Constat în presa română o serie de steoretipuri legate de turci în general. Ziarişti inculţi sau doar răuvoitori sau şi una şi alta propagă într-o anumită parte a mass-media (cu precădere în cea de scandal) o serie de calomnii, neadevăruri legate de o aşa-zisa dispoziţie spre infracţionalitate existentă chipurile în cadrul comunităţii turce.
Acestor ziarişti le punem la dispoziţie afirmaţiile legate de turci ale lui Kogălniceanu după revenirea Dobrogei la Patria Mamă.
Iată aşadar ce spunea marele om de stat Mihail Kogălniceanu acum mai bine de un secol referitor la turcii din România.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Vizita preşedintelui Turciei, Abdullah Gül, în RomâniaÎn perioada 2-4 martie 2008 preşedintele Turciei Abdullah Gül s-a aflat într-o vizită oficială în România la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu. Pe ordinea de zi a celor doi preşedinţi s-a aflat cooperarea în domeniul energetic, economic inclusiv s-a discutat despre proiectul Nabucco, subiectul energiei fiind unul din cele mai importante în agenda celor doi oameni de stat. Cu aceeaşi ocazie au mai fost semnate acordurile între cele două guverne privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, un program de cooperare în domeniul educaţiei, culturii, media, tineretului şi sportului şi un acord maritim între cele două ţări. |
Cumhurbaşkanı sayın Abdullah Gül’un Romanya ziyaretiSayın Türkiye Cumhurbaşkanı Abdullah Gül 2-4 Mart 2008 tarihleri arasında Romanya’ya resmi bir ziyarette bulunmuşlardır. Sayın Gül ziyaretinin ilk gününde Bükreş’te Atatürk Anıtı’na çelenk koymuş ve saygı duruşunda bulunmuşlardır. Daha sonra Birinci Dünya Savaşı’nda 1916-1917 yılları arasında Romanya’da şehit düşen Türk Askerlerinin mezarlarının bulunduğu Türk Şehitliğini ziyaret etmişlerdir. Romanya Müslümanlar Müftüsü Yusuf Murat ve Bükreş İmamı Osman Aziz tüm şehitlerimiz ruhuna dua okumuşlar ve Sayın Cumhurbaşkanı Abdullah Gül’de dua okunmasına iştirak ederek şehitlerimizin mezarlarına karanfil bırakmışlardır. |
Serin Türkoğlu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim au participat la manifestările organizate de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, cu prilejul Zilei Eroilor. În fiecare an, pe 18 martie, în Republica Turcia se marchează Ziua Eroilor Turci căzuţi la datorie, în ţară ori în afara graniţelor ei. Cu acest prilej, liderii UDTR au depus o coroană de flori şi au păstrat un moment de reculegere la Cimitirul Eroilor Turci din Brăila.
Preşedintele UDTR, Osman Fedbi a declarat: „memoria eroilor trebuie cinstită deoarece au plătit cu viaţa pentru idealurile naţionale ori pentru scopuri umanitare. Fie că au fost militari, pompieri, poliţişti sau simpli cetăţeni ei au murit salvând alte vieţi."
Tot la Cimitirul Eroilor Turci din Brăila a depus o coroană de flori consulul general al Turciei la Constanţa, Haluk Ağca împreună cu soţia. La ceremonial au participat şi preşedinta comisiei de femei din cadrul Uniunii Democrate Turce din România, Melec Amet precum şi membrii UDTR din Brăila.
Sorina Asan
Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Constanţa a găzduit în perioada 10-12 martie, o expoziţie de documente vechi, din Imperiul Otoman. Cele 58 de documente expuse publicului conţin informaţii despre structura politică, socială şi demografică din ţări precum: Bosnia, Ungaria, Bulgaria, Portugalia, Franţa, Irlanda, Statul Otoman şi au fost reunite sub titlul: „Să trăim împreună sub bolta cerului".
Documentele provin de la Departamentul Arhivelor Otomane din cadrul Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, aparţinând Consiliului de Miniştri din Turcia. Expoziţia are la bază relaţiile româno-turce iar documentele sunt bilingve. Documentele conţin informaţii amănunţite despre structura socială şi demografică a Constanţei, a Mangaliei în perioada 1844-1845, a Babadagului şi a altor localităţi dobrogene. Expoziţia mai conţine şi documente referitoare la Balcani şi la ţările europene.
Prezent la vernisaj, consulul general al Republcii Turcia la Constanţa, Haluk Ağca a declarat: „studiind aceste documente putem observa spiritul de toleranţă de care au dat dovadă otomanii mai ales într-o perioadă în care popoarele din Spania aveau de suferit de pe urma Inchiziţiei şi foarte multe populaţii europene erau supuse unor discriminări de natură religioasă ori etnică. Privind astăzi geografia lumii, vedem că există circa 200 de popoare care trăiesc în interiorul propriilor graniţe. Toleranţa este în ziua de azi un sentiment şi o atitudine foarte des întâlnită. Privind în trecut, în spiritul toleranţei de astăzi înţelegem mult mai bine valoarea acestor documente".
La eveniment au participat directorul Colegiului Naţional Mustafa Kemal Atatürk din Medgidia, Accan Mologani, lectorul universitar dr. Ion Ionescu de la Universitatea „Dimitrie Cantemir", Virgil Lungu – directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din Constanţa, numeroşi studenţi.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Pe data de 8 martie Comisia de Femei a Uniunii Democrate Turce din România a organizat o masă rotundă cu tema „Femeia turcă şi rolul ei în societatea românească“.
Acţiunea a avut scop consolidarea relaţiilor dintre femeile de etnie turcă din România, punând accent totodată şi pe dezvoltarea unei comunicări cât mai bune şi cu reprezentante ale altor etnii.
La activitate au participat din partea consulatului Republicii Turcia la Constanţa doamnele Derya Ağca, Nedime Yalçın şi Suna Avcı, soţiile oamenilor de afaceri turci, profesoare şi femei de afaceri aparţinând etniei noastre.
Participantele la masa rotundă au punctat cele mai importante aspecte ale rolului femii în societate şi, dincolo de apartenenţa la o anume identitate etnică, turcoaicele au definit femeia, în primul rând, prin prisma statutului de mamă şi soţie.
În afara discuţiilor pe marginea temei turcoaicele s-au întrecut în a-şi demonstra măiestria culinară preparând bucate tradiţionale care au făcut obiectul unui concurs iar cele mai în vârstă dintre etnice le-au dezvăluit tinerelor numeroase secrete ale tradiţiilor legate de nunţi, botezuri şi alte sărbători specifice.
Tânara preşedintă a Comisiei de Femei a Uniunii Democrate Turce din România a ţinut să precizeze: „Nu întâmplător am organizat această acţiune acum, luna martie este cunoscută ca fiind luna femeii, iar noi am vrut să o marcăm printr-o seară turcească autentică, cu muzică, dansuri şi bucate tradiţionale. Am vrut totodată să stabilim un element de comparaţie pentru noi, turcoaicele, alegându-ne ca barometru prezentul şi rolul pe care noi, cele de acum, îl avem în societatea românească“.
Activitatea s-a bucurat de un real succes şi dorim realizarea altor acţiuni similare şi în viitor.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La începutul lunii martie, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României şi Principele Radu, Reprezentant Special al Guvernului au efectuat o vizită oficială la Istanbul, la invitaţia conducerii Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir".
Programul vizitei oficiale a cuprins o întâlnire a Reprezentantului Special al Guvernului României cu Preşedintele Camerei de Comerţ din Istanbul precum şi participarea la Simpozionul şi Expoziţia de Documentare „Regina Maria a României în Istanbul".
În cadrul întâlnirii cu Preşedintele Camerei de Comerţ din Istanbul, Murat Yalçıntaş au fost abordate aspecte ale întăririi relaţiilor de colaborare între instituţii de acelaşi profil din Turcia şi România.
Simpozionul şi Expoziţia de Documentare „Regina Maria a României în Istanbul" au fost organizate de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir" în parteneriat cu Universitatea Boğaziçi şi s-au desfăşurat la sediul Rectoratului Universităţii. La eveniment au participat profesori din cadrul Universităţii Boğaziçi, numeroşi studenţi, invitaţi din Turcia şi din alte ţări europene. România a mai fost reprezentată de directorul Muzeului Bran, dr. Narcis Dorin Ion şi de consilieri din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.
Alteţele lor regale Principesa Margareta şi Principele Radu au luat cuvântul în cadrul simpozionului, creionând un portret al Reginei Maria a României şi prezentând eforturile acesteia de a întări relaţiile de colaborare dintre România şi Turcia.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 9-11 martie, Departamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat la Sinaia o masă rotundă pe tema „Reflectăm diversitatea – mass media si abordarea dialogului intercultural”.
Manifestarea a fost inclusă în calendarul activităţilor Departamentului pentru Relaţii Interetnice dedicate Anului European al Dialogului Intercultural şi a reunit reprezentanţi ai presei minorităţilor naţionale, ai presei centrale, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.
„2008 – Anul European al Dialogului Intercultural” este o iniţiativă a Uniunii Europene prin care se urmăreşte atât promovarea dialogului intercultural, cât şi creşterea nivelului de conştientizare a tuturor locuitorilor din spatiul european cu privire la importanţa dezvoltării unei cetăţenii europene active.
Obiectivele principale ale acestui seminar au fost acelea de a identifica semnificaţia sintagmei de „dialog intercultural”, de a stabili care sunt actorii implicaţi in promovarea acestui dialog intercultural, de a intensifica gradul de conştientizare şi implicare a publicului în vederea respectării şi promovării diversităţii culturale şi a dialogului intercultural, precum si modul in care se implică presa in promovarea acestora.
Din partea Uniunii Democrate Turce din România a participat d-na Gafar Serin.
In cadrul seminarului, participanţii şi-au exprimat punctele de vedere cu privire la fiecare sesiune de lucru. D-na Gafar Serin în intervenţia făcută a subliniat faptul că pentru etniile din zonă „Dobrogea a fost întotdeauna un model de convieţuire interetnică, inclusiv din punct de vedere comunicaţional. La noi nu toleranţa a reprezentat elementul definitoriu al relaţiilor, ci o comunicare foarte bună, consolidată în timp, a fost cea care ne-a recomandat, întotdeauna ca etalon al relaţiilor interetnice. De mai bine de un an, la Constanţa, în cotidianul local „Cuget liber”, există o pagină săptămânală dedicată comunităţilor etnice ceea ce este încă o dovadă că la noi în Dobrogea, minorităţile etnice reprezintă un domeniu de interes pentru presa locală.
Ca subiecte dezbătute la seminar putem aminti:
În cadrul acestui seminar s-au propus:
La manifestare au participat membri ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice, un reprezentant al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, un reprezentant al Biroului de Informare al Consiliului Europei în România, reprezentanţi ai presei minorităţilor naţionale, reprezentanţi ai presei centrale, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale.
Serin Türkoğlu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 18 martie – 1 aprilie Inspectoratul Şcolar Judeţean în parteneriat cu Muftiatul Cultului Musulman, Casa Corpului Didactic şi Consulatul General al Republicii Turcia au organizat cursuri de abilitare curriculară de religie islamică pentru profesori de religie islamică şi limba turcă. Prezenţi la aceste cursuri au fost aproximativ 30 de profesori. Aceste cursuri au fost ţinute de profesori de religie islamică din Turcia din cadrul Colegiului Naţional Kemal Atatürk din Medgidia, domnii Ören Muhammed, Cakır Veyser, Cakir Orbay. La aceste cursuri a participat şi ataşatul de cult islamic d-nul Ismail Özkan şi consilierul de cult al Muftiatului Cultului Musulman d-nul Onder Ablachim. D-na Ene Ulgean, inspector de specialitate a ţinut cursul de metode de predare şi evaluare. Ultimul curs a fost ţinut de un profesor din Turcia de la Universitatea din Ankara profesor doctor Recay Doğan. La sfârşitul acestui curs profesorii au primit diplome. La premiere au fost prezenţi muftiul Cultului Musulman d-nul Iusuf Muurat, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Haluk Ağca, directorul Casei Corpului Didactic d-na Fiţ Rodica, inspector general adjunct d-nul Vrană Mircea, directorul Palatului Copiilor d-nul Mustafa Ilhan şi metodist CCD d-na Narcis Amza.
Firdes Musledin
Sărbătoarea MevlidÎn data de 19 martie la geamia Coiciu a avut loc o manifestare dedicată strict doamnelor cu ocazia Sărbătorii de Mevlid. La acestă acţiune au participat din partea Consulatului General din Turcia ataşatul de cult islamic d-nul Ismail Özkan, din partea Muftiatului Cultului Musulman d-nul Onder Ablachim, imamul geamiei Hünkar d-nul Rüştü Coşkun şi imamul gemiei Coiciu d-nul Bolat Etem. Domnul Ismail Özkan a impresionat vorbind despre viaţa şi comportamentul model al profetului. Programul a continuat cu cântece religioase, rugăciuni, poezii şi recitări din Coran ale doamnelor cursante de la şcoala de Coran înfiinţată de Muftiatul Cultului Musulman. Doamna Şerife Coşkun a organizat un concurs cu întrebări legate de viaţa profetului Mahomed. Doamnele care au răspuns corect au primit cadouri. De asemenea în aceeaşi zi la Moscheea Carol din Constanţa a avut loc o slujbă religioasă dedicată naşterii profetului Muhammed. Aici au participat musulmanii din Constanţa unde s-au recitat versete din Coran, cântece religioase şi rugăciuni dedicate profetului. Acest program a fost organizat de imamii lăcaşelor de cult din Constanţa. Din partea Uniunii Democrate Turce prezenţi au fost preşedintele comisiei de religie Islam Remzi şi membrii ai filialei Constanţa. |
Mevlid Kandili Programı19 Mart tarihinde Coiciu camide Mevlid Kandili dolayısıyla bir program düzenlendi. Programa Türkiye Cümhuriyeti Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. İsmail Özkan, Romanya Müslümanlar Müftülüğü tarafından Sn. Onder Ablachim, Hünkar Caminin İmamı Sn. Rüştü Coşkun ve Coiciu imamı Sn. Bolat Etem katıldılar. Sn İsmail Özkan peygamberimizin hayatını ve örnek ahlakını anlatarak herkezi duygulandırdı. Program Kuran-ı Kerim hanım öğrencilerle devam etti. Öğrenciler ilahiler, şiirler, Yasin Şerif ve dua okudular. Programın sonunda Sn. Şerife Cöşkun hanım yarışma düzenledi. Yarışma soruları peygamberimizin hayat hakkında oldu. Soruları doğru cevaplayan hediyeler aldılar. Aynı günde Kral Camiide Mevlid Kandili dolayısıyla bir program düzenlendi. Program Köstence camilerin imamları tarafından hazırlanarak Kuranı Kerim, ilahiler ve mevlid okundu. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından din komisiyonun başkanı İslam Remzi ve Köstence şube üyeleri katıldılar. |
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Rep. – Romanya’ya hoş geldiniz.
Recai Doğan – Hoş bulduk.
Rep. – Kendinizi tanıtır mısınız?
R.D. – Prof. Dr. Recai Doğan, Ankara Üniversitesi İlahiyat Fakültesi Felsefe ve Din Eğitimi Anabilim Dalı Öğretim üyesiyim. Ben özellikle, ilk ve orta öğretimde İslam dininin ve diğer dinlerin nasıl eğitim ve öğretime müsait hale getirileceği ile ilgili bilimsel çalışmalar yapıyorum. Bu anlamda, Türkiye’deki ilk ve orta öğretim programlarını, yaz Kur’an kursların uzun süreli Kur’an kursları öğretim programlarını yaptım. Daha çok çalışmalar özel öğretim yöntemleri ve eğitim düşünce tarihi üzerinedir.
Rep. – Romanya’ya ilk defa mı geliyorsunuz?
R.D. – Romanya’ya ilk gelişim. Çok güzel bir ülkedir. Özellikle, Köstence çok güzel bir yer, hem tarih kokuyor hem modernite kokuyor. Bildiğiniz gibi bir tarafı göl, bir tarafı deniz, çok güzel bir şehirde yaşıyorsunuz, kıymetini bilin.
Rep. – Romanya’ya gelişinizin sebebini söyler misiniz?
R.D. – Bu bölgedeki din dersine giren öğretmenlerimizin hem didaktik hem de pedagojik formasyonları, eğitimle ilgili formasyonlarını geliştirilmesidir. Bu belgelerini kazandırması için düzenlenen bir hizmetiçi eğitim programı vardı. Bu program çerçevesinde son gün ben din eğitimi ve öğretimdeki yeni yöntem ve teknikler konusunda öğretmenlerimizi bilgilendirdik. Onlara din dersinin ilk ve orta öğretimde nasıl anlatılacağıyla ilgili bilgiler verdik.
Rep. – İzlenimlerinizi söyler misiniz?
R.D. – Burda din dersine giren öğretmenlerimizin, girmiş oldukları dersi benimsemeleri konusunda ben bir problem görmedim. Gerçekten sadece derse girmek için değil girdikleri bu dersin hakkını vermek istiyorlar. Çocuklarımıza İslam dinini ile ilgili çok güzel şeyler öğretmek istiyorlar ve kendilerinde eksik gördükleri noktaları da geliştirmek istiyorlar. Onun için de buraya gelmişler, bu kursa katılmışlar. Bu gösterir ki gerçekten, Romanya’da islam din dersinin öğretimi yapan öğretmenler bu işin endişesindeler. Eksikliklerin farkındalar bu gelecek için çok güzel duygular veriyor, insanı umutlandırıyor. Ama bu yeterli değil. Bu kurumlar arası işbirliğinin gün geçtikçe artması gerekiyor. Bu öğretmenlerimizin din dersini nasıl daha güzel bir şekilde öğretebilecekleri konusunda daha ciddi hizmetiçi eğitim kurslarına alınmaları gerekiyor. Onlara çok ciddi vetaliyat yardımını yapılması gerekiyor. Eğer bunlar sağlanabilir ise, belli bir program içerisinde yapılabilir ise Romanya’daki Islam din derslerine çok daha planlı, projeli bir şekilde yürüyebileceğine inanıyorum. Beklentilerim bunlardır.
Rep. – Mesajınızı almak isterim.
R.D. – Romanya’daki herkesesağlık, barış içerisinde güzel bir yaşam diliyorum. İnşanllah, başka bir defa, başka bir vesileyle tekrar burada buluşuruz ve daha uzun, güzel sohbetler yapabilme imkanına sahip oluruz.
Rep. – Teşekkür ederiz. İşinizde başarılar dileriz.
R.D. – Ben çok teşekkür ederim, çok sağ olun.
Röportajı yapan Subihan İomer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Săptămâna trecută, în prezenţa reprezentanţilor Muftiatului Cultului Musulman din România şi a reprezentanţilor Uniunii Democrate Turce din România şi a Uniunii Democrate a Tătarilor-Turco Musulmani din România, s-a pus piatra de temelie a unui noi geamii.
Cartierul Tomis Nord din Constanţa va fi amplasamentul acestui lăcaş de cult, pe un teren pus la dispoziţie de Primăria Constanţa. Acestă geamie va găzdui aproximativ 3000 de credincioşi musulmani din zonă, care până acum erau nevoiţi să se deplaseze în alte cartiere.
Din punct de vedere arhitectural, geamia se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 200 de metri pătraţi şi va avea un minaret de peste 25 de metri înălţime. Termenul de finalizare al lucrării este de şase luni.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
N.I.: Bine aţi venit din S.U.A. Ce ne puteţi spune în privinţa nominalizării dvs. pentru a putea participa la acest program în S.U.A.?
S.B.: Kathy Kavalec, Ataşat Cultural al Ambasadei S.U.A. la Bucureşti m-a nominalizat, în baza calităţilor profesionale, pentru a participa la programul „Vizitatori internaţionali” (International Visitor Leadership Program).
N.I.: Ce ne puteţi spune despre program?
S.B.: Acest program este administrat de Biroul pentru Relaţii Culturale şi Educaţionale al Departamentului de Stat al Statelor Unite, a cărui activitate este autorizată de Mutual Education and Cultural Exchange Act din 1961, cunoscută sub numele de Legea Fulbright-Hays, care are drept scop facilitatea înţelegerii reciproce între Statele Unite ale Americii şi alte ţări ale lumii. De asemenea, acest program aduce anual în Statele Unite invitaţi din toate ţările, specializaţi în cele mai diverse domenii de activitate, care participă la programe ce înlesnesc întâlniri cu specialişti din acelaşi domeniu, schimb de opinii şi experienţă şi oferă posibilitatea de a cunoaşte societatea americană şi modul de viaţă american.
N.I.: Care au fost etapele programului la care aţi participat?
S.B.: Programul pe tema Religion and Community Activism in a Democratic Society la care am fost invitată s-a derulat în perioada 23 februarie- 9 martie 2008 şi a inclus vizite la Departamentul de Stat şi alte instituţii guvernamentale din Washington D.C, pentru consultări şi schimb de experienţă pe tema menţionată. Au urmat importante vizite la New York, Austin – capitala Texas-ului si ultima oprire a fost la Chicago. Programul vizitei a fost stabilit prin consultări cu Ataşatul Cultural din cadrul Ambasadei S.U.A. la Bucureşti, precum si cu experţi ai Biroului pentru Relaţii Culturale şi Educaţionale al Departamentului de Stat.
N.I.: Cum a fost structurat programul?
S.B.: Modul în care a fost structurat programul mi-a permis să stabilesc contacte pe linie profesională cu omologi americani, cât şi cu participanţii străini.
Consider că este esenţial să menţionez că toate costurile legate de participare(transport internaţional şi în interiorul Statelor Unite, cazare, diurnă, asigurare de sănătate şi în caz de accident) au fost acoperite de Guvernul Statelor Unite.
Prima zi în S.U.A a fost duminică, aşa că grupul nostru – alcătuit din 10 membri din Danemarca, Germania, Kosovo, Olanda, Serbia, Marea Britanie şi bineînţeles România – a fost însoţit de un ghid într-un impresionant tur al Capitalei. Am avut ocazia unică să vedem Casa Albă, Capitoliul, FBI-ul, Pentagonul, Departamentul de Stat şi de Justiţie, Universitatea Georgetown, Ambasada Marii Britanii cu statuia lui Winston Churchill, Ambasada Vaticanului, Am fost de asemenea impresionată de vizita la Centrul Internaţional Islamic. Sunt atât de multe de văzut în Washington, sunt atât de multe monumente, muzee, galerii de artă, parcuri, grădini botanice, magazine… Capitala S.U.A este oraş federal în care sunt concentrate numeroase simboluri americane, rămâne totuşi un oraş cu iz european, asemănător Parisului ca aşezare.
Segmentul programului din perioada 23-27 februarie ne-a oferit o complexă introducere asupra societăţii şi culturii americane, asupra sistemelor politice, dar mai ales asupra rolului religiei în S.U.A.
N.I.: Ce ne puteţi spune despre comunitatea musulmană din S.U.A.?
S.B.: Am avut onoarea să cunoaştem membri a numeroase fundatii, institutii si organizatii non-profit cu care am discutat despre rolul moscheii în societate, despre prezenţa femeilor şi a tinerilor la moschee, la slujbele religioase, despre hijab, despre mediatizarea negativă a islamului, despre islamofobie, tensiunea de după 11 septembrie 2001, dar şi despre societatea, economia şi sistemul de guvernare american, despre echilibrul între credinţă, cultură, tradiţii şi americanizare.
Am fost extrem de impresionată de spusele Farahei Pandith de la Departamentul de Stat care ne-a îndemnat să încurajăm dialogul, comunicarea, să creăm punţi de legătură între comunităţi, dar şi de activităţile cunoscutei organizaţii Pew şi de întâlnirea cu Erin Treene de la Departamentul de Justiţie cu care am discutat despre problema purtării vălului la locul de muncă, despre vandalizarea moscheilor după 11 septembrie, despre discriminarea sexuală, rasială, religioasă şi a identităţii naţionale.
N.I.: Care dintre statele vizitate v-a impresionat şi de ce?
S.B.: În New York am stat mult prea puţin, între 27 februarie – 1 martie, însă a fost un vis devenit realitate să petrec prima zi de primăvară în capitala internaţională a lumii, o metropolă globală în adevăratul sens al cuvântului, un simbol al diversităţii culturale, un magnet pentru imigranţi, studenţi şi turişti din întreaga lume. Nu am cuvinte să pot exprima cât de mult m-a impresionat acest oraş cu adevărat magic, unic, care te lasă pur şi simplu fără suflare. Un vis! New York… New York… E mai mult decît un oraş, e o stare. De foarte bine şi de altfel.
A fost foarte emoţionant să văd Statuia Libertăţii, să mă plimb noaptea în Times Square prin oceanul de reclame luminoase, vii sau în Manhattan, să pot vedea o piesă de teatru pe Broadway sau să urc la zeci de metri înălţime pe Empire State Building, să pot să-mi îmbrăţişez vedetele mele preferate de la Hollywood, fie ele şi din ceară, la Muzeul Madame Tussaud’s. A fost de-a dreptul copleşitor, feeric, m-am îndrăgostit pur şi simplu de New York… Şi ne-am despărţit cu păreri de rău: că nu m-am plimbat cu trăsura prin Central Park, că n-am mâncat în cafeneaua unde obişnuiau să meargă Seinfeld sau Carrie Bradshaw şi Mr. Big din “Sex and the City”. Mi-e deja dor de el, şi pentru că, din păcate, am stat mult prea puţin şi a fost mult prea frig, am de gând să-l vizitez vara…
La Universitatea New York, am fost încântată să cunosc musulmani tineri, inteligenţi, educaţi şi cu un venit mulţumitor cu care am discutat despre rolul moscheii în societate, despre prezenţa femeilor şi a tinerilor la moschee, la slujbele religioase, despre hijab, despre mediatizarea negativă a islamului, despre islamofobia, tensiunea de după 11 septembrie 2001, dar şi despre societatea, economia şi sistemul de guvernare american, despre echilibrul între credinţă, cultură, tradiţii şi americanizare.
Am întâmpinat primăvara cu mult soare în Austin, capitala Texas-ului în perioada 1-5 martie şi am avut marea şansă ca şederea noastră să coincidă cu campania din Texas a lui Hillary Clinton din 4 martie intitulată „Soluţii pentru America“ – un adevărat spectacol, o adevărată lecţie pentru politicienii de pretutindeni, americanii fiind suspuşi la o adevărată provocare: să fie condusi pentru prima dată de un preşedinte de culoare sau de o femeie (fostă Primă Doamnă). Personal, cred în femeia preşedinte, mai ales că Hillary Clinton este o persoană diplomată, caldă, cu multe calităţi, o femeie puternică care ştie ce vrea şi ştie să obţină acel ceva. Hilary îmi place mult ca om şi apreciez valorile pe care le promovează. Totuşi, mi-aş fi dorit din suflet să-l întâlnesc şi pe Barack Obama, dar campania lui avea loc în alt stat.
Segmentul final al programului – perioada 5-7 martie 2008 – a inclus oraşul Chicago din statul Illinois, un oraş absolut fabulos, cosmopolit, modern, care a reuşit să mă surprindă plăcut, deşi iniţial am crezut că nimic nu mă va mai putea încânta la fel de mult după grandiosul New York. Deşi dorul de casă începuse să-şi facă apariţia, Chicago m-a cucerit definitiv. Şi aici am trăit o experienţă extrem de folositoare, fructuoasă şi plină de provocări. Am învăţat multe despre toleranţă, pluralism, democraţie, minorităţi etnice şi religioase. Am realizat că americanii sunt deschişi la minte şi sprijină diversitatea, sunt familiarizaţi cu terminologia islamică – Mecca, Medina, Ramazan sau termeni precum moschee, sau baclava, kebab sunt deja asimilaţi de vocabularul general. America este o ţară extrem de religioasă, tolerantă, complet diferită de imaginea violentă percepută la televizor, în filme sau videoclipuri musicale, iar religia joacă un rol esenţial în societatea americană, S.U.A. fiind o ţară preponderent creştină, în ciuda numeroselor grupări religioase.
N.I.: În ce mod această deplasare a dvs. în S.U.A. va contribui la dezvoltarea relaţiilor între S.U.A. şi comunitatea musulmană din România?
S.B.: Speranţele şi aşteptările mele au fost depăşite de competenţa acestui program, de profesionalismul organizatorilor şi de ospitalitatea gazdelor. Am avut onoarea să reprezint România şi să am posibilitatea de a observa alături de profesionişti cum funcţionează minorităţile etnice şi religioase în contexul unei societăţi democratice. Am cunoscut oameni minunaţi cu idei minunate, iar viaţa mea personală şi profesională s-a îmbogăţit enorm cu ocazia acestei vizite în S.U.A. Datorită ideilor auzite şi împărtăşite cu colegii mei din cadrul programului, voi iniţia la rândul meu o serie de proiecte cu un impact cu siguranţă pozitiv şi sper uriaş asupra musulmanilor din Constanţa, dar şi asupra publicului larg. Voi colabora îndeaproape în special cu Uniunea Democrată Turcă din România şi cu Muftiatul Cultului Musulman din România ale căror activităţi le-am promovat cu mândrie în S.U.A, dar şi cu Universitatea Ovidius şi Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa, două instituţii dragi mie, de asemenea cu Prefectura Judeţului Constanţa, împărtăşindu-le contactele şi experienţa acumulate.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Pe data de 22 martie 2008 la Colegiul Naţional „M. K. Atatürk“ din Medgidia a avut loc Olimpiada de Limbă şi Literatură Turcă – faza judeţeană. Din comisia de evaluare au făcut parte: Ene Ulgean, Bormambet Vildan, Iomer Subihan, Gelal Firdes, Anefi Ikbal, Şemsettin Şeker, Erhan Çelik, Fahretin Aslan, Ziadin Mürvet.
| CLASA a IV-a | ||
|---|---|---|
| ALYAITRI ANAS | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | Loc I |
| BEGHIM AYNUR | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | II |
| MEMET FIDAN | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | III |
| DEMIRCAN MELISA | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | M |
| DEMIRCAN ESRA | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | M |
| EMIRLA GEILAN | Grup Şcolar Cobadin | M |
| CLASA a V-a | ||
| GIUMADIN FEIZA | Şcoala C-tin BRÂNCUŞI Medgidia | Loc I |
| BAYRAK AYŞENUR | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | II |
| ALI SEMIHA | Şcoala M. SADOVEANU Medgidia | III |
| SALI IASEMIN | Şcoala M. SADOVEANU Medgidia | M |
| CLASA a VI-a | ||
| SULIMAN ELIF | Şcoala C-tin BRÂNCUŞI Medgidia | Loc I |
| CHERIM ELIF | Colegiul K. ATATURK Medgidia | II |
| IUSMEN NESRIN | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | M |
| IBRAM REIHAN | Şcoala L. GRIGORESCU Medgidia | M |
| ALZAITRI ALAA | Şcoala B. P. HAŞDEU Constanţa | M |
| CLASA a VII-a | ||
| AMET IURCHIE | Şcoala nr. 7 Medgidia | Loc I |
| IUSEIN SIBELGEAN | Şcoala nr. 7 Medgidia | II |
| CAITAUL NURIZAN | Şcoala C-tin BRÂNCUŞI Medgidia | III |
| CLASA a VIII-a | ||
| REŞID UNAL | Şcoala nr. 30 Ghe. ŢIŢEICA Constanţa | Loc I |
| REMI VILDAN | Colegiul K. ATATURK Medgidia | II |
| IŞIK SEVDA AMYRA | ICHC Constanţa | M |
| CLASA a IX-a | ||
| SEZGHIN HATICE | ICHC Constanţa | Loc I |
| AŞIM SEMRA | Grup Şcolar Cobadin | II |
| AMET ELIF | Colegiul K. ATATURK Medgidia | M |
| CLASA a X-a | ||
| NASIPALI NIHAL | Colegiul Pedagogic C-tin BRĂTESCU Constanţa | Loc I |
| SEIT AMET ELIF | Colegiul Pedagogic Constanţa | M |
| MEMEDULA MELEK | Liceul Internaţional de Informatică Constanţa | M |
| HORASANLI MAHMUT | Liceul Internaţional de Informatică Constanţa | M |
| VURAL ESMA | Liceul Internaţional de Informatică Constanţa | M |
| CLASA a XI-a | ||
| EMIN MELIS | Colegiul K. ATATURK Medgidia | Loc II |
| MEMIŞ HAYAT | Colegiul MIRCEA CEL BĂTRÂN Constanţa | M |
| MAMUT RUHAN | Colegiul K. ATATURK Constanţa | M |
| CLASA a XII-a | ||
| AZMI NESRIN | Colegiul Pedagogic Constanţa | Loc I |
| MEMET IRFAN | Colegiul K. ATATURK Medgidia | II |
| GAFAR ŞENIZ | Colegiul Pedagogic Constanţa | M |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ca în fiecare an luna martie, optimistă, ne readuce la ritmul trepidant al vieţii. Încătuşarea iernii cedează nostalgică albul ei pur ghioceilor. Copiii, năstruşnici, împrumută din elanul vârstei şi celor cu „ghiocei în păr”. Freamătul izbucnirii vieţii este general!
După ce activităţile propuse pentru această perioadă s-au încheiat, e timpul să facem consemnările de rigoare.
Serbarea închinată mamelor „Mărţişoare pentru mame” a însemnat finalul perioadei de muncă în care am confecţionat felicitări şi mărţişoare atât pentru sărbătoritele mai sus amintite, cât şi pentru partenerii noştri din proiectul educaţional multicultural interjudeţean „Călători şi călătorii printre etnii”, respectiv organizaţia World Vision International şi Primăria Comunei Cumpăna.
Mânuţele harnice ale copiilor din toate clasele I-IV de la noi din şcoală au lucrat felicitări şi mărţişoare originale, frumoase pe care le-au etalat şi în expoziţiile din sălile de clasă. Cum lucrul în echipă presupune relaţii de colaborare, organizaţia World Vision International ne-a asigurat baza materială (cartoane colorate, folii de plastic, autocolante, carioca etc) din care am confecţionat obiecte pe care le-am dăruit mamelor, dar şi o serie de obiecte (peste 100 de mărţişoare şi peste 100 de felicitări) pe care am donat-o organizaţiei World Vision International pentru a le oferi partenerilor lor. La realizarea acestora au participat şi clasele a IV-a A, a IV-a B, a IV-a C, a IV-a D şi a IV-a E alături de clasele I C, I D şi a III-a D.
Le mulţumim pe această cale doamnelor şi domnului învăţător care predau la aceste clase: Luncanu Valentina, Căpăţână Florica, Caragaţă Mioara, David Doina, Vizireanu Ilie, Luzinschi Gabriela şi Ferăscu Elena.
Clasa a III-a D a lucrat o felicitare deosebită sub îndrumarea doamnei profesoare de educaţie tehnologică Gheorghiţă Vitalia Aurora, felicitare pe care fiecare copil a dăruit-o mamei la serbare.
Cadou din partea Şcolii nr. 12 „B.P. Haşdeu” am primit un program artistic susţinut în limba turcă şi limba franceză. Copii de etnie turcă şi chiar arabă au prezentat o scenetă, dansuri şi cântece specifice etniei, dar şi dansuri moderne. Publicul (clasa a III-a D) a rămas uimit deoarece impactul cu limba turcă se pare că a fost pentru mulţi inedit. Doamna învăţătoare Anefi Icbal a avut amabilitatea să explice totul pe înţelesul copiilor traducând liber ceea ce s-a petrecut în scenetă. A urmat dansul „dansul clovnilor”. Costumele ne-au luat ochii prin multitudinea şi frumuseţea culorilor. Ritmul dansului ne-a ridicat de pe scaune. Artiştii au fost răsplătiţi cu aplauze din belşug. Acelaşi grup de copii a prezentat în ritm de rap două cântece în limba franceză. De data aceasta au fost îndrumaţi de doamna profesoară de lb. franceză Florea Mirela. Publicul nu auzise niciodată lb. franceză, aşa că mi-au fost adresate diverse întrebări. Copiii din clasa a III-a şi-au amintit de la activităţile anterioare drapelul Franţei şi faptul că atât lb. română cât şi lb. franceză sunt limbi romanice, ceea ce le face oarecum asemănătoare.
Le mulţumim partenerilor de la Şcoala nr.12 pentru activitatea deosebită şi le promitem ca ne vom revanşa.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Profesorul american de origine română, Dinu Ghezzo s-a aflat la sfârşitul lunii martie la Constanţa în calitate de coordonator al proiectului multietnic "Ave, Publius Naso". Personalitate complexă, cu o biografie interesantă, profesorul Dinu Ghezzo este cunoscut în domeniul muzicii contemporane drept un compozitor îndrăgostit de diversitate culturală, tocmai datorită rădăcinilor sale multietnice.
Dinu Ghezzo s-a născut la bordul unui vapor în Turcia dintr-o mamă grecoaică şi un tată de origine italiană. A copilărit la Constanţa, înconjurat de turci, tătari, armeni şi greci, iar în 1969 a emigrat în SUA. Ghezzo este absolvent al Conservatorului de Muzică din Bucureşti şi are un doctorat în compoziţie la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA). Actualmente este profesor emerit la Universitatea din New York şi profesor asociat la Colegiul Leeman din acelaşi oraş american.
Muzicianul este o personalitate dinamică a diasporei române din SUA motiv pentru care în anul 2001 a fost distins de Preşedinţia României cu ordinul Steaua României pentru Serviciu Credincios în Rang de Cavaler, pentru merite deosebite în promovarea imaginii României în mediile culturale americane. Din anul 2004 este doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa.
Atras de mozaicul cultural dobrogean, de multitudinea comunităţilor etnice existente în acest spaţiu, Dinu Ghezzo şi-a îndreptat în acest an atenţia asupra acestora reunind sub genericul "Ave Publius Ovidius" câteva simboluri culturale dobrogene într-un spectacol multimedia pe muzică electro-acustică, semnată de: Dimos Constantinidis, Carlos Delgado, Matt Gianotti, Eric Klein, Roger Mahadeen, Caroline Newman. Spectacolul a debutat cu un grupaj de imagini în care au fost prezentate costume populare tradiţionale aparţinând turcilor dobrogeni, tătarilor, grecilor şi ruşilor lipoveni, puse la dispoziţie de jurnalista Adina Bocai de la cotidianul Cuget liber şi de preşedinta comisiei de cultură a UDTR, Serin Gafar. Îmbinând imaginea cu muzica futuristă, electro-acustică muzicianul american şi-a purtat audienţa timp de două ore, prin mozaicul cultural al spaţiului de la Pontul Euxin, prin mixtura de influenţe muzicale orientale, greceşti ori italiene.
La eveniment a fost prezentă şi Derya Ağca, soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, precum şi d-nul ataşat Mesut Çevik. Spectacolul s-a desfăşurat în ambianţa primitoare a Muzeului de Artă din Constanţa.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
OsmanlI tarihleri, Osman Gazi'nin vefatı esnasında gerek miras taksimi, gerekse idareyi ele alma bakımından Orhan ve Alaeddin adında iki oğlundan bahs ederier. Buna karşılık Halkondil, Osman'in üç oğul bıraktığını söyler. Halbuki vakfiye bize Osman Bey'in müteaddid oğullarnı ve bir kızının mevcudiyetini haber vermektedir. Buna göre Osman Bey'in Orhan'dan başka Alaeddin Ali, Pazarlu, Melik, Çoban, Hamid adında oğulları ile Fatma adında bir kızıı bulunmaktadır. Bununla beraber bu çocukların hangi veya kaç hanımdan olduklarını belirtmemektedir. Bu sebeple Osman Gazi'nin gerçekte kaç hanımla evlendiği ve çocuklarının hangi hanımlardan olduğuna dair henüz tam bir bilgiye sahip değiliz. Su kadar var ki, Alaeddin Ali Bey'in, Seyh Edebali'nin kızı Bala Hatun'dan, Orhan'ın da Ösman Bey'in ilk zevcesi ve Ömer Bey'in kızı Mal Hatun'dan doğdukları bilinmektedir. Bununla beraber diğerlerinin bu kadınlardan mı yoksa başka kadınlardan mı olduğu henüz kesin olarak tesbit edilebilmiş değildir.
Alaeddin Ali Bey, Orhan'dan küçüktü. Osman Bey'in sağlıgında dedesi Edebali'nin yanında Bilecik'te, daha sonra da babasının yanında Yenişehir'de bulunmuştur. Alaeddin Ali Bey, babasının ölümünden sonra kardeşi Orhan Bey'e beylerbeyi olmuş sonra kendisine temlik edilen Kite ovasındaki Futra veya Fodra (Âsikpasazâde, s. 37'de Kurada) çiftliğinin hâsilati ile geçinmiştir. Âşikpaşazade'nin ifadesi ile bu köyü bizzat Alaeddin Bey istemiştir. Orhan da o köyü kendisine vermişti. Alaeddin Bey, Kükürtlü'de bir tekke yaptı. Bursa'da Kaplıca kapısına girilecek yerde kale içinde bir mescid, kapıdan yukarıya doğru ikinci bir mescid ve yanında evler yaptırdı. Kendisi de orada sakin oldu. Alaeddin Bey, Orhan döneminde vefat ederek Bursa'da babası Osman Bey'in türbesine defn edilmiştir. Görüldüğü gibi Alaeddin Ali Bey, Bursa ve çevresinde vakıflar tesis etmek süretiyle birçok hayır işlerinde de bulunmuştur. Alaeddin Bey'in oğulları daha sonraları ellerindeki yerler ve babalarının vakıflarını idare ederek hayatlarını sürdürmüşlerdir.
Osman Gazi'nin diğer oğullarından yalnız Pazarlu Bey'in Iznik muhasarası ve Pelakanon (Darica civan) muharebesinde bulunduğu kayd edilmektedir.
Kaynak: Osmanlı tarihi
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Operaţiunile legate de spălarea mortului sunt făcute de un hoge sau, dacă se poate, de mai mulţi hogi. Dacă într-un sat nu există hoge el este chemat dintr-un alt sat sau oraş. În desfăşurarea ceremoniei el este ajutat fie de alţi hogi, fie de câteva persoane mai în vârstă, cu experienţă. Apa pentru spălarea mortului este cărată de rudele acestuia.
La cimitirele musulmane din Constanţa Medgidia şi Bucureşti există spaţii special amenajate pentru spălarea mortului. Cei care doresc şi au posibilităţi pot efectua această ceremonie acasă, în gospodărie, de pildă în grădina casei mortului într-un spaţiu acoperit.
La Medgidia, de pildă, cartierele sunt arondate la trei hogi. În cazul decesului unui musulman, spălarea este condusă de hogea de care a aprţinut acesta, ceilalţi doi hogi doar îl ajută în desfăşurarea ceremoniei.
În satele dobrogene, din apropierea graniţei cu Bulgaria, din cauza numărului mic de hogi, rudele trebuie să spele mortul.
Dacă mortul este bărbat, atunci spălarea este făcută de imam, dacă este femeie spălarea se face de o femeie în vârstă şi experimentată, ajutată de alte femei.
În timpul spălării, încăperea este complet închisă şi nimeni, în afara celor care efectuează spălarea, nu are voie să intre. Toate rudele, împreună cu comunitatea musulmană din localitate, aşteaptă afară. Înainte de spălarea rituală musulmană (abdest)se face purificarea (taharet). Pentru acest lucru hogea foloseşte o mănuşă. Peste mort se întinde un voal alb sub care cu o mănuşă, împreună cu ajutoarele sale, spală mortul de trei ori cu săpun. Spălarea se face de la dreapta la stânga cu ridicarea parţială a corpului, ca să nu rămână urme de săpun pe capul mortului. În timpul acestei operaţiuni hogea rosteşte rugăciuni. În gura, nasul şi alte orificii ale mortului, dacă este necesar, se pun tampoane de vată. Mortul este şters cu atenţie.
În sicriu se întind trei prosoape.
Giulgiul pentru înmormântare se croieşte şi se coase de către oameni specializaţi, care în timp ce ce lucrează, rostesc rugăciuni.
După terminarea spălării rituale se pregăteşte o cămaşă fără guler şi fără mâneci, cu partea din faţă mai lungă, iar partea din spate scurtă, cu care mortul este îmbrăcat. În palmele mortului la gâtul, la subţiori şi labele picioarelor se pune vată, după care mortul este înfăşurat în giulgiu. Înfăşurarea în giulgiu începe de la dreapta, apoi, giulgiu se leagă peste capul, mijlocul şi labele picioarelor. În timpul acestei ceremonii, se varsă peste giulgiu o substanţă frumos mirositoare.
După ce mortul este aşezat în sicriu, ruda care organizează înmormântarea, împarte câte un prosop hogilor precum şi celorlalte persoane care au ajutat la spălarea mortului.
Peste mortul aşezat în sicriu se întinde un voal de culoare verde brodat cu versete din Coran. Dacă persoana decedată este femeie, peste corpul acesteia se întinde o feregea (ferace).
După ce mortul este aşezat în sicriu hogea şi cei care au efectuat spălarea ies din îcăpere şi se alătură celor care aşteaptă afară. Toţi spun o rugăciune funerară numită Su selası.
Această rugăciune a început să fie spusă în ultimele decenii în satul Fântâna Mare. Acum rugăciunea sus-amintită este rostită aproape în toate localităţile din România unde trăiesc compact membrii comunităţii musulmane, de exemplu în Bucureşti, Constanţa, Medgidia etc.
Bibliografie: „Din folclorul turcilor dobrogeni“ Mehmet Naci Önal
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Din ideea–concept „a fi cu totul altul”, acum când flaorea de cireş ne cheamă la a închina un imn frumuseţii, acum când bobul de grău se pregăteşte să înmâneze floare şi spic, realizăm, conceptualizăm că primăvara ne atinge existenţa, că primavara ne obligă spre o altă definire a timpului existenţial. O caracteristică a folclorului şi a obiceiurilor ce vin din sufletul neam sau a unor neamuri este atenţia acordată sărbătorilor de primăvară. Poema obiceiurilor şi datinelor dezvăluie majestatea renaşterii cosmosului, exteriorizează bucuria omului atunci când toate îl îmbie cu tinereţe şi îl îmbracă cu explozia „jocului de miei”. Perioada de timp încadrată între 4 – 6 aprilie 2008 a fost o păşire în imperialul feeriei care se defineşte a fi primăvară. În cadrul acestei sărbători, toţi participanţii, considerăm că au atins culmea trăirii în profunzime : ochiul omenesc a fost binecuvântat de cuvânt să urmarească ţâşnirea lotusului din ape ori să îsoţească zborul vulturului din marginea lumii în nemărginirea ei… Toate vârstele şi-au cântat bucuria de minte şi suflet prin dans, prin cântec – vraja, prin referate de o adevarată ţinută academică. Simpozionul „Datini şi obiceiuri de primăvară la comunităţile etnice din Dobrogea „a fost ca o adevarată invitaţie la nuntă de suflet şi minte, căci doar în acest cadru sufletul răspunde cuvântului–sâmbure care când învita la taina, când îşi desface miezul–înţelepciune pentru a se oferi actanţilor. Simpozionul, ca pe o columnă – aş zice interminabilă – i-a adunat pe toţi cei care compun cosmosul dobrogean: turcii şi tătarii ne-au fascinat prin măreţia dansului şi sublimitatea arătată în susţinerea logosului, grecii ne-au umplut de profunzime, iar evreii au dovedit că sunt cei mai vechi că, creaţia lor îi inspiră pe alţii ori îi absoarbe pentru a da mărturie laolaltă „ că timpul istoric are începuri ştiute şi în nesfârşirea eternului se pierde ”. Românii şi-au dezvăluit filonul roman şi au arătat cât de hărăziţi sunt să rotească poema cuvântului care urcă spre Eminescu.
Deşi simpozionul a avut ca punct de plecare sărbătoarea Nevruzului, celebrată de toate popoarele turcice pe 21 martie, Comisia de Cultură U.D.T.R. a conceput întâlnirea ca pe o nuntă a spiritului, ca pe un pod pe care cuvântul îl deschide pentru toţi, mai ales atunci când omul debordează de sinceritate şi se străduieşte să imite primăvara în întreg miracolul acesteia.
Ca participant la acest simpozion, m-am străduit să „oblig“ asistenţa la o meditaţie asupra iubirii – cunoaşterii – întelepciunii pe care ţi-o conferă rugăciunea în spaţiul sacru. Astfel, cunoaşterea–expunere este o minune atinsă – şoptită cu buze uscate de dor pentru cel care ascultă, pentru cel care vorbeşte din înălţimea greu definită a mihrab-ului. În piesajul gândirii indiene ne întâlnim cu un pisc–concept „ascaryam, extrem de greu accesibil pentru omul de rând. Dar în tăcerea geamiei îl poţi pătrunde: “Păstraţi deplina tăcere, o tăcere fericită“. Se poate observa aici cum dăinuie încă o cunoaştere veche parcă adâncită în straturile de pornire a nevăzutului, a neauzitului şi se apropie gingaş prin cuvinte imperceptibile uluindu-ne poate cu arta golului din geamie sau cu preaplinul cuvântului care cutremurându-te de plăcere îţi închide buzele şi te face să nu rosteşti nimic. Ajungem încet la izvoarele cuvântului care se destăinuie în golul înscris în arhitectura islamului. Moscheele sunt o cântare a golului – necapat. Acest fapt este luat adeseori ca o lipsă de imaginaţie şi este pus pe seama pretinsului raţionalism al islamului şi al exigenţei cultului său. Indiscutabil, că există moschei de un prozaism al zorilor, dar sunt o mulţime în care golul vorbeşte şi asta cu o forţă de tunet, cu un titanism care işi are obârşia în timpurile de început ale facerii lumii.
Această muzică divină este descoperită, auzită, captată în primul rând pentru construcţiile înalte, cu cupola, bijuterii inegalabile care se înscriu, „se însemnează” în arta islamică târzie, deşi în simfonia sacrului nu este împărţire. Aici se imbină impunătorul cu sublimul, ca temelie pentru arta sacrului. La aceasta se adaugă faptul că această artă nu se bizuie pe aportul sculpturii şi al picturii, ci lucrează cu spaţiul însuşi şi spaţii pe care le ordoneaza, pe care le distribuie şi compune şi totodată cu mijloacele luminii – a luminii neatinse de nor., pe care le inmânează imperial. Un aport însemnat îşi aduce penumbra care la rându-i este dirijată, călăuzită, contopită cu lumina zorilor care, practic, umple spaţiile cu un parfum de roze sau „cu trandafirii verbului”, ţâşniţi din rugăciunea nevăzută.
În locul altarului şi tabernacolulului moscheea are mihrab-ul, înălţimea de pe care coboară cuvântul şi salvează sufletele…
Este un sanctum întregul pandant care se numeşte Hagia Sofia din Istanbul, devenită – susţin unii – mai săracă estetic prin îndepărtarea marelui aparat scenic al cultului bizantin şi a ornamentaţiei picturale excesive, dar faptul că dintre toate operele arhitecturale ale lumii ea este cea mai faimoasă, mai sacră, mai numinoasă, se datorează tocmai acestui gol imens care te îmbrăţişează şi te azvârle în paradis.
Există în Spania trei splendori de arhitectură şi sculptură arabă, toate trei de o importantă crucială în istoria artei, toate trei perle ale sacrului islamic: Mosheea din Cordoba, Alcazarul din Sevilla şi Alhambra din Granada. Niciuna din ţările atinse de islam nu posedă un asemenea grandios, al unei triade de o frumuseţe greu egalabilă.
Moscheea cucereşte prin cele 1093 de coloane monolite de porfir şi marmură, de diferite culori, coloane legate între ele de arcuri suprapuse, printre care se strecoară lumina cerului, lumina cuvântului şi lumina domoală a celor 800 de candelabre de argint. Închipuiţi-vă cerul plafonului în întregime sculptat şi presarat cu stele aurii, ori reverberatiile mozaicurilor şi vraja arabescurilor care nu lasă nici o palmă din suprafaţa interiorului neacoperită de solemnitatea culorilor şi a liniilor de o graţie şi o elegantă greu de articulat în cuvinte. Dar despre toate cele trei piscuri ale creaţiei poate altadată cuvântul îmi va rezerva plăcerea de a le înfaţişa într-o primavară a trăirii…
prof. dr. Dan Bodea
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ayaklarım kesik, bir limanda kalmış
Rüzgar saçlarımda ısınmakta
Korkak yüreğim savrulur bazen
Köyüm yok, vatanım neresi?
Birden gece yağmur hızlanır
İzmir nefes nefese kalbimde
Dalarım okuduğum kitaplara
Sabahlar oluşur ellerinde
Ezan yükselir minarelerde
Bir umuttur derim
Etrafımı ağ gibi sarar
Uzanmış karış karış karanlık
Kımıldamadan bakar bana deniz
Sonsuzca aradığım özgürlük
Her günümü parçalayıp geçer
Utanırım boynum bükülür
Bir martı kanadına sığınmak isterim
Kıvamsız tutuklandım zamana
Ağaçlar imdadına koşamazlar
Dünün büğününe sessiz eklenir
Izmir sokak sokak kucağında
Yükselen bir şarkı gibi
Son otobüs kalkar duraktan, binemem
Nereliyim, kimin diye soramam
Minarelerde ezan yükselir
Göğü toplasam avucuma ufalanır
Kendini aramaya çıkaran yeniden
Fatma Sadık
Izmir 19 Haziran 2007
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Din această categorie fac parte nume de sate derivând de la:
I.1. nume de persoane;
I.2. Termeni care exprimă ocupaţii şi îndeletniciri;
I.3. nume geografice;
I.4. nume de păsări şi animale
I.5. cuvinte care exprimă trasături fizice ale oamenilor.
Bekter- Curcani – Constanţa (Kertik Punar, Scripetele)
Köstel – Castelu – Constanţa (inclusă în comuna Cobadin)
Fakriye – Făclia – Constanţa (inclus în comuna Mircea-Vodă)
Haci – Avat – neidentificat – Constanţa
Iskender – Furnica – Constanţa (inclus în comuna Independenţa)
Murfat – Siminoc – Constanţa (Turc Murfat)
Nasradin – Pădureni –Constanţa (inclus în comuna Dobromir)
Rahman – Rahman – Tulcea
Tortoman – Tortomanu – Constanţa (inclus în comuna Siliştea)
Haidar – neidentificat – Tulcea („format şi rămas de la turci“ – Al. Gâlă)
Aligâr Ahmet – Măgurele – Tulcea (în graiul loc Igramăt)
Bazargâa – Rariştea – Constanţa – „negustor“ (inclus în Ion Corvin)
Kalfa – Calfa – Constanţa – „calfă, meşter “ (inclus în Topolog)
Dülger – Dulgherii – Constanţa – „tâmplar, dulgher“ (inclus în Saraiu)
Nalbant – Nalbant – Tulcea – „potcovar“; „ în vremuri vechi s-au aşezat pe locul de azi al satului un potcovar şi câteva familii turceşti)
Alvagi-turdur – Palazul Mare – Tulcea – „cel ce se ocupă cu fabricaţia alvalei“;: „Emurlan Şachir povesteşte că înainte de războiul Crimeii, la 1853, satul era mai la vest decât azi. Noul sat a fost clădit mai la răsări“.
Arabagi – Haţeg – Constanţa – „ căruţaş“; „ Din spusele bătrânilor reiese că în satul acesta nu a fost nici un român înainte de 1877, ci numai turci. În 1879 a descins aici bătrânul transilvănean Ion Mareş, cu târla de oi. Satul continuă să fie turceşte până la 1894“- Ilie Mareş
Kaçamak – Viişoara – Constanţa – „ adăpost, refugiu pentru animale“
Kaçamak – Călugăreni – Tulcea
Kişla – Strunga – Constanţa – „loc de iernat, cazarmă“
Kişla – Mineri – Tulcea
Yayla – Poiana – Tulcea – „platou“
Saray – saraiu – constanţa – „sarai, palat “ (Saeay- Koy)
Derbent – neidentificat – Tulcea – „ trecătoare“
Gecit – Smârdan – Tulcea – „loc de trecere, vad“
Estehr – Oituz – Constanţa – „heleşteu“
Sebil – Zebil – Tulcea – „ fântâna publică“; „La origine satul a fost turcesc. În actul de posesie al geamiei din Babadag şi că Gazi-Ali Paşa donează pe veci geamiei două sate: Siubiulias (pomană de apă a lui Iulius) devenit apoi Siubil, apoi Sebil şi azi Zebil. Al doilea sat, hergheledji situat mai la apus de Zebil, s-a pustiit“
Musluk – Cloşca – Constanţa – „robinet“ (fostul Muslu); „ Pe vremuri erau stabiliţi aci numai tătari, care formau „târla“ beiului Muslui, acesta este socotit şi ca întemeietor al satului“ Muslubei, azi Horia
Atmaca – Atmagea – Tulcea – „şoim“
Balabança- Balabancea – Tulcea- „erete“ (după mahmut Enver), „om voinic“ (după D. Şandru), urs dresat“ (Dicţionar Turc-Român)
Kartal – Vulturul – Constanţa – „vultur“
Kuzgun – Ion Corvin – Constanţa- „ corb“; „ satul-spune învăţătorul local- e foarte vechi; bătrânii nu ştiu de întemeierea lui. Numele Kuzgun nu ne-a putut fi tradus de turcii din satele vecine. Probabil că Kuzu gun „ziua mieilor“ stă în legătură cu vreun târg ce se făcea pentru vinderea mieilor. Numele nou pare a fi în legătură vu faptul că pe aici ar fi trecut Ion Corvin după după lupta cu turcii, la Varna.“ Marin Chiru
Kongaz – Rândunica – Tulcea – „ gândac“; Turcii din jurul Tortomanul, în vorbirea lor pronunţă Kara-Konuz, iar cei din jurul raionului Adamclisi (Băneasa, în special comuna Tudor Vladimirescu) pronunţă Kara- bocek (gândac negru)
Kargalik – Carcaliu- Tulcea- „cioară, corb“; C. Brătescu constată că Aşagi Kargalik poate numit Corbu Mic şi Corbu Mare. Aceeaşi constatare şi pentru Bulbul care poate deveni Privighetoarea, mai cu adevăr pentru stepa plină de semănături în care se află Ciocârlia.
Şirin – Şirin – Constanţa – „simpatic“
Topal – Topalu- Constanţa – „şchiop“; „Se ştie că înainte de înfiinţarea satului au fost în jurul său câteva conacuri-târle: Alsăneşti, Alvăneşti, Topalu, Cichigeana“. Mirică Ionescu
Tatlicak – Domniţa Elena, Dulceşti – Constanţa- „dulceag, drăguţ“; „ Se ştie că a fost întemeiat de Turci şi de Buzuk Tătari“
Tatlicak – 23 August- Constanţa
Hoş Kadin- Coroana- Constanţa – „femeie plăcută, agreabilă“
Balabancea – Tulcea- „om voinic“; „Un număr oarecare de ruşi fugiţi din Rusia s-au aşezat în apropierea vechiului sat turcesc, care probabil se chema balabancea (om voinic) şi care pare a fi fost aşezat şi el pe ruinele unui vechi aşezăriromane. Din satul turcesc de altădată n-a mai rămas decât un cimitir…“ Marin Ghirindac
Subihan Iomer
Note:
„Indice toponimic pentru localităţile din judeţul Constanţa şi Tulcea“, „Reviste dobrogene“ Faitar Ion şi Călinescu Constanţa, Bucureşti, 1972
„Indicatorul localităţilor din România“, I. Iordan, P. Gâştescu, D.I. Oancea, Bucureşti, 1947
M. Enver, „Structura numelor topice turceşti medievale din Dobrogea“, în „Limba Română“ nr.3, mai-iunie, 1978, Ed. Academiei.
C. Brătescu, „Două probleme dobrogene: Colonizare şi Toponimie“, în Analele Dobrogei, 2, nr. 1, ian-martie, 1921, p.129
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Nastratin era un hogea (dascăl sau învăţător)
Care a rămas de basmu până astăzi tuturor,
Pentru că era din fire cam p-o ureche, năzdrăvan,
Nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean;
El şezând odată-n şcoală, ce îi dete-n simplul gând:
- Ascultaţi, copii – le zise (cu-ntâmplare strănutând) -
Să ştiţi d-astăzi înainte că eu când voi strănuta,
Toţi bătând îndată-n palme să-mi ziceţi hair-ola!
Cu-ntâmplare dar odată găleata în puţ căzând
Şi cu ce să scoată apă pentru şcoală neavând,
Hogea porunci îndată ca din toţi ai săi şcolari
Să se lase-n puţ s-o scoată vreunul din cei mai mari;
Merg şcolarii toţi în grabă, pe lângă puţ se adun,
Dar privind ş-adânc văzându-l, n-a vrut să intre nici un.
Deci văzând că coraj n-are nici unul din câţi era,
Hotărî-n cele din urmă el într-însul a intra;
Ş-aşa dezbrăcat de toate, cu capul gol şi desculţ,
Legat cu un ştreang de mijloc, şcolarii-l lăsară-n puţ;
După ce găsi găleata şi după ce o legă,
Către şcolari dete gură şi să-l tragă le strigă;
Ei pornind cu toţi dodată să-l tragă în sus de jos
Şi tocma cam pe la gura puţului când fu el scos,
Razele luminii-ndată îl gâdilară în nas
Şi începu să strănute una-ntr-altă-n acel ceas;
Ei cum aud că strănută aminte-n grab ş-au adus
De porunca lui cea dată (după cum am spus mai sus)
Şi cu toţii deodată funia din mâini lăsând,
Începur-a bate-n palme şi “hair-ola !” strigând.
Bietul Hogea cade-n dată ca un dovleac jos trântit
Până-n fund îşi sparse capul, de pereţi fiind lovit.
După ce ieşi în urmă d-acei nerozi copii tras,
Jupuit ca vai de dânsul, la picioare, mâini şi nas,
Zise: – Nu e vina voastră, ci a mea, că n-am judecat,
Ş-astfel de cinste neroadă ca să-mi daţi v-am învăţat,
Care-n cele după urmă din pricina-i ajunsei
Cu picioare, mâini belite şi cu cap spart m-alesei.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1 bütün bonfile
1 havuç
3 diş sarımsak
3 defne yaprağı
2 çorba k. tane karabiber
tuz, zeytinyağı
1adet bütün bonfileyi alın.
Üzerine bıçakla batırıp içine sarımsakları yerleştirin.
Dövülmüş tane karabiberler serpin.
Pişirme kabına eti alın. Üzerine havuşları ve defne yapraklarını yerleştirin.
Önceden ısıtılmış 200 derecelik fırında pişirin.
1 kase yoğurt
3 çorba k. Mayonez
2 havuç
1 su b. bezelye
1 su b. ince bulgur
1,5 su b. un
nane, tuz
5 kornişon turşu
1 tutam maydanoz
Öncelikle bulgurun üzerine sıcak suyu alın ve ağzını kapatarak demlendirin. daha sonra içine unu, naneyi tuzu ve bir yumurtayı alarak yoğurup misket büyüklüğünde köfteler yapın. Diğer tarafta havucu küp doğrayıp haşlayın. Havuçlar piştikten sonra havuçları kenara alıp bu suda köfteleri de haşlayıp süzün. servis tabağının altına köfteleri alın.
Üzerine mayonezli yoğurdu dökün. Üzerine bezelye, doğranmış kornişon turşu ve havuçları ilave edin.
Maydanoz dalları ile süsleyin. Eğer mayonez ilave etmezseniz çok doyurucu ve hafif bir diyet yemeği de olabilir.
1 rulo milföy
portakal marmelatı
pudra şekeri
Milföy hamurunu merdane yardımı ile biraz daha inceltelim. Daha sonra bıçak yardımıyla üçgen parçalara keselim. Ortalarına birer tatlı kaşığı marmelat koyup saralım. Fırında 180 derecede piştikten sonra üzerine pudra şekeri eleyelim.