Luna martie reprezintă simbolic renaşterea naturii la viaţă. Pentru noi turcii, luna martie reprezintă luna festivităţilor prilejuite de Nevruz, care aduce în casele tuturor fericire, bună dispoziţie şi veselie datorată apropierii anotimpului cald şi îndepărtării de iarnă.
Au avut loc cu acest prilej diverse manifestări adânc ancorate în tradiţiile şi obiceiurile noastre ancestrale.
Cu acest prilej Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în această lună a VI-a ediţie a „Primăverii Comunitare“ în parteneriat cu Ministerul Culturii la care au participat reprezentanţi ai diverselor comunităţi din România, dar, pentru prima dată şi ai comunităţii turce din regiunea Silistra, Bulgaria.
Vom reveni în numărul din aprilie cu un material amplu legat de această acţiune.
Până atunci vă dorim tuturor o primăvară fericită.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Luni, 19 martie 2007, la Brăila a avut loc un ceremonial în cadrul căreia s-au depus coroane de flori la Cimitirul Eroilor Turci din localitate.
După cum se ştie în luna martie au loc astfel de ceremonii la toate cimitirele eroilor turci. Se marchează astfel aşa cum se cuvine jertfa bravilor eroi turci care cu braţele şi piepturile lor au pus stavilă agresiunii oştirilor străine în marea bătălie de la Çanakkale.
Ceremonialul de la Brăila a fost organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi a constat în intonarea imnului naţional al Turciei, discurs comemorativ al d-nului Haluk Ağca, consulul general al Turciei la Constanţa, moment de reculegere în memoria martirilor neamului turc, depunere de coroane şi slujbă religioasă.
Au participat reprezentanţi ai Consulatului General al Turciei la Constanţa, ai U.D.T.R., U.D.T.T.M.R. şi ai Muftiatului Cultului Musulman din România.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la această acţiune de ing. Osman Fedbi, preşedinte şi prof. Ibraim Ervin, secretar general.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
|
Vineri, 23 februarie 2007, d-nul deputat Ibram Iusein a donat un calculator pentru cabinetul de lb. turcă de la Şcoala nr. 1 „C-tin Brâncuşi“ din Medgidia. D-nul deputat a aflat de la directoarea şcolii d-na Elena Cruceru despre activitatea profesoarei de lb. turcă, d-na Bormambet Vildan. În aceeaşi zi, d-nul deputat a donat un calculator şi Şcolii nr. 27 din Constanţa unde cadrul didactic de lb. turcă este d-nul Ibraim Ervin. Mulţumim pe această cale d-lui deputat pentru această acţiune şi îi urăm multă sănătate. |
Cuma günü, 23 şubat 2007 tarihinde, Romanya Demokrat Türk Birliği milletvekili sayın İbram İusein, Mecidiye’deki 1 nolu „C-tin Brancuşi“ Okulun Türkçe sınıfına bir bilgisayar bağışladı. Milletvekilimiz okulun müdürü sayın Elena Cruceru hanımdan Türkçe öğretmeni Bormambet Vildan hanımın yaptığı faaliyetlerini öğrendi. Aynı gün, milletvekilimiz, Köstence’deki 27 nolu Okuluna da bir bilgisayar bağışladı. Bu okulun Türkçe öğretmeni sayın İbraim Ervin beydir. Bu vesile ile milletvekilimize teşekkürlerimizi sunuyoruz ve sağlık diliyoruz. |
Preşedintele UDTR, Fedbi Osman şi secretarul general, Ervin Ibraim împreună cu reprezentantul UDTR în Parlamentul Romaniei, Iusein Ibram s-au întâlnit cu subsecretarul de stat in Ministerul de Interne al Republicii Turcia, Sahabettin Harpet. Întrevederea a avut loc luni, 11 martie ac. la sediul Consulatului General al Republicii Turcia din Constanţa în prezenţa consulului general Haluk Ağca. Subsecretarul de stat turc s-a aflat în vizita oficială în România la invitaţia Ministerului Administraţiei si Internelor. Subsecretarul de stat turc şi-a manifestat dorinţa de ai cunoaşte pe liderii comunităţii turce din România şi a fost plăcut impresionat să afle că există etnici turci într-un număr atât de mare în ţara noastră şi au şi un reprezentant în Parlamentul României.
Pe parcursul vizitei sale în România oficialul turc s-a întâlnit cu lideri ai UDTR din Tulcea, Babadag şi Medgidia unde a depus o coroană de flori la bustul lui Mustafa Kemal Atatürk din Parcul Poştei.
Romanya’daki görevine başladığı günden beri Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Kolejine maddi ve manevi desteğini esirgemeyen T.C. Bükreş Büyükelçisi Sayın Ahmet Rıfat ÖKÇÜN Beyefendi okul öğrencilerine burs kampanyası başlattı. Sayın Büyükelçimizin girişimleriyle 01 Ocak 2007 tarihinden itibaren Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Kolejindeki 173 öğrenciye eğitim öğretim yılı boyunca aylık 50 RON burs tahsis edildi. Ocak ve Şubat ayı burslarını alan öğrenciler; başta Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Sayın Ahmet Rıfat ÖKÇÜN Beyefendi olmak üzere burs kampanyasına destek olan bütün işadamlarına şükranlarını sundular. Aldıkları bu bursları eğitim ve öğretim alanında kullanacaklarını söyleyen öğrenciler kendilerine bu desteği sağlayan büyüklerinin bu ulvi davranışları karşısında verecekleri en güzel cevabın, Büyük Atatürk’ün "Hayatta en hakiki mürşit ilimdir". Vecizelerinde ifade edilen, eğitim ve öğretim alanında en iyi dereceleri almak olduğunu ifade ettiler.
Öğrenci burslarını Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji Müdür Yardımcısı Tahsin AKŞİT dağıtırken.
Mustafa Ali DOĞRU, Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji Öğretmeni
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
|
Sâmbătă, 24 februarie 2007, la Liceul Internaţional de Informatică Constanţa, a avut loc etapa judeţeană a Olimpiadei de Lb. şi Lit. Turcă. A participat un nr. de 83 de elevi din clasele IV-XII. În aceeaşi zi a avut loc şedinţa cadrelor didactice care predau religia islamică. La această şedinţă au participat d-na inspector general al I.S.J. Constanţa Narciz Amza, d-na inspector de specialitate Ene Ulgean, d-nul muftiu Iusuf Murat, d-nul consilier Ablachim Onder şi d-nul secretar general al U.D.T.R. Ervin Ibraim. |
Cumartesi günü, 24 Şubat 2007 tarihinde, Köstence Uluslararası Bilgisayar Lisesinde Türk Dili ve Edebiyatı Bölgesel Olimpiyatı düzenlendi. Bu olimpiyata 83 öğrenci katıldı. Aynı günde, din dersi öğretmenlerin toplantısı yer aldı. Bu toplantıya, Köstence Milli Eğitim Müfettişliğin baş müfettişi sayın Narciz Amza hanım, Türkçe müfettişi sayın Ene Ulgean hanım, Romanya Müslümanlar müftüsü sayın Yusuf Murat bey, müşavir sayın Ablachim Onder bey ve Romanya Demokrat Türk Birliği genel sekreteri sayın İbraim Ervin bey katıldı. |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Armenia se află la răscruce de drumuri. Alegerile parlamentare din luna mai şi cele prezidenţiale programate peste nouă luni se apropie. Este foarte important cine le va cîştiga dar şi mai important este cum le va câştiga deoarece, ţara suferă din cauza unui sistem politic nedemocratic şi de corupţie la toate nivelele.
Cetăţenii Armeniei nu sunt liberi. Mass media se află sub controlul statului iar timpul de emisie alocat opoziţiei pentru campania electorală este limitat. Sărăcia domneşte în rândul majorităţii armenilor deoarece averea naţională se află în mâinile câtorva îmbogăţiţi peste noapte. Procesul de privatizare merge mână în mână cu corupţia.
Multe dintre realizările Armeniei sunt strâns legate de trecut. Cele mai triste amintiri ale trecutului sunt legate de vecinii noşti turci şi azeri şi din acest motiv nu poate exista un climat de pace, stabilitate şi prosperitate. Energia furnizată de Azerbaijan oferă mari avantaje, iar investiţiile turce aduc beneficii economiei normalizând legăturile Armeniei cu cele două ţări, cu care nu avem relaţii diplomatice, aceasta fiind de o importanţă crucială pentru întreaga regiune.
Conflictul legat de regiunea Nagorno-Karabagh trebuie rezolvat deoarece diminuează valoarea strategică a Armeniei. Toţi avem un interes comun, acela de a arăta lumii că regiunea noastră este importantă din punct de vedere geostrategic şi poate deveni o punte de legătură între Europa de Est şi Asia Centrală. Singura soluţie durabilă ar fi negocierea unui acord în care ambele părţi să accepte compromisuri.
Armenia are totodată nevoie de progres economic şi politic iar pentru aceasta trebuie să aibă strânse legături cu Uniunea Europeană şi NATO. Şansele nostre de a intra în UE ar fi mai mari dacă noi şi vecinii noştri am coopera mai mult şi dacă ne-am rezolva conflictele.
Armenia are nevoie de un guvern puternic, capabil să îndeplinească reformele necesare dar, mai presus de toate, de un guvern legitim sprijinit de cetăţeni. Viitoarele alegeri din Armenia trebuie să fie drepte şi cinstite. Armenii merită condiţii mai bune de viaţă şi mult mai multe motive pentru a nu–şi părăsi patria, deoarece aceia care au un nivel ridicat de pregătire profesională sunt descurajaţi de sărăcia din ţară.
Conflictul din Nagorno-Karabah s-ar rezolva numai dacă după alegeri s-ar instaura guverne legitime mai întâi în Armenia şi apoi în Azerbaijan. Legitimitatea guvernelor ar da autorităţilor posibilitatea de a face concesiile necesare pentru rezolvarea conflictului. Din nefericire sunt forţe în interiorul guvernului care ar putea fura alegerile iar în numele stabilităţii marile puteri ar putea închide ochii. Stabilitatea ar putea veni în Armenia numai dacă la putere ar ajunge un guvern ales în mod democratic şi de aceea avem nevoie de observatori internaţionali. Misiunea OSCE în Armenia trebuie sprijinită astfel încât să-şi poată face treaba. Numai nişte alegeri libere pot duce la revigorarea politică şi economică a Armeniei.
Artur Baghdasaryan, „The Wall Street Journal Europe“; Traducere realizată de Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
|
La invitaţia postului de televiziune Antena 1, un grup de 20 turci inimoşi au participat la emisiunea „Folclorul Contraatacă”. Turcii au fost reprezentaţi de membrii activi ai uniunii: Melek Osman, Accoium Durie, Bormambet Vildan, Hasan Emghil fiind îmbrăcaţi în costume specifice portului tradiţional turc. Echipa a fost completată de Amet Melek, Claudia de la Sexi şi Faic. Tabăra turcă a făcut faţă cu succes tuturor probelor din concurs aducând în studioul emisiunii un suflu de voie bună prin cântecul şi dansul turcesc. Grupul instrumentişilor veniţi din Medgidia a ridicat spectatorii în picioare prin ritmurile orientale atât de îndrăgite de toată lumea. |
Çarşamba günü, 28 şubat 2007 tarihinde, Romanya Demokrat Türk Birliği „Folclorul contraataca“ Antena 1 programına katıldı. Bu yayın Cuma günü 9 mart 2007 tarihinde, saat 20'de yayımlandı. Bu temsil yarışmasına, Osman Melek hanım, Bormambet Vildan hanım, Accoium Durie hanım, Gafar Serin hanım, Hasan Emghil bey, Mecidiye „Altın Sesler“ grubu, Köstence „Kabak ve Mişu“ grubu ve Romanya Demokrat Türk Birliği folklor grubu „Delikanlılar“ katıldı. |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La sediul U.D.T.R. a avut loc pe data de 8 martie masa rotundă cu tema „Rolul femeii minoritare în integrarea europeană“. Acest proiect a fost iniţiat şi derulat de către Comisia de Femei din cadrul Uniunii Democrate Turce din România, prin persoana d-nei Amet Melek – preşedinte interimar, împreună cu un grup de doamne.
La această masă rotundă au avut loc discuţii libere pe marginea rolului pe care îl deţine femeia turcă în procesul integrării europene. Având în vedere că acest proiect s-a desfăşurat chiar pe data de 8 martie doamnele comunităţii noastre s-au hotărât să sărbătorească împreună evenimentul. Din fonduri personale distinsele doamne au petrecut o seară turcească în care s-au organizat concursuri de cântece şi dansuri.
De această zi s-au bucurat şi doamnele de la filialele uniunii noastre respectiv: Tulcea, Tehirghiol, Cobadin, Tuzla, Medgidia şi Cumpăna care au organizat activităţi similare pentru a marca importanţa acestei zile.
Momentul culminant al serii a fost reprezentat de concursul de interpretare din repertoriul muzicii turceşti. Alături de noi s-au aflat şi invitaţi de onoare, d-na Derya Ağca soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa care ne-a încântat cu glasul ei deosebit şi soţiile oamenilor de afaceri turci.
În încheierea serii doamnele participante şi-au propus şi promis în acelaşi timp să se mai întâlnească şi cu alte ocazii.
Pagină realizată de: Ibraim Nurgean
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
BUCUREŞTI, 7-8 IULIE 2000
Benjamin Cardin (Membru al Congresului Statelor Unite ale Americii)
Trebuie să ne asigurăm că modelul românesc pe care v-aţi străduit să îl construiţi este maniera de a apropia naţiunile şi de a construi o naţiune mai puternică.
Aşa cum s-a invocat deja, există numeroase şi complexe probleme în ceea ce priveşte comunităţile minoritare, pe care trebuie să le recunoaştem şi să le rezolvăm într-un mod tolerant, respectuos şi democratic. De aceea şi misiunea noastră diferă de la o ţară la alta. În Kosovo obiectivul primordial este să garantăm siguranţa minorităţilor etnice, iar dacă putem face acest lucru am fi foarte bucuroşi. În România urmărim ca fiecare minoritate să fie integrată, să fie protejată şi să aibă dreptul de participare la viaţa politică, economică şi culturală. Iar din acest punct de vedere, aici lucrurile sunt mult mai avansate, în vreme ce în Kosovo mai întâi trebuie să înţelegem problemele care există şi care cer rezolvare urgentă.
Daţi-mi voie să vă vorbesc puţin despre mediul din care provin. Cred că problema diversităţii etnice m-a atins puternic. Când avea şapte ani, fiica mea a venit acasă de la şcoală foarte agitată pentru că numele meu –Cardin- este asemănător cu cel al arhitectului francez, Pierre. A trebuit să îi mărturisesc că numele meu nu a fost întodeauna Cardin, ci Kardonsky. Bunicii mei, evrei, au venit în Statele Unite din Lituania, devenind aici o minoritate etnică. Fiica mea a fost foarte surprinsă şi m-a întrebat de unde ştiu că Pierre Cardin nu a fost şi el Kardonsky la origine. Este greu să ştii originea etnică a fiecărei persoane din Statele Unite, şi ne dăm seama de acest fapt. Dar îmi place să cred că în Statele Unite astăzi nu mai contează dacă mă numesc Cardin sau Kardonsky, dacă ultima literă este„I“ sau „y“, acest lucru nu reprezintă nici o diferenţă în ceea ce priveşte şansele mele de a fi ales în Congresul Statelor Unite sau nu m-ar influenţa în găsirea unei slujbe, nu mi-ar limita posibilitatea de a călători sau de a mă deplasa într-un club ori de a mă împrieteni cu cineva. Nu contează dacă eşti francez, italian sau indian american.
De aceea, credinţa mea este că diversitatea culturală sporeşte puterea unei ţări. Oamenii se întreabă adeseori cum au ajuns Statele Unite o putere economică mondială. Eu am găsit un motiv şi voi limita explicaţia mea la cea mai importantă diferenţă pe care o observăm în comparaţie cu celelalte ţări cu o economie liberă. Explicaţia ar fi emigraţia. Puterea Americii constă în faptul că oamenii au venit în ţara noastră din toate colţurile lumii şi şi-au adus bogăţia tradiţiilor lor. Noi suntem o societate mixtă din punct de vedere cultural şi am învăţat multe unii de la alţii. Lucrul acesta a contribuit la puterea Americii.
Districtul pe care îl reprezint eu, Maryland, este unul etnic, pentru că avem diferite comunităţi etnice, iar acest fapt constituie o formă a noastră. Trec prin aceste comunităţi foarte des în timpul campaniilor electorale, ascult relatări despre tradiţiile grecilor, ale italienilor, ale lituanienilor. Aceasta este forţa Baltimore-ului şi a Maryland-ului. Baltimore este ca un magnet pentru cei care vin în Statele Unite şi doresc să îşi păstreze tradiţia evreiască. Avem aici şcoli evreieşti foarte bune, lucru care reprezintă o forţă şi nicidecum o slăbiciune. Dorim ca şi copiii noştri să ştie să vorbească ebraică, pentru că dorim ca ei să înţeleagă tradiţia evreiască. Este un lucru uşor să participi pe deplin la viaţa societăţii noastre şi totuşi să îţi păstrezi tradiţia culturală, indiferent dacă vii din Grecia, Italia, România sau Ungaria. De aceea, cu toţii se simt bine în Baltimore şi în ţara noastră.
În ceea ce priveşte modul românesc, eu cred că şi el are ca principiu călăuzitor asigurarea participării depline a cetăţenilor care aparţin minorităţilor etnice la viaţa societăţii. Alternativa este imposibilă, pentru că ar fi cea a lui Miloşevici. Dar aveţi de parcurs diferite nivele. În primul rând, dorim să asigurăm că aceste minorităţi sunt în siguranţă, că nu ar putea avea probleme legate de hărţuire; vrem să ne asigurăm că îşi pot întreţine familiile. Apoi vrem să ne asigurăm că se bucură de protecţia deplină a legii pentru a putea să lucreze, să li se garanteze dreptul la proprietate, fără nici un fel de discriminare. Apoi, vrem să ştim că ele sunt reprezentate în Parlament, în Guvern, la toate nivelele. Totodată, vrem să vedem progrese în direcţia acceptării celuilalt. Aici nu este vorba doar de acceptarea garantată de legi, ci de o acceptare reală, prin faptul că vecinul, care este diferit de mine, are aceleaşi drepturi ca mine şi familia mea. Acest lucru necesită însă mai mult timp. În ultimul rând, ne propunem a menţine diversele tradiţii etnice fără a suferi consecinţe sociale adverse. Gândiţi-vă la acest aspect. Nu vreau să afirm că în Statele Unite părerile nu sunt împărţite în această privinţă, dar ne-am stabilit obiectivul de a ne păstra tradiţiile şi cred că este un scop de urmat. Recent, am avut ocazia să vorbesc cu Jack Kovie, fostul şef ajunct al Naţiunilor Unite în Kosovo, şi mi-a plăcut descrierea lui, de fapt comparaţia făcută. El crede că societatea noastră este ca un mozaic de turnuri, în care fiecare turn este o persoană care aparţine unei alte tradiţii culturale sau etnice. Dacă retezăm aceste turnuri astfel încât să fie egale, ele se vor scurta considerabil. Dar mozaicul astfel obţinut este unul foarte frumos şi nu trebuie să uităm că, cu toţii, contribuim la alcătuirea lui.
- va urma -
Pagină realizată de Sureia Şachir.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
„Masa mare“ are în esenţă sensul pe care i-l conferă cele două cuvinte componente. Începând de prin anii 1950-1955, această ceremonie a intrat în componenţa nunţilor turceşti din Dobrogea, în ultima noapte a nunţii. Ceremonia a fost împrumutată în întregime din obiceiurile de nuntă româneşti şi continuă la nunţile turceşti şi în zilele noastre, atât la ţară, cât şi la oraş. Turcii din Dobrogea traduc expresia „Masa mare“ prin cuvântul Koca sofra. Dacă „Masa mare“are loc la ţară înainte de ceremonie, mirele şi mireasa se duc în oraş pentru a se fotografia.
Pe lângă ceremonia „Mesei mari“, nunţile turceşti au împrumutat de la cele româneşti „naşul“ şi „naşa“. Naşul a preluat locul deţinut înainte de vechil (vechil baba), iar naşa locul de soţia vechilului (vechil hanım). La nunţile din zilele noastre întâlnim adesea atât naşul cât şi naşa, cât şi vechilul şi soţia acestuia. În prezent vechilul şi soţia sa se ocupă doar de cununia religioasă. Restul nunţii şi în special „Masa mare“sunt conduse de naş şi naşă. Naşul şi naşa pot fi aleşi atât dintre români cât şi dintre turci. După cum am arătat mai sus, naşul şi naşa au inceput să apară la nunţile turcilor din Dobrogea prin anii 1950-1955, deoarece înainte, turcii dobrogeni nu cunoşteau aceste personaje, iar în primii ani după ce au preluat obiceiul, naşul şi naşa erau aleşi dintre români. Mai târziu, naşul şi naşa au început să fie aleşi dintre musulmani. Şi la Adakale, tradiţia naşului şi a naşei a apărut tot prin aceşti ani.
La ceremonia „Mesei mari“, apar şi denumirile româneşti „domnişoară de onoare“ şi „cavaler de onoare“. Înainte de anii 1950-1955, se folosea cuvântul turcesc sağdıç. La „Masa mare“ alături de mire şi mireasă iau loc cele două personaje sus-amintite. Acum la „Masa mare“invitaţiile se fac sub forma unor cărţi poştale. Practic „Masa mare“, la nunţile turceşti din Dobrogea, a luat locul ceremoniei numită „Oferirea de daruri şi podoabe mirelui şi miresei“(takı töreni sau dakiye tutma). Înainte ca „Masa mare“ să fie prezentă la nunţile turceşti din Dobrogea, se organiza o masă separată numită „Masa ghiaurească“ unde se serveau băuturi alcoolice şi diverse gustări.
Acum, bărbaţii şi femeile stau la aceeaşi masă. Românii cunoscuţi, prieteni sau vecini ai organizatorilor sunt şi ei invitaţi la „Masa mare“, muzica fiind asigurată de o orchestră. Mirele şi mireasa iau loc la masa centrală, împreună cu naşul, naşa şi familiile acestora. La începutul mesei, oaspeţilor li se oferă ca aperitive brânză, măsline, ouă, ridichi, salată, şi băuturi alcoolice. După aperitiv, la masă se aduce vin, friptură, sarmale, salată, cozonaci, fructe şi baclavale. Tot timpul orchestra cântă iar invitaţii se ospătează, se distrează, dansează. La „Masa mare“ se cântă atât cântece turceşti cât şi cântece româneşti. Până prin anii 70, lăutarii foloseau instrumente tradiţionale ca daireaua, scripca şi granata. Nuntaşii dansează şi se distrează. La Adakale, până în anul 1969, se cântau numai cântece turceşti, deoarece insula era locuită numai de turci.
Masa mare este condusă de naş şi naşă. Toată lumea mănâncă, bea şi se distrează. Mirele şi mireasa dansează şi ei alături de nuntaşi. Când nunta este pe sfârşite se oferă darurile. De obicei fiecare invitat oferă la „Masa mare“ sume importante de bani. Cei care nu au posibilitatea să ofere aceste sume, nu vin la „Masa mare“. „Masa mare“ durează până în zorii zilei următoare. Dacă unii dintre oaspeţi pleacă mai devreme oferă darul şi numai după aceea părăsesc petrecerea.
Primul care dă darul este naşul. El dă o sumă importantă de bani sau bunuri în valoare echivalentă cu suma anunţată. Apoi, vin la rând rudele cavalerului de onoare, fiecare oferind fie bani, fie obiecte de valoare. Darurile sunt anunţate sonor în faţa asistenţei. O rudă a mirelui face o listă cu darurile oferite şi scăderea valorii darului faţă de ceea ce s-a dat anterior este considerată o ruşine o desconsiderare a organizatorului nunţii.
După ce familia cavalerului de onoare dă darurile, vine rândul unchilor şi altor rude ale mirelui. Tatăl mirelui oferă în dar o casă, o bucată de pamânt, bani sau alte obiecte de preţ. Apoi, vine rândul unchilor şi a altor rude ale mirelui. Urmează rândul rudelor miresei. Tatăl miresei oferă şi el un dar important, aşa numitul „drept al fetei“, deoarece mireasa pleacă pentru totdeuna din casa părintească. De acum înainte, mireasa nu mai are dreptul să ceară nimic de la tatăl său. În general, darurile care se oferă tinerilor căsătoriţi la această ceremonie, pe lângă bani, constau în bunuri gospodăreşti. Toate aceste cadouri şi banii primiţi se încredinţează spre păstrare cavalerului de onoare. Între anii 1950-1970, familia miresei oferea fiecărui oaspete prezent la ceremonie câte un prosop. La nunţile de la oraş acest obicei a dispărut. În prezent, cei care dăruiesc bani la ceremonia „Mesei mari“ îi pun într-un plic pe care îşi scriu numele.
La sfârşitul nunţii, naşul se ridică în picioare şi mulţumeşte tuturor oaspeţilor pentru participare. Tot atunci, el anunţă câţi bani s-a strâns. Cu câţiva ani în urmă, cu aceşti bani, mirele şi mireasa îşi puteau cumpăra chiar o casă. Azi, nu mai este posibil să cumperi o casă cu banii strânşi la nuntă. Dacă organizatorul nunţii este un om înstărit, el conduce oaspeţii la casele lor cu automobilul. Deoarece în perioada comunistă restaurantele se închideau la miezul nopţii, petrecerile de la „Masa mare“continuau până în zori la casa mirelui. Acolo oaspeţii erau serviţi din nou cu ciorbă, brânză, măsline, salată şi băuturi acoolice. Nuntaşii petreceau în continuare.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ben bir romen kızı sevdim Tuna boyunda
Hem annesiz hem babasız eller kolunda
(Ne annesiz ne babasız yari koynunda)
- Doğru söyle romen kızı annen varmıdır?
- Ne annem var ne babam var hiç te kimsem yok
- Sen bir garip ben bir garip alayım seni
Alayım da gurbet elden sarayım seni!
Pagina realizată de: Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ahmet Ali
Asupra stării insulei (Ada-Kaleh) Orşova Nouă pe acel timp, Friederich Pesty (Pasty Frigyes) scrie următoarele:
„Cetatea Orşova Nouă (Ada-Kaleh) este un paralelogram, ale cărui unghiuri sunt prevăzute fie cu un upragiu…bastional şi cu un şanţ adânc cu un drum acoperit şi cu alte lucrări de fortificaţie împrejurul său.
Afară de acestea se află în partea de Vest peste tot locul cazemate şi afară în partea de Est, metereze, care stau în legătură cu cetatea prin ajutorul a două parapete, care acoperă ambele laturi ale insulei“.
Poleszny scrie astfel: „ Fără îndoială Ada-Kaleh forma odinioară una dintre cele mai puternice poziţiuni strategice la Dunărea de Jos. Cu focul din fortul Elisabeta, ea închidea largul braţ al Dunării, pe care îl întrebuinţează vapoarele. Acea putere care are în stăpânirea sa insula fortificată şi defileul pe ambele ţărmuri ale Dunării, este în acelaşi timp şi stăpânul comunicaţiunii pe acest fluviu“.
„În timpul asedierii cetăţii Orşova Nouă (Ada-Kaleh) de către Avaz Mehmed Paşa al Vidinului(1738), garnizoana sub comanda colonelului Baron Kehrenberg avea 200 oameni, pe când fortăreaţa necesita cel puţin 3000 apărători. Elisabeta care avea 700 metereze, se aflau numai 236 oameni. Guri de foc erau 108 tunuri şi 12 mortiere, însă numai 30 bucăţi erau de un calibru mai mare“.
La 29 Mai 1738 Avaz Mehmed Paşa, dintr-o poziţie dominantă ce stăpânea insula a început să o bombardeze cu 56 tunuri şi 16 mortiere. Bombardamentul a fost aşa de puernic încât colonelul Baron Kehrenberg a putut zice „ dacă ne acoperim în faţă ne împuşcă în spate până la călcâie“.
Apărătorii au fost nevoiţi să stea în cazemate unde au început să se îmbolnăvească din cauza umezelii şi a lipsei de hrană.
Totuşi ei nu-şi pierdeau curajul şi nimeni nu se gândea la o predare.
După o bombardare de patru săptămâni, Turcii asaltează din nou cetatea Elisabeta la 17 iune, dar fără succes, căci au fost respinşi de maiorul Stein. Înconjurarea a mai durat încă puţin, însă tot fără succes.
Turcii în ziua de 10 iulie, ziua a 64-a de asediu, părăsesc în grabă poziţiunile lor. Mehmed Paşa e nevoit să transporte garnizoana, în ajutorul înfrânţilor, la 4 Mai, pe lângă Mehadia.
În timpul retragerii turcilor şi când reîncepe războiul numai două regimente de cavalerie(husari) Regimentul Spleny şi regimentul Karoly din Orşova, au luat poziţie întru apărarea Ada-Kalehului.
Comandantul numitului corp fiind marele duce de Toscana, acesta îşi anunţă vizita sa în fortăreaţa insulei pe ziua de 12 Iulie. Se aranjase deja şi cortul sub care trebuia să ia masa, când armata principală turcă trecea Dunărea la Vidin şi înaintează asupra Orşovei. Marele duce, fu nevoit să-şi conducă micul său corp de armată la Timişoara. Garnizoana insulei, care pe timpul asediului nu avusese carne, acum nu s-a mai putut aproviziona de loc şi nici a se schimba de pe insulă. În ziua de 13 Iulie devine iarăşi blocată. Marele vizir pentru a îndrepta neisbânda lui în două rânduri, în ziua de 18 Iulie deschide din nou focul cu 120 guri de foc şi 40 mortiere asupra apărătorilor din insulă. „El dispunea acum de o numeroasă armată căci îi venise ajutoare şi de la Belgrad 200 oameni care ar fi împiedicat orice ajutor ce ar fi putut veni din afară, odată trebuia să li se termine alimentele celor din cetate”
Turcii chiar au intenţionat să se introducă cu ajutorul corăbiilor în insulă dar iuţeala apei I-a stingherit.
După o bombardare de o lună de zile, la 13 August, marele vizir provoacă predarea cetăţilor unde colonelul Kehrenberg zăcea, aci bolnav. Efectivul luptătorilor cetăţii se urca numai la 850 oameni trupă regulată, la care s-au adăugat 200 miliţieni, care însă au declarat că ei vor să fie întrebuinţaţi numai în cazemate. În spital zăceau 22 ofiţeri şi 533 soldaţi.
Inspectorul general al cetăţillor imperiale, Locotenentul Feldmareşal de Beanffe care întâmplător era închis în cetate, fiind consultat a declarat cetatea insulei ca imposibil de menţinut şi a recomandat predarea. Ofiţerii însă aproape în unanimitate au declarat că vor lupta până la ultima picătură de sânge. Au fost nevoiţi să se predea.
Predarea către Turci a insulei pare că a impresionat adânc pe vizirul înfierbântat de bucurie că însfârşit obţinuse victoria cea mult dorită şi fără prea mari pierderi. Se zice că a îmbrăcat pe comandantul austriac cu cel mai scump caftan turcesc şi l-a încărcat cu decoraţii zicând: „Aferim! Slugă bună şi credincioasă măcar că s-ar fi aflat un om drept şi harnic ca tine şi în împărăţia voastră că ai putut cu atât de puţină oaste să stai şi să te baţi atâta vreme cu atâta putere, apoi îl liberă cu toată armata“. I se fac şi onoruri.
„Condiţiile eşirei au fost onorabile. Trupa de ocupaţiune s-a retras cu toate armele la Belgrad. Defileul Dunărei însă a fost părăsit şi colonelul Baron Kehrenberg fu trimis înaintea Tribunalului marţial. Muri însă înainte de terminarea anchetei. Lui i-a urmat pe cealaltă lume locotenentul Feldmareşel de Beanffe“.
Notă: Textul este scris în 1934 cu ortografia specific perioadei interbelice.
Pagină realizată de Sureia Şachir.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 9 martie 2007, la Biblioteca Naţională Pedagogică „I. C. Petrescu“ a avut loc deschiderea oficială a „American Corner Bucureşti“. La eveniment au participat: Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti Excelanţa sa D-l Nicholas F. Taubman, Directorul Biblotecii Naţionale Pedagogice „I. C. Petrescu“, D-l George Anca, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Învăţământului şi Cercetării, D-na Gabriele Pasztor, D-na Irina Petrescu precum şi un numeros public iubitor de carte.
Din partea Uniunii Democrate Turce din România a participat o delegaţie formată din Ervin Ibraim-Secretar General şi Nilgun Panaitescu – Redactor Şef-adjunct al revistei „Hakses“, fiind însoţiţi de coordonatoarea American Corner Constanţa, D-na Senia Babaiani.
Vă prezentăm şi dumneavoastră discursul ţinut cu acestă ocazie de către Excelenţa sa D-l Nicholas F. Taubman, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti:
„Este o onoare deosebită pentru mine de a mă afla în această clădire istorică, Biblioteca Naţională IC Petrescu.
Ne aflam astăzi aici pentru a marca un eveniment important, deschiderea noii secţii a Bibliotecii Americane din Bucureşti. Aceasta marchează începutul unui important parteneriat între Ambasada Statelor Unite ale Americii şi Biblioteca Pedagogică Naţională.
Vreau să-i mulţumesc în mod deosebit domnului director Anca pentru că a fost de acord să intre în acest parteneriat cu noi. În urma acordului semnat de ambele părţi Biblioteca Pedagogică ne-a pus la dispoziţie una dintre cele mai frumoase încăperi pentru a găzdui o colecţie de cărţi, casete video, cd-uri şi dvd-uri precum şi alte materiale despre SUA, donate de ambasada noastră. Am donat de asemenea mobilier, computere şi echipament audio- video.
Această colecţie va fi condusă de un bibliotecar profesionist şi va fi accesibilă publicului larg în timpul orelor de program.
Biblioteca deţine o colecţie bogată de la simple materiale informaţionale, la opere de referinţă, capodopere ale literaturii americane, de la cărţi despre baseball până la documentare despre jazz-ul american. Suntem siguri că există aici ceva de interes pentru orice tip de cititor.
Biblioteca se implică activ în programe culturale. Odată cu deschiderea secţiei americane sperăm să organizăm împreună evenimente culturale de interes pentru comunitate, precum seminarii, vizionări de filme şi alte programe.
De fapt, vom deschide o expoziţie de grafică în această bibliotecă, desenele purtând semnătura prietenului nostru româno-american, Dan Cioca. Multe dintre desenele domnului Cioca sunt expuse luna aceasta la Galeria de Artă din Bucureşti. Doresc să menţionez că această expoziţie marchează începutul unei serii de evenimente culturale organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei oraşului New York. Astfel, pe 20 martie vom inaugura o expoziţie de fotografie având ca temă oraşul New York, la Muzeul de Artă Bucureşti. Sper că veţi fi alături de mine la acest eveniment.
Suntem bucuroşi să stabilim acest parteneriat cu Biblioteca Pedagogică care se vrea a fi un mod de a investi în viitorul României şi în relaţiile româno-americane.
În ultimii doi ani suntem implicaţi într-un nou program pentru biblioteci. Începând cu anul 2005 am stabilit un parteneriat cu toate bibliotecile din România pentru a înfiinţa câte o secţie a Bibliotecii Americane în care să oferim publicului larg colecţii de cărţi şi echipamente audio-video.
De atunci am deschis secţii ale Bibliotecii Americane în Bacău, Baia Mare, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara. Fiecare dintre acestea a devenit un centru important de cultură americană furnizând informaţii de interes pentru românii de toate vârstele.
Astăzi inaugurăm cea de opta bibliotecă, completând astfel planul nostru de a face ca resursele americane de carte să fie disponibile tuturor cititorilor în mod gratuit.
Împărtăşim credinţa românilor că liberul acces la educaţie şi informare este o componentă de bază a democraţiei. Astfel, bibliotecile publice au un rol cheie în acest sens.
România a făcut cea mai bună alegere, asigurându-şi viitorul alături de NATO şi UE îmbrăţişând valorile democraţiei la fel ca şi celelalte ţări membre.
Recunoaştem de asemenea că mai sunt multe de făcut în România pentru a depăşi cei 50 de ani de dictatură comunistă.
România a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte stabilirea ordinii de drept, a reformei în justiţie şi a luptei împotriva corupţiei. Ţara dumneavoastră trebuie să continue reforma în justiţie şi să lupte contra corupţiei pentru a obţine progresul.
România nu-şi va putea atinge scopurile numai făcând parte din UE, fără progres economic, politic sau social dacă nu va continua reforma începută în Justiţie.
America este pregătită să ajute în continuare România, unul dintre prietenii noştri cei mai apropiaţi. De aceea suntem astăzi aici, pentru a investi în viitorul României, investind în români prin una dintre cele mai democratice instituţii, Biblioteca Naţională.”
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Balkan Savaşı sırasında Edirne’yi kahramanca savunan Şükrü Paşa ve Balkan Savaşı şehitleri anısına, savunma mevzilerinden biri olan Kıyık Tabya’da inşa edilmiştir. Kentin en yüksek yerinde bulunan Kıyık Tabya’da 28 Kasım 2000 tarihinde açılan Balkan Savaşı Müzesi, 14 bölüm ve 23 bonetten oluşmaktadır. Edirne halkı tarafından Türk Silahlı Kuvvetleri’ne bağışlanan silah, belge ve mühimmatın sergilendiği 4 adet sergi vitrini, 2 top,1 adet yemek dağıtım arabası, harita, resim, bilgi notlarının bulunduğu 118 pano, 28 konu mankeni ve seslendirme sistemiyle dönemin atmosferi canlandırılmaktadır.
Balkan Savaşı sırasında Edirne’yi kahramanca savunan Şükrü Paşa ve Balkan Savaşı şehitleri anısına, savunma mevzilerinden biri olan Kıyık Tabya’da inşa edilmiştir. Kentin en yüksek yerinde bulunan Kıyık Tabya’da 28 Kasım 2000 tarihinde açılan Balkan Savaşı Müzesi, 14 bölüm ve 23 bonetten oluşmaktadır.
Şükrüpaşa,1857’de Erzurum’da doğmuştur. Öğrenimini Erzincan Askeri Lisesi’nde başlamış;İstanbul’dan topçu teğmen olarak mezun olmuş; Almanya’da dört yıl askeri eğitim görmüştür. Almanca, İngilizce ve Fransızca bilen Şükrüpaşa, Harbiye ve Darüşşafaka okullarında balistik ve matematik öğretmenliği yapmıştır. Edirne’ye topçu komutanı olarak tayin edilmiş ve tuğgenerallikten orgeneralliğe kadar askeri hizmetini burada geçirmiştir.1908, İkinci Meşrutiyet ilanında, İstanbul’a gelmiş ve değişik askeri görevlerde bulunmuştur. Balkan Savaşı çıkınca, Edirne Müstahkem Mevkii Komutanlığı’na tayin edilmiş ve kendisine verilen yazılı emirle Edirne’nin kuşatılması durumunda, bu kaleyi iki ay savunması istenmiştir. Şükrü Paşa, bu ünlü ve şanlı savunmayı, beş ay sürdürmüştür. Ancak 26 Mart 1913 günü teslim olmak zorunda kalmış.
Düşman hatları geçtikten sonra ölürsem, kendimi şehit kabul etmiyorum.
Beni mezara koymayın!.. Etimi, itler ve kuşlar, çeke çeke yesinler…
Fakat müdafaa hattımız, bozulmadan şehit olursam;
kefenim, lifim ve sabunum çantamdadır. Beni bu mahale gömeceksiniz….
Ve gelen nesiller, üzerime bir abide dikeceklerdir!…”
Şükrü Paşa
Edirne’de, yaşanan işgaller ve savaşlarda kaybettiğimiz şehitlerimiz ve savaş kahramanlarımız anısına yaptırılan bir çok anıt yükselir. Sarayiçi Balkan Savaşı Şehitliği, Balkan Savaşı’nda düşman işgaline kahramanca direnen ve vatanı için canını veren asker ve sivil binlerce şehidimiz ve 1913 yılında esir alınıp Sarayiçi’nde aç bırakılarak ölüme terk edilen şehitlerimiz anısına yaptırılmıştır.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Mărţişorul este o sărbătoare specific românească care celebrează venirea primăverii. În aceasta zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţişoare, ca mici semne de mulţumire. Se consideră că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşu cu alb – roşu semnifică iarna şi albul primăvara – la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar, inimă. Acest simbol este purtat la vedere o săptămână sau două.
Descoperirile arheologice arată că se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani… Şi pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 Martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă. Alte surse arătau că mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb. Tipul de monedă: aur, argint sau bronz indică statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc şi pentru a avea o vreme bună.
Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi apoi atârnate de crengile lor.
Minever Omer
8 Mart günü Dünya Kadınlar Günü olarak kutlanır. Bu gün kadınlar tarafından ve / ya da kadınlar için konferans, gösteri ve eğlence gibi çeşitli etkinlikler düzenlenir. Kadınlar arası dayanışma ve kadınların toplumdan beklentileri vurgulanır.
Kadınlara özgü bir günün var olması düşüncesi ilk kez, 26-27 Ağustos 1910’da Kopenhag’da düzenlenen Uluslararası Sosyalist Kadınlar Konferansında ortaya atıldı ve kabul edildi. Bir çok ülkede her yıl kutlanmaya başladı. İsveç’te ise 1912 yılından itibaren kutlanmaya başladı.
Ancak ilk yıllarda belli bir tarih saptanmamıştı ve değişen tarihlerde ama her zaman ilkbaharda kutlanıyordu. Tarihin 8 Mart olarak saptanışı 1921’de Moskova’da gerçekleştirilen 3. Uluslararası Kadınlar Konferansı tarafından olmuştur.
İki dünya savaşı yılları arasında bazı ülkelerde kutlanması yasaklanan Kadınlar Günü, 1960’lı yılların sonunda Amerika Birleşik Devletleri’nde de kutlanılmaya başlamasıyla daha güçlü bir şekilde gündeme geldi. Birleşmiş Milletler Genel Kurulu, 1977 yılında 8 Mart’ın Dünya Kadınlar Günü olarak kutlanmasını kabul etti.
Kaynak: NATIONALENCYKLOPEDIN
Birleşmiş Milletler tarafından yapılan bir araştırmaya göre;
Türkiye’den Rakamlar (Milliyet, 8 Mart 2001)
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
İnsanlığın kurtuluşu için gönderilen son ve en büyük peygamber, bizim Peygamberimiz Hz. Muhammed (s.a.s.) 571 yılında Kameri aylardan Rebiü’l-evvel ayının 12.gecesi doğmuştur. Milâdî takvime göre ise bu, 571 yılı Nisan ayının yirmisine rastlamaktadır. Bu mübarek geceye “Mevlid Kandili” denir.
O’nun doğduğu çağda dünyanın her tarafında cehalet, zulüm ve ahlâksızlık almış yürümüş, Allah inancı unutulmuş, insanlık korkunç ve karanlık bir duruma düşmüş, dünya yaşanmaz hale gelmişti.
O’nun doğduğu gece, insanlığın kurtuluşu için çok hayırlı ve mübarek bir başlangıçtır. O gecenin sabahı gerçekten de feyizli bir sabahtı. İnsanlık için yepyeni bir gün doğmuş, aydınlık bir devir açılmıştı. Bir fazilet güneşi ve hidâyet meşalesi olan sevgili peygamberimizin gönderilişi, Yüce Allahın bütün insanlara en büyük nimetlerinden birisidir. Bu hususta Kur’an-ı Kerim’de şöyle buyurulmuştur:
Andolsun ki içlerinden, kendilerine Allah’ın âyetlerini okuyan, (kötülüklerden ve inkârdan) kendilerini temizleyen, kendilerine Kitap ve hikmeti öğreten bir Peygamber göndermekle Allah, müminlere büyük bir lütufta bulunmuştur. Halbu ki daha önce onlar apaçık bir sapıklık içinde idiler.“ (Âl-i İmrân, 164)
Bu gece, müslümanlar arasında yüzyılllardan beri büyük bir coşku ile kutlanmakta, Sevgili Peygamberimiz derin bir saygı ile anılmaktadır. Büyük Türk Alimi Süleyman Çelebi tarafından yazılan ve asıl adı “Vesiletün’necat” olan mevlid kitabı O’nun doğumunu, üstünlüğünü ve mucizelerini en güzel bir şekilde dile getiren değerli bir eserdir.
Bu gece, müslümanlar arasında yüzyılllardan beri büyük bir coşku ile kutlanmakta, Sevgili Peygamberimiz derin bir saygı ile anılmaktadır. Büyük Türk Alimi Süleyman Çelebi tarafından yazılan ve asıl adı “Vesiletün’necat” olan mevlid kitabı O’nun doğumunu, üstünlüğünü ve mucizelerini en güzel bir şekilde dile getiren değerli bir eserdir.
Peygamberimizin doğum yıldönümlerinde okunan mevlidleri saygı ile dinlemek, O’nun mübarek ruhuna salât ve selâm okumak hiç şüphesiz büyük milletimizin Sevgili Peygamberimize olan engin sevgi ve bağlılığının bir ifadesidir.
Bununla beraber, O’nun ahlâk ve fazilet dolu hayatını öğrenmek ve kendimize örnek almak başta gelen görevlerimizdendir. Asıl o zaman O’nun sevgisini ve hoşnutluğunu kazanmış oluruz.
O âlemlerin Rabbinden, “Alemlere rahmet olarak gönderildi.” Asırlara sığmayacak inkılapları birkaç sene içerisinde gerçekleştirdi. Evlâtlarını diri diri toprağa gömen babalar O’na ve getirdiği prensiplere iman ettikten sonra mükemmelleştiler, dünyaya insanlık, adalet ve medeniyet rehberi olacak hale geldiler. İnsanlar O’nun tek emriyle, kökü yüzlerce yıl derinde olan alışkanlıklarını bıraktı.
O, yirminci asır insanının yüzyılda yerleştiremediği hakkı, hukuku, adâleti, hürriyeti, demokrasiyi ve insan haklarını bir solukta yerleştirdi. Böylece cehâlet asrı bir saâdet asrı olup, çıktı. Nihayet asır, asırlara taştı. Ve O, çağlar ötesiyle kucaklaştı.
Sevgili Peygamberimiz Hz. Muhammed kendisinden önceki peygamberler gibi sadece bir kavme veya millete değil, bütün insanlığa peygamber olarak gönderilmiştir. O’nun diğer peygamberlerden en farklı yönlerinden birisi budur. Nitekim Kur’an-ı Kerim’de şöyle buyurulur:
“Biz seni bütün insanlara ancak müjdeci ve uyarıcı olarak gönderdik; fakat insanların çoğu bilmezler.” (Sebe, 28)
İnsanlığın her zaman ve mekânda Hz. Peygamber’in tebliğ ettiği ilâhî mesaja ve bu mesajın hayata geçirilmiş şekli olan onun sünnetine ihtiyacı vardır. O’nu örnek almak, Kur’an’a uymaktır. Çünkü Hz. Aişe (r.a.)’nın ifâdesiyle O’nun ahlâkı Kur’an’dı.(Müslim, Misâfirîn, 139). Kur’an-ı Kerim, Peygamberimiz Hz. Muhammed’in inananlar için en güzel örnek olduğunu bildirmekte ve bu hususta şöyle buyurulmaktadır:
“Andolsun, Allah’ın rasülünde sizin için, Allah’a ve âhiret gününe kavuşmayı umanlar için ve Allah’ı çok ananlar için güzel bir örnek vardır.” (Ahzâb, 21)
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Osmanlı Devletinde din işleri Ţeyh’ül İslam tarafından yürütülmekte idi. Din hizmetlerinin siyasetin üstünde ve dışında tutulması için 3 Mart 1924 tarihinde çıkartılan 429 sayılı kanunla, Başbakanlığa bağlı bir teşkilat olarak “Diyanet İşleri Reisliği” kurulmuştur. Milli Mücadele’de büyük hizmeti olan Ankara Müftüsü Rifat Börekçi de ilk Diyanet İşleri Reisi olarak atanmıştır.
22 Haziran 1965 tarihinde çıkartılan 633 sayılı “Diyanet İşleri Başkanlığı Kuruluş ve Görevleri Hakkında Kanun” la yeni bir düzenleme yapılmıştır. Bu düzenlemeye göre Diyanet İşleri Başkanlığının görevi: “ İslam Dini’nin inançları, ibadet ve ahlak esasları ile ilgili işleri yürütmek, din konusunda toplumu aydınlatmak ve ibadet yerlerini yönetmek” olarak düzenlenmiştir.
Diyanet İşleri Başkanlığı bu görevlerini ifa ederken, laiklik ilkesi doğrultusunda, bütün siyası görüş ve düşüncelerin dışında kalarak din hizmetlerini ifa etmekte ve yönetmektedir. Mezhep, kültür ve cinsiyet ayırımı yapmadan toplumun her kesimine eşit şekilde hizmet sunmaktadır. Kişilerin dinin gereklerini yerine getirmelerindeki özgürlüklerine saygılı olmaya büyük özen göstermektedir.
Başkanlık, Türkiye’de il ve ilçe müftülükleri olarak, yurtdışında vatandaş ve soydaşlarımızın yaşadığı ülkelerde din hizmetleri müşavirlik ve ataşelikleri şeklinde teşkilatlanmış bulunmaktadır. Yurt dışında Türkiye’nin dini alandaki tecrübe ve birikiminin tanıtılmasını, İslam dininin doğru anlaşılmasını sağlamaya çalışmaktadır.
Diyanet’in hizmet birimlerini kısaca başlıklar halinde şöyle sıralayabiliriz: Din Hizmetleri, Eğitim Hizmetleri, Yayın Hizmetleri, Hac ve Ümre Hizmetleri, Yurtdışı Hizmetleri, Uluslararası İlişkiler, Mevzuat Çalışmaları, Yönetimi Geliştirme Hizmetleri, Araştırma ve İstatistik Çalışmaları, Planlama ve Koordinasyon Hizmetleri, Bilgisayar ve İnternet Hizmetleri, Personel Hizmetleri, Sivil Savunma Hizmetleri, Basın ve Halkla İlişkiler Hizmetleri, Diğer Sosyal ve Kültürel Hizmetler.
Diyanet İşleri Başkanlığı bütün bu hizmetleri yaklaşık 90 bin personeliyle vermektedir. Türkiye’de yaklaşık 78 bin cami, 7750 Kur’an Kursu bulunmaktadır. Bu camilerde ve kurslarda görev yapan personelin tamamı, 657 sayılı Devlet Memurları kanununa bağlı devlet memuru olup, maaş ve sosyal hakları T.C. Devleti tarafından karşılanmaktadır. Soydaş ve vatandaşlarımızın yaşadığı her ülkeye din görevlisi göndermektedir. Örneğin; Diyanetin Romanya’da bir din hizmetleri Ataşesi ile biri bayan 5 erkek 6 din görevlisi bulunmaktadır.
Dünya’nın daha çok barış ve huzura ihtiyaç duyduğu zamanımızda, “Dinler arası barış olmadıkça milletler ve toplumlar arası barış olmaz” anlayışından yola çıkarak “Dinler Arası Diyalog” çalışmalarına öncülük yapmaktadır.
Romanya Babadağ Camii örneğinde olduğu gibi, Balkanlarda ve Türk Cumhuriyetlerinde onarılması gereken ecdad yadigarı birçok tarihi eseri onarmış, yeni camiye ihtiyaç olan yerlerde de imkanlar dahilinde yenisinin yapılmasına yardımcı olmaktadır.
Her yıl hac sezonunda, yaklaşık yüz bin civarında hacısıyla diğer ülkelere örnek olabilecek en güzel hac organizasyonları yapmaktadır.
Kısaca; İslam dininin itikad ve ameli ilkelerini özümsemiş, eğitim ve kültür seviyeleri yüksek, kendisiyle ve toplumla barışık, beşeri ilişkilerde topluma öncü, muhatabını anlayan ve dini sorularına pratik çözümler üretebilen, dini ve ilmi verileri birlikte kullanabilen, söz ve davranışlarıyla örnek bir hayat sergileyebilen din görevlileri ile din hizmeti sunmaktadır. 06.03.2007
Ahmet Erdem, Din Hizmetleri Ataşesi
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1760-1763 yılları arasında Osmanlı padişahı III. Mustafa tarafından inşa ettirilmiş ve bulunduğu semte adını vermiş olan bir camidir.
Caminin mimarı Mehmed Tahir Ağa’dır. Ancak dönemin baş mimarı Haci Ahmed Ağa’nın da inşasına katkısı olmuş olabileceği sanılmaktadır. Cami adını o zamanlar yakınında bulunan (1950’li yıllarda yıkılmış) Laleli Baba türbesinden almıştır. Padişahlar tarafından inşa edilmiş son külliye olan Laleli külliyesi içinde yer alır. Caminin ismi üzerine çeşitli söylentiler var. Bunlardan biri şöyle: Padişah ağır bir hastalığı yakalanır. Doktor aranırken caminin yaptırılacağı semtte oturan Laleli Baba adlı bir kişinin ismi duyulur. Padişahın adamları zata gidip çare bulmasına ister. Laleli Baba da, ‘Padişah camiye adımı verirse iyileştiririm’ der. Bunun üzerine camiye ve semte Laleli adı verilir. Padişah da verilen ilaçlarla iyileşir.
Caminin elemanları bir bodrum üzerindedir. Barok üslupta, kare ve mihrap çıkıntılıdır. Ana kubbe 8 sütuna oturur. Çevresi 6 yarım kubbeden oluşmuştur. Caminin hünkar mahfeli solda yer alır. İç avlu 14 sütuna dayalı olup 18 kubbenin altındadır. Caddeden iki kapıyla avluya girilir. Tek şerefeli iki minaresi vardır. Ţadırvanı 8 sütunludur. Caddedeki kapı 1950’lerde yol sebebiyle geri çekilmiştir. Caminin girişi merdivenlidir. Sebili bronzdan yapılmıştır. Hamamı yıktırılmış, caddedeki cephesine ek dükkanlar yapılmıştır.
Caminin yanındaki türbede padişah III. Mustafa ve oğlu III. Selim’in mezarları bulunur. Türbenin arkasındaki Laleli Camii’nin banisidir.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Martie este a treia lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului. Din punct de vedere astronomic, luna martie începe cu soarele în constelaţia Vărsătorului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Peştilor.
Numele lunii martie (latină: Martius) vine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană şi era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a introdus Calendarul iulian iar anul începea la 1 ianuarie.
Grecii numeau luna martie Elaphebolion. În România, luna martie, popular, se numeşte Mărţişor. În luna martie începe aratul şi semănatul, se curăţa livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se "reteaza" fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară etc.
Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi Februarie cu excepţia anilor bisecţi şi ca Noiembrie în fiecare an. Pe 21 martie este echinocţiul de primăvară, când ziua este egală cu noaptea.
I.L. Caragiale spunea despre luna martie: Se zice că preasfinţii părinţi de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce.
Nichita Stănescu
Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.
Pereţii odaii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.
O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.
Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,
cine-s mai frumoşi: oamenii?… ploaia?…
Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
DELİORMAN TÜRK TİPLERİ VE LEHÇELERİ- geçen sayıdan devam - Şule Şeyma YILDIZ Deliorman Türkleri uzun boylu, geniş omuzlu, mütenasip endamlı ve yakışıklıdırlar. Bunlar arasında açık kestane renkli, sarı saçlı ve mavi gözlü olanları diğer tiplerden daha fazladır.
“Uzun zaman Müslüman Türkler yani Gacal’lar Anadolu’ dan gelmiş olan Türklerle temasları ve bunların kültürel etkileri neticesinde eski lehçelerinden bazı özellikleri kaybetmiş olabilirler ama bu esası değiştirmez” diyor. |
DIALECTE ŞI TIPURI ALE TURCILOR – DELIORMAN- continuare din numărul trecut - Şule Şeyma Yıldız Turcii din Deliorman sunt înalţi, robuşti, inteligenţi şcoliţi(învăţaţi) şi arătoşi. Dintre ei, în mare număr sunt şateni, blonzi cu ochii albaştri. Aceştia trăiesc în sudul şi S-E Silistrei, în V şi SV-ul Pazargikului.
„Vreme îndelungată s-a considerat că turcii musulmani, adică Gacali, datorită influenţei în limbă şi cultură a turcilor anatolieni e posibil să fi pierdut anumite cuvinte specifice însă aceasta nu schimbă cu nimic adevărul“ spune Manoff. Traducere: Melek Osman |
In this study, effects of European Union on the issue of the protection of national and ethnic minorities are analyzed and ethnic, cultural, social and legal structure of Turkish community being influential in the historical development are handled. On the other hand, constitutional amendments in the accession process of Romania to European Union reflected the gains of the Turkish minority within the framework of the new arrangements in the organization of the state and the rights granted to the national minorities.
The period between two world wars was relatively modern and contemporary for the minorities living in Romania. The strongest impacts of the period between 1948 and 1989 when Marxist and Leninist policies implemented were mainly felt on the minorities. However, Romania, following its completion of the formation of democratic and law of state and during the accession period to European Union enabled the Turkish minority to enjoy their self-being in all aspects of the social life. While the accession to EU and reforms were on the agenda of Romania, it was implied that Dobruca region would be a good model to settle the problems of the minorities. Provinces of Köstence, Mecidiye Costineţti, Tulcea and Galati in the region of Dobruca were selected as pilot areas by the state institutes and NGOs in Romania for the development of the programs related to human rights and rights of minorities. These provinces were not selected coincidentally. They were accepted due to the fact that Turkish and Tatar minorities live in the region together with other ethnic and religious minorities in peace.
Several programs have been developed in the region since 1990s. These programs have been implemented with the activities conducted under the organizations established by the Turkish and Tatar minorities by the support of the Government of Romania. The state of Romania laid legal grounds to enable the minorities to have freedom expression, education in mother tongue and religious habits. It has further indicated the sincerity of Romanian politicians and policy makers in fulfillment of their obligations for the Turkish minority.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Abbasî halifesi en-Nâsir li-Dinillah (575-622/1180-1225) rehberliğinde kurulduğu kabul edilen ahilik, kısa zamanda Islâm ülkelerinde tesirini göstermeye başladı. Son derece düzenli ve disiplinli olarak çalışan bu teşkilât, miladî X. asırda genellikle ilk Müslüman Türk devleti kabul edilen Karahanlılar vasıtasıyla Türk dünyasında da boy göstermeye başladı. XI. asrın ikinci yansından (1071Malazgirt) sonra, kapılarını Müslüman Türklere açmış bulunan Anadolu’ya, doğudan birçok göçler olmuştu. Daha önce de Anadolu’nun Urfa’dan (Şanlıurfa) başlayarak Adana’ya kadar giden sınırlarından, zaman zaman giren Abbasî orduları, Nigde, Nevşehir, Kırşehir, Kayseri, Yozgat ve Ankara bölgelerine akınlar yapmışlardı. Ordu mensuplarından bir kısmı akınlar sonunda ele geçirilen bu yerlerde bazan da yerleşip kalıyorlardı. Özellikle VIII. yüzyılın ikinci yansından itibaren Abbasî ordusunun ayrılmaz bir parçası durumunda olan Türkler de, bu ordu ile Anadolu’nun içlerine kadar gelmişlerdi. Türkler, iklim ve jeolojik yapı bakımından Orta Asya’ya benzeyen Kırşehir yöresini beğenerek burayı yerleşim bölgesi olarak seçmişlerdi. Bundan sonra normal ve isteyerek devam eden göçleri, XIII. asırdaki Mogol istilasından kaçma takib etti. Bu istiladan önceki göçlerde daha iyi bir iklime gelme, hayvanlar için daha iyi bir kıslak ve yaylak bulma düşüncesi hakimdi. Bu sebepledir ki, Moğol başkınından önce gelenler, daha ziyade göçebe, asker ve hayvan yetiştiricisi idi. 1225 tarihinden sonra gelenlerin ekonomik ve sosyal durumları, bu ilk gelenlerden daha farklı idi. Zira, korkunç bir katliamdan kurtulmak için gelen bu sonuncular çoğunlukla, esnaf, tüccar, zengin ve sanatkârdı. Bu yeni göçmenler, geçimlerini sağlayabilmek için, yerli ve müslüman olmayan esnafla rekabete girmek zorunda idiler. Bu rekabetin kuvvetli, tesirli ve kısa zamanda meyvesini verebilmesi için bunların birleşip bir teşkilât içinde hareket etmeleri gerekiyordu. Bu teşkilât, özellikle hayvancılıkla uğraşan, başka bir ifade ile atlı göçebelerin ihtiyaç duydukları bir sahaya cevap vermeliydi.
Böyle bir çalışma faaliyetinin içinde bulunulduğu sırada yeni bir Moğol tehlikesi baş gösterdi. Bu tehlikenin merkez üssü Anadolu idi. Daha önce gelip buraya yerleşmiş bulunan Müslüman Türkler için büyük bir tehlike olan Moğollara karşı bazı kimselerin farklı sahalarda faaliyette bulunduğu görülür. Bunlar: Ahi Evran ismiyle bilinen Seyh Nasirüddin Mahmud (ö. 1262), Baba İlyas, Haci Bektaş ve Mevlânâ Celâleddin Rumî gibi önemli şahsiyetlerdi. Baş gösteren Moğol tehlikesine karşı farklı alanlarda halkı irşad etmeye yönelik çalışmalardan birisi de esnaf ve sanatkârı bir birlik altında toplamaya muvaffak olan Ahi Evran tarafından yapılıyordu. Böylece o, sanat ve ticaret ahlâkını, üretici ve tüketici menfaatlerini güven altına almayı, bu vesile ile kötü politik ve ekonomik atmosfer içinde, onlara yaşama ve direnme gücü vermeye çalışıyordu. Bu yüzden ilk defa Kırşehir’de XIII. yüzyılda kurulan ahilik, kısa bir zaman içinde Anadolu’nun hemen her tarafına yayılmış oldu. XIV. asır Islâm dünyası ile birlikte Türklük âlemini canlı levhalar halinde gözlerimizin önüne seren Ibn Batüta (1304-1369), Anadoludaki seyahatlerinde, kaldığı birçok ahi zaviye ve tekkesinden bahsetmekle kalmaz, onlar hakkında geniş ve doyurucu bilgiler de verir.
Anadolu’daki ekonomik ve sosyal hayatın düzenlenmesinde XIII. yüzyıldan itibaren büyük bir rol oynadığını gördüğümüz Ahilik, sanatkâr ve esnaf zümreleri arasında yayılmış, sosyoekonomik özelliği ağır basan bir teşkilat olarak görünmektedir. Anadolu’nun sosyal ve ekonomik yapısına Müslüman Türk sanatkâr ve esnafının iş ahlâki, insan terbiye ve eğitimi, fazilet sahibi olma, sosyal yardımlaşma ve dayanışmada örnek olma gibi hususlarda etkili olan bu teşkilat hakkında bir hayli bilgiye sahip bulunuyoruz.
Osmanlı Devleti’nin kuruluş hamurunda mayası bulunan ahiliğin oynadığı rol, küçümsenemeyecek kadar büyüktür. Gerçekten de Osman Bey’in faaliyetleri esnasında Anadolu’da ahilik, büyük bir güç olarak faaliyetlerine devam ediyordu. Osman Bey, ahi reislerinden olan ve Eskişehir civarında İtburnu denilen mevkide tekkesi bulunan Seyh Edebali’nin kızı ile evlenmekle ahilerin nüfuzundan yararlanabilmiştir. Seyh Edebali, o havalinin en itibarli ve sözü dinlenen, kendisine hürmet edilen bir şahsiyeti idi. Şam taraflarında tahsilini ikmal etmiş, zengin, tekke ve zaviye sahibi bir kimse idi. Herkese yardım eden bir kimse olmakla birlikte fakir ve derviş görünümlü olmayı tercih eden bu zatin damadı olmakla Osman Bey, ahilerin gücünden istifade etmişti. Nitekim Şeyh Mahmud Gazi, Ahi Şemseddin ve oğlu Ahi Hasan ile sonradan Osmanlılarda kadı, kadiasker ve vezir olan çandarlı (Cendereli) Kara Halil de ahilerden olup bunların tamamı Osmanlı Beyliğinin kurulmasında ve büyümesinde hizmet etmişlerdi.
Gerçekten, bu dönemde Anadolu’nun sosyal bünyesine hakim olan ulema, derviş, sanatkâr ve kahramanlar kadrosunu bir arada düşünmemiz gerekir. Mücahede sevkini ve İslâm birliği susuzluğunu en ileri ve yüksek voltaja ayarlamasını bilen bu iman adamlarının, Selçuklulara müvazi bir mukadderat çizgisi üstünde yürüyecek olan Osmanlı Beyliği’nin kuruluşu hadisesine fiilen katılmış olmaları, devletin ve İslâm ümmetinin bir talihi olmuştur. Öyle ki bir tarafta olgun, sözü dinlenir ve seviyeli bir şeriat uleması ile beraber yürüyen, Sünnî ve muhteşem bir tasavvuf anlayışının doğurduğu teşkilât; öbür tarafta Âşık Paşazâde’nin, Gaziyan-i Rüm, Abdalan-i Rüm, Ahiyan-i Rüm, Bâciyan-i Rüm dediği organize ve hamasîdinî teşkilât. Biraz önce de belirtildiği gibi gerek Osman Bey, gerekse onu takib eden ilk hükümdar ve şehzâdeler ile idare ve devlet adamları, tasavvuf müessesesinin veya yine bu teşkilatin müşterek esaslarına sahip ahiliğin gaye, terbiye ve disiplinine göre yetişmiş, cesur, dinamik, mert ve iç âlemleri kontrollü kimselerdi. Bu sebeple yeni devlet, muhteşem olduğu kadar âdil ve müsavatçı bir idare tezgahına, renk, şekil ve ahenk yetiştiren bir iç ve dış kuvvetler dengesini dünyaya hediye etmeye hazırlanıyordu.
Hem akıl hem de imanla desteklenen yeni devlet, adeta tabiatın himayesine kabul edilerek daha ilk yıllarda mücahid ve yekpare çehresini kazanmıştı. Şu da var ki, Osman Bey’in etrafını çevreleyen ilim ve hikmet kadrosu, yalnız yaşadıkları devrin irfan, iman, ahlâk, idare ve hukuk haritasını çizmiyorlardı. Onların hizmet ve hedefleri, bir hanedan veya bir zümre ile belirli bir zamana has değildi. Bir medeniyet ve ideolojiyi devirler ölçüsünde gerçekleştirmek için genç padişahın şahsında gelecek han, hakan ve kütlelere yol açıp öncülük ediyorlardı.
Böylece yeni devlet, tam bir ahenk ve üslup ile ise başlamış, müşterek bir tezgahın başında, istikbalin dokuşunu örmeye ve gelecek zamanlara miras bırakmaya hazırlanıyordu.
Görüldügü gibi, devleti, bir yandan mantikî, bir yandan da manevî temellere oturtan Osmanlılar, merkezî ve idarî otoritenin, politika ahlâkini kontrol eden bir yardımcı kuvvetler halkasi tesis etmekle de icra ve tesriî organlarını hak ve adalet unsurlarının murakabesine vermiş oldular.
Gerçekten, Avrupa’nın kuvvetten başka bir güç ve otorite tanımadığı bir dönemde, yeni yeni filizlenip gelişen Osmanlı Devleti’nde adalet, hak ve hukuk prensiplerine göre davranıp hareket etmek babadan oğula nesilden nesle (neslen ba’de neslin) vasiyet ediliyordu. Hoca Saadeddin Efendi (tarihçi, Seyhülislâm), Osman Gazi’nin, oğlu Orhan’a olan vasiyetini şu ifadelerle nakleder:
“Dilerim ey sahib-i ikbâl u câh
Etme sen cânib-i zulme nigâh
Adl ile bu âlemi âbad kil
Resm-i cihâd ile beni sâd kil
Râh-i cihâd içre edüp ictihâd
Memleket-i Rum’da kıl adl u dâd…”
Görüldüğü gibi Osman Gazi, devlet iç teskilâtında sakat ve zayıf bir taraf bırakmamak, bir çatlak ve gediğe meydan vermemek için başta devlet adamları olmak üzere her ferdin kendi durumuna göre İslâm’ın arzuladığı adalet anlayışı çerçevesinde hareket etmesini istemektedir. Osmanlılarda, nesilden nesile vasiyet edilerek devam eden bu anlayışın sonucu olarak ortaya çıkan uygulamaya bakan Gibbons, Osmanlıları sevmemekle birlikte şu sözleri söylemekten kendini alamaz:
“Yahudilerin toptan öldürüldüğü ve engizisyon mahkemelerinin ölüm saçtıgı bir devirde Osmanlılar, idaresi altında bulunan çesitli dinlere bağli kimseleri barış ve ahenk içerisinde yaşatıyorlardı. Onların müsamahakârlığı, ister siyaset, ister halis insaniyet duygusu, isterse lakaydî neticesi meydana gelmiş olsun, su vak’aya itiraz edilemez ki, Osmanlılar, yeni zaman tarihinde milliyetlerini tesis ederken dinî hürriyet umdesini (prensibini) temel tasi olmak üzere vaz’ etmiş ilk millettir. Ardı arkası kesilmeyen Yahudi ta’zibati (işkence) ve engizisyona resmen yardım mesuliyeti lekesini taşıyan asırlar esnasında, Hıristiyan ve Müslümanlar, Osmanlıların idaresi altında ahenk ve barış içinde yaşıyorlardı.”
Hazırlayan: Muhammed Faruk
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Su, bireylerin en temel gereksinimi olma ve başlıca ekonomik faaliyetlere kaynaklık etme özelliği ile ulusların devamlılığı için yaşamsal bir kaynaktır. Sosyal ve ekonomik faaliyetlerin sürmesi büyük ölçüde temiz ve yeterli su arzına sahip olmaya bağlıdır. Su kaynaklarının geliştirilmesi ekonomik üretkenlik ve sosyal refaha doğrudan katkı yapmaktadır. Öte yandan, nüfus ve ekonomik faaliyetler arttıkça birçok ülke hızla su sıkıntısı çeker duruma gelmekte ya da ekonomik gelişmeleri kısıtlanmaktadır. Sürdürülebilir kalkınma politikası doğrultusunda, su kaynaklarını tasarruflu kullanma bilinci yerel, bölgesel, ulusal ve uluslararası her düzeyde geliştirilmelidir.
Su, hayatın kaynağı, dünyanın 3/4'ü; vücudumuzun % 80’i su. Kana kana içtiğimiz, duş yaptığımız, yağmur olup yağdığında sevdiğimiz ama sel olup aktığında korktuğumuz su.
Su insan için çok önemli. Ama öte yandan da dünya nüfusunun artması, küresel ısınmaya bağlı iklim değişiklikleri, suyun yeryüzündeki dağılımı ve kullanım şekli, su ile ilgili ciddi sorunların ortaya çıkmasına yol açmaktadır.
Birleşmiş Milletler (BM) Genel Kurulu, 1992 yılında Rio de Janerio’da düzenlenen BM Çevre ve Kalkınma Konferansı’nda dünyada suyun giderek artan öneminden dolayı her yıl 22 Mart gününün “Dünya Su Günü” olarak kutlanmasına karar vermiştir. Ortaya çıkışı BM Çevre ve Kalkınma Konferansı’nın sonuç metni olan Agenda21’in su kaynaklarının gelişimi ile ilgili 18. bölümüne dayanan Dünya Su Günü, suyun önemi ile ilgili bilincin geliştirilmesi ve Agenda21’de sunulan önerilerin uygulanmasının sağlanması için, bütün ülkelerin ulusal düzeyde konferans, seminer, sergi, yayın ve doküman dağıtımı gibi bir dizi etkinlik yapmasını teşvik etmeyi amaçlamaktadır.
22 Mart Dünya Su Günü ile ilgili ilk çalışmalar Birleşmiş Milletler Genel Asamblesi tarafından 1993’te başlatıldı.
Orman; hayvanların barındığı, çeşitli bitkilerin bulunduğu sık ağaç topluluklarıdır. Ormanda büyük ağaçlar, ağaççıklar, mantarlar, otlar, yüzlerce, binlerce bitki bir arada bulunur. Çam, sedir, köknar, ladin, ardıç, meşe, dişbudak, kayın, gürgen belli başlı orman ağaçlarıdır.
Ağaçlar ya kendiliğinden yetişir, ya da insanların ormana diktiği fidanlardan oluşur. Ormanın küçüğüne, ağaçların seyrek olduğu yerlere koru denir.
Eskiden yeryüzünün büyük bir bölümü ormanlarla kaplıydı. insanların bilgisizlikleri nedeniyle yok edilen ormanların yerini bozkırlar, çoraklaşan topraklar, çöller aldı.
İnsanlar her zaman ağaca ve ağaçtan yapılan çeşitli araç ve gereçlere gereksinme duymuşlardır. Ormanlar, ağaçlar, toprağın nemli kalmasını sağlar. Toprak kaymasını (erozyonu) önler, selleri durdurur. Ormanlar yörenin iklimim etkiler, yağmur yağmasını sağlar. Çok sıcakları, şiddetli soğukları önler. Ormanlar aynı zamanda av hayvanlarının barınağıdır.
Ormanlar bir ülkenin doğal güzellik ve zenginlik kaynağıdır. Öte yandan kullandığımız araç ve gereçlerin çoğu ağaçlardan yapılır. Evimiz, önümüzdeki masa, oturduğumuz sandalye, elimizdeki kalem, defterimiz, yaktığımız odun hep ağaç ürünleridir. Ayrıca ağaçlar endüstrinin birçok kollarında, boya sanayiinde, ilaç yapımında kullanılır.
Bize bu kadar yarar sağlayan, ülke ekonomisinde önemli yeri olan ormanları korumalıyız. Ağaç dikip, yeni ormanlar yetiştirilmesine yardımcı olmalıyız.
Ormanlara en büyük zarar insanlardan gelir, insanlar orman işletmelerinden izin almadan, çıra yapmak, reçine çıkarmak için ağaçları yaralarlar. Tarla açmak, yerleşim yeri kurmak, hayvanlara otlak yeri açmak için ormanları yok ederler.
Ateşin söndürülmeden bırakılması sigaranın söndürülmeden atılması, koskoca bir orman alanının yanıp kül olmasına neden olur. Yanan ormanın yerine yenisinin yetiştirilmesine bir insanın ömrü yetmez.
Her yıl Mart ayı içinde bir haftayı Orman Haftası olarak duyurur. Haftanın bir günü Ağaç Bayramı olarak kutlanır. Uygun alanlar ağaçlandırılır. Yeni ormanların yetiştirilmesi için çalışmalar yapılır
Ormanların korunması, çevremizin ağaçlandırılması hem yurdumuzun, hem de dünyamızın önemli bir sorunudur. Bu nedenle 21 Mart Dünya Orman Günü olarak her yıl kutlanmaktadır.
Bizler de çevremizdeki ağaçların dallarım kırmayanın, fidanları sarsmayalım. Ağaçları zararlı hayvanlardan koruyalım. Yeni fidanlar dikelim. Bu etkinliklerimizi yaşam boyu sürdürelim.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
(4 Kişilik)
Uskumruları karnını yararak temizleyin ve başlarını gövdeden ayırın. Bol su ile iyice yıkayın. Balığı derince bir tencereye yerleştirip üstünü örtecek tarzda su doldurun ve 20 dakika kadar kaynatın. Kevgirle balığı sudan alıp süzün. Balığın derisini, kılçıklarını ve siyah etlerini ayıklayın. Ayırdığınız beyaz etleri satır veya bıçak ile kıyma gibi küçük parçalara kesin. Bu etleri çukurca bir kaba koyun. Içine bayat ekmek dilimlerini ufalayın, yumurtayı kırın ve iyice karıştırın. Rendelenmiş soğan, tuz, karabiber, çam fıstığı ve kuş üzümünü de ilave edip karıştırın. Köfte hamuru haline gelmiş hamuru parmaklarınız ve avucunuzu kullanarak uzun ve yuvarlak köfteler haline getirin. Bekletmeden una bulayıp kızgın yağda kızartın.
Sıcak veya soğuk servis yapılabilir.
Balığı temizleyip, varsa pullarını ayıklayın. Solungaçları çıkarın, içini iyice temizleyip bol suda yıkayın.
Balığı, atı düz, geniş bir tencereye koyup, üstüne rendelenmiş soğanla kıyılmış maydanoz, oniki su bardağı su, tuz ve karabiber koyun. Tencereyi orta derecedeki ateşe koyun. Balığı yumuşayıncaya kadar haşlayıp, süzdükten sonra bir kenara koyun. Rendelenmiş havucu, ufak ufak doğranmış kerevizi, küp küp doğranmış patatesi ve pirinci balığı haşladığınız suya katıp, iyice kaynatın.
Bu arada, haşlanmış balığı, deri ve kılçıklarından temizleyip lokma büyüklüğünde parçalara bölün. Tenceredeki sebze ve pirinçler bütünüyle dağılınca ince delikli bir süzgeçten geçirip diğer bir tencereye boşaltın ve tencereyi ateşe koyun. İçindeki su kaynamaya başlayınca balık parçaları da katıp, 5 dakika daha kaynatın. Çorbayı ateşten alacağınız sırada bir kasede yumurtalarla limon suyunu çırpıp köpürtün. Daha sonra çırpmaya ara vermeden kaynar sebzeli sudan kaşık kaşık alıp, terbiyenin içine katın. Kase dolduğunda bu kez tenceredekileri hızlı hızlı karıştırıp, terbiyenin içine boşaltın ve balık çorbasını ateşten alıp, karabiberini ilave edip servis yapın.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Hoca sevmezmiş geveze adamları.
Hiç hoşlanmazmış zevzeklerden.
Azarlarmış hemen
başkasının işine burnunu sokanları.
Gelelim hikayemize:
Hoca bir gün elleri arkasında,
gidiyormuş cübbedini uçura uçura.
Yolda o sevmediği
tatsız adamlardan biri
çıkıvermiş karşısına.
Adam sırıtarak,
- Hocam, demiş; bir tepsi baklava gördüm!
Kızarmıştı nar gibi!
Tepsiyi taşıyan adam
şu tarafa doğru gitti!
Hoca terslemiş adamı.
- Bana ne, diye.
Ama adam zevzek!
Bırakmamış Hocayı.
Devam etmiş sözüne,
Hocayı izleyerek.
- Ama Hocam, giye sırıtmış,
o güzelim baklava tepsisi
gisiyordu sizin eve!
Hoca hınzırca gülüp
bakmış adama yan gözle
ve cevabı yapıştırmış:
- Peki öyleyse, sana ne!
Eray Canberk
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Anul Mistreţului de Foc. Este anul cel mai bun pe toate planurile. Viaţa merită trăită din plin în acest an, Mistreţul fiind foarte harnic şi darnic în cadouri. La fel şi cu sentimentele. Un climat excelent este şi pentru afaceri pentru că Mistreţul aduce cu el mulţumire şi siguranţă. Ţinând cont de aceste auspicii favorabile nu veţi fi întotdeauna foarte siguri de deciziile luate dar să nu uitaţi că acest an este anul abundenţei. Nu trebuie să aruncaţi cu banii în toate părţile sau să faceţi afaceri fără a analiza foarte bine situaţia. Veţi putea regreta unele acţiuni impulsive de generozitate făcute în grabă.
Trebuie reţinut că puteţi fi fericiţi fără să aveţi nevoie de foarte mulţi bani sau succes pentru că Mistreţul va radia multă bunăvoinţă. Anul 2007 este foarte bun şi în relaţiile cu cei din jurul dumneavoastră. Veţi face noi cunoştinţe şi foarte mulţi prieteni adevărati dar la fel fiţi atenţi la excese pentru că Mistreţul este foarte puţin indulgent când se iveşte ocazia.
În concluzie tot ce a fost greu până acum se va rezolva şi veţi fi chiar mulţumiţi de rezultate.
În continuare vom urmări cu ce se va confrunta fiecare zodie în parte:
Este un an foarte solicitant pentru dumneavoastră pe toate planurile dar cum şobolanul se adaptează extrem de uşor situaţiilor şi cu judecata sa sănătoasă şi veşnic în alertă va aplica întotdeauna o nouă schemă sau stratagemă numai de el ştiută pentru rezolvarea problemelor.
Va fi un an fără prea mult succes în afaceri sau în investiţii, un an de refacere pentru că aţi fost foarte solicitat de familie şi prieteni.
Capacitatea dumneavoastră de iubire va face ca persoana iubită să vă vadă la adevărata valoare. Dăruiţi multă dragoste persoanelor apropiate care nu vor ezita să vă răspundă pe măsură. Noroc la bani şi o achiziţie importantă.
Este un an în care o veţi duce în general bine dar cum boul este încăpăţânat şi cu un caracter ferm, nu va avea prea multe rezultate favorabile. Veţi fi nevoit să combinaţi familia cu domeniul în care lucraţi, situaţie care nu vă place dar care va fi în beneficiul dumneavoastră. Orice se va întâmpla trebuie să fiţi siguri că succesele de care se bucură toţi din jurul dumneavoastră se datorează numai meritelor dumneavoastră. Dragostea în acest an va fi pe primul loc în viaţa dumneavostră. Reuşită profesională deosebită. Eveniment fericit în familie.
Prin caracterul dumneavoastră puternic şi bătăios veţi avea unele beneficii la începutul anului dar trebuie să fiţi foarte atent că această prosperitate nu va dura mult dacă nu veţi fi atent la asociaţii dumneavoastră. Tigrul este un optimist prin excelenţă şi pentru că iubeşte viaţa va fi tot timpul în centrul atenţiei oriunde ar fi. Având o fire romantică, în acest an o să vă îndrăgostiţi foarte uşor dar trebuie să vă mai diminuaţi gelozia care vă caracterizează. Atenţie la sănătate. Nu daţi bani împrumut.
Iepurele este un tip superficial şi indulgent cu propria persoană. În acest an trebuie să aveţi multă încredere în dumneavoastră şi să fiţi atent la toate interesele celor din jur, pentru că lucrurile nu sunt aşa strălucitoare cum par. Aspectul dumneavoastră vă va face să aveţi o mare încredere în tot ce întreprindeţi şi cei din jur vă vor vedea ca pe o persoană puternică. Dragostea străluceşte în acest an şi veţi avea multe realizări în acest plan. Noroc la bani şi rezolvarea unor conflicte mai vechi.
Puternicul dragon va fi plin de vitalitate şi putere în acest an pentru că lucrurile revin la normal iar norocul este de partea lui, ţinând cont că în anul câinelui acesta a cam lipsit. Veţi călători foarte mult şi viaţa de familie va fi fericită. Atenţie însă la sănătate care vă va face să deveniţi irascibili la un moment dat. O reuşită financiară neaşteptată şi dispariţia cuiva apropiat vor fi evenimentele majore ale acestui an.
Fiind o fire sceptică şi tăinuindu-vă cu grijă secretele, nu vă veţi linişti până ce nu veţi elimina pe toţi adversarii care vă stau în cale. În acest an ghinioanele financiare nu vă vor ocoli, dar veţi avea tot timpul un plan de atac. Sănătatea este de fier în acest an şi vă va ajuta să treceţi peste toate obstacolele care vor apărea. În dragoste nu sunt mari schimbări drept pentru care dumneavoastră veţi fi mulţumiţi. În asamblu acesta este un an bun şi calm.