Çanakkale Savaşları, yüzyılımızın en büyük savaşlarından birisidir. Birinci Dünya Savaşı’nı galip bitirmek isteyen düşman devletler, gemileriyle Çanakkale Boğazını geçip İstanbul’u almak istiyorlardı. Osmanlı ordusu, İngiliz ve Fransız donanmalarına karşı Çanakkale Boğazı’nda aylar süren bir dizi deniz ve kara savaşı yapmıştır. 300.000 askerimizin şehit olduğu bu savaşlar sonucunda, düşman donanmaları ağır kayıplar vererek geri çekilmişlerdir. Çanakkale Savaşlarının denizle ilgili bölümü, 18 Mart 1915 tarihinde, düşman gemilerinin geri çekilmeleriyle sonuçlanmıştır. Bu nedenle, her 18 Mart gününde, Çanakkale Savaşlarını anmaktayız.
Çanakkale boğazını gemilerle geçemeyeceklerini anlayan düşmanlarımız, topraklarımıza karadan girmeyi denediler. İngiliz, Fransız, Avustralya, Yeni Zelanda ve diğer bazı sömürge ülkelere ait askerler, 25 Nisan 1915 günü karadan çıkarma yapmaya başladılar. Kara savaşları, 9 Ocak 1916 tarihinde son düşman birlikleri de geri çekilene kadar devam etmiştir. 6-7 Ağustos 1915 gecesi Anafartalar’a yapılan çıkarma harekatını, Mustafa Kemal komutasındaki birliğimiz durdurmuştur. 25 Nisan 1915 ve 9 Ocak 1916 tarihleri arasında, yaklaşık sekiz ay boyunca şiddetli kara savaşları olmuştur.
Çanakkale Savaşları, Türk tarihinin en önemli savaşıdır.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, Su Yanwen şi soţia sa Zhen Shuqin au oferit miercuri, 27 februarie un dineu în onoarea liderilor Uniunii Democrate Turce din România şi ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, precum şi a muftiului cultului musulman. La dineu a participat şi subprefectul judeţului Constanţa, Iucsel Selamet, la prima întâlnire oficială de la numirea sa în funcţie, dar şi fostul subprefect Aidun Curt-Mola, actualmente consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
În cadrul discuţiilor a fost subliniată importanţa intensificării relaţiilor româno-chineze la nivel economic dar şi continuarea dialogului cu liderii comunităţii musulmane din China, început în luna octombrie, de o delegaţie condusă de muftiul Muurat Iusuf. În acest sens, Muftiatul Cultului Musulman din România, va invita o delegaţie din partea Asociaţiei Islamice din China să efectueze o vizită oficială în România, înainte de postul din luna Ramazan. Preşedintele UDTR, Osman Fedbi a declarat: „între Consulatul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa şi Uniunea Democrată Turcă din România există o colaborare fructuoasă de câţiva ani, consulul general Su Yanwen fiind prezent la multe din acţiunile noastre. Anul trecut o delegaţie din partea UDTR a întreprins o vizită oficială în China unde s-a întâlnit cu liderii Asociaţiei Islamice din Beijing dar şi cu cei din Shangai şi provincia Hunan. Este o onoare pentru comunitatea turcă să contribuie prin dialog şi schimb de experienţă la întărirea relaţiilor de cooperare dintre România şi China.” Printre membrii delegaţiei care au efectuat vizita în China s-a aflat şi secretarul general al UDTR, Ervin Ibraim care a subliniat faptul că în China există libertate religioasă şi organizaţiile religioase inclusiv, Asociaţia islamică, îşi desfăşoară activitatea potrivit legilor ţării. „În China nu există religii care să deţină o poziţie dominantă, dimpotrivă, toate au acelaşi statut” a spus prof. Ervin Ibraim.
În cadrul dineului, oaspeţii consulului general Su Yanwen au avut posibilitate să deguste din preparatele culinare tradiţionale chinezeşti din care nu au lipsit peştele şi fructele de mare. Alături de subprefectul Iucsel Selamet şi muftiul Muurat Iusuf au răspuns invitaţiei oficialului chinez, preşedintele UDTR şi cel al UDTTMR, Osman Fedbi, respectiv Gelil Eserghep, secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, Aidun Curt-Mola, consilier superior în cadrul DRI şi directorul Colegiului Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia, prof. Accan Mologani.
Sorina Asan
Luni, 4 martie a fost învestit al doilea subprefect al Judeţului Constanţa în cadrul unei ceremonii conduse de Prefectul Eugen Bola. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa subprefectului Radu Volcinschi, a şefilor instituţiilor deconcentrate, a angajaţilor Instituţiei Prefectului precum şi a liderilor UDTR şi UDTTMR.
Prefectul Eugen Bola a dat citire ordinului de numire al subprefectului, HG 61/2013 din 27.02.2013, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 115 din 28.02.2013, semnat de premierul Victor Ponta, după care a urmat depunerea jurământului de credinţă de către noul subprefect Iucsel Selamet. Acesta a jurat cu mâna pe Coran şi a încheiat cu cuvintele: „aşa să îmi ajute Allah!”.
Noul subprefect a declarat: „Am fost numit subprefect la propunerea UDTTMR şi a UDTR. Este o onoare dar şi o responsabilitate. Sper ca, alături de prefectul Eugen Bola şi subprefectul Radu Volcinschi, să-mi duc la bun sfârşit atribuţiile ce îmi vor reveni. Îmi doresc să facem echipă bună. Avem foarte mult de lucru, obiectivul principal este cel de a duce la bun sfârşit programul Guvernului. Totodată, avem proiecte care servesc intereselor comunităţii din judeţul nostru”.
Iucsel Selamet este de profesie inginer şi şi-a desfăşurat activitatea până în prezent în domeniul privat. Are 50 de ani şi este căsătorit. Iucsel Selamet l-a înlocuit în funcţie pe Aidun Curt-Mola care şi-a încheiat mandatul în luna ianuarie, reluându-şi activitatea de consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
La ceremonia de învestire au participat preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi şi secretarul general, prof. Ervin Ibraim.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
8 Mart tarihinde Dünya Kadınlar Günü olarak kutlanır. Bu gün kadınlar tarafından ve / ya da kadınlar için konferans, gösteri ve eğlence gibi çeşitli etkinlikler düzenlenir. Kadınlar arası dayanışma ve kadınların toplumdan beklentileri vurgulanır.
Kadınlara özgü bir günün var olması düşüncesi ilk kez, 26-27 Ağustos 1910’da Kopenhag’da düzenlenen Uluslararası Sosyalist Kadınlar Konferansında ortaya atıldı ve kabul edildi. Bir çok ülkede her yıl kutlanmaya başladı. İsveç’te ise 1912 yılından itibaren kutlanmaya başladı.
Ancak ilk yıllarda belli bir tarih saptanmamıştı ve değişen tarihlerde ama her zaman ilkbaharda kutlanıyordu. Tarihin 8 Mart olarak saptanışı 1921’de Moskova’da gerçekleştirilen 3. Uluslararası Kadınlar Konferansı tarafından olmuştur.
İki dünya savaşı yılları arasında bazı ülkelerde kutlanması yasaklanan Kadınlar Günü, 1960’lı yılların sonunda Amerika Birleşik Devletleri’nde de kutlanılmaya başlamasıyla daha güçlü bir şekilde gündeme geldi. Birleşmiş Milletler Genel Kurulu, 1977 yılında 8 Mart’ın Dünya Kadınlar Günü olarak kutlanmasını kabul etti.
Romanya Demokrat Türk Birliğin Kadınlar Komisyonu bu günün değerini ve anlamını belirtmek için bir sempozyum düzenlediler. Romanya’daki Türk kadınların sosyal hayatı ile ilgili konu ve sorunlar paylaştırıldı. Faaliyetin organizasyonuyla ilgilenen Kadınlar Komisyonun Başkan yardımcısı sayın Durie Accoium belirtti: “Romanya Demokrat Türk Birliği Kadınlar Komisyonu ayın 7, 8, 9’da Dünya Kadınlar Günü vesilesiyle bir sempozyum düzenledi, bu sempozyum şubelerimize yararlı, Cobadin’de, Tulça’da, Măcin’de ve Köstence’deki hanımları için düzenlenen bir faaliyet. Köstence’de sempozyum sabah saatlerinde düzenlendi ve oğlende bit Türk gecesi hazırladık. Bu vesileyle 8 Mart Dünya Kadınlar günününde tüm kadınlara sağlık, mutluluk ve neşeli baharlar diliyorum.“
Faaliyete katılan Türk Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Füsun konuşmasında belirti: “Dobruca bölgesindeki Türk-Tatar tüm kadınların 8 Mart Dünya Kadınlar Gününü kutluyorum! Dobruca bölgesinde ortak kültür ve geleneklerimizi yaşatılmasında soydaş hanımlar büyük bir sorumluluk üstleniyor ve gerek evde çocukları yetiştirirken, gerek eğitim, kültür alanındaki görev çalışmalarıyla büyük çaba gösteriyorlar. Bu bakımdan büyük taktir ile andığım Türk-Tatar tüm hanımlara 8 Mart vesilesiyle en iyi dileklerimi ve sevgilerimi sunuyorum.“
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Într-o atmosferă de sărbătoare, conducerea ziarului „Hayat” a marcat joi 13 martie, treisprezece ani de existenţă în peisajul mediatic românesc. Evenimentul s-a desfăşurat la Bucureşti şi a reunit oficialităţi române dar şi turce, oameni de afaceri, dar şi lideri ai comunităţilor turce şi tătare din România.
În cadrul evenimentului, au fost acordate medalii aniversare iar ministrul delegat pentru Întreprinderi mici şi mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini a primit în dar un portret din partea organizatorilor. Participanţii la eveniment au avut posibilitatea să asculte muzică uşoară turcească şi să vizioneze un scurt program de dansuri tradiţionale turceşti şi tătareşti susţinut de ansamblul folcoric „Karasu” din Medgidia.
Printre invitaţi s-a aflat şi secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România, prof. Ervin Ibraim. Au mai participat la eveniment, muftiul cultului musulman din România, Muurat Iusuf, subsecretarul de stat din cadrul DRI, Aledin Amet, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea”, Zeki Uysal.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Türkiye’de ilk defa bir milli marş yazılması teşebbüsü, 1920’de Genel Kurmay Başkanı İsmet İnönü tarafından yapıldı. Maarif Vekili Dr. Rıza Nur’u ziyaret eden İsmet İnönü, Milli heyecanı koruyacak, milli azim ve imanı besleyecek, zinde tutacak bir marşın yazılmasını, ordu adına teklif etti.
Mehmet Akif Ersoy şiirinin beğenildiği bildirildi. Marş, Hamdullah Suphi tarafından Meclis’te okundu. Büyük bir coşkuyla dinlenen marş, sık sık alkışlarla kesildi. Marşın kabul edilmesi, 12 Mart 1921 tarihindeki toplantının öğleden sonraki oturumunda ele alındı.
Akif’in marşının oya sunulması kararlaştırıldı ve “Oy birliği ile kabul edildi.” Marş teklif üzerine en son ayakta dinlendi. Kahraman orduya ithaf edilen marş, İstiklal marşı olarak kabul edildi. Akif “Onu milletime ve kahraman ordumuza hediye ettim. Zaten o milletin eseridir, milletin malıdır. Ben yalnız gördüğümü yazdım” dedi.
În data de 12 martie 1921 marşul, dedicat şi închinat de Memet Akif Ersoy soldaţilor eroi a fost acceptat drept imn de stat cu unanimitate de voturi de Parlamentul Turciei. După cum chiar autorul declara, acest marş al independenţei a fost dăruit poporului şi armatei eroice, aflată doar în slujba poporului. Acest lucru este văzut şi bine ştiut de toată lumea.De aceea, cu o deosebită mândrie, această zi a acceptării ca imn a marşului pentru independenţă compus de Mehmet Akif Ersoy este celebrată an de an cu acelaşi respect. Totodată este şi o zi a comemorării autorului.
Acest an Uniunea Democrată Turcă din România a supravegheat îndeaproape, prin reprezentaţii săi, desfăşurarea concursului de compoziţie şi pictură, dedicat acestei zile, lansat în şcolile constănţene de Inspectoratul Şcolar Judeţean, pentru elevii claselor IV-VIII. Tema concursului a fost „Seagul turc şi eroismul/ Türk bayrağı ve kahramanlık“.Juriul a selectat pentru premiere lucrările elevilor:
| ELEV | ŞCOALA | PROFESOR | |
|---|---|---|---|
| 1. | MARCHİDAN MARİA | COLEGIUL NATIONAL DE ARTE REGİNA MARİA | BALUTA LORETTA |
| 2. | MARİN ELENA CAROLİNA | ŞCOALA GİMNAZİALA SPECTRUM | LUTAİ MİHAELA |
| 3. | OMER AİLİN | ŞCOALA ION JALEA | FİRDES MUSLİDİN |
| M | AMET ZERA | ŞCOALA NR. 16 | ARİF AİSEL |
| M | NOMAN SERİN EDEN | ŞCOALA CONSTANTİN BRANCUSİ MEDGİDİA | İLKE CAİALİ |
| ELEV | ŞCOALA | PROFESOR | |
|---|---|---|---|
| 1. | IUSEIN SİBELGEAN | COLEGIUL NATIONAL KEMAL ATATURK | SEVİL ÖNDER |
| 2. | YILDIRIM DOĞUKAN | COLEGIUL NATIONAL KEMAL ATATURK | SEVİL ÖNDER |
| 3. | OKUMUŞ BERNA | COLEGIUL NATIONAL MİHAİ EMİNESCU | IOMER SUBİHAN |
| M | EYNALLI FATİH | ŞCOALA ION JALEA | FİRDES MUSLİDİN |
| M | SALİMAN SİBELGEAN | COLEGIUL NATIONAL KEMAL ATATURK | SEVİL ÖNDER |
Premierea acestora s-a făcut în data de 12 martie 2013, în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „M.K. Atatürk“ din Medgidia, în cadrul spectacolului omagial dedicat acestei zile. Peste 100 de elevi ai colegiului s-au întrecut într-un concurs de poezii şi cântece specifice momentului. Toate momentele artistice ce au constat în oratoriu, scenetă, grup coral sau interpretări individuale, în care s-a pus multă pasiune şi ardoare, au încântat spectatorii reprezentaţi în special de elevii şi profesorii colegiului. Nelipsiţi la astfel de evenimente reprezentanţii uniunii turce au remarcat cu încântare atenţia şi respectul acordat de toţi cei prezenţi acestor două importante simboluri, imnul şi drapelul. Mulţumind încă o dată celor implicaţi în desfăşurarea acestei sărbători omagiale dorim să subliniem că mai ales în astfel de zile ne încearcă pe toţi sentimente de mândrie şi recunoştinţă faţă de înaintaşii noştri pe care îi iubim şi îi respectăm.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În fiecare an, în Turcia sunt comemoraţi pe 18 martie, eroii turci care şi-au jertfit viaţa, în ţară sau în afara graniţelor ei. În Cimitirul Eroilor Turci din Brăila există 12 morminte în care sălăşuiesc osemintele soldaţilor turci, în timp ce 754 de militari de aceeaşi naţionalitate au fost îngropaţi într-o groapă comună, în timpul Primului Război Mondial.
Cu acest prilej, liderii Uniunii Democrate Turce din România, preşedintele Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim au depus o coroană de flori şi au păstrat un moment de reculegere la Cimitirul Eroilor Turci din Brăila. Acestora li s-a alăturat şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Füsun Aramaz însoţită de viceconsulii Özgen Topçu şi Gürcan Özcan care a declarat „ Ne aflăm astăzi la Brăila pentru că în fiecare an pe data de 18 martie sărbătorim Ziua Eroilor Turci. La Cimitirul Eroilor Turci din Brăila se află un numar de 754 de eroi căzuţi în timpul Primului Razboi Mondial. În memoria acestor ostaşi căzuţi la datorie în România, există un cimitir al eroilor la Bucureşti, Slobozia şi Brăila. La această ceremonie organizată anual la cimitir au participat reprezentanţi de la Prefectură şi Primaria Municipiului Brăila, precum şi oameni de afaceri,muftiul Cultului Musulman, asociaţiile etnicilor turci şi tătari din România şi şcolile turceşti din zonă. Săptămâna trecută, cu ocazia vizitei ministrului de externe în Turcia, s-a adoptat programul de acţiune pentru punerea în aplicare a parteneriatului strategic între ţările noastre. Suntem convinşi că odată cu semnarea acestor documente, relaţiile dintre ţările noastre vor căpăta o altă dimensiune şi se vor extinde pe mai multe planuri”.
Prefectul Mihaela Marcu a precizat că împărtăşeşte acelaşi punct de vedere referitor la relaţiile culturale şi economice care trebuie să se întărească în urma semnării tratatului.
Prezent la acest eveniment, primarul Aurel Simionescu a declarat: „În fiecare an organizăm această întâlnire care, pentru cei care şi-au dat viaţa este un moment semnificativ, de referinţă. Trebuie să fim recunoscători şi să ne aducem aminte de jertfa pe care au făcut-o. Sper ca lucrurile să continue la fel în fiecare an şi cred că trebuie să utilizăm toate metodele posibile astfel încât să fie bine şi pentru poporul nostru dar şi pentru cel turc”.
Programul ceremoniei de la Cimitirul Eroilor Turci a început cu depunerea coroanelor de flori, moment de reculegere, intonarea imnurilor de stat, discursul consului general al republicii Turcia la Constanţa, Rugăciuni şi vizitarea mormintelor eroilor.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ministrul Justiţiei din Republica Turcia, Sadullah Ergin s-a aflat joi 21 martie în România la invitaţia omologului său român, Mona Pivniceru. Potrivit unui comunicat de presă din delegaţia condusă de ministrul turc al justiţiei au mai făcut parte: domnul Adnan Boynukara, consilier în cadrul Ministerului Justiţiei din Republica Turcia, domnul Yasin Aydoğan, director al Cabinetului Ministrului, domnul Mustafa Onuk, director general al Penitenciarelor şi Centrelor de Detenţie, domnul Haydar Sami Kuzu, director general adjunct, Drept Internaţional şi Relaţii Externe, domnul Faris Karak, preşedinte al Direcţiei Generale a Departamentului Drept internaţional şi Relaţii Externe.
Întâlnirea a constituit un excelent prilej pentru reafirmarea bunelor relaţii de colaborare între cele două ţări, în plan general şi în domeniul justiţiei, în special, precum şi de identificare a unor noi oportunităţi pentru dezvoltarea colaborării bilaterale pe probleme de interes comun.
Convorbirile au prilejuit şi un fructuos schimb de opinii la nivel tehnic pe probleme de cooperare judiciară în materie civilă şi penală precum şi în domeniul penitenciar.
Ministrul Justiţiei din Republica Turcia, Sadullah Ergin s-a întâlnit în cursul aceleiaşi zile cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. În cadrul discuţiilor bilaterale oficialii turci au solicitat părţii române rezolvarea problemei controalelor amănunţite la care sunt supuse toate transporturile provenind din Turcia la produsele de origine vegetală, mai exact fructe şi legume. În replică, ministrul român a precizat că din luna noiembrie şi până în prezent, în urma controalelor amănunţite au mai fost depistate câteva cazuri izolate de depăşiri ale limitelor admise, dar ordinul prin care era instituit controlul suplimentar a expirat în data de 15 martie 2013. În acest context, Daniel Constantin a subliniat că autorităţile române vor fi vigilente, grija pentru consumatorul român constituind o prioritate.
La convorbiri a participat şi ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Omür Şölendil. În seara aceleiaşi zile, excelenţa sa Omür Şölendil a oferit un dineu oficial în onoarea distinsului oaspete. La dineu au participat deputaţii Iusein Ibram şi Varol Amet, subsecretarul de stat din cadrul DRI, Aledin Amet, muftiul cultului musulman din România, Murat Iusuf, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea”, Zeki Uysal.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Au trecut 12 ani în care ne-am bucurat împreună de obiceiurile şi tradiţiile noastre. Şi anul acesta, prima zi a festivalului a debutat cu simpozionul „Datini şi obiceiuri de primăvară între tradiţie şi modernitate”, a fost lansată cartea d-nului conferenţiar dr. Agiemin Baubec fiind totodată o invitaţie la învăţarea limbii turce.
Reprezentanţii comunităţilor turcă, bulgară, rusă, germană, armeană, aromână, italiană, au prezentat lucrări în faţa unui public numeros. Sesiunea de lucrări a fost deschisă de d-na Laura Panaitescu, referent ştiinţific la „Centrul Cultural Dunărea de Jos” Galaţi punând accent pe sărbătoarea mărţişorului ce vesteşte triumful reînvierii şi regenerării naturii redându-ne speranţa, optimismul, credinţa în mai bine. D-na Laura a prezentat în mod inedit şi sărbătoarea Paştelui prin imagini pitoreşti de la sat, locul unde tradiţiile sunt păstrate şi respectate cu sfinţenie.
D-na profesor Mioara Gospodin, reprezentanta aromânilor, a pus accent pe respecul copiilor faţă de adulţi, aceştia având datoria sacră de a-i învăţa pe cei mici ritualurile sărbătorilor, acestea având rolul de a educa, socializa, rol cultural şi nu, în ultimul rând religios. Bulgarii au fost reprezentaţi de vicepreşedinta Comunităţii Bulgare Edinstvo din Constanţa, Moraru Maria care a prezentat sărbătoarea Marteniţa. La această sărbătoare oamenii poartă podoabe împletite din aţă albă şi roşie pentru a o îmbuna pe Baba Marta. Comunitatea germană a fost reprezentată de d-na Vintilă Elena.
Întotdeauna mi-am pus întrebarea, cum s-au născut tradiţiile şi ce rol au în viaţa omului? Consider că demult, noi, oamenii, eram mult mai apropiaţi de natură, respectăm şi iubeam natura. Fiecare schimbare din natură era un prilej de sărbătoare, de bucurie, toleranţă şi respect. În lumea turcică, de Nevruz, oamenii săreau peste foc, îşi spuneau diferite dorinţe ca bolile şi ghinionul să rămână în foc fiind simbolizate de culoarea galbenă şi să fie sănătoşi şi roşii în obraji precum culoarea roşie. Credinţa în foc o vom întâlni la multe popoare şi culturi. Nevruzul a fost prezentat de preşedinta filialei Galaţi, d-na Abdula Ghiulten Nazare, fiind cea mai veche sărbătoare laică de peste 5000 de ani, şi de care, cu regret trebuie să amintim, că noi, generaţiile tinere, nu ne mai bucurăm de ea.
Inedită a fost prezentarea Svetlanei Crăciun, din partea ruşilor lipoveni. Pe fondul unui film ne-a vorbit despre sărbătorile religioase ce se practică în comunităţile ruşilor lipoveni. Nu în ultimul rând armenii din Constanţa, prin preşedinta comisiei de tineret Clara Olariu au vorbit despre cum au sărbătorit venirea primăverii tinerii din comunitate. Anul acesta simpozionul l-am organizat într-un cadru academic pentru a fi mai aproape de tineri deoarece aceste manifestări sunt organizate pentru tânăra generaţie; datoria noastră fiind de a nu ne uita sărbătorile şi de a conştientiza tânara generaţie de volorile tradiţiilor.
La prezidiu s-au aflat: preşedintele UDTR, Osman Fedbi, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Fusun Aramaz, consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva, subsecretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI), Amet Aledin, şef serviciu în cadrul DRI, Rodica Precupeţu, preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. Aurel Papari dar şi subprefectul judeţului Constanţa, Iucsel Selamet.
A doua zi, sâmbătă 23 martie, formaţiile artistice din judeţele Tulcea şi Constanţa s-au reunit la Prefectura Constanţa în sala „Remul Opreanu” într-un spectacol de gală.
Spectacolul a debutat prin decernarea unor plachete pentru devotament şi contribuţii la dezvoltarea şi sprijinirea culturii turce. Acum doi ani, în cadrul acestui eveniment, UDTR a omagiat personalităţile de valoare din cadrul etniei noastre. Anul trecut, am omagiat prietenii şi colaboratorii de la celelalte etnii, iar anul acesta, am omagiat personalităţile de valoare ale oraşului Constanţa, care ne-au sprijinit de-a lungul anilor în menţinerea identităţii culturale.
Prima plachetă a fost înmânată prefectului judeţului Constanţa Eugen Bola, de către preşedintele UDTR, Osman Fedbi şi deputat Iusein Ibram.
Andrian Mihei, director general al Autorităţii Navale Române în urmă cu 12 ani deputat pe vremea aceasta, a propus să se organizeze „Echinocţiu Comunitar“ şi astfel a chemat toate etniile din Constanţa chiar într-o zi de 23 martie. Astfel s-a născut şi s-a dezvoltat acest proiect denumit Primăvara Comunitară în cadrul căruia noi UDTR, nu ne-am uitat prietenii şi am dorit să-i omagiem cu căldură şi gândurile noastre bune. Al treilea omagiat a fost preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”, d-nul prof. univ. dr. Aurel Papari. În toţi aceşti ani de când minorităţile şi-au recăpătat drepturile domnul profesor univ. dr Aurel Papari a fost mereu alături de comunitatea tucă din România participând la toate manifestările noastre şi nu în ultimul rând deschizindu-ne porţile Universităţii ori de câte ori U.D.T.R. a avut nevoie pentru a îşi desfăşura unele activităţi.
Au mai primit distincţii: dr. Gabriel Custurea – director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, dr. Virgil Coman – Director al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Constanţa, dr. Gheorghe Dumitraşcu – profesor univ. dr. în cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, lect. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi nu în ultimul rând Radio Constanţa Direcţia pentru Minorităţi, reprezentată de d-na Steliana Bajdechi.
Spectacolul a fost deschis de ansamblurile româneşti „Flori dobrogene” şi „Dobrogeanca” din Ovidiu şi a continuat cu cele oferite de ansamblurile comunităţii: aromâne - Dor, bulgare - Asiga, greceşti - Elpis, tătare - Karadeniz şi turce - Fidanlar şi a ruşilor lipoveni. La eveniment au fost prezenţi, alături de alţi invitaţi speciali, consulul general al Republicii Turcia, Füsun Aramaz, consulul general al Republicii Populare Chineze, Su Yanwen, viceconsulul Federaţiei Ruse, Vitaly Gherman şi subsecretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Amet Aledin.
Uniunea Democrată Turcă din România îşi doreşte ca aceste evenimente să impresioneze prin diversitatea culturală. Şi am sperat ca atmosfera creată de grupurile folclorice, de formaţiile artistice, de interpreţi să reuşească să aducă multă căldură în inimile tuturor, transmiţându-vă dragostea dansul tradiţional, portul popular, pentru păstrarea şi transmiterea tradiţiilor din cele mai vechi timpuri pentru că ele aduc bucurie şi puritate în casele noastre.
Serin Türkoğlu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Comisia pentru învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale s-a reunit miercuri, 13 martie, în prima şedinţă de lucru din acest an după alegerea noii conduceri. Întâlnirea a fost găzduită de Ministerul Educaţiei Naţionale. Conform declaraţiilor preşedintelui comisiei de învăţământ şi tineret din cadrul CMN, prof. Vildan Bormambet discuţiile s-au axat în principal pe dezbaterea celor mai recente proiecte şi metodologii referitoare la predarea limbii materne, a istoriei minorităţilor naţionale şi a educaţiei non-formale.
Un accent deosebit s-a pus pe educaţia interculturală menită să aducă în rândul elevilor un plus de informaţie şi să îndemne spre toleranţă şi cunoaştere reciprocă între elevii aparţinând minorităţilor naţionale şi cei majoritari. Membrii comisiei de învăţământ şi tineret din cadrul CMN au agreat propunerea organizării unor programe de educaţie interculturală destinate profesorilor dar şi propunerea de a se introduce un capitol destinat miorităţilor naţionale în manualele de istorie de gimnaziu şi liceu.
Prezenţi la eveniment, atât reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale cât şi cei ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi-au manifestat disponibilitatea pentru a colabora în sprijinirea organizaţiilor membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale în ceea ce priveşte asigurarea unui cadru adecvat de educaţie în limbile minorităţilor naţionale.
La reuniune au fost prezenţi Katalin Lacziko Eniko, secretar de stat în cadrul DRI, Andraş Kirali secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale precum şi subsecretarii de stat Aledin Amet şi Gertrud Cosmatu-DRI şi Domokoş Szocs directorul Direcţiei generale învăţământ în limba minorităţilor naţionale, precum şi membrii comisiei de învăţământ din cadrul C.M.N.
Următoarea şedinţă de lucru a comisiei de învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale va avea loc în luna aprilie.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Nevruzul, „Ziua Nouă“, este o sărbătoare a reînnoirii şi însufleţirii naturii. În cultura turcă, nevruzul marchează începutul speranţei şi reprezintă iubire şi frăţietate. În ziua de Nevruz, populaţia turcă, în trecut se aduna în spaţii deschise şi sărbătoreau venirea primăverii prin cântec, joc, legende, într-o atmosferă de veselie şi bucurie.
În această zi, curţile se mătură, toţi se adună în jurul crengilor şi a resturilor măturate. Acestora li se dă foc (obicei întâlnit şi la români) şi participanţii sar peste foc.
Ca turci, în ziua de Nevruz, ciocnim ouă vopsite în coajă de ceapă. Cojile aruncate pe jos semnifică simbolul lepădării de urât, de anotimpul rece, de privaţiuni al iernii, de greutate şi lipsuri.
Pentru a celebra această zi, Cemtrul Cultural Turc Yunus Emre a organizat şi derulat o manifestare cu tema „Osmanlı’da Nevruz Kutlamaları“ (Celebrarea Nevruzului în Imperiul Otoman) care a început cu ritualul săriturii peste foc şi a continuat cu prezentarea directorului centrului cultural, Haşim Koç. În lucrarea sa a vorbit despre Nevruz, sărbătoare care vesteşte sosirea primăverii şi care aduce cu sine noul an, iubirea şi veselia. A vorbit despre diferitele denumiri ale nevruzului, despre florile de primăvară, poeziile dedicate acestei sărbători. De asemenea, a făcut un scurt istoric al sărbătorii atât în timp cât şi în spaţiu, şi a prezentat jocurile specifice începutului de primăvară. O mare parte a lucrării sale a fost dedicată felului în care Nevruzul era sărbătorit la sarayul sultanilor.
Sărbătoarea primăverii, Nevruzul, a fost celebrată de întreaga comunitate musulmană, în diferite localităţi, încheindu-se sâmbătă, la Prefectura Constanţa, cu un spectacol de gală, organizat de Uniunea Democrată Turcă din România.
Minever Omer
Şcoala Gimnazială nr. 16 din Constanţa a desfăşurat în data de 22 martie o activitate dedicată sărbătorii Nevruz unde a implicat elevii claselor I-IV care au pregătit un program artistic cu cântece şi poezii specifice acestei sărbători. Nu a lipsit nici expoziţia de desene şi obicte de artizanat cu tematica specifică.
Activitatea a debutat cu o lucrare de referinţă prezentată şi realizată de profesorul de limba şi literatură turcă, Arif Aisel care a vorbit invitaţilor săi despre semnificaţia şi importanţa acestei sărbători: „Nevruzul este asemănător, din punct de vedere al obiceiurilor, cu sărbătorile pascale româneşti. De Nevruz se vopsesc ouăle, reprezentând întregul univers, vârful oului reprezintă cerul, iar baza, pământul. Ouăle se ciocnesc şi se consumă, iar cojile se aruncă în foc. Există şi un proverb care spune că „până când coaja nu va cădea de pe ou, nu va veni primăvara“. Tot de Nevruz există tradiţia colindatului, cu crenguţe înverzite. Dar poate cea mai frumoasă tradiţie, cea care se regăseşte în culturile majorităţii popoarelor, inclusiv la daci, este săritul peste foc. Acest obicei se regăseşte aproape peste tot pentru că este foarte vechi şi provine din cultura şamanică. Reprezintă purificarea, începutul unei noi vieţi, ca la începutul noului an sau la începutul primăverii, când apare un nou ciclu vegetal. Este vorba aşadar de o nouă zi în care natura reînvie, şi oamenii se bucură de începutul unui nou an ca şi de venirea primăverii. Se gătesc totodatăpeste şapte feluri de mâncare, pentru că şapte este un număr cu noroc. Se fac foarte multe prăjituri, mâncăruri din carne de oaie, bucate tradiţionale specifice. Tinerii iau o creangă pe care o împodobesc cu ghiocei, cu batiste brodate, cu flori de primavară, şi colindă din casă în casa să aducă Nevruzul, adică vestea primăverii. Sunt răsplătiţi cu dulciuri, prăjituri, şi bănuţi, iar aceste mici daruri se numesc nevruzie“.
Pentru a întregi atmosfera de sărbătoare elevii claselor VI-VIII au pregătit cu ajutorul părinţilor produse culinare specifice acestei sărbători. Felicităm profesorul îndrumător, Arif Aisel şi le urăm succes în continuare.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Vineri, 22 martie, în Sala Senatului a Universităţii „Ovidius” din Constanţa a avul loc conferinţa internaţională „Polifonii culturale: limbă, cultură şi civilizaţie turcă în Dobrogea”. Conferinţa a fost organizată de Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” şi a reunit cadre didactice universitare din România şi Turcia.
Cuvântul de deschidere al conferinţei a aparţinut conferenţiarului universitar dr. Florin Anghel care deţine şi funcţia de prorector în cadrul Universităţii „Ovidius”. Domnia sa a subliniat faptul că instituţia de învăţământ pe care o reprezintă doreşte să consolideze parteneriatele educaţionale dintre România şi Turcia şi să realizeze un parteneriat durabil de dezvoltare a învăţământului în limba turcă.
Prezent la eveniment, inspectorul de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, prof. Vildan Bormambet a subliniat faptul că numărul elevilor care studiază limba turcă în România este în creştere şi că în prezent se cifrează la 6000. Prof. Vildan Bormambet a mai afirmat că pe 26 Septembrie va fi sărbătorită la Bucureşti, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, limba turcă, eveniment organizat cu prilejul Zilei Europene a Limbilor.
În discursul său, Rodica Precupeţu şef serviciu în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice a spus că din anul 2008, România a început să aplice Carta Limbilor Regionale care este cea mai importantă convenţie europeană care protejează limbile, iar limba turcă este ridicată la gradul maxim de protecţie, ca limbă minoritară. Şi consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz afirma în discursul său că: „Pilonul de bază care defineşte un popor este limba sa şi faptul că milioane de turci care trăiesc în afara graniţelor vorbesc limba turcă este necesar ca aceasta să fie conservată deoarece constituie mijlocul nostru comun de comunicare”.
Lectorul univeristar dr. Cihan Özdemir, directorul Centrului de Evaluare a Competenţelor Lingvistice din cadrul Institutului „Yunus Emre” a vorbit depre Importanţa limbii turce iar lectorul universitar dr. Ahmet Yenikale de la Universitatea „Imam Sufcu Kahramanmaraş” din Turcia a expus o lucrare intitulată „Izvoare fundamentale în literatura turcă”. Lucrările Conferinţei s-au încheiat cu o dezbarere publică cu tema „Axe prioritare în dezvoltarea durabilă a programelor de studii în limba turcă”. Moderatorii dezbaterii au fost conf. univ. dr. Mihaela Fulea, decan al Facultăţii de Litere şi lector univ. dr. Neriman Hasan, coordonator al Specializării Limba şi Literatura Turcă.
Printre participanţii la conferinţă s-au mai aflat subsecretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin Amet, muftiul cultului musulman din România, Murat Iusuf, viceconsulul Özgen Topçu, directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” din Constanţa, Haşim Koç, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea”, Zeki Uysal, numeroşi studenţi.
Sorina Asan
În cadrul primei reuniuni din acest an a comisiei pentru cultură, culte şi mass media a fost aleasă structura de conducere a comisiei pentru un mandat de un an. Serin Türkoğlu a fost realeasă în funcţia de preşedinte a comisiei în timp ce funcţia de vicepreşedinte va fi deţinută de Ioana Grosaru reprezentând Asociaţia Italienilor din România (RoAsIt). În funcţia de secretar al comisiei a fost ales un reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Svetlana Crăciun.
În cadrul reuniunii au fost propuse proiectele care se vor derula în anul 2013 şi a fost marcată Ziua Internaţională a Limbii Materne, declarată de UNESCO spre a fi sărbătorită la 21 februarie.
La sediul Departamentului pentru Relaţii Interetnice s-a desfăşurat şi prima şedinţă din acest an a comisiei de învăţământ şi tineret din cadrul CMN. În cadrul şedinţei prof. Vildan Bormambet a fost reconfirmată în funcţia de preşedinte urmând ca funcţia de vicepreşedinte să o deţină Szabo Ödön din partea UDMR iar pe cea de secretar, Vieroslava Timar reprezentând Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România. La finalul reuniunii au fost prezentate informaţii despre 2013 Anul European al Cetăţenilor, campanie susţinută de Comisia Europeană.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Gala culturală Româno-Turcă încearcă să fructifice bogăţia potenţială a multiculturalităţii, să contribuie la dezvoltarea prieteniei celor două ţări prin activităţi culturale, sportive şi ştiintifice.
În acest sens, începând cu anul 2008, Lumina Instituţii de Învăţământ a organizat în fiecare an un eveniment cultural româno-turc, care a adus împreună talente din cele două ţări, sub formă de dansuri, cântece, poezie şi interpretări la instrumente specifice.
„Gala Culturală Romano-Turcă a devenit, prin tradiţie, un fenomen. Este cea mai amplă manifestare interculturală din România, iar copiii noştri finalişti se vor număra printre cei aproximativ 2000 de copii din 140 de ţări care vor face un spectacol de neuitat la Istanbul, pe un stadion cu un public de 100.000 de oameni, la Olimpiada Internaţională de Limbă Turcă“, a declarat Andreea Marin.
La spectacolul au participat peste 300 de elevi din cadrul celor 11 şcoli ale societăţii „Lumina – Instituţii de Învăţământ”, din toată ţara.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
İlme ve bilgiye gerekli değeri vermiş olan yüce dinimiz İslam, insanı bilgiye ulaştıracak bütün meşru yolları da açık tutmuş, ilim öğrenmek için zaman, mekan ve yaş sınırı koymamıştır. Erkek ve kadın herkese beşikten mezara kadar ilim öğrenmeyi emretmiş, hayatın her aşamasında ve her safhasında kişinin kendi durum ve konumuna göre ilimle iç içe olmasını istemiştir.
Dinimiz İslam, ilim öğrenmeyi farz kıldığı gibi, öğretmeyi de bizlere görev olarak vermiştir. Nesillerimiz bizlere emanettir. İyi eğitim almaları onların hakkı olduğu gibi, bu imkânı sağlamak da bizim önemli vazifelerimizdendir.
Bu vesile ile Romanya Müslümanları Müftülüğü gençlere Kuran-ı Kerim ve Dini Bilgiler kurslarını başlattı. Hünkar cami’ye gelen gençlerin sayısı şimdilik 15. Gençlerimizin ortalama yaş seviyeleri 17 ile 26 yaş arası. Kuran öğrenmede oldukça azimli ve başarılılar. Kur’an-ı Kerim dersleri her Cumartesi öğle namazından sonra ikindi namazına kadar devam etmekte.
Derslere katılan gençlerimizi sizlere tanıtıyoruz:
Ömür üç gündür: dün, bugün ve yarın. Bir saat, bir dakika sonra nerede, ne vaziyette olacağımız belli değil. İçinde bulunduğumuz zamanın ve yaşadığımız anın kıymetini bilelim, güzel amellerle ömrümüzü süsleyelim, gençliğimizin kıymetini bilelim ve “emekli olduğumdan sonra Kuranı öğrenirim, namaza başlarım” cümlelerini kullandığımız zaman gerçekten kendimizi avutmayalım. Gençlikle yaşlılık bir olamaz münkünatı yok. Gençliğimizi okuyarak, faidalı işlerle ve güzel yerlerde geçirmeye çalışalım.
Giden vakit, geçen zaman bir daha ele geçmeyecek olan, tükenen ömür sermayemizdir. Bu sermayenin bizlere verilen en büyük servet olduğu bilinciyle doğru zamanda doğru işler yapmaya gayret edelim. Hep meşguliyet, koşuşturma içinde olduğumuz bu hayatta, bu derslere de Cumartesi iki saatimizi Kuran öğrenmekle değerlendirelim.
Cumartesi Kurani Kerim derslerine tüm gençleri bekliyoruz!
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Un nou an şcolar, o nouă lecţie de educaţie în cadrul concursului local de teatru şcolar numit „Büyük Teneffüs / Recreaţia Mare“, organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa într-o sală de clasă a Şcolii Gimnaziale nr. 11 din Constanţa. Având experienţa anilor trecuţi elevi talentaţi şi profesori s-au întrecut într-un concurs artistic, fără a se delimita vârsta de participare. Bineînţeles concurenţii titulari au fost elevii claselor de limbă turcă, însă ar fi trebuit să urmăriţi mimica şi implicarea emoţională a profesorilor îndrumători. Piesele de teatru selectate pentru actualul concurs local au fost interesante şi incitante, de aceea timpul de concurs a zburat parcă şi ne-am găsit dintr-o dată în etapa de evaluare, Noi, UDTR, ca buni colaboratori în acest gen de activităţi am pus la dispoziţia organizatorilor cărţile şi revistele ce au fost parte a premiilor date elevilor câştigători. În plus toţi profesorii prezenţi, atât cei din juriu cât şi cei ce au participat cu elevii la concurs, au pregătit un ospăţ dulce tuturor celor prezenţi. După aplauzele meritate din cadrul concursului nouă ne revine datoria de a-i numi în ordinea pe care au ocupat-o în clasament pentru calificarea în faza judeţeană: Şcoala Gimnazială nr. 24, Constanţa, Pazarlamacılar, 11 elevi, profesor Firdes Musledin; Liceul cu Program Sportiv, Constanţa, Spor Öğrencileri, 6 elevi, profesor Iomer Subihan; Scoala Gimnazială nr. 30, Constanţa, Sanatın Şovaliyeleri, 3 elevi, profesor Iomer Subihan; Şcoala Gimnazială nr. 11, Constanţa, Kabadayı Okulu, 5 elevi, profesor Arif Aisel. Felicitări şi succes în faza regională!
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
"Bizleri bugünlere ve geleceğe hazırlayan yaşlılarımız için hayatı kolaylaştırmak ve kimseye muhtaç olmadan yaşamalarını sağlamak devletimizin öncelikli görevleri arasındadır."
Büyük Atatürk ne demiştir "Bir milletin yaşlı vatandaşlarına ve emeklilerine karşı tutumu; o milletin yaşama kudretinin en önemli kıstasıdır. Geçmişte çok güçlüyken, tüm gücüyle çalışmış olanlara karşı minnet hissi duymayan bir milletin, geleceğe güvenle bakmağa hakkı yoktur."
Türkiye'de her yıl 18-24 Mart tarihleri arası "YAŞLILARA SAYGI HAFTASI" olarak kutlanmaktadır.
Pentru fiecare om, această perioadă specială, bătrâneţea are un alt înţeles şi o altă importanţă. Vârstnicii sunt cei ce fac legătura între prezent şi trecut iar cultura şi valorile noastre sunt transmise în viitor tot datorită lor. Datoria noastră a tuturor este să le arătăm recunoştinţă. Fără ei societatea noastră este infirmă. Ei sunt cei care ne întregesc, ne dau poftă de viaţă, ne dau energie.
Aceşti oameni care o mare parte a vieţii lor o dedică comunităţii şi nevoilor ţării, odată cu înaintarea în vârstă când au nevoie de îngrijire nouă celorlalţi ne revine datoria de onoare de a le respecta drepturile de întreţinere până în ultima zi a vieţii lor. Cei care nu au şansa unui sprijin din partea familiei, a copiilor trebuie să primescă o recompensă pentru serviciile aduse din partea statului. Ca un instrument de acordare a ajutorului pentru popor, guvernul nu trebuie să favorizeze o comunitate sau un segment de populaţie ci trebuie să asigure, prin politica de susţinere socială, tuturor mulţumire sufletească şi bucurie. În acest context săracilor, bătrânilor care au nevoie de întreţinere, copiilor şi celor fără slujbe trebuie să le creeze programe speciale iar cetăţenii aflaţi în impas nu trebuie lăsaţi să trăiască sentimentele celor părăsiţi şi singuri. Suntem convinşi că s-au făcut paşi importanţi în acest sens, se cultivă iubirea, sprijinul şi apropierea cu respect faţă de vârstnici. În această societate aflată într-o continuă transformare totodată purtătoare a luminii ştiinţei nouă ne revine sarcina de a îmbunătăţi calitatea şi diversitatea serviciilor acordate într-un mod pofesional bătrânilor. Doar guvernul nu este în măsură să găsească soluţii problemelor acestora nici sa îi pună în locul care li se cuvine în comunitate. Această ordine a fost ţinută de diverse fundaţii, organizaţii şi o serie de voluntari inimoşi care au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a le îmbunătăţi bătrânilor traiul de zi cu zi. De aceea noi toţi ar trebui să urmărim mai de aproape nevoile acestora şi să fim conştienţi de faptul că ajutorul dat acestora este datoria de onoare a fiecărui cetăţean.
Cu aceste sentimente în suflet întreaga echipă UDTR urează tuturor celor mai în vârstă sărbători fericite cu ocazia Săptămânii Respectului faţă de Vârstnici, cărora le mulţumim şi le suntem recunoscători pentru toate lucrurile bune pe care le-au făcut, pentru că ne-au învăţat să iubim şi să nu ne pierdem niciodată speranţa, pentru că ne-au învăţat să ne bucurăm pentru lucruri banale care ne întăresc sănătatea şi ne aduc fericirea. LA MULŢI ANI! PĂRINŢI, BUNICI, UNCHI, MĂTUŞI.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1884’te Üsküp’te doğdu. İstanbul Vefa Lisesi’ni bitirdikten sonra Parıs’e gidip burada siyasetbilim okudu. Darülfünunun’da edebiyat öğretmenliği, milletvekilliği ve elçilik görevlerinde bulundu. Aruz vezninin çağının Türkçesine uyarlamış bir şair olarak tanınmaktasır. 1958’de İstanbul’da öldü.
Canan aramızda bir adındı,
Şirin gibi hüsnü ana unvan,
Bir sahile hem şerefti hem şan,
Çok kerre hayalimizde canan
Bir şiri hatırlatan kadındı.
Doğmuştu içimde ta derinden
Yıldızları mavi bir semanın;
Hazzıyla harab idim edanın,
Hala mütehayyilim sedanın,
Gönlümde kalan akislerinden.
Mevsim iyi, kainat iyiydi;
Yıldızlar o yanda, biz bu yanda,
Hulya gibi hoş geçen zamanda
Sandım ki güzelliğin cihanda
Bir saltanatın güzelliğiydi.
İstanbulun öyledir baharı;
Bir aşk oluverdi aşinalık..
Aylarca hayal içinde kaldık;
Zannımca Erenköyünde artık
Görmez felek öyle bir baharı.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Obiceiurile şi ceremonialul legat de naştere, la etnicii turcii din România, este asemănător cu toate celelalte popoare turcice, având mici deosebiri. Pentru femeia căsătorită care află că va deveni mamă începe o perioadă de noi emoţii şi pregătiri. Cea care va aduce pe lume o nouă viaţă începe să pregătească, împreună cu rudele apropiate, lucrurile necesare bebeluşului. Se fac tot felul de cămăşuţe, rochiţe, pantalonaşi, totoşei şi ciorăpei, lucraţi cu dragoste, din diverse aţe, căciuliţe şi fesuleţe pentru protecţia capului şi alte lucruri necesare noului născut. Culoarea aleasă pentru trusoul bebeluşului este albă şi roşie pentru fete, iar pentru băieţi se alege culoarea albastră şi albă.
Pe de altă parte foarte important este găsirea numelui copilului. Mama, tatăl şi rudele propun un nume însă întotdeauna este ales cel preferat de ambii părinţi. Câteodată se consideră potrivit alegerea numelui pe care îl are una din rudele apropiate. Acum un secol femeile năşteau acasă ajutate de o moaşă sau de alte femei apropiate lor. În zilele noastre mamele îşi nasc pruncii în spitalele- maternităţi. Când venea acasă mama îşi ducea întâi copilul la o vecină sau rudă şi îi dădea bani acesteia ca şi cum l-ar fi cumpăra. Acest obicei foarte vechi a dispărut cu timpul.
Femeia însărcinată muncea până aproape de naştere, ocolind însă treburile grele. Când se apropie naşterea toţi membri familiei se bucură aşteptând cu nerăbdare naşterea copilului.
După naştere femeia nu-şi părăseşte locuinţa timp de 40 de zile. În aceste 40 de zile lăuza (loğusa) îi face baie bebeluşului în fiecare seară. La această îmbăiere nu era folosit săpunul sau şamponul ci doar ouă, lapte şi apă călduţă. Pentru a avea o viaţă lungă, noroc şi bogăţie, la prima băiţă se puneau în apa pentru spălare bănuţi din aur, o bucăţică de lână şi coaja unui ou. Acestea însemnau: să fie rezistent ca, coaja oului la microbi şi boli; bănuţii de aur pentru a avea parte de noroc şi bogăţie; bucăţica de lână pentru viaţă lungă şi poftă de viaţă.
După trecerea celor 40 de zile şi nopţi, mama, copilul şi două femei mai în vârstă, de obicei mama sau bunica lăuzei, încep pregătirile pentru ieşirea din lăuzie (kırklama). Lăuza este îmbăiată de cele două femei iar apa pentru clătire este pregătită astfel: se ia un ou care se găureşte în partea superioară şi este golit de conţinut. Acest ou este umplut cu apă de 40 de ori şi este golit tot de 40 de ori în vasul pentru clătire. Din acest vas se toarnă apă peste lăuză,tot de 40 de ori cu ajutorul unui vas. Deoarece acest procedeu de clătire s-a considerat obositor s-a găsit o soluţie ingenioasă, clătirea făcându-se cu ajutorul unei strecurători cu 40 de găuri. La fel ca mama este spălat şi copilul numai că la îmbăiere participă mama acestuia.
Femeile care au ajutat la spălarea lăuzei sunt recompensate cu un batic sau o maramă. După acest ritual de îmbăiere a lăuzei şi bebeluşului se consideră că femeia şi copilul pot ieşi din casă. Este vizitată, de obicei, o rudă aflată la distanţă iar aceştia îşi aşteaptă micuţul oaspete cu daruri.
Turcii din România organizează un ospăţ (loğusa şenliği) imediat după acest „kırklama“ în casa tinerei mămici sau a părinţilor acesteia. Sunt invitate la petrecere toate prietenele, vecinele şi rudele. Acestea au astfel ocazia să-l vadă pe nou născut şi să-i ofere cadouri care constau în obiecte vestimentare, bănuţi din aur şi bani. Toţi musafirii sunt poftiţi la masă unde se servesc bucate alese şi deosebit de gustoase.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 28 februarie a.c. Centrul Cultural Turc Yunus Emre din Constanţa a fost gazda celei de-a doua ediţii a Serii de Poezie. Oaspete de onoare al acestui eveniment a fost poetul Mehmet Atilla Maraş, care a susţinut o conferinţă cu tema „Poezia turcă contemporană“. Născut la 1 iulie 1949 în Urfa, poetul, fost deputat în Parlamentul Turciei, a sprijinit înfiinţarea Institutului Yunus Emre din Turcia. Şi-a dedicat peste 40 de ani poeziei şi a obţinut numeroase premii în ţara natală şi în străinătate. După o viaţă petrecută în pădurea cuvintelor, se autointulează căutător al simbolurilor. În cuvântarea sa a vorbit despre ce înseamnă poezia: iubire, dragoste, şi despre ceea ce caută poetul; iar în opinia sa omul este Esrafı Mahlukat – creaţia supremă. De asemenea, a pomenit şi despre creaţiile lui Fuzuli, o poezie încă vie, proaspătă, după atâţia ani.
Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Füsun Aramaz, în cuvântarea sa, a declarat că este încântată să participe la a doua seară de poezie, realizată ca şi prima ediţie „Sarı Laleler“, în luna mai a anului trecut, de Centrul Cultural în colaborare cu Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia. Domnia sa a făcut pe scurt prezentarea colegiului, o instituţie importantă pentru educaţia tinerilor noştri, şi a felicitat colectivul de profesori pentru îndrumarea tinerilor spre literatură. De asemenea, a salutat prezenţa în Constanţa a poetului Mehmet Atilla Maraş.
Directorul adjunct al Colegiului Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia, în cuvântul de deschidere, a mulţumit Centrului Cultural pentru iniţiativă şi şi-a exprimat speranţa că aceste seri de poezie vor continua.
Seara a continuat cu audiţii ale creaţiilor lui Mehmet Atilla Maraş, recitate de elevii Colegiului Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia, trei dintre acestea recitându-le chiar domnia sa. Aceste trei poezii au fost traduse în limba română de către doamna Guner Akmolla, care le-a şi recitat: „Dağ Şiirleri“ (Poemele Munţilor), „Geceden“ (Din noapte), „Ey, sevgilim, Hoşçakal“ (Hei, iubire, rămâi cu bine). Seara s-a încheiat cu vernisajul expoziţiei „Mihai Eminescu în limbile turcă şi tătară“.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
İpim, baltam belimde,
Uzun kancam elimde.
Borazanım dilimde,
İtfaiyeciyim ben.
Sarsa yangın bir evi,
Görürüm ben o deyi.
Söndürürüm alevi,
İtfaiyeciyim ben.
Merdivene çıkarım,
Hortumla su sıkarım,
Yanan yeri yıkarım,
İtfaiyeciyim ben.
Hakkı SUNAT
Korkar herkes yangın olunca
ben koşarım oraya çabucak
korkusuzum cesurum
yangınları söndürmekte ustayım
kimim ben?
(İtfaiyeci)
Yaraları sarar, hastalara bakarım
bembeyaz giyinirim
biliyorum ki hemen, kim olduğumu bildiniz
kimim ben?
(Doktor)
Doktor verdi, ben içtim Çabucak iyileştim
(İlaç)
Suyu terli içersen,
İşte ondan olursun sen
(Hasta)
Göz ile görülmez,
El ile tutulmaz,
Ondan uzak duranlar,
Sağlamdır hasta olmaz
(Mikrop)
Kola batırılır,
Onunla aşı yapılır
(İğne)
Hangisi bir meslek adı değildir?
Yangın çıktığında hangisini ararız?
Benim adım mikrop
Beni elle tutamaz
Gözle göremezsin
Pis olanı severim
Onu hasta ederim
Kirli ellerinle gezme
Sakın yemek seçme
Peşindeyim her zaman
Yakalarsam bırakmam
Hangisi mikrobun özelliğinden değildir?
Mikrop kimi hasta eder?
Hangisi hasta olmanın sebeplerinden biri değildir?
Türkçe:
Fırın, fındık, Funda
Romence:
Far, fundă, Florin
Siz de F harhi ile başlayan Türkçe ve Romence kelimeler bulup boşluklara yazınız:
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
500 g carne tocată de vită
4 vinete potrivite
2 cepe medii
3 roşii
doi ardei (unul pentru decor)
o căpăţână de usturoi
pătrunjel
sare şi piper
opţional un ardei iute
Se curăţă vinetele de coajă în stil pijama, se taie în două pe lung, se sărează şi se lasă cca 30 de minute la scurs.
Între timp se taie ceapa (pentru că este sezonul am folosit ceapa verde) foarte mărunt şi se căleşte în puţin ulei. După ce ea devine sticloasă se adaugă carnea tocată şi o călim cca.15 minute. Se adaugă ardeiul tocat foarte mărunt şi roşiile curăţate de coajă şi tăiate cubuleţe mici şi se condimentează după gust.
Vinetele bine scurse se prăjesc bine pe ambele părţi la foc mediu.
Când sunt gata se scobesc în mijloc pe lungime ca o bărcuţă, având grijă să nu le găurim. Miezul de vânătă astfel obţinut se toacă foarte mărunt şi se amestecă în compoziţia de carne. Această compoziţie este lăsată la foc molcom până îi scade zeama. Bărcuţele se pun într-o tavă de cuptor. Restul de usturoi zdrobit se pun în bărcuţe peste care se adaugă compoziţia de carne, se ornează cu felii de roşii şi fâşii de ardei.
În tavă se adaugă un pahar cu apă şi se bagă la cuptorul preîncălzit cca 25-30 minute.
Înainte de a servi se pune o ploaie de pătrunjel. Se poate servi şi cu garnitură de orez.
Această mâncare am învăţat-o de la bunica mea şi ori de câte ori o prepar îmi amintesc de ea, cu atât mai mult acum când ea nu mai este printre noi.
bucatariaturceasca.blogspot.com
Mozaik PastaMALZEMELER400 gram petit beurre bisküvi Hazırlanışı
|
Salam de biscuiţiIngrediente400 g biscuiţi obişnuiţi - petit beurre Mod de preparare
|