Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti'nin ulusal bayramlarından biridir. 19 Mayıs 1919'da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun'a çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı'nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine armağan etmiştir.
20 Haziran 1938 tarihli kanunla "Gençlik ve Spor Bayramı" olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı 12 Eylül Darbesinden sonra "Atatürk'ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı" olarak değiştirilmiştir.
Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye ve Türk Dünyasının dört bir yanında spor gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde "Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına" yazan ve "Sevgi Bayrağı" olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolu'ndaki Tütün İskelesi'nden karaya çıkarılarak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim edilir. Samsun'dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve Kırıkkale'den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara'da Cumhurbaşkanına sunulur.
Bu sene de Romanya Demokrat Türk Birliği Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı vesilesi ile Dobrucada yasayan Türk Toplumu için büyük ve önemli bir faaliyet düzenlemiştir.
Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı hepimize hayırlı olsun.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 22-26 mai 2009, Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea“ şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a organizat şi derulat la Constanţa Festivalul Cultural Sportiv al Tineretului, ediţia a II-a.
Ca şi la ediţia precedentă, festivalul s-a desfăşurat pe mai multe componente, atât pe parte sportivă, cât şi pe parte culturală.
În data de 23 mai 2009, a avut loc campionatul de fotbal organizat de Uniunea Democrată Turcă din România la Palatul Copiilor din Constanţa, care ne-a pus la dispoziţie terenul şi arbitrii. Campionatul s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii, într-o atmosferă de voie bună şi fair-play. Pe terenul de fotbal s-au întrecut 8 echipe, după cum urmează: Delikanlılar – U.D.T.R., filiala Constanţa – U.D.T.R., filiala Tuzla – U.D.T.R., filiala Cumpăna – U.D.T.R., 2 echipe ale filialei Constanţa – U.D.T.T.M.R., o echipă a Colegiului Naţional „K. Atatürk“ Medgidia şi„ Lotca“ aparţinând Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Pe locul I s-a clasat echipa aparţinând filialei Constanţa a U.D.T.R., pe locul II echipa aparţinând filialei Tuzla a U.D.T.R., iar pe locul III echipa „Lotca“ a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.
În seara aceleaşi zile, a avut loc o seară turcească oferită de U.D.T.R., în cadrul căreia peste 200 de tineri au cântat, au dansat, au comunicat şi interacţionat în cel mai frumos mod. În consecinţă, credem că unul din scopurile acestei ample manifestări a fost atins.
În aceeaşi zi, 23 mai 2009, în paralel cu manifestările sportive, începând cu orele 16,00, la Teatrul „Oleg Danovski“ din Constanţa toată lumea (organizatori, parteneri, participanţi,invitaţi şi cetăţeni ai municipiului Constanţa) au avut ocazia să urmărească două filme cultural-educative: „Ada-Kaleh Sözlerim Çoktur“ şi „Babam ve Oğlum“. De asemenea, în pauza dintre cele două filme a avut loc un concert ce cântece tradiţionale susţinut de corurile „Mehtap“ al U.D.T.R. şi „Boztorgay“ al U.D.T.T.M.R., precum şi de cântăreţul Ali Riza Erdoğan.
Intrarea la concert a fost liberă. Astfel, iubitorii de film şi muzică au avut ocazia să petreacă câteva ore deosebite.
Pentru organizatori, ziua de 24 mai 2009 a început dis-de-dimineaţa, la Pavilionul Expoziţional Mamaia, pentru amenajarea spaţiului de expoziţie şi spectacol. La orele 11,00, locul închiriat pentru expoziţie era deja deschis publicului.
Cei trei parteneri principali ai evenimentului (U.D.T.R., U.D.T.T.M.R. şi T.I.A.D. Dobrogea) au pregătit pentru expoziţie panouri cu obiecte de artizanat specific turc, diverse tablouri cu ţesături autentice de la început de secol XX, foto-documentare şi un magnific stand cu mâncăruri, prăjituri şi băuturi specifice: kobete, kurabiye, sarailii, baclavale, plăcinte cu brânză, cu carne, cu mere, şuberec, rulade şi rulouri, „minciunele“, bomboane de zahăr, halva, rahat (lokum), eclere, cabane, saleuri, şerbet, ayran, pacea, turte etc. Pe lângă standurile de prezentare ale organizatorilor, nu au lipsit standurile colaboratorilor noştri: Liceul „M. Ataturk“ din Medgidia şi membrii ai Federaţiei de cercetaşi din Kayseri Turcia, care au avut o expoziţie cu plăcinte, şerbet, ceai, cafea la nisip şi alte obiecte pe care le-au dăruit vizitatorilor. De asemenea, pe tot parcursul zilei au fost video-proiecţii cu diverse teme.
Vizitatorii au trecut ca într-un pelerinaj printre standuri având ocazia să se bucure şi să admire „seraiul anilor de odinioară“, acele obiecte ce au aparţinut bunicilor şi străbunicilor. Toate aceste obiecte şi cusături făcute la lumina lămpii, tablourile, ţesăturile au fost adunate din donaţii şi cusute pe panouri cu migală şi dragoste de membrele comisiei de cultură a U.D.T.R.
Mâncărurile expuse, acest regal culinar ce a ieşit din mâinile femeilor, membre ale filialelor noastre din Constanţa, Techirghiol, Valu Traian, Cobadin, Cernavodă, Cumpăna şi Medgidia au putut fi gustate şi cumpărate, după o tocmeală „a la turci“, de cei peste 1500 de vizitatori.
Spectacolul de dans şi cântec tradiţional a întregit acest tablou ieşit parcă din poveşti. Marea majoritate a vizitatorilor şi invitaţilor se întreceau parcă în a lăuda munca şi truda organizatorilor.
Toţi cei prezenţi, impresionaţi de amploarea evenimentului şi de toate acele standuri amenajate s-au dezlipit foarte greu de locul în care U.D.T.R. a organizat cea de-a doua zi a Festivalului Cultural Sportiv al Tineretului, ediţia a II-a.
Cea de-a treia zi, 25 mai 2009, a continuat cu un spectacol de gală la Tealtrul „Oleg Danovski“. S-au recitat poezii emoţionante, cântece din Balcani, iar modelele de la Institutul de Dezvoltare din Ankara au prezentat într-o defilare demodă peste 40 de costume de sfârşit de sec. XIX şi început de sec. XX. În această defilare, pe lângă modelele invitate din Turcia, tineri aparţinând comisiei de tineret a U.D.T.R. au prezentat cu graţie şi cu mândrie aproape 20 de costume. De asemenea, înainte de defilare, un grup de 8 artişti, invitaţi de asemenea din Turcia, din Istanbul, au încântat publicul, timp de o oră, cu cântece din Balcani. Rechemaţi la scenă de aplauzele spectatorilor, au fost nevoiţi să continue cu câteva cântece.
Organizatori, invitaţi, oficialităţi ai judeţului Constanţa, participanţi s-au reunit în seara zilei de 25 mai la restaurantul Palm Beach să guste din preparatele specifice bucătăriei turceşti, celebrând într-un cadru intim, prietenesc, încheierea Festivalului Cultural Sportiv al Tineretului, ediţia a II-a.
Aşa cum mass-media a scris, a transmis la radio şi TV, impresionaţi de măreţia evenimentului, tot aşa cei implicaţi într-un fel sau altul nu termină cu comentariile. Ce este într-adevăr frumos este că toate comentariile sunt pozitive.
De aceea, atât noi, organizatorii, cât şi membrii comunităţii turce şi cetăţeni ai mun. Constanţa aşteptăm de pe acum cea de-a treia ediţie a Festivalului Cultural Sportiv al Tineretului.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Comisia de cultură a UDTR a participat sâmbătă, 30 mai la proiectul „Descoperă-ţi lumea”, eveniment organizat de AISEC, în parteneriat cu reprezentanţi ai comunităţilor etnice din Dobrogea. „Descoperă-ţi lumea” este parte integrantă a proiectului „Noi perspective de învăţare” ce îşi propune responsabilizarea tinerilor în cadrul societăţii civile din Constanţa, prin implicarea elevilor din liceele constănţene.
Parte integrantă a proiectului, UDTR a expus în cadrul unui stand special amenajat, obiecte tradiţionale de artizanat, vechi de 100 de ani. Nu au lipsit cobiliţele datând de la începutul secolului XX, ibricele de alamă în care străbunicile de etnie turcă făceau renumita cafea turcească la nisip şi veselă din porţelan.
Ansamblul folcloric Delikanlılar a prezentat un program artistic de dansuri tradiţionale turceşti, din zona Mării Negre. Participanţii la eveniment au fost invitaţi să se alăture ansamblului şi să înveţe paşii dansului „zeybek”. Melek Osman, vicepreşedinte al comisiei de cultură din cadrul UDTR şi conducătorul grupului Delikanlilar a declarat:„evenimentul organizat de AISEC Constanţa constituie o oportunitate pentru comunitatea turcă de a-şi promova tradiţiile într-un spaţiu public, alături de alte etnii din Dobrogea. Oricum, UDTR nu promovează un model cultural de tip exclusivist, turcesc ci de cele mai multe ori prin acţiunile organizate caută să dea o tentă interetnică evenimentelor astfel încât mai mulţi reprezentanţi ai altor minorităţi etnice să le cunoască tradiţiile, obiceiurile, arta culinară şi, la rândul lor membrii comunităţii turce să inter-relaţioneze cu alte culturi minoritare”.
În cadrul proiectului „Descoperă-ţi lumea” trei stagiari din Brazilia, Indonezia şi Taiwan au susţinut stagii axate pe educaţie în cinci licee constăţene şi au fost prezenţi la eveniment pentru a vedea lecţia de multiculturalitate oferită de Dobrogea. Oaspeţii au împărtăşit reprezentanţilor comunităţilor etnice participante, câteva din tradiţiile proprii ,dar au şi învăţat paşii de bază din dansurile turceşti.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Tradiţia sărbătoririi zilei mamei în lumea turcă s-a păstrat şi anul acesta, comisia de femei a U.D.T.R. organizând în data de 10 mai 2009 un simpozion cu tema „Ziua mamei în lumea turcă“.
La activitate au participat soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, d-na Derya Ağca, d-nele ataşat Nedime Yalçın şi Suna Avcı, în cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, membre ale filialelor U.D.T.R.(Mangalia, Medgidia, Valu lui Traian, Cobadin, Constanţa). Au avut loc discuţii libere pe marginea temei, fiecare dintre doamne fiind mame şi-au exprimat liber opiniile despre rolul mamei în familie şi în societate. S-au remarcat prin discursurile lor d-na Derya Ağca, soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, d-na profesor Emel Emin, d-ra profesor Subihan Iomer şi nu în ultimul rând d-na Osman Melek, soţia preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România care au ţinut să împărteşească opiniile lor împreuna cu participantele la această activitate. Poeta noastră, d-na Fatma Sadık, a recitat o poezie despre mamă, intitulată chiar „Mama“.
În cadrul manifestării au fost degustate produse culinare turceşti şi s-a putut viziona o expoziţie de artizanat şi ţesături tradiţionale turceşti.
Ziua Mamei s-a sărbătorit pentru prima dată în Grecia Antică, în onoarea Zeiţei Rhea iar din 1600 este celebrată în Anglia în onoarea tuturor mamelor. În SUA, din anul 1907 devine sărbătoare naţională iar în Republica Turcia Ziua Mamei se sărbătoreşte în fiecare an, în a doua duminică din luna mai.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Comunitatea ruşilor-lipoveni din România, filiala Ghindăreşti,a serbat în data de 17 mai 2009 împlinirea unui vis frumos, şi anume inaugurarea oficială a sediului în care îşi desfăşoară activitatea. Cu această deosebită ocazie au dori ca toţi prietenii lor să le fie alături, motiv cu care ne-au invitat să sărbătorim şi să cinstim această zi împreună, să ne bucurăm şi să marcăm momentul prin cântec, dans şi bucurie.
La acest eveniment a participat ansamblul Delikanlilar al uniunii noastre, în semn de preţuire pentru ansamblul Lotca, aparţinând comunităţii ruşilor-lipoveni din România, care a fost alături de noi la fiecare manifestare.
Programul a cuprins o slujbă religioasă urmată de sfinţirea sediului şi dezvelirea placilor cu denumirea institutiei. Gazdele noastre au organizat o paradă a ansamblurilor participante, urmată de un spectacol artistic de cantece si dansuri traditionale.
Uniunea Democrată Turcă din România a oferit organizatorilor un cadou de „casă nouă“.
Sperăm ca imaginile alăturate să reflecte bucuria trăită de toţi în această zi specială pentru prietenii noştri de pe malul Dunării.
Omer Minever
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Uniunea Democrată Turcă din România a organizat pe 16 mai o serie de manifestări culturale sub egida: „Hârşova, străveche Cetate Otomană”. Proiectul a fost structurat pe mai multe componente îmbinând cunoaşterea evenimentelor istorice cu valorificarea tradiţiilor comunităţii turce de la Hârşova. Aflată deja la cea de a- IV- a ediţie, manifestarea a fost organizată de Filiala Hârşova a U.D.T.R. în parteneriat cu Muzeul Carsium din localitate.
Evenimentul a debutat cu simpozionul cu tema:„ Pietre funerare, tradiţii şi semnificaţii religioase” şi a continut cu vizitarea cetăţii Hârşova şi a necropolei otomane, monument istoric de importanţă naţională şi europeană. La final, a fost conturat „Programul de măsuri privind conservarea şi valorificarea monumentelor otomane de la Hârşova”.
La lucrările simpozionului au participat: preşedintele U.D.T.R. Osman Fedbi, deputatul Iusein Ibram, muftiul cultului musulman din România, Iusuf Muurat, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Agca precum şi oficialităţi locale. Preşedintele UDTR, Osman Fedbi a declarat:„istoria comunităţii musulmane din Hârşova este una dintre cele mai vechi şi mai interesante, datând de peste 600 de ani. Este important pentru noi ca si comunitate etnică sa facem cunoscut adevărul istoric despre existenţa noastră pe aceste meleaguri”.
Hârşova este o localitate cu o vechime de şapte milenii, iar între sec. al XV-lea şi prima jumătate a sec. al XIX-lea a fost fortificaţie otomană. Conform călătorului turc Evlia Celebi, Hârşova era în 1651 o cetate înfloritoare, cu 1600 de case, geamii, băi, bazar şi apărată de un zid de 3000 de paşi.
Sorina Asan
La sfârşitul lunii mai, Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” a aniversat 14 ani de existenţă. Instituţia şi-a deschis porţile în 1995, în urma unui protocol semnat de guvernele României şi Turciei, eveniment la care au fost prezenţi preşedinţii Ion Iliescu şi Süleyman Demirel. Din 1995 şi până astăzi, Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” a pregătit mai multe promoţii de absolvenţi oferindu-le posibilitatea perfecţionării cunoştinţelor de limba turcă şi aprofundarea religiei islamice. În prezent, în cadrul colegiului funcţionează 16 clase, iar începând din anul şcolar 2009-2010 li se vor mai alătura încă 5. Elevii Colegiului studiază limba turcă şi religia musulmană cu cadre didactice din Republica Turcia.
Manifestările prilejuite de aniversarea „Zilei Colegiului” au debutat cu un dicurs al directorului Colegiului, Acan Mologani. Acesta a vorbit despre realizările instituţiei de învăţământ în cei 14 ani de existenţă şi a subliniat rolul pe care aceasta îl joacă în consolidarea relaţiilor dintre România şi Turcia. Unic în România prin faptul că pregăteşte imami ai cultului musulman,Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” are acum şi un act de identitate şi un cod numeric personal, oferit de comandantul Poliţiei din Medgidia, Vasil Dăgaru.
Cei prezenţi la eveniment au vizionat un film de prezentare al Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” şi au asistat la un spectacol oferit de elevii colegiului. La „Ziua Colegiului” a participat şi primul director al instituţiei de învăţământ, Şaip Meneveli, consulul general al Republicii Turcia, Haluk Ağca, muftiul cultului musulman din România, Muurat Iusuf, precum şi o delegaţie a comunităţii turce din Bulgaria.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Prin HCLM nr.116 din 28.03.2002, Consiliul Local Constanta a votat, la iniţiativa d-lui consilier Nicuşor Constantinescu, declararea Zilei Municipiului Constanţa în data de 21 mai a fiecărui an.
Această zi coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Împăratul bizantin Constantin I (sec.V e.n.) a fost cel care a decis extinderea aşezării de origine greacă Tomis cu noul oraş Constantiana.
În anul 2002 au avut loc pentru prima dată manifestări dedicate noii sărbători a oraşului. Ele au fost de cele mai diverse tipuri, de la evenimente artistice şi culturale, istorice şi religioase, până la demonstraţii sportive, concursuri şi serbări cu caracter popular.
Ca în fiecare an, Primăria Constanţa a organizat, în perioada 21 – 23 mai, mai multe concerte cu prilejul Zilelor Municipiului Constanţa. Printre formaţiile care au concertat se află trupe celebre de dance din anii ’80 şi ’90. Manifestările au început în data de 21 mai, de la ora 20.00, cu un spectacol susţinut de ansamblul folcloric „Plaiuri Dobrogene“, şi a continuat cu un recital al formaţiei „Bambi“ şi al trupei „Hot Chocolate“. Vineri, a doua zi de manifestări, acţiunile au început la aceeaşi oră, când au susţinut recitaluri Ansamblul Etnic Aromân, Ansamblul Etnic Lipovenesc şi Ansamblul Etnic Tătar, după care a urmat în concert Rozalla.
La aceste manifestări, ca reprezentant al comunităţii turce din Constanţa, a participat ansamblul „Delikanlılar“ al Uniunii Democrate Turce din România, cu dansuri tradiţionale specifice turcilor dinDobrogea.
Seara s-a încheiat cu un spectacol al trupei dance „Fun Factory“. În ultima zi a manifestărilor, sâmbătă, 23 mai, constănţenii au putut urmări Ansamblul Etnic Elen, formaţia „Technotronic“, şi concertele cu Thea Austin şi Snap. Finalul a aparţinut trupei Voltaj şi unui spectaculos foc de artificii.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia a găzduit pe 30 mai, faza judeţeană a Olimpiadei de Religie Islamică. Olimpiada a fost organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România.
La Olimpiadă au participat 87 de elevi de religie musulmană care au promovat faza pe şcoală a concursului. Comisia de organizare a olimpiadei a fost condusă de inspectorul şcolar judeţean adjunct Adriana Gheorghe şi de inspectorul de specialitate Ene Ulgean. Din comisie au mai făcut parte: Icbal Anefi-metodist de specialitate, Çakır Orbay şi Ören Muhammet, profesori în cadrul Colegiului Naţional „Kemal Ataturk” din Medgidia.
Subiectele propuse elevilor de către comisie au avut niveluri diferite de dificultate, în funcţie de anul de studiu al religiei islamice. Din cei 87 de elevi participanţi la olimpiadă, 18 au obţinut premii şi menţiuni.
Ca în fiecare an, Uniunea Democrată Turcă din România a acordat premii elevilor clasificaţi pe primele trei locuri. Vildan Bormambet, preşedinta comisiei de învăţământ din cadrul U.D.T.R. a declarat:„şi în acest an, elevii participanţi la olimpiada de religie au fost foarte bine pregătiţi reuşind să obţină rezultate excelente. Cei mai buni dintre participanţi au primit din partea U.D.T.R. accesorii pentru calculator şi produse de birotică”
Sorina Asan
| SINIFI | DERECE | ADI SOYADI | OKULU |
|---|---|---|---|
| 4 | 1 | Memet Fidan Elif | Şc. B. P. Haşdeu |
| 4 | 2 | Ahmet Gean | Şc. Mihail Sadoveanu |
| 4 | 3 | Şachir Bilghe | Şc.. Mihail Sadoveanu |
| 4 | M | Ali Erkal | Şc. Mihail Sadoveanu |
| 4 | M | Dimirgean Melisa | Şc. B. P. Haşdeu |
| 5 | 1 | Ahmet Ebru | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 6 | 1 | Memet Selgean | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 6 | 2 | Osman Sizen | Şc. nr. 1 Valu lui Traian |
| 6 | 3 | Soiun Aigean | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 6 | M | İsmail Ailin | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 7 | 1 | Kömürcü Seda Nur | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 7 | 2 | Ali İsa | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 7 | 3 | Cherim Elif | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 7 | M | Kömürcü Sedat | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 7 | M | Memet Bülent | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 8 | 1 | Sachir Sevghiul | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 8 | 2 | Asan Sibel | Şc. Castelu |
| 8 | 3 | Iusein Sibelgean | Mircea Drogomirescu |
| 8 | M | Olteanu Gabriela | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
| 8 | M | İsmail Birol | Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
22 Mayıs 2009 tarihinde, Deniz Kuvvetleri Komutanlığı Astsubay Okulu Egitim gemisi TCG İskenderun Köstence Limanına giriş yaptı. Gemi’de Deniz Kurmay Kıdemli Albay Düryaz ve 462 öğrenci bulunuyordu ve onların onuruna T.C Köstence Başkonsolosluğu bir kokteyl düzenledi.
Romanya Demokrat Türk Birliği’nin tarafından genel başkanı Fedbi Osman, genel sekreteri Ervin İbraim, onursal başkanı Asan Murat ve kültür komisyon başkanı Serin Türkoğlu katıldılar.
Nurcan İbraim
Dragi colegi,
Dorim sa vă împărtăşim o veste extraordinară, proiectul nostru comun de creare a unui Material Auxiliar de Istorie a Minorităţilor Naţionale a obţinut Premiul I la Gala Societăţii Civile, la secţiunea „Educaţie şi Cercetare”.
Gala Societăţii Civile premiază cele mai bune proiecte desfăşurate de organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, sindicate sau persoane fizice, punând astfel în valoare şi aducând un plus de vizibililitate celor mai bune iniţiative civice. Competiţia Gala Societăţii Civile şi-a construit notorietatea de-a lungul celor şase ediţii, care au implicat în medie peste 100 de organizaţii din sectorul neguvernamental şi non-profit.
Această recunoaştere publică a reuşitei şi valorii proiectului nostru se datorează efortului pe care l-am depus împreună, în special faptului că a fost o activitate benevolă şi neremunerată. Dacă din punct de vedere material nu am avut nimic de câştigat, satisfacţia recunoaşterii muncii depuse este o recompensă mult mai importantă.
Dorim să vă mulţumim pe această cale pentru interesul şi abnegaţia cu care aţi lucrat pe acest proiect, acest premiu reprezentând încununarea succesul nostru, ca grup de lucru, şi a iniţiativei îndrăzneţe şi inovatoare.
Felicitări!
Maria Koreck, Manager de programe, Centrul Regional PER
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sărbătoarea culturală, folcloric-religioasă Hîdîrellez este una din marile sărbători tradiţionale ale turcilor dobrogeni, dar şi ale turcilor din Balcani şi Anatolia.
Denumirea de Hîdîrellez este un nume compus din numele Hîzîr şi Ilias care sunt patronii astronomici ai vieţii umane. Sărbătoarea are loc după calendarul gregorian, în ziua de 6 Mai, ea întâmplându-se după calendarul iulian în ziua de 23 Aprilie. În străvechiul calendar al turcilor, sărbătoarea are semnificaţia începutului unui nou anotimp, cel al verii astronomice. Practic, după acest calendar, anul astronomic se împarte în două: de la 23 Aprilie (6 Mai) până la 26 Octombrie (8 Noiembrie), timp de 186 de zile, zilele aflate sub zodia lui Hîzîr sunt zile ale verii astronomice, iar următoarele 179 de zile dintre 26 Octombrie (8 Noiembrie) până la 23 Aprile (6 Mai) sunt zile ale iernii astronomice.
Ziua de Hîdîrellez exprimă tocmai sfârşitul iernii şi începutul verii. Sărbătoarea Hîdîrellez se desfăşoară în zonele de verdeaţă, crânguri, pajişti şi păduri de lângă localităţile urbane şi rurale într-o zonă naturală unde găsim şi lacuri, izvoare, râuri, chiar şi firicele de ape curgătoare.
Hîdîrellez este o instituţionalizare a unor obiceiuri şi practici legate de aşteptările şi aspiraţiile umane de sănătate, împliniri şi bucurii, de înfrumuseţare a ursitei, de declanşare a energiilor pozitive, binefăcătoare.
Sărbătoare câmpenească, folclorică, Hîdîrellez are loc într-o atmosferă animată, însufleţită, se sacrifică miei, se prepară bucate tradiţionale, se desfăşoară acţiuni distractiv-recreative la care participă, cu mic cu mare, femei, bărbaţi, maturi, tineri şi copii, rude, prieteni, întreaga comunitate. Acestei sărbători i se mai dă, în Dobrogea, numele de „tepreş“. Este o sărbătoare care întăreşte, cimentează comunitatea, o face mai trainică, mai puternică.
Hîzîr, erou mitic, personaj legendar poartă o robă, o haină, o pelerină înflorată şi unde el calcă, pământul se animă, înfloresc trandafiri, natura reînvie după lunga hibernare, cântă privighetori. Oamenii bolnavi se rostogolesc pe iarbă şi se roagă pentru vindecare şi sănătate. În alte locuri interpretarea Hîdîrellez-ului era numele acelui sfânt, care, într-un an secetos, s-a prăbuşit pe altarul de rugăciune şi după moartea lui a început o ploaie dumnezeiască, roditoare, binefăcătoare.
După o slujbă religioasă se deschidea sărbătoarea populară. Se spun proverbe, zicători, legende, ghicitori, se mănâncă, se cântă, se petrece, se dansează, au loc jocuri de societate şi tradiţionalele trânte, lupte sportive numite güreş.
Participanţii se îmbracă în haine noi şi se adună la locul petrecerii, unde tarafuri folclorice, rapsozii populari, dansatorii, urătorii întreţin o atmosferă de veselie, de umor, de distracţie în sunete de davul (tobă) şi zurna-instrumente muzicale tradiţionale.
Exista obiceiul ca fetele nemăritate, curioase de a-şi descifra ursita, în seara de dinainte de Hîdîrlez umplu o căldăruşă cu apă curată limpede şi „citită“ de hogi sau de musulmani bătrâni, înţelepţi, fruntaşi ai comunităţii. Ele aruncă în căldăruşă câte un obiect de podoabă din aur: cercei, inel, brăţară, colier. Căldăruşa acoperită se pune sub o rădăcină de trandafir, floare simbol al purităţii, frumuseţii, puterii şi trăiniciei. Dimineaţa de Hîdîrellez fetele satului se adună în cerc, în jurul caldăruşei. Se aduce o copilă (până în 12 ani), deci un boboc de fată, inocentă, pură, care se va deschide ca floarea de trandafir, căreia i se leagă ochii. O femeie în vârstă spune catrene populare anonime (mani), cu texte de mare frumuseţe, optimiste sau triste. Copila scoate câte un obiect şi corelat cu conţinutul catrenelor se interpretează viitorul fetei nemăritate.
Tot de Hîdîrellez se fac turte, plăcinte tradiţionale din făină de grâu, apă sau bicarbonat. Foile de plăcintă sunt ceva mai groase decât foile întinse pentru baclava, se umplu cu brânză, se rulează, se taie în forme specifice, se aşează în tăvi, se coc în cuptoare făcute din lut şi se distribuie tuturor membrilor comunităţii ce participă la serbarea câmpenească. O serbare ce este pigmentată cu muzică, dansuri populare (halk oyunları), cu întreceri sportive (güreş).
Anul acesta Fântâniţa a fost locul de întâlnire al filialelor, Cobadin, Tuzla, Cumpăna şi Constanţa în cadrul unei sărbători câmpeneşti. S-au servit produse tradiţionale turceşti care se prepară cu prilejiul acestei sărbători (ciorec, pide, cobete, curabie). Din partea conducerii U.D.T.R. au participat preşedinte Osman Fedbi şi preşedintele onorific Asan Murat. Activităţi similare au avut loc şi la Tulcea, unde deputatul U.D.T.R., Ibram Iusein a participat la manifestările dedicate acestei zile.
La filiala Techirghiol a Uniunii Democrate Turce din România a fost organizată de către preşedinta comisiei de femei a filialei d-na Seriha Menseit, o activitate cu ocazia acestei zile. Au participat membre ale filialei care au pregatit preparate culinare turceşti care au fost servite invitatelor. Au fost citite versete din Coran şi au fost pomenite numele celor ce nu se mai află printre noi. Din partea U.D.T.R. Constanţa a participat preşedinta comisiei de femei d-na Amet Melek împreună cu membrele comisiei sale.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 30 mai 2009, Primăria şi Consiliul Local Cumpăna, în colaborare cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Muftiatul Cultului Musulman din România şi Direcţia pentru Sport a judeţului Constanţa au organizat o manifestare dedicată numeroaselor etnii din Dobrogea, intitulată „Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene“ . În cadrul acestui program s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a a Concursului de Artă Culinară Tradiţională a etniilor conlocuitoare din judeţul Constanţa: turci, tătari, armeni, albanezi, bulgari, eleni, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, ruşi-lipoveni. Pe scena amplasată pe stadionul Complexului Sportiv „Victoria Cumpana“ au evoluat ansamblurile: „Narenler“ şi Corul „Kainanalar“, din Tulcea, „Filizer“, din Medgidia, Aromânii Fîrşeroţi şi Ansamblul de dansatori din Cogealac, „Kardelen“, „Muguraşii Cumpenei“, „Româncuţa“, Dansul Sportiv şi Corul de Femei „Hasiduluk“ şi Ismail Magbule din Cumpăna.
Juriul a fost format din Directorul Direcţiei Judeţene de Sport, Elena Frîncu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir etc. Aceştia au înmînat diplomele de participare reprezentanţilor tuturor celor 19 localităţi participante la manifestare: Constanţa, Techirghiol, Medgidia, Valu lui Traian, Mangalia, Independenţa, Cobadin, Ciocîrlia de Jos, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Ghindăreşti, 23 August, Eforie Nord, Eforie Sud, Cumpăna, Tulcea, Măcin, Isaccea, Beidaud.
Locuitori ai comunei, alături de invitaţii lor au vizitat standurile cu Expoziţia de Artă Culinară şi au degustat din bucatele tradiţionale pregătite de reprezentanţii etniilor conlocuitoare ale judeţului.
Comunitatea turcă a fost reprezentată de Uniunea Democrată Turcă din România filiala Cumpana, alături de care a fost invitată şi o delegaţie oficială formată din d-l Osman Fedbi preşedinte UDTR, d-l Ibraim Ervin, secretar general şi d-l Iusein Ibram deputat şi d-l Asan Murat, preşedinte onorific U.D.T.R.
Nilgün Panaitescu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Reprezentativa de volei feminin a României s-a întâlnit cu reprezentativa de volei a Turciei în prima ediţie a Ligii Europene, în data de 25 mai la Constanţa. România a repurtat două victorii succesive.
După ce vineri au câştigat cu 3-2 (14-25, 25-20, 15-25, 25-18, 15-12), româncele au repetat succesul şi în cea de-a doua întâlnire, impunându-se, sâmbătă, tot în Sala Sporturilor din Constanţa, mult mai clar decât în partida precedentă, cu 3-0 (25-22, 25-23, 25-12).
Au evoluat – România: Miclea – Mureşan, Gavrilescu (cpt.), Nneka, Zaharia, Trică şi Pristavu – libero, au mai jucat: Albu, Anghel şi Drâmboi; Turcia: Pelin (cpt.) – Seray, Ipek, Seda, Bahar, Deniz şi Gulden – libero, au mai jucat: Naz, Duygu şi Meryem. Au arbitrat: Ritvars Alksnis (Letonia) şi Vladimir Simonovic (Serbia).
„Felicit România pentru că a jucat cu entuziasm. Au luptat pentru această victorie şi o merită. Primele două seturi au fost echilibrate, dar în cel de-al treilea nu am mai reuşit să jucăm nimic. Sper ca româncele să se califice în Final Four şi să jucăm din nou”, a spus dezamăgită Pelin Celik, căpitanul echipei adverse aniversându-şi sâmbătă ziua de naştere. „România a jucat foarte bine. Au speculat bine greşelile noastre şi merită această victorie. Noi avem nevoie de timp pentru a ne omogeniza, pentru că nu am mai jucat niciodată în această formulă. Am preluat bine, dar nu am atacat în forţă. Mai avem de lucrat la relaţiile de joc”, a spus antrenorul Turciei, Alessandro Chiappini.
„În primele două seturi partida a fost mult mai dificilă decât cea precedentă. Tocmai acel echilibru dintre noi a dat o încărcătură mai mare, pentru că în orice moment situaţia se putea schimba pe tabelă. Faptul că am reuşit să revenim în cel de-al doilea set a contat foarte mult în economia jocului”, a declarat Paul Bogdan, antrenorul României.
În seara zilei de 25 mai, lotul de volei a Turciei, a fost invitat la o recepţie organizată în cinstea lor de către Consulatul Genaral al Republicii Turcia la Constanţa. Printre invitaţi s-au aflat şi reprezentanţii Uniunii Democrate Turce din România prin d-l Osman Fedbi, preşedinte şi Ervin Ibraim, secretar general.
Nilgün Panaitescu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bayram Akça
– geçen sayıdan devam –
Güney cephesindeki durum ile ilgili olara Mustafa Kemal Paşa 3 Mart 1920’de Sivas Müdafa-yı Hukuk Cemiyeti’ne gönderdiği bir telgrafta; “Kilikya’da Ermeniler, Fransızlar tarafından silahlandırılmakta ve İslam ahaliye fiilen musallat edilmektedir. Kozan’da bir çok Müslümanları kiliseye doldurdukları, akıbetlerinin meçhul bulunduğu ve bir çok namusa tecavüz edildiği ve F eke kazasının Ermeniler tarafından kuşatıldığınL …. belirtti1”.
9 Mayıs 1920’de Mustafa Kemal Paşa imzasıyla TBMM tarafından İslam Alemine yayınlanan bir beyannarnede ise; .. “ “Adana, Maraş, Antap ve Urfa gibi en eski İslam memleketleri, Fransız zabitlerinin idaresinde Ermeni kin ve öfkesine, Ermeni ruhunun yırtıcı kabalık ve düşmanlığına, yenecek, parçalanacak bir av gibi terk edildi.” denildi2.
22 Mart 1922 ‘de İtilaf devletleri Dışişleri Bakanları Konferansı Türk ve Yunan Hükümetlerine ateşkes anlaşması teklif etti.Ankara hükümeti alınan ateşkes anlaşmasına cevap vermeye hazırlanırken Paris’ e toplanan Dışişleri Bakanları Konferansı 26 Mart 1922’ de ikinci bir nota verdi. Bu nota İtilaf Devletlerinin barış esaslarını içeriyordu. Bunun içinde Doğu Anadolu’da bir Ermeni Devleti’nin kurulması ve bunun Milletler Cemiyetine katılması da vardı. Her iki notaya 5 Nisan 1922’ de verilen cevapta; Ateşkes antlaşmasının ilke olarak kabul edildiğini ancak diğer konuların kabul edilemeyeceği belirtildi3..
Yine Milli Mücadele döneminde Ankara’daki TBMM’nin Ermeni tehcirinden dolayı İstanbul Hükümetleri tarafından idam edilen kişilerin arda kalan aileleri ile ilgili ilginç çalışmaları vardıLÖrneğin; 5 Ağustos 1920’de Ermeni tehcirinden dolayı İstanbul’da Damat Ferit Hükümeti tarafından idam edilen Urfa Mutasarrıfı Nusret Bey’in ailesine TBMM tarafından 25 Aralık 1920’de maaş bağlanmıştıLYine aynı nedenden dolayı 10 Nisan 1919’da İdam edilen Boğazlıyan Kaymakamı Mehmet Kemal Bey’in de ailesine TBMM tarafından 14 Ekim 1922’ de maaş bağlanarak hem bu kişilere TBMM ve dolayısıyla Mustafa Kemal Paşa sahip çıkmış olur hem de İstanbul Hükümeti’nin bu konudaki çalışmalarının tanınmadığı kamuoyuna ilan edilmiş olur4.
Mustafa Kemal Paşa “Yurta Sulh Cihanda Sulh” ilkesiyle bir bakıma iç politika-dış politika etkileşimi teorilerine uygun olarak Büyük Güçlerin Türkiye üzerindeki emellerine ulaşmak için Osmanlı Devleti döneminde olduğu gibi bazı ülke içi unsurları kullanabileceklerini düşünerek bu yolları tamamen ortadan kaldırmayı amaçladı. Bu nedenle Lozan’a giden Türk Heyetine kapitülasyonların kaldırılması, nüfus mübadelesi yapılması ve hatta birer fesat yuvası olan patrikhanelerin kaldırılması konusunda taviz verilmemesini istedi. Ancak bütün bunlara rağmen kaderlerini Türk toplumuna bağlayan azınlıkların Türkiye’de herhangi bir vatandaşla eşit hak ve ödevlere sahip olacağını da ilave etti. Bu vatandaşlara ayrım uygulanmayacak, fakat onlar da sosyal hayatı zedeleyecek imtiyazlara talep etmeyeceklerdi.20 Kasım 1920’ de başlayan ve 4 Nisan ile 23 Nisan 1923 arasında zoraki bir aradan sonra yeniden toplanıp 24 Temmuz 1923 Atatürk Türkiye’si ile Batılı Devletler arasında imzalanması ile son bulan Lozan Konferansı aslında yalnızca bir barış antlaşması değil, Türklerle Büyük Güçler arasındaki bir hesaplaşmaydı. Ermeni meselesi bu büyük hesaplaşmanın bir boyutunu oluşturuyordu.Lozan’da Ermeni meselesini önce İngiltere Dışişleri Bakanı Lord Gürzon gündeme getirerek Ermenilere AnadoOlu’ dan toprak verilmesini talep etti. Bunun üzerine Türk Heyeti Başkanı İsmet Paşa söz alarak; Türkiye’den bir kısım toprağın Ermenilere verilemeyeceğini ancak Türkiye’de kalmak isteye Ermenilerin Türk vatandaşlarıyla kardeşçe yaşayabileceğini, belirtti.İsmet Paşa devam ederek; Türkiye, zaten var olan bağımsız Ermenistan’la devletler hukuku gereğince bir antlaşma yaparak iyi komşuluk ilişkisi kurmuştur, dedi. Daha sonra Lozan’da Ermeni meselesi bu defa ABD temsilcisi vasıtasıyla gündeme getirildi. Bu kez İsmet paşa; Türkiye’deki Ermenilere herhangi bir otonom tanınamayacağını belirttikten sonra nasıl ki Marsilya’daki Ermeniler nasıl bağımsız bir varlığa kavuşamazlarsa, Türkiye’deki Ermeniler de buna benzer iddialarda bulunamaz, dedi5.
Ancak daha sonra İngilizler Ermeni meselesi desteklemekten ve konferans gündemine getirmekten vazgeçtiler. Bunun en önemli nedeni Ermenilerin 1915-1920 arası Doğu Anadolu Bölgesi’nde Müslüman Türklere karşı yaptıkları katliamların saklanamayan bir gerçek olması idi. Böylece Ermeniler Lozan’dan, Türkiye’de Mustafa Kemal Paşa’nın ve Lozan’ da da Türk heyetinin haklı tavizsiz tutumu karşısında amaçlarına. ulaşamadan elleri boş döndü6.
Lozan görüşmeleri sırasında 16 Mart 1923’ de Mustafa kemal Paşa Adana esnafı yaptığı sohbet toplantısında; “Ermenilerin bu feyizli ülkede hiçbir hakkı yoktur. Memleketiniz sizindir, Türklerindir. Bu memleket tarihte Türktü, o halde Türktür ve ebediyen Türk olarak kalacaktır”, dedi7.
Lozan Antlaşması’ndan sonra 13 Ağustos 1924 tarihinde Meclis İkinci Dönem Birinci Yasama Yılı Açış Konuşması’nda Mustafa Kemal Paşa; “Doğuda Trabzon’u, güneyde Adana’yı içine alacak büyük Ermenistan’dan eser kalmamıştır. Ermeniler, gerçek sınırları içinde kalmıştır…… ülkemizi parçalamak ümitleri kesin olarak kırılmış ve ulusun kararlılığı ve kahramanlığı karşısında Türkiye’yi parçalamanın hayalolduğu kabul ettirilmişti,” dedi8.
16 Eylül 1924 tarihinde Mustafa Kemal Paşa Trabzonlularla konuşması sırasında; “… Arkadaşlar, beş sene evvel ilk defa Samsun’a ayak bastığım zaman, bana kuvveti alıp veren vatandaşlarımın ilk safında Trabzonluların bulunduğunu asla unutmayacağım Bu vatanperver halka, o kahraman evlatlara malik olan bu kıymetli memleketimizi bir Ermenistan mahreci veya hayal edilmiş bir Pontus Krallığı ülkesi yapmak talep ve tehditleri ne uğursuz işti. Şüphesiz o kabuslar ilelebet hayal olmuştur”, dedi9.
Ermeni azınlık Osmanlı Devleti içinde millet-i sadıka olarak yaşamlarını sürdürürken 19.yy da çeşitli nedenlerle devlete karşı isyan etti. Bu durum 20.yy ın başlarında da devam ederken 1914 yılında tüm dünyayı derinden etkileyen I. Dünya Savaşı patlak verdi. Bunun üzerine Ermeniler bu savaşı fırsat bilerek İtilaf Devletleri ile işbirliği yapıp Kafkas Cephesi’nde Osmanlı Devleti’ne karşı zulüm ve soykırım faaliyetlerine girişti. Bu durum karşısında dönemin Osmanlı idaresi cephe alanı içindeki Ermenileri cephe alanı dışına çıkarmak için “Teheir Kanunu” olarak bilinen zorunlu göç kanununu çıkardı. I. Dünya Savaşı sırasında ve savaş sonrası Batılı Devletler bu kanunun bir soykırım kanunu olduğunu iddia edip Osmanlı Devleti üzerinde baskı kurmaya başladı.
Bu durum karşısında Mustafa Kemal Paşa daha I.Dünya Savaşı ‘ndan itibaren Milli Mücadele sonuna kadar gerçek soykırıma uğrayan tarafın Müslüman-Türkler olduğunu ve Anadolu’dan Ermeniler için bir karış toprak verilemeyeceğini dile getirdi. Hatta LTBMM de de Ermeni tehciri suçlamasıyla İstanbul Hükümeti tarafından idam edilen Boğazlıyan Kaymakamı Mehmet Kemal Bey ve Urfa Mutasarrıfı Nusret Bey’in ailelerine maaş bağlattırarak hem Ermeni tehciri iddiasını hem de İstanbul hükümetinin icraatlarını tanımadığını dünya kamuoyuna duyurdu.
Akbıyık, Yaşar, Milli Mücadelede Güney Cephesi (Maraş),Küıtür Bakanlığı Yay Ankara, 1990.
Akça, Bayram, Urfa Mutasarrıfı Nusret Bey, Ege Üniversitesi, Sosyal Bilimler Enstitüsü (Yayınlanmamış Yüksek Lisans Tezi), İzmir, 1995.
Akgün, Seçil, General Harbord'un Anadolu Gezisi ve Ermeni Meselesine Dair Rapor, İstanbul,1981.
Atatürk'ten Ermeni Sorunu, Belgelerle, Yayına Haz. GÖrgülü, İsmet Ankara, 2002.
Atatürk'ün Tamim, Telgrafve Beyannameleri, TTK, Ankara, 1991.
Belgelerle Ermeni Meselesi, Genelkurmay, Askeri Tarih ve Stratejik Etüd Başkanlığı Yayını, Ankara, 1992.
Bilgi Necdet, Boğazlıyan Kaymakamı Mehmet kemal Bey'in Yargılanmasl,(Dokuz Eylül Üniversitesi, Atatürk ilkeleri ve İnkılap Tarihi Enstitüsü, Yayınlanmamış Yüksek Lisans Tezi), İzmir, 1989.
Duru, Orhan, Amerikan Gizli Belgeleriyle Türkiye'nin Kurtuluş Yılları, İstanbul, 2001.
Gürün, Kamuran, Ermeni Dosyası, İstanbul, 1988.
Karaca, Recep, Kaynakçalı Ermeni Meselesi Kronolojisi (1878-1923), İstanbul, 2001.
Kemal Atatürk, Nutuk (1919-1927), Yayına Haz:Zeynep Korkmaz, Atatürk Araştırma Merkezi, Ankara, 1995.
Kutay, Cemal,Türk Milli Mücadelesinde Amerika, İstanbul, 1979.
M. Kemal Atatürk, Nutuk-Söylev, c.ı, Ankara, 981.
M. Fahrettin Kırzıoğlu, Kazım Karabekir, Ankara, 1991.
Olaylarla Türk Dış Politikası, Haz.GÖnlÜbol, Mehmet vd., Siyasal Kitapevi, Ankara, 1996.
Öke, Mim Kemal, Ermeni Sorunu (1914-1923), Ankara,1991.
Sabahattin Selek, Anadolu, İhtilali, İstanbul, 1973.
TanseL, Selahattin, Mondros'tan Mudanya'ya Kadar, C. I II, ve III İstanbul, 199l.
Taşkıran, Cemalettin, Milli Mücadelede Ermeni Sorunu, Askeri Tarih Bülteni,Yıl:20, Sayı.38, ATASE Yay., Şubat-1995.
Uras, Esad, Tarihte Ermeniler ve Ermeni Meselesi, İstanbul, 1987.
Pagină realizată de Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
KAÇ KİŞİLİK: 6
HAZIRLAMA SÜRESİ: 35 dk
PİŞME SÜRESİ: 25 dk
Patateslerin kabuklarını suyun altında fırçalayarak iyice temizleyin ve kağıt havlu ile kurulayın. Mikrodalga fırında 15 dakika ya da normal fırında 35 dakika yumuşayıncaya kadar pişirin. Soğumaya bırakın.
Patateslerin üzerinden enlemesine 1 cm kalınlığında keserek kapak çıkartın. İçini küçük bir kaşık ile çıkartın ve bir kaseye aktarın.
Kaşar peynirini rendeleyin ve tereyağı ile birlikte kasedeki patatese ekleyin. Tuz, karabiber ilave edin ve çatalla iyice ezerek karıştırın. Karışımı patateslerin içlerine doldurun. 200 dereceye ayarlanmış fırında 7–8 dakika pişirin.
Turpları ince dilimleyin ve patatesin üzerine batırarak farenin sağ ve sol kulaklarını oluşturun. Kuru üzümlerle gözlerini yapın. Kiraz domatesleri ortadan ikiye kesin.
Frenk soğanının her birini altı eşit parçaya ayırın. Üç tane sağ tarafına üç tane sol tarafına gelecek şekilde domateslerin iç kısmına yapıştırın ve patateslere tutturarak burnunu ve bıyıklarını oluşturun.
Kuyruk için taze soğanın yeşil kısmını uygun uzunlukta keserek patatesin arkasına batırın. Servis yapın.
KAÇ KİŞİLİK: 4
HAZIRLAMA SÜRESİ: 30 dk
PİŞME SÜRESİ: 25 dk
Patatesleri yıkayıp bir tatlı kaşığı tuz ilave edilmiş kaynar suda diri kıvamda haşlayın. Ocaktan alıp süzün ve ılınınca kabuklarını soyun. İçlerini oyup çıkarın.
Soğanı temizleyip kıyın. Fesleğeni kıyın. Kıymayı derin bir kaseye alın. Soğan, fesleğen, bir yumurta, tuz ve karabiberi ekleyip karıştırın. Karışımı patateslerin içine paylaştırın.
Patates dolmalarını ısıya dayanıklı bir fırın kabına yerleştirin. Ayrı bir kasede salça, domates suyu, mısırözüyağı ve bir bardak sıcak suyu karıştırın. Hazırladığınız sosu patateslerin üzerlerine gezdirerek dökün. Önceden ısıtılmış 160 dereceye ayarlı fırında 20-25 dakika pişirin. Pişme süresince fırın tepsisinin içindeki sosu arada bir kaşıkla bir miktar alarak patateslerin üzerine gezdirerek dökün. Patatesler iyice yumuşayıncaya kadar pişirin. Ocaktan alın. Sıcak servis yapın.
Meyva kompostolarını arzu ettiğiniz şekilde çekirdeklerini oyacakla dikine çıkarıp bütün pişirebilirsiniz.Yarım hazırlayabilirsiniz. Çekirdeklerini yuvarlak Parizien kaşığı denen kaşıkla çıkarabilirsiniz. Yoksa bıçağın ucuyla çıkarırsınız.
Parçalara bölerek de hazırlayabilirsiniz. 2 türlü pişirme şekli vardır. Kaynamış şuruba atılanlar ki, bunlar kabuksuz meyvalardır. Çilek, ağaç çileği, dut gibi v.s. Bunlar reçetelerde yazılıdır. Tabiatıyla sert olanlar cinslerine göre evvelâ biraz kaynatılır. Sonra şekeri ilâve edilir. Sebebi ise şekerin sert bir meyvanın pişmesine engel olduğu içindir. Kompostolar memleketimizde soğuk servis edilir. Her ne şekilde pişirilirse pişirilsin, ezik meyvalardan komposto pişirilmez. 10 dakika kaynatınız. Sonra şekerini koyup 4-5 dakika ağır ağır kaynatıp ateşten alarak soğutup servis ediniz.
Not: Elmanın çekirdekleri en iyi şekilde yuvarlak patates çıkarma kaşıkları ile çıkar yoksa bıçakla çıkarırsınız.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bir zamanlar bir prens varmış. Bu prens evlenmek istiyormuş, ama evleneceği kişi gerçek bir prenses olmalıymış. Böyle birini bulmak için bütün dünyayı dolaşmış, ama çok büyük bir hayal kırıklığına uğramış. Çünkü, karşısına çıkan prenseslerin hakiki olup olmadığını bir türlü anlayamıyormuş. Hep eksik bir şeyler bir şeyler oluyormuş. Sonunda üzüntü ve umutsuzluk içinde yurduna dönmüş.
Bir gece korkunç bir fırtına çıkmış; şimşekler çakıyor, gök gürlüyor, bardaktan boşanırcasına yağmur yağıyor, kıyametler kopuyormuş. Derken sarayın kapısı çalınmış, yaşlı kral gidip kapıyı açmış. Fakat, o da ne kapıda, yağmurdan ve fırtınadan perişan olmuş bir zavallı bir kız duruyormuş. Üstelik her tarafından sular akan, tepeden tırnağa sırılsıklam olmuş bu kızgerçek bir prenses olduğunu söylüyormuş.
“Eh, anlarız bakalım!” diye düşünmüş yaşlı kraliçe, ama kimseye bir şey söylememiş. Yatak odasına gitmiş, yere bir bezelye tanesi koymuş. Bu bezelye tanesinin üzerine yirmi tane döşek, döşeklerin üzerine de yirmi tane kaz tüyü yatak koymuş.
Gece olunca prenses bu yatakta yatmış. Sabah olunca kıza, gece nasıl uyuduğunu sormuşlar. “Ah, korkunç bir şeydi!” demiş prenses. “Bütün gece gözümü bile kırpmadım! Allah bilir ne vardı yatak ta! Sert bir şeyin üstünde yatmışım gibi, her yerim çürüdü, mosmor kesildi! Gerçekten berbattı!”
Böylece anlaşılmış ki, yirmi döşek ve yirmi kaz tüyü yatağın altındaki bezelye tanesini hissedecek kadar nazlı, narin olduğuna göre, bu prenses hakiki bir prensestir!
Prens onunla evlenmiş. O bezelye tanesini de müzeye koymuşlar. Eğer kimse almadıysa, bugün bile gidip görebilirsiniz onu.
BEN UYUYORUMBir gün Nasreddin Hoca şehire gelip, bir arkadaşıyla birlikte handa kalmış.Gece yarısı arkadaşı sormuş: |
BENİM YERİME SENİ GÖTÜRÜRHoca Nasreddin ölüm döşeğindeymiş. Karısını çağırmış. |
KON KELEBEKKon kon kelebek Ömrün bitecek Benim adım kelebektir |
MEHMETÇİKTarlada çiftçi Annesi vatan Doyuranım o |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sıcak evin direği
Tıp tıp eder yüreği
(BABA)
Ben giderim,
O gider
Güneşte beni izler
(GÖLGE)
Pazardan aldım
Bir tane
Eve geldim
Bin tane
(NAR)
Bir ağacı oymuşlar
İçine dünyayı koymuşlar
(TELEVİZYON)
Çın çın eder
Haber sorar
(TELEFON)
Kuyruğu var
Canlı değil
Konuşur
Ama insan değil
Camı var
Ama pencere değil
(TELEVİZYON)
Sarı sarı içinde,
Sarı zarfın içinde,
On iki birlik kardeş,
Birbirinin içinde.
(PORTAKAL)