3 patlıcan
2 su bardağı su
2 su bardağı baldo pirinç
Tuz
Karabiber
· Maklube hazırlanışı
· Maklube: Ayçiçeği yağını tencereye alın. Yağ ısındıktan sonra kuşbaşı şeklinde doğranmış kuzu etlerini yağda soteleyin. Etler çok az piştikten sonra üzerine yemeklik doğradığınız soğan, sarımsak ve biberleri ekleyip sotelemeye devam edin. Küp doğradığınız domatesi ilave edin. Patlıcanları alacalı soyduktan sonra uzunlamasına üçe bölün. Her bir parçaya üçe kesin. Etlerin üzerine yerleştirin. Yarım su bardağı sıcak su ekleyin. Yıkayıp süzdüğünüz pirinci ilave edip kalan suyu, tuzu ve karabiberi ekleyin. Tencerenin kapağını kapatarak kısık ateşte pirinçler yumuşayıncaya kadar pişirin. üzerini kağıt havlu ile kapatarak 15 dakika demlendirin. Servis tabağına ters çevirerek aktarın. Servis yapın.
Maklube artık hazır, afiyet olsun.
6 armut
2 su bardağı su + 2 yemek kaşığı su
1 su bardağı toz şeker
1 çay kaşığı tarçın
üzeri için
2 yemek kaşığı file badem
Nane yaprağı
· Armut tatlısı hazırlanışı
· Armut tatlısı: Armutların kabuklarını soyun. 2 su bardağı suyu kaynatın. Armutları bu suda 10 dakika haşlayın. Armutları kevgir ile süzüp suyunu ayırın. Bir tencerede toz şeker ve 2 kaşık suyu kısık ateşte, şeker eriyip karamel rengini alıncaya kadar sürekli karıştırarak pişirin. Ayırdığınız armut suyunu ilave edip hızlıca karıştırarak kaynatın. Tarçını ilave edin. Armutları ekleyip ara ara çevirerek kapağı açık olarak suyu azalıncaya kadar yaklaşık 20 dakika pişirin. Ilınınca servis tabağına alın. üzerine file badem serpip, nane yaprağı ile süsleyerek servis yapın.
Armut tatlısı artık hazır, afiyet olsun.
500 gr kıyma
1 soğan
2 dilim bayat ekmek
Tuz
Karabiber
Kimyon
Kırmızı pul biber
Sos için
400 gr mantar
40 gr tereyağı
200 ml krema
Tuz
Karabiber
· Mantar soslu köfte hazırlanışı
Soğanı rendeleyip kıymaya ilave edin. Bayat ekmek içini ufalayın. Tuz ve baharatları ekleyip elinizi su ile ıslatarak kıymayı yoğurun. Hazırladığınız harçtan parçalar kopartıp yuvarlak köfteler hazırlayın ve 1 saat buzdolabında beklettikten sonra yapışmaz tavada önlü arkalı kızarıncaya kadar pişirin. Mantarların kabuklarını soyup ince doğrayın. Tereyağını eritip mantarları ekleyin ve yüksek ateşte kavurun. Tuz, karabiber ve kremayı ekleyip koyulaşıncaya kadar pişirin. Köfteleri servis tabağına alın. üzerine mantar sosundan gezdirip servis yapın.
Mantar soslu köfte artık hazır, afiyet olsun.