Două evenimente au marcat luna martie şi totodată identitatea etnică a turcilor dobrogeni: Ziua Eroilor Turci şi cea a Imnului Republicii Turcia. Ca în fiecare an, am onorat invitaţia Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa şi am participat la ceremonialul de comemorare a eroilor turci care au căzut pe câmpul de luptă în ţară sau în afara graniţelor ei. La cimitirul eroilor turci din Brăila împreună cu preşedintele Osman Fedbi am depus o coroană de flori şi am păstrat un moment de reculegere, la împlinirea a 97 de ani de la victoria de la Canakale, al cărei rezultat a influenţat sfârşitul Primului Război Mondial.
Un alt eveniment care ne-a determinat să reflectăm la spiritul naţiunii turce a fost aniversarea la 12 martie, a 91 de ani de când Marea Adunarea Naţională a Turciei instituia imnul naţional cu versurile semnate de Mehmet Akif Ersoy, poet, politician şi patriot, susţinător al Războiului pentru Independenţa Turciei. Astfel de evenimente marcate de Uniunea Democrată Turcă din România alături de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa nu fac decât să întărească încă o dată faptul că UDTR îşi adjudecă, în continuare, rolul de punte de legătură dintre România şi Turcia cu o contribuţie importantă în consolidarea relaţiilor istorice, de prietenie, dintre cele două state.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Diversitate şi varietate în cadrul Festivalului Primăvară Comunitară, organizat de comisia de cultură a Uniunii Democrate Turce din România, în zilele de 30, 31 martie, o acţiune interculturală care promovează cooperarea interetnică, menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, este construită în jurul multiculturalităţii zonei, prin îmbinarea tradiţiilor turceşti cu cele ale tătarilor, aromânilor, grecilor, ruşilor lipoveni şi ale românilor ajunsă la a XI-a ediţie ce a adus laolaltă comunităţile pentru a putea reda prin gesturi şi cântece ritualuri încă neuitate, culese de la bătrâni, demonstrând de fiecare dată că obiceiurile şi datinile sunt încă vii pe pământ românesc.
Uniunea Democrată Turcă din România a reuşit să realizeze o strânsă conlucrare şi unitate între diversele comunităţi etnice care trăiesc pe aceste meleaguri în bună înţelegere. Pe de altă parte acest eveniment a reuşit să impresioneze prin diversitatea culturală, valorificarea tradiţiilor legate de cântece, dansuri, reprezentarea unui model interetnic de convieţuire, de cunoaştere reciprocă a minorităţilor etnice, de sentimente calde şi emoţii fierbinţi. Această acţiune a fost şi de această dată un bun prilej de redescoperire şi reînviere a frumoaselor tradiţii. Pentru acestea au fost implicate majoritatea comunităţilor etnice locale, într-un program ce a cuprins: simpozionul „Datini şi obiceiuri de primăvară“ în cadrul căruia, prin lucrări ştiinţifice, au fost prezentate identităţi culturale şi spirituale ale fiecărei etnii. Au mai fost prezentate tradiţii şi obiceiuri ce s-au păstrat până în zilele noastre cu origini şi explicaţii dintre cele mai diverse, ritualuri străvechi care încă se respectă. Totodată a avut loc şi lansarea cărţii „Poveste de Nevruz“. Doamna Abdula Gulten, autoarea cărţii, ne-a făcut cunoştinţă într-un mod literar cu obiceiurile de primăvară ale turcilor. În cadrul simpozionului a mai avut loc un moment de premiere a celor nouă elevi câştigători ai concursului literar lansat de UDTR, cu două săptămâni în urmă, având ca temă „Primăvara în ochi de copil“.Cu lucrări fascinante demne de admiraţia tuturor cei nouă elevi premiaţi au fost: Şengöz Dilan, clasa a II-a E, Şcoala „B. P. Haşdeu“, Constanţa, învăţător Memiş Feiza; Iusuf Ayda, clasa a IX-a, Liceul Teoretic „Ovidius“, Constanţa, profesor Iomer Subihan; Abibula Aysun şi Chiriţă Bianca Maria, clasa a IV-a, Şcoala „Petre Ispirescu“, Constanţa; Husein Fatima, clasa a VII-a, Şcoala „Gheorghe Ţiţeica“, Constanţa, profesor Iomer Subihan; Demircan Melisa Hazal, clasa aVII-a B, Şcoala „Gheorghe Ţiţeica“, Constanţa, profesor Iomer Subihan; Apti Aylin, clasa aVIII-A B, L.P.S. „Nicolae Rotaru“, Constanţa, profesor Iomer Subihan; Ţinţeanu Andreea Camelia; Scurtu Ionela, clasa a II-a D, Şcoala Cumpăna.
În ziua următoare evenimentul a continuat cu expoziţia tradiţională turcă „O cameră a amintirilor“, realizată de mine, pentru a-i invita pe participanţi la o călătorie într-o lume a porţelanului, a argintului şi a aramei, alături de expoziţia cu picturi ebru „Comori de la străbuni“ semnată de talentata Serin Türkoğlu, ce au fost expuse în sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii şi un spectacolul interetnic, de muzică şi dans, menit să valorifice folclorul, dedicat tradiţiilor şi obiceiurilor de primăvară specifice fiecărei comunităţi din Dobrogea. Atmosfera creată de grupurile folclorice, de formaţiile artistice, de interpreţi au reuşit să aducă multă căldură în inimile tuturor celor peste 200 de spectatori, transmiţându-le spectatorilor dragostea pentru dansul tradiţional, pentru portul popular, pentru păstrarea şi transmiterea tradiţiilor din cele mai vechi timpuri. Prin acest program, plin de viaţă şi culoare, ies la lumină din valorosul tezaur al cântecului şi dansului, cei mai talentaţi tineri, cele mai importante ansambluri folclorice, obiecte tradiţionale, muzica minorităţilor, tradiţii şi obiceiuri, ritualuri şi datini, momente importante din viaţa comunităţii, însemnătatea lor tradiţională, culturală, socială şi istorică.
Amestecul de vechi şi nou a dat acestei zile un aspect deosebit şi a fost, fără îndoială, un bun prilej de reamintire şi aprofundare a cunoştinţelor. Ar fi regretabil, ca tuturor celor implicaţi în procesul cultural să le tăgăduim meritele. De aceea îmi permit să le mulţumesc acestor oameni deosebiţi din tot sufletul pentru deosebita colaborare, pentru activitatea lor pusă în slujba etniei, care în nenumărate rânduri ne-au sprijinit şi s-au implicat în proiectele noastre. De altfel reuşita acestui proiect se bazează pe calitatea lucrărilor şi pe spectaculoasa evoluţie a grupurilor folclorice care au atât de multe lucruri în comun şi îşi aduc aportul la păstrarea comorilor comunităţii pentru prezent şi viitor. Mulţumim tuturor participanţilor la această sărbătoare a primăverii, un moment special al întregii lumi unde au fost invitaţi să intre în atmosfera sărbătorilor de altădată transmise din generaţie în generaţie.
Cum evenimentul a avut loc în prezenţa a numeroase personalităţi din domeniul politic, al mass-media şi a societăţii civile îmi permit să le mulţumesc tuturor pentru că au împărtăşit cu noi această sărbătoare asigurându-i totodată de recunoştinţă şi deplina noastră preţuire.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Uniunea Democrată Turcă din România a marcat Ziua Internaţională a Femeii cu o zi în avans, pe 7 martie, prilej cu care s-a desfăşurat masa rotundă cu tema: „Implicarea femeii de etnie turcă în viaţa socială”. Astfel, peste 250 de femei de etnie turcă de la filialele UDTR din Constanţa,Galaţi, Cobadin, Cumpăna, Amzacea, Techirghiol şi Mangalia s-au reunit la Constanţa pentru a dezbate câteva din problemele cu care se confruntă în viaţa socială. Cea mai dezbătută problemă a fost cea a lipsei locurilor de muncă pentru tinerele de etnie turcă, absolvente de studii superioare. În cadrul dezbaterilor, Melec Amet, preşedintele comisiei de femei din cadrul UDTR a declarat: „Lipsa locurilor de muncă pentru persoanele cu studii superioare nu afectează numai etnia noastră ci este o problemă generală, la nivelul întregii ţări. O soluţie pentru tineri ar fi să înveţe să realizeze proiecte şi să acceseze fonduri europene în domeniile în care deţin specializări. Astfel, s-ar mai diminua exodul tinerilor spre ţările europene afectate mai puţin de criza economică. ”
Pe aceeaşi temă s-au reunit şi femeile de etnie turcă din Tulcea şi au dezbătut problemele cu care se confrunta tânara generaţie încercând să găsească soluţii pentru rezolvarea acestora. Prezent la masa rotundă alături de doamne deputatul Uniunii Democrate Turce din România a declarat „În fiecare familie de etnici turci femeia este păstrătoare a tradiţiilor, este cea care-i învaţă pe copii limba maternă şi primele precepte religioase. Datorită ei identitatea etnică se păstrează în interiorul comunităţii. Fie ca această primăvară să le aducă bucurie în suflete, să aibă putere de muncă atât în diferitele sectoare ale vieţii sociale în care îşi desfăşoară activitatea cât şi în familie.“
Masa rotundă s-a încheiat cu o serată turcească, în acordurile ritmurilor orientale.
La eveniment a participat şi Füsün Aramaz, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, precum şi viceconsulul Şebnem Ayşe Manav.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La sfârşitul lunii martie, Centrul Cultural „Yunus Emre” în parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a organizat o conferinţă cu tema „Nevruz în Turcia şi în Lumea Turcică”. Au vorbit despre Nevruz conferenţiar universitar dr. Yunus Koç şi conferenţiar universitar dr. Cahit Gelekçı ambii de la Universitatea Hacittepe din Ankara. Directorul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, dr. Maria Magiru a vorbit despre sărbătorile de primăvară la români.
În discursul său, conferenţiarul universitar dr. Yunus Koç s-a referit la istoricul Nevruzului cuvânt a cărui etimologie îşi are rădăcinile în limba persană şi semnifică „un nou început”. Domnia sa a vorbit despre vechimea sărbătorii despre modul cum era marcată de popoarele de origine turcă subliniind însemnătatea păstrării obiceiurilor până astăzi pe o arie extinsă fapt ce demonstrează unitatea popoarelor de origine turcică. Conferenţiar universitar dr. Cahit Gelekçi a abordat sărbătoarea Nevruzului din perspectivă culturală. La rândul său dr. Maria Magiru a trecut în revistă obiceiurile româneşti de primăvară, „Mărţişorul”, „Babele” şi „Mucenicii”.
În cadrul aceluiaşi eveniment, ansamblurile folclorice „Fidanlar” aparţinând UDTR şi „Küçük Yıldızlar” (UDTTMR) au susţinut un program de dansuri tradiţionale turceşti şi tătăreşti. La manifestare au participat consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz, viceconsulul, Şebnem Manav, consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa Su Yanwen, rectorul Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Dănuţ Tiberius Epure, numeroşi membri ai comunităţii turce şi tătare. Din partea UDTR au luat parte la evenimet preşedintele comisiei de învăţământ, inspector în cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet, preşedintele comisiei de cultură, Serin Turkoğlu, vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Melek Osman, preşedintele comisiei de femei Melek Amet şi vicepreşedintele acesteia Durie Accoium.
Elevii Colegiului „Kemal Atatürk” din Medgidia l-au omagiat luni, 12 martie pe Mehmet Akif Ersoy poet, politician şi patriot susţinător al Războiului pentru Independenţa Turciei. La 12 martie, 1921 Marea Adunarea Naţională a Turciei instituia imnul naţional cu versurile semnate de Mehmet Akif Ersoy.
În semn de omagiu pentru poetul autor al versurilor imnului naţional, elevii Colegiului „Kemal Atatürk” au recitat poezii patriotice şi au interpretat scenete având ca tematică lupta pentru independenţă. Prezent la eveniment, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz a declarat: „Tematica poeziei lui Mehmet Akif Ersoy o constituie războiul de independenţă. Mehmet Akif Ersoy este un poet naţional, patriot din ale cărui versuri transpar naţionalismul, lupta pentru independenţa naţională şi credinţa în dobândirea independenţei. Dragostea poporului turc pentru ţară se simte în fiecare vers din imnul naţional al Turciei. Astăzi, elevii Colegiului «Kemal Atatürk» din Medgidia au evidenţiat importanţa imnului naţional. Felicit atât elevii cât şi pe profesorii care i-au pregătit şi le urez succes în activităţile lor”.
În cadrul aceluiaşi eveniment a fost vernisată şi o expoziţie de desene aparţinând elevilor având ca tematică versurile imnului naţional al Turciei. La eveniment au participat alături de consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz, viceconsulul Şebnem Ayşe Manav, ataşatul pe probleme de cult din cadrul Consulatului Turciei, Aytekin Akçin, preşedintele comisiei de cultură din cadrul UDTR, Serin Turkoğlu, vicepreşedintele aceleiaşi comisii Melek Osman, viceprepreşedintele comisiei de religie Firdes Musledin, preşedintele filialei Medgidia a UDTTMR, Erol Murad, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea TIAD, Zeky Uysal, directorul adjunct al Colegiului „Kemal Atatürk”, Ozgür Kivanç şi numeroase cadre didactice.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Romanya’daki ikinci tören Braila’daki şehitlikte düzenlendi. Buradaki törene Türkiye’nin Köstence Başkonsolosu Füsun Aramaz, muavin konsolos Ayşe Şebnem Manav, muavin konsolos Gürcan Özcan, Brăila vali yardımcısı Veronica Macri hanımefendi, belediye başkan yardımcısı Doiniţa Ciocan, Dobruca Türk işadamları Derneği Yönetim Kurulu Başkanı Zeki Uysal, soydaş dernekleri temsilcileri, müftülük yetkilileri, Uluslararası Köstence Bilgisayar lisesi ile Mecidiye Kemal Atatürk öğrenci ve idarecilerinin yanı sıra Dobruca bölgesinde faaliyet gösteren çok sayıda işadamı da hazır bulundu. Buradaki program şehitliğe çelenk bırakılmasının ardından 1 dakikalık saygı duruşu ve iki ülke marşları okunması ile devam etti. Daha sonra Müftü Yardımcısı Önder Ablachim’in okuduğu duaya iştirak edildi.
Törende bir konuşma yapan Başkonsolos Füsun Aramaz, Çanakkale savaşının öneminin sadece zorlu ordulara karşı verilmesi ve 1. dünya savaşının akışının değiştirilmesi olmadığını, bu savaşın en önemli özelliğinin üstün kardeşlik ve dayanışmanın yanı sıra Türk milletinin birlik beraberlik içerisinde hareket ederek nasıl zorlukların üstesinden geldiğini de ispatladığını belirtti. Aramaz, “Çanakkale, kısıtlı imkanlar içinde nasıl olumsuzlukların üstesinden gelindiğinin de en güzel örneğidir. Kollektif hafızalarımızda müstesna bir yeri olan Çanakkale savaşında şehit düşen tüm şehitlerimizle birlikte Braila’daki şehitlerimizi minnetla anıyoruz.” dedi. Brăila Şehitliği’ndeki tören, şehit mezarlarına çiçek bırakılması ile sona erdi.
Nurcan Ibraim
Dört çevreyi dolaşıyor yıldırımdan süngünümüz!
Zabt olunmaz bir sel gibi her taraftan aşarız!
Yoldaşımız için hayat, düşman için yolumuz!
Bir kasırga bulutuyuz, gürleyerek taşarız!
Ey üç günde bozgun verip Dobruca’dan kaçanlar!
Arkanızdan yetişiyor bir fırtına bulutu!
Alkışlasın firar eden ordunuzu hep çanlar
Tarihlerde açılıyor isminizin tabutu…
Ey asılsız türediler! Karşınızda parlayan
Süngünlerde milletimin arfetmeyen kini var!
Alev saçan bayrağımın huzurunda titre yan!
Hakk’a tapan kalbimizde galip olmak dini var!
Güzel Tuna!… Ey buradan abdest alan yiğitler!
Türk askeri silah çatdı yine eski vatanda!
Ey vaktiyle bu illerde kılıç çalan şehitler
Öcünüzü bırakmadık o asırlık düsmanda!
Sen bir zaman hıyanete kurban oldun burada
Fakat bugün önümüzde diz çöküyor alçaklar!
Beldeleri harap olmuş bu ateşlı burada!
Kalbimizde onlar için aman bilemez bir kin var!
Yusuf Ziya, 28 Ağustos 1332
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La iniţiativa Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, profesori şi elevi au participat, în data de 11 martie 2012, la un program necesar şi firesc, în conjuctura actulă, pentru îmbunătăţirea calităţii şi dezvoltării educaţiei şcolare. Scopul proiectului vizează atenţionarea elevilor în privinţa interesului lor. Astfel elevii claselor de limbă turcă au urcat pe scena Palatului Copiilor ca personaje ale pieselor de teatru care surprind viaţa şi problemele lor, evidenţiind consecinţele unui comportament negativ asupra lor şi a întregii societăţi. Educaţia prin astfel de tehnici are pe lângă distracţie şi o puternică parte educativă. La această frumoasă lecţie de educaţie numită „Büyük Teneffüs / Recreaţia Mare“, faza judeţeană, s-a putut vedea neputinţa elevilor disciplinaţi copleşiţi de indisciplina unor elevi, îmbrăcămintea, chiulul, comportamentul defectuos, glumele proaste pe care le fac unii elevii în clasă, răspunsurile proaste ale celor nepregătiţi şi multe altele de acest gen. Un juriu format din profesorii de limbă turcă în persoana doamnelor Seit-Memet Emel, Nasipali Sevim, Talagai Filiz, Arif Aisel şi a domnului Ismail Elvis, a urmărit cu atenţie evoluţia elevilor pe scenă acordând un punctaj pentru capacitate interpretativă, dicţie, prezenţă scenică, atmosfera trupei, coeziunea trupei, costume, decor şi sunet. Şcolile care au intrat în concurs au fost: Şcoala 16 cu trupa Umutlar; Şcoala 12 cu trupa Düşünceler alături de trupa Silah Şörler; Şcoala 11 cu trupa Öğrenciler; Şcoala L. Grigorescu cu trupa Karasu; Şcoala Ciocârlia cu trupa Bülbül; Şcoala nr. 7 Medgidia cu trupa Beşinci 13. Sınıf, Şcoala Valu Traian cu trupa Gökkuşağı şi Liceul L. Blaga Constanţa cu trupa Öğrenciler. În urma notelor acordate de juriu, au fost desemnaţi concurenţii câştigători care s-au calificat la faza regională a concursului. Toţi cei prezenţi au primit premii de participare din partea UDTR, constând în cărţi şi reviste ce le-au fost înmânate chiar de doamna Ene Ulgean, inspector de specialitate în cadru ISJ Constanţa. Am considerat necesar să dezvălui câte ceva din interiorul activităţii didactice deoarece bucuria împărtăşirii acestor frumoase programe ale elevilor şi profesorilor lor este umbrită de faptul că, de fiecare dată, aceiaşi profesori sunt implicaţi în acest gen de activităţi extraşcolare iar părinţii elevilor sunt ca inexistenţi. Era normal să fie alături de ei la această manifestare, să-i susţină şi să-i încurajeze. De aceea doresc să-i mulţumesc doamnei Ene Ulgean şi s-o felicit pentru activitatea foarte dinamică pe care o desfăşoară, pentru prestaţia profesională şi seriozitatea de care dă dovadă, de asemenea le mulţumesc cadrelor didactice care îi sunt alături, iar elevilor le doresc să aibă succes şi mult noroc, să se bucure de rezultatele lor la învăţătură.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cu prilejul aniversării a 91 de ani de la adoptarea imnului naţional al Republicii Turcia, Colegiul Naţional Kemal Atatürk din Medgidia a organizat un concurs cu tema „Steagul Turciei şi eroismul poporului turc“. S-au înscris elevi din şcolile judeţului Constanţa care studiază limba turcă iar concursul s-a desfăşurat pe două secţiuni: secţiunea desene(cărbune, acuarele) – clasele IV-VIII şi secţiunea creaţie literară (poezie limba turcă) – clasele IX-XII.
Premierea câştigătorilor a avut loc pe data de 16 martie 2012 la sediul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, în prezenţa d-nei viceconsul Ayşe Şebnem Manav, a directorului adjunct al Colegiului Naţional M.K. Atatürk Medgidia, Özgür Kıvanç, a profesorilor Ömer Bozatlı şi Iomer Subihan. Premianţii au fost: la concursul de desene locul I, Ali Ghiulgean de la şcoala B.P. Hasdeu, locul II, Seit Amet Ayla de la Şc. Nr.16 Constanţa, locul III, Nurla Tarkan de la Şc. Generală Ciocârlia de Sus, menţiune, Islam Aylin de la Şc. Generală Valu lui Traian şi menţiune Ablez Sevda de la şcoala „Ghe. Ţiţeica“ Constanţa; la concursul de poezie locul I Yaşar Ghiuldeniz de la Colegiul Naţional M.K. Atatürk, locul II Abdulcair Turkan de la Colegiul Naţional M.K. Atatürk, locul III Iomer Sibelgean de la Colegiul Naţional M.K. Atatürk, menţiune Yusuf Ayda de la liceul Ovidius şi menţiune Ziadin Elvir de la Colegiul Tehnic Energetic Constanţa.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Centrul Cultural „Yunus Emre” din Constanţa a organizat la începutul lunii martie o conferinţă ce a adus în atenţia publicului trei nume de referinţă a culturii turce, Mevlana, Yunus Emre şi Haci Bektaş. Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural „Yunus Emre” în parteneriat cu Universitatea „Andrei Şaguna” şi Centrul de Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă, Dunărea de Jos din Galaţi.
În debutul conferinţei, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz amintea în discursul său: „Când vorbim despre corifeii culturii anatoliene primele nume care ne vin în minte sunt Mevlana, Hacı Bektaş şi Yunus Emre. Prin filosofia sa contopită cu expresia «Vino, oricine ai fi» Mevlana, cel care a îmbrăţişat oamenii fără a face deosebire de religie, limbă şi rasă, a devenit simbolul iubirii, păcii, prieteniei şi toleranţei. […] Ideile acestor mari filosofi au fost aduse în Dobrogea în secolul 13 de către Sarı Saltuk Baba, al cărui mormânt se pare că se află în localitatea Babadag. El a răspândit religia islamică în Dobrogea, având o contribuţie importantă la stabilirea armoniei şi păcii în această zonă. Lucrarea sa intitulată Saltukname povesteşte legende privind viaţa lui Sarı Saltuk îmbinate cu idei aparţinând lui Yunus Emre şi Mevlana.”
Gulten Abdula, preşedintele filialei UDTR Galaţi a vorbit despre mistica plină de umanitarism a secolului al -XIII -lea. Doamna Gülten Abdula afima în discursul său: „Tradiţia umanismului turc este cel mai bine reprezentat de Cellaledin Rum-i Mevlana, Haci Bektaş Veli şi Yunus Emre, corifeii culturii anatoliene din secolul respectiv. Filozofia şi poezia lor întruchipează chintesenţa umanismului islamic turc din Anatolia şi a servit ca izvor de concepte umaniste în viaţa oamenilor şi a intelectualilor din Turcia şi din afara ei. Oraşul sfânt Konya, fosta capitală a sultanatului Selgiucid, era renumită pentru numărul mare de învăţaţi şi artişti care trăiau aici cu câteva sute de ani în urmă.
În cadrul evenimentului au fost recitate versuri aparţinând poetului Yunus Emre în limbile română şi engleză iar două eleve din Galaţi pregătite de Gülten Abdula au intepretat un dans specific dervişilor rotitori. În cadrul aceleiaşi manifestări a fost vernisată şi expoziţia de fotografie şi de carte intitulată „Pe firmamentul vieţii lor stă scrisă veşnicia” şi a fost lansată cartea „Tătarii în izvoarele arhivistice româneşti” ce poartă semnătura unui colectiv format din drd. Aledin Amet, prof dr. Valentin Ciorbea şi dr. Laura Stancu.
La manifestare, Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de secretarul general, Ervin Ibraim şi de vicepreşedintele comisiei de femei Accoium Durie. La eveniment au mai luat parte: directorul Centrului Cultural „Yunus Emre”, Haşim Koç, Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, prof. univ. dr. Ibram Nuredin, profesorul dr. Gheorghe Dumitraşcu.
La începutul lunii martie, o nouă apariţie editorială vine să capteze atenţia cititoilor comunităţii turce şi iubitorilor muzicii orientale turceşti. Cartea, intitulată „Influenţe ale muzicii tradiţionale orientale-turcesti în muzica europeană”, poartă semnătura doamnei doctor Nejla Ionescu şi a fost tipărită la editura Ex Ponto de către Uniunea Democrată Turcă din România. Cartea reprezintă încununarea unei îndelungate munci de cercetare a pianistei Nejla Ionescu în domeniul muzicii turceşti din Dobrogea. Volumul este structurat în patru capitole şi anume: „Premise istorice, sociale şi culturale”; „Influenţe ale muzicii tradiţionale turceşti în muzica clasică europeană între secolele XVII-XX”; „Dobrogea şi filonul muzical turc”; „Dobrogea o punte a relaţiilor muzicale româno-turce”
Cercetarea ştiinţifică a doamnei Nejla Ionescu abordează aspecte ale influenţelor muzicale turceşti-orientale în muzica vocală sau instrumentală, simfonică sau vocal simfonică precum şi de operă. În prima parte a cărţii, autoarea evocă evenimente istorice care au generat influenţele muzicale orientale turceşti începând cu expansiunea Imperiului Otoman în spaţiul european şi toate etapele şi interferenţele culturale pe care le-a determinat de-a lungul timpului. Autoarea mai analizează influenţele muzicii orientale turceşti în muzica europeană atât din punct de vedere istoric cât şi structural, morfologic şi sintactic, acoperind toate genurile, muzica laică, militară şi religioasă. Aşa cum precizează autoarea Prefaţei, prof. univ. dr. Liliana Rădulescu prima parte „este o secţiune a lucrării deosebit de valoroasă prin precizări de sintaxă şi organologie muzicală, revelatoare pentru unda dintre culturile muzicale ale Răsăritului, culturi regăsite deseori cu tradiţii multimilenare în spaţiul muzical universal.” Un spaţiu amplu alocă autoarea şi folcloriştilor şi muzicologilor români printre care se numără şi Dimitrie Cantemir.
Capitolul „Dobrogea şi filonul muzical turc” aduce în atenţia cititorilor interferenţele româno-turce în folclorul dobrogean. Cartea constituie o incursiune în realităţile demografice şi culturale din perspectivă etnică relevând valorile de multiculturalitate în plan artistic şi social cât şi evoluţiile benefice ale unei permanente deschideri culturale.
Nejla Ionescu autoarea cărţii este lector universitar dr. la Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Pe parcursul carierei sale muzicale a susţinut recitaluri pe scene din România, Turcia, SUA, Ucraina s.a.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bafra Musiki Cemiyeti ve KIBATEK (Kıbrıs-Balkanlar-Avrasya Türk Edebiyatları Kurumu) 2012 yılı Dünya Şiir Günü etkinlikleri çerçevesinde 22-26 Mart 2012 tarihlerinde Bafra’da Uluslararası Şiir ve Edebiyat Şöleni düzenlediler.
Şölen Türkiye Cumhuriyeti’nin dört bir tarafından gelen şairlerin yanı sıra yurtdışından, Kazakistan, Bulgaristan, Almanya, Azerbaycan, K.K.T.C. ve Romanya’dan gelen şairlere de ev sahipliği yaptı. Romanya’yı temsilen aldığım davet üzerine ben, Memet Irfan Başpınarlı, katıldım.
22 Mart-Perşembe sabahı Samsun da bizi karşıladılar ve yapılan kahvaltının ardından Selanik’tekine bire bir uygun olan Samsun’daki Atatürk Evini ziyaret ettik. Evde Atatürk’ün bazı kişisel eşya ve kıyafetlerini de görme fırsatını bulduk. Daha sonra Kurtuluş Savaşının en önemli sembollerinden olan Bandırma vapurunu gezdik. Ardından Gazi müzesi ve Samsun Tarih müzesini gezdikten sonra Bafra’ya doğru yola çıktık. Bu arada Samsun simidi daha önce hiçbir yerde yemediğim kadar narin ve güzeldi. Bafra’da öğretmen evinde konakladık.
23 Mart-Cuma Bafra Belediye Başkanı ve ardından Bafra Kaymakamını makamlarında ziyaret ettik. Her iki yerde de şairlerimiz yazdıkları kitaplardan yetkililere hediye ettiler. Öğle yemeğinden sonra Bafra Atatürk Anadolu Lisesi konferans salonunda öğrencilere birer şiir okuduk ve ardından da kitap imza programı yapıldı. Burada daha yeni yazdığım bir şiiri okudum ve Romanya adına bolca alkış topladım. Imza kısmında ise 2010 Türk Birliği tarafından yayımlanan "Geri Dön Anne" adlı şiir kitabımı tanıttım. Akşam Bafra Musiki Cemiyeti’nin misafiri olduk, ondan fasıl bizse şiirlerle süsledik geceyi. Tam bir aile ortamında geçti gelişti her şey, günün yorgunluğu uçup gidiverdi sanki.
24 Mart-Cumartesi, sabah kahvaltıdan sonra Kızılırmak Deltası Kuş Cennetini ziyaret ettik. Delta hakkında verilen bilgilerde Tuna deltasından övgüyle bahse eti rehberimiz. Öğleden sonraya kadar burada kaldık ve çeşitli kuş türlerini doğar ortamında görüp Kızılırmak’ın Karadeniz’e dökülen noktasını göre fırsatını bulduk. O günün akşamında Bafra Atatürk Kültür Merkezinde şiir şölenine katıldık. Protokol konuşmalarının ardından ilk şiiri okumak üzere Romanya adına benim sahneye çıkmam hem heyecan hem de gurur verici bir duyguydu. Romanya Demokrat Türk Birliği’nin tanıtımını ve bizlere sunduğu fırsatlar bahsettikten sonra "Duayı Sevdim" adlı şiirimi okudum. En genç katılımcı olmamın takdir ve alkışları toplamam zor olmadı.
Ertesi gün Altınkaya Barajını gezdik muhteşem doğa resimleri çekme fırsatları yakaladık. Öğlen ev sahibimiz Fatma Hatun Esen hanımın yaptığı kurabiyelerin tadı bambaşkaydı ve aynı zamanda meşhur Bafra pidesinin tadı hala dalağımda kaldı. Dört günlün dolu dolu ve güzellikler içinde şiir şöleni her güzel etkinlik gibi sona erdi. Organizasyonda emeği geçen herkese şükranlarımı sunarım. Daha nice programlarda katılıp hem Romanya’yı hem de Romanya Demokrat Türk Birliğini tanınabilmek dileği ile saygılarımla.
Memet Irfan Başpınarlı
Ve ben ne zaman seni düşünsem,
Uzaklara götürür beni kalbim,
Sorgusuz, sualsiz giderim.
Senin olduğun her yer,
Kevser kenarı bahçedir bana,
Huzur dolu bir âlem
Ve sana olan bu duyguyu,
Bu düşünce selini,
Yazmaya acizdir kalem.
Gerekli olmaz genelde kalem,
Dökülür kalpten kelimeler,
Aşk adlı anlamlara dönüşür
Ve benim deli gönlüm,
Gece gündüz demeden,
Seni hayal eder, seni düşünür.
Seni sevmek çok güzel gelir de
Sevilebilme ihtimali bile,
Nefesimi keser derinden,
O ne saadet, ne güzellik olur,
Sevilmek, sevilebilmek,
Hem de senin kalbinde.
Aşk diye sana bakmak,
Sana Aşkım diyebilmek,
Ya rüya olur ben için,
Ya da dünyadaki Cennet,
Erişilmesi zor bir nimet.
En düşük ihtimali bile,
Katarsam eğer hesaba
Ve kitabına göre yaparsam,
Sabırla lazım gelen her şeyi
Ve çözülürse sana karşı
Bağlı kalmış dilim,
Gözlerinin içine bakarak
"seni seviyorum “desem,
Sen de sever misin beni?
16-03-2012 Istanbul
Ilk doğayı sevdim
Ve sonra da seni.
Ikinizin sevgisini
Dualarda buldum.
Doğada seni buldum
Seni gördüm diye sevmiştim.
Hırçınlığını gördüm
Dalgaların rıhtıma vuruşunda
Çiçeğin açışında gülüşünü
Ve solmasında ölüşümü gördüm.
Sıcaklığın güneşte saklıydı
Ve gözlerinin ışıltısı ırmaklarda.
Doğa senle buluşmuştu
Ve sen de sevdiğim doğada.
Sonra bir şey buldum daha da güzel
Ikinizi dualarımda buldum.
Karanlık gecelerde Allah’a
Acılan ellerimdeydiniz.
Hep seni istedin Rahman’dan
Ve doğanın bana kucak açmasını.
Ben doğayı sevdim ve seni
Ve sizin dualarda birleşmenizi.
Ben duayı sevdin ve senin
Bana hep gülmeni sevdim
Ve dualarda yorulup da
Karıncalanmış ellerini,
Ben hep seni sevdim, hep seni…
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Localitatea: Tulcea
Adresa: str. Independenţei, nr. 2, Tulcea
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A 05984
Geamia Aziziye a fost construită în anul 1863, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, caruia îi este dedicată şi de la care îi provine numele. De la început pe lânga geamie a funcţionat o şcoală turcească, care îşi avea sediul în imobilul din (actuala) str. Independenţei, nr. 4, existent şi astăzi. Minaretul geamiei vizibil în zilele noastre datează din anul 1897, când a fost reconstruit din fonduri puse la dispoziţie de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.
Palatul Paşalelor -alcătuiesc Complexul muzeal de patrimoniu cultural nord-dobrogean.
Fostul Palat al Paşalelor, clădire de stil neoclasic, a fost construit între 1863-1865 ca palat administrativ al Sangeacului de Tulcea. După realipirea Dobrogei României, imobilul a devenit, în 1878, sediu al Prefecturii judeţului Tulcea, având la parter Tribunalul Judeţean, corpul Portăreilor şi Curtea de juraţi. Între 1950-1970, aici a funcţionat Sfatul Popular al Raionului Tulcea, iar cu începere din 1982 clădirea adăposteşte Muzeul de Artă.
Localitatea: Isaccea
Adresa: Str. 1 Decembrie, nr. 19, Isaccea
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A 06006
Localitatea: Măcin
Adresa: str. Granitului, nr. 5, Măcin
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A 06009
A fost construită în anul 1860, având drept ctitor pe Hagi Berbe Ahmet
Localitatea: Babadag
Adresa: str. Geamiei, nr. 2, Babadag
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A 06000, TL IV m A 06041
Generalul de corp de armată Ali Gazi Paşa ctitoreşte geamia care îi portă numele; construcţia acesteia este finalizată înainte de anii 1618-1619 (de când datează ultimul sau testament). Mormântul sau, aflat alături, a fost construit în 1619 sau 1620. Săpăturile arheologice efectuate în curtea geamiei între 1994-1996 au dezvelit parţial vestigiile unui han cu intrare monumentală şi curte interioară, de mari dimensiuni (probabil un Kervan Saray – unul dintre cele 8 pe care ctitorul le lasase ca proprietăţi ale geamiei); construcţia se află în faţa geamiei şi a mormântului (spre actuala str. Republicii) şi a funcţionat până în 1771 când a fost complet distrusă în timpul asediului rusesc. Acest eveniment, care a lasat Babadagul ruinat pentru mulţi ani, va fi afectat şi cele două monumente, al căror aspect contemporan se va fi conturat în perioada imediat urmatoare (sfârsitul sec. XVIII); intevenţiile din anii 1910 şi 1994-1997 asupra celor două construcţii au schimbat, la rândul lor, aspectul lor iniţial.
Localitatea: Babadag
Adresa: str. Măcin, nr. 11, Babadag
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL IV m B 06042
Sarî Saltuk Baba Dede, sfânt musulman, este prezumtivul conducător al celor 10 000 de familii de turci selgiukizi care au venit în Dobrogea în două valuri succesive, în 1263 si 1278, fondând oraşul Babadag – care îi poartă numele; a condus comunitatea până la moartea sa, în 1304.
În anul 1484 sultanul Bayazid al II-lea Veli, aflat în acea campanie militară împotriva lui Ştefan cel Mare care va aduce Imperiului Otoman stapânirea asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, comanda ridicarea acestui mausoleu; mormântul a devenit loc de pelerinaj, fiind vizitat de toti sultanii aflati în trecere prin Babadag (destul de numeroşi, date fiind desele expediţii militare îndreptate împotriva Moldovei, Poloniei sau Rusiei). Imediat lângă mausoleu a existat o geamie (Ulu Cami) şi o baie turcească (ctitorite de acelaşi Bayazid al II-lea), care nu se mai pastrează – urme ale acestor edificii se mai vedeau la 1919. Mausoleul şi geamia au constituit nucleul unui centru monastic (tekke). Construcţia care se poate vedea astazi nu este cea originală, aceasta datând probabil de la sfârşitul sec. XVIII (după asediile ruseşti din 1771, 1773 si 1778 de pe urma cărora Babadagul a rămas complet ruinat).
Mausoleul a fost restaurat între anii 2004-2007
Muzeul Panaghia de Artă Orientală de la Babadag – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
Localitatea: Babadag
Adresa: str. Mihai Viteazu, nr. 6
Telefon: 0240/513231
Fax: 0240/513231
Email: icemtl@icemtl.ro
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m A 06001
Legendele locului atribuie această clădire legatutui testamentar al lui Ali Gazi Paşa, ca una din medresele (şcolile) înfiinţate în prima parte a sec. XVII din mostenirea lăsată de acesta.Edificiul a fost construit mai degrabă cândva în cursul sec. XIX (probabil în prima parte a acestuia) şi a adăpostit, o vreme, un seminar musulman finanţat, dupa 1878, de Ministerul Instrucţiunii Publice.
Astăzi este sediul Muzeului de Artă Orientală din cadrul ICEM Tulcea
Localitatea: Tulcea
Adresa: str. Grigore Antipa, nr. 2
Telefon: 0240/513249
Fax: 0240/513231
Email: icemtl@icemtl.ro
Conducere: Ibrahima Keita
Funcţia persoanei aflate la conducere: şef secţie
Persoană de contact: Ibrahima Keita
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): TL II m B 05973
Fostul Palat al Paşei Sangeacului Tulcea. a fost construit între anii 1863-1865 ca palat administrativ, sediu al mutesharifului (cu rang de paşă) şi al celor 9 admistratori de kazale, după ce, în 1860, Tulcea devine capitala Sangeacului (provincie militară) ce cuprindea Dobrogea – fără Delta, şi, parţial, Cadrilaterul (reşedinţa anterioară fusese la Babadag; este perioada în care este înfiinţată Comisia Europeană a Dunării şi, de asemenea, perioada în care apar consulatele străine la Tulcea).
Între 1877-1970 si-a pastrat funcţia de palat administrativ, servind ca sediu pentru Prefectură, Tribunal, Parchet, Corpul Portareilor, Curtea cu Juraţi şi (între 1950-1970) Sfatul Popular Raional şi Consiliul Popular Judeţean.
A fost reparat în întregime între 1893-1895 de catre ing. Stefan Bors şi, parţial, în 1941 (în urma cutremurului din 1940).
Astăzi este sediul Muzeului de Artă din cadrul ICEM Tulcea.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Membrii Comisiei pentru cultură, culte şi mass media din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale s-au reunit în prima zi a lunii martie, la Bucureşti în prima şedinţă ordinară din acest an. Pe ordinea de zi a şedinţei s-a aflat alegerea comitetului de conducere al comisiei pentru anul 2012. În urma supunerii la vot a fost realeasă în funcţia de preşedinte, pentru încă un mandat Serin Türkoğlu reprezentanta Uniunii Democrate Turce din România iar în funcţia de vicepreşedinte Ioana Grosaru din partea RO.ASIT. Funcţia de secretar va fi deţinută şi în acest an de Haci Memet Chemaledin reprezentantul UDTTMR. Serin Turkoglu este preşedintele comisiei de cultură a Uniunii Democrate Turce din România şi ocupă aceeaşi funcţie în cadrul CMN de patru ani.Preşedintele reales al comsiei, Serin Türkoğlu a declarat: „printre proiectele din acest an propuse spre a fi realizate de comisia pentru cultură culte şi mass media se numără «Ziua Internaţională a limbilor Minoritare» şi participarea la Târgul Gaudeamus proiect care în 2011 s-a bucurat de un real succes, publicul fiind interesat din ce în ce mai mult de cărţile aparţinând comunităţilor etnice şi de autorii de alte etnii.”
În cadrul reuniunii, Rodica Precupeţu şef serviciu programe şi Relaţii cu Societatea Civilă şi Organisme Internaţionale a prezentat rezultatele provizorii ale primei monitorizări a aplicării Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în România.
La reuniune au participat reprezentanţi ai comunităţilor: turce, tătare, italiene, germane, a ruşilor lipoveni, ucrainenilor, romilor, polonezilor, bulgarilor, cehilor şi slovacilor Departamentul pentru Relaţii Interetnice a fost reprezentat de Subsecretarul de Stat, Christiane Gertrud Cosmatu, Rodica Precupeţu Şef Serviciu programe şi Relaţii cu Societatea Civilă şi Organisme Internaţionale precum şi de Liliana Bărbulescu, consilier superior.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Muftiatul Cultului Musulman din România împreună cu Arhiepiscopia Tomisului a trimis la începutul lunii martie, un nou transport cu alimente neperisabile (15 tone) către cei care au avut de suferit de pe urma căderilor masive de zăpadă din localitatea Chiojdeni, judeţul Vrancea. La iniţiativa muftiului Muurat Iusuf s-au alăturat, pe lângă enoriaşi, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea şi Consulatul Republicii Turcia la Constanţa care au adunat 10 tone de alimente. Pachetele care au ajuns în casele vrâncenilor conţineau cereale, făină,zahar, ulei, orez şi haine. Cele două camioane cu care s-a realizat transportul au fost puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Constanţa. De asemenea Muftiatul Cultului Musulman a pus la dispoziţie un microbuz.
Campania Arhiepiscopiei Tomisului „Împreună să biruim viscolul” a ajuns la final după trei săptămâni după ce au fost trimise trei transporturi către cei care au fost afectaţi de căderile de zăpadă din judeţele Vrancea şi Buzău, totalizând aproape 25 de tone de alimente neperisabile.
Acţiunea a fost demarată la mijlocul lunii februarie, conform declaraţiilor muftiului Iusuf Muurat, în acest interval, comunitatea musulmană din Dobrogea a reuşit să colecteze aproximativ zece tone de alimente neperisabile, de primă necesitate pentru locuitorii din Vrancea. În acest demers s-au implicat Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci, precum şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bir varmış bir yokmuş. Aç gözlü bir tilki varmış. Eline geçenlerle doymaz hep daha fazlasını istermiş.
Karnı acıkan açgözlü tilki, ormanda dolaşırken bir koyuna rastlamış. “Hah tamamdır!” demiş ve sinsice koyunun yanına yaklaşmış. Tam koyunu yakalayıp yiyecekmiş ki koyun söylenmeye başlamış;
“Bak tilki kardeş. Beni yersen doyamazsın. Bekle, diğer kardeşlerimi de çağırayım. Rahat edersin!” demiş.
Açgözlü tilki, açgözlülüğünü yine göstermiş tabii. “Kaçırılmaz fırsat” diyerek koyunu bırakmış. Ama bırakış o bırakış. Koyundan daha haber alamamış…
O günü aç geçiren tilki ertesi gün yine yiyecek aramaya çıkmış. Nehirde yüzen bir balığı görünce aniden üstüne atlamış ve onu yakalamış. Tam yiyecekken balık söylenmeye başlamış;
“Ey tilki kardeş. Dikkat et! ben çok kılçıklıyımdır. Boğazına takılır seni süründürürüm! Hele bekle, şurdaki daha leziz balıkları getireyim sana!”
Balığın bu tehdidinden korkan tilki onu hemencecik bırakıvermiş. Tabi tilkinin elinden kurtulan balık hemencecik oradan kaçmış. Tilki yine günü aç geçirmiş.
Ertesi gün yine yiyecek arayan tilki bu sefer bir ata rastlamış. “Tamamdır!” diyip tam ata saldıracakken at söylenmeye başlamış;
“Hey tilki kardeş. Dikkat et! Bu ormanın muhtarıyım ben!”
Çok şaşıran tilki ata dönüp sormuş;
“Yaaa. Nerden bileyim muhtar olduğunu peki?”
At tilkiye;
“Inanmıyorsan mührümü göstereyim. Geç şu karşıma’” demiş. Bizim tilki, mührü alıp daha çok hayvan avlarım heyecanıyla atın yan tarafına geçmiş. Mührü almayı beklerken at ani bir hareketle aç gözlü tilkiye çifte atmasın mı!
Tilki neye uğradığını şaşırmış. O heyecanla kaçarken şunları söylüyormuş;
“Ben bir aç gözlü tilki idim,
Bulduklarıma kanaat etmez idim
Bakın başıma bunlar geldi,
Elimdekilere şükretseydim doymuş idim.”
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
2 patates
100 gr krem peynir
80 gr kaşar peyniri
2 dilim dana jambon
2 kiraz domates
Tuz
Karabiber
Kırmızı pul biber
Frenk soğanı
· Fırında patates hazırlanışı
Patatesleri iyice yıkayıp yumuşayıncaya kadar haşlayın. Fırın kabına yerleştirip 15 dakika fırında pişirin. Fırından alıp ılınmaya bırakın. Enlemesine ortadan ikiye kesin. Içlerini kaşık ile çıkarın ve bir kaseye alın. Kaşar peynirini rendeleyip krem peynirle karıştırın. Dana jambonu küçük doğrayıp ekleyin. Ayırdığınız patates içini ilave edip karıştırın. Tuz, karabiber, pul biber ile tatlandırın ve karışımı patateslerin içlerine doldurun. Kiraz domatesleri ince dilimleyip üzerlerine yerleştirin. 200 dereceye ayarlanmış fırında kızarıncaya kadar pişirin. Fırından çıkartıp üzerine frenk soğanı serpiştirin ve sıcak servis yapın.
Fırında patates artık hazır, afiyet olsun
Yarım paket yüzük makarna
300 gr kıyma
5 yemek kaşığı zeytinyağı
1 soğan
1 tatlı kaşığı domates salçası
1 tatlı kaşığı biber salçası
2 sivri biber
Tuz
Karabiber
Kimyon
Hamuru için
280 gr un
125 gr soğuk tereyağı
1 tutam tuz
100 ml soğuk su
üzeri için
1 yumurta sarısı
· Makarnalı pay hazırlanışı
Hamur için, un, küp doğranmış tereyağı ve tuzu mutfak robotunda ekmek kırıntısı haline gelinceye kadar karıştırın. Suyu azar azar ekleyip karıştırmaya devam edin ve hamuru yağlı kağıda sararak 1 saat buzdolabında soğumaya bırakın. Makarnayı kaynayan tuzlu suda haşlayın ve süzün. Soğanı küp şeklinde doğrayın. Kıyma ve zeytinyağı ile orta ateşte 15 dakika pişirin. Salçaları, ince doğranmış biberleri, tuz ve baharatları ekleyip kavurun. Haşlanmış makarnayı kıymalı harca ilave edip karıştırın. Hamurun 2/3’ünü merdane ile açıp yağlanmış kelepçeli kalıba kenarları yüksek olacak şekilde yerleştirin. Kıymalı makarna karışımını içine doldurun. Kalan hamuru merdane ile açıp üzerine kapatın ve kenarlarına çatalla bastırarak yapıştırın. üzerine yumurta sarısı sürüp 180 dereceye ayarlı fırında kızarıncaya kadar pişirin. Servis yapın.
Makarnalı pay artık hazır, afiyet olsun.
1 su bardağı ılık süt
Yarım paket yaş maya
1 yumurta
50 ml eritilmiş tereyağı
3 yemek kaşığı pudra şeker
1 paket vanilya
2.5 su bardağı un
1 paket dolgu kreması
2.5 çay bardağı süt
1 yemek kaşığı rendelenmiş limon kabuğu
Kızartmak için
Ayçiçeği yağı
üzeri için
Pudra şeker
· Limon kremalı puflar hazırlanışı
Mayayı 1 su bardağı ılık süte ekleyin. Eriyinceye kadar karıştırın. Yumurta, tereyağı, pudra şeker, vanilya ve unu mayalı süte ekleyip yoğurun. Ele yapışmayan, yumuşak bir hamur için gerekirse un ilavesi yapın. Hamurun üzerini nemli bir bezle örtüp 1 saat mayalanmaya bırakın. Dolgu kremasını süt ve limon kabuğu rendesi ile katılaşıncaya kadar çırpın. Ince uçlu krema sıkma torbasına doldurun. Yağı derin bir tavada ısıtın. Hamurdan ceviz büyüklüğünde parçalar kopartıp yuvarlayın ve yağda kızartın. Kağıt havlu üzerine alın. Kremayı topların içlerine sıkın. üzerine pudra şeker serpiştirip servis yapın.
Limon kremalı puflar artık hazır, afiyet ols