Ziua Tineretului şi Sportului sărbătorită anual pe 19 mai în Republica Turcia dar şi în celelalte state şi comunităţi turce a fost dedicată tinerilor de marele om de stat Mustafa Kemal Atatürk. Ziua de 19 mai simbolizează un mare moment istoric: debarcarea trupelor turce la Samsun şi a fost dedicată tinerilor pentru că aceştia reprezentau la momentul respectiv speranţa în renaşterea naţională a poporului turc. Iar Atatürk nu s-a înşelat. Republica Turcia s-a desăvârşit ca stat independent şi suveran câţiva ani mai târziu în primul rând datorită forţei tineretului în care Atatürk şi-a pus toată nădejdea.
La rândul nostru sperăm că tinerilor din România li se va acorda un rol mai important în societate pentru ca aceştia să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea României şi nu să-şi piardă talentul şi elanul creator intelectual ca cetăţeni de mâna a doua sau a treia în restaurante sau ca femei de serviciu pe alte meleaguri.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Prima ediţie a acestui festival desfăşurat la Constanţa a adus laolaltă peste 300 de tineri aparţinând comunităţilor etnice din România şi unui grup numeros din Turcia, de la o asociaţie recunoscută pe plan internaţional.
Pe parcursul celor 3 zile, începând cu data de 17 mai a.c., tinerii au avut ocazia să se cunoască mai bine şi să-şi împărtăşească idealurile, pasiunile şi aspiraţiile într-un cadru prietenesc.
Evenimentul a debutat cu un simpozion care a avut ca temă „Rolul tineretului în societatea contemporană“. În cadrul acestui simpozion de această dată tinerii nu au mai prezentat ca în alte dăţi lucrări scrise, ci pur şi simplu am asistat la un schimb productiv de idei şi păreri asupra activităţilor lor de zi cu zi şi a schimbărilor din viaţa lor. Fiind o întâlnire interetnică, fiecare participant a prezentat, bineînţeles într-o lumină cât mai frumoasă, activităţile lor în cadrul comunităţii din care face parte.
Uniunea Democrată Turcă din România, fiind gazdă la acest eveniment, nu numai că a prezentat activităţile sale ce ţin de cultură şi istorie, dar a dat fiecărui participant o mapă în care, pe lângă CD-ul de prezentare a acţiunilor sale, a pus fiecăruia reviste, cărţi editate de noi şi o broşură în care este arătat detaliat programul de acţiuni pe întregul an, cât şi mesajul către tineri al preşedintelui uniunii noastre. Pentru că programul acestei zile ne-a permis, am invitat tinerii participanţi la un tur al vechiului oraş Constanţa – Tomis. Fiecare a putut vedea, pe lângă clădirile cu o arhitectură seculară, frumoasa şi impozanta moschee Kral, ridicată la ordinul regelui Carol I.
A doua zi, 18 mai 2008, au început întrecerile sportive: minicampionat de fotbal şi güreş (lupte tradiţionale turceşti). Competiţiile s-au desfăşurat pe parcursul întregii zile, iar tinerii nu numai că s-au întrecut, ei au putut să petreacă o zi frumoasă în aer liber. Această zi nu va fi uitată foarte curând pentru că toţi au rămas cu amintiri frumoase pe care le vor împărtăşi, sperăm din tot sufletul, celor din rândul cărora au venit. De asemenea, premiile şi diplomele de participare oferite de organizatori nu-i vor lăsa să uite nici o clipă a acestei zile plină de zâmbete şi voie bună. Finaliştii minicampionatului de fotbal au primit câte o cupă, iar secţiunea güreş a fost premiată cu câte un bayrak (steag tradiţional cu 9 obiecte vestimentare). Această zi nu s-a terminat pe teren, continuând cu o seară distractivă. Tinerii adunaţi laolaltă, în acordurile muzicii turceşti şi nu numai, şi-au etalat veleităţile artistice. Impresionant pentru noi a fost energia degajată de tineri răsfrângându-se şi asupra celor trecuţi de 40 de ani.
Cea de a treia zi a festivalului, 19 mai fiind chiar ziua dedicată tineretului şi sportului de către M. K. Atatürk, a cuprins, în prima parte a zilei Crosul Tineretului, organizat în colaborare cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, la care a participat un număr mare de tineri, iar primii clasaţi au fost premiaţi. După efortul depus la această alergare, tinerii cu aptitudini culinare şi-au arătat măiestria, preparând diverse produse specifice. Pentru că talentul lor este încă în dezvoltare şi priceperea lor nu a ajuns încă la cote maxime, au fost ajutaţi de specialistele uniunii noastre, care în nenumărate rânduri şi-au demonstrat măiestria culinară. A doua parte a zilei a cuprins un spectacol de gală în cadrul căruia 15 ansambluri folclorice au evoluat pe scena Palatului Copiilor şi au încântat publicul cu frumoasele costume şi dansuri populare. Aşa cum obişnuim noi, Uniunea Democrată Turcă din România, la finalul spectacolului fiecare ansamblu, drept mulţumire pentru participarea la acest eveniment important, a primit o diplomă şi un premiu de participare. Pe parcursul celor două zile (competiţii sportive şi reprezentanţii artistice) li s-au oferit pachete cu alimente, răcoritare, dulciuri, fructe. Ziua s-a încheiat cu un cocktail la care, pe lângă tineri, au participat şi unii din liderii comunităţilor participante la festival. Toată lumea a fost invitată să servească din delicioasele produse tradiţionale pregătite peste zi, dulceaţa baclavalelor determinându-i pe toţi să se lege într-o horă a prieteniei şi a bunei colaborări interetnice.
Toate manifestările din cadrul festivalului au fost reflectate în mass media locală şi chiar internaţională (Turcia), articolele publicate fiind mărturia clară a faptului că reprezentanţii mass-media au fost pas cu pas alături de noi pe parcursul acestui festival.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 1-4 mai s-a desfăşurat la Colegiul Naţional „K. Atatürk“ din Medgidia etapa naţionala a Olimpiadei de limba şi literatura turcă. Vineri 2 mai au avut loc deschiderea festivă a olimpiadei şi desfăşurarea probei scrise. La festivitatea de deschidere au fost prezenţi d-na Bormambet Vildan – preşedinte al Comisiei de învăţământ a U.D.T.R., d-nul Ablachim Onder – consilier în cadrul Muftiatului Cultului Musulman din România, d-l Murat Erol – preşedintele filialei Medgidia a U.D.T.T.M.R., d-na Seidali Zulfie – preşedinta Comisia de învăţământ a U.D.T.T.M.R. Comisia de evaluare a olimpiadei a fost formată din: preşedinte – lect. univ. dr. Ali Leman, vicepreşedinte – inspector de specialitate prof. Ene Ulgean, secretar-institutor Bormambet Vildan, membri: prof. Iomer Subihan, prof. Mustafa Ali Doğru, prof. Erhan Çelik. Sâmbătă 3 mai comisia de evaluare şi elevii participanţi au plecat în excursie la Tulcea unde au vizitat muzee, iar la Babadag au vizitat moscheea Gazi Ali Paşa, excursia încheindu-se cu un picnic. Duminică 4 mai a avut loc festivitatea de premiere. La această festivitate au participat d-l Mologani Accan, directorul Colegiului Naţional „K. Atatürk“ din Medgidia, d-na Gabriela Pasztor, secretar de stat în cadrul M.E.C., d-nul Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, d-nul Haluk Ağca, consul general al Turciei la Constanţa precum şi soţia d-na Derya Ağca, d-l Iusuf Murat, muftiul Cultului Musulman din România, d-nul Ibram Iusein – deputat U.D.T.R., d-nul Amet Aledin – deputat U.D.T.T.M.R. d-nul Osman Fedbi, preşedinte U.D.T.R., d-nul Saladin Agiacai, preşedinte U.D.T.T.M.R., d-na Ali Leman – preşedinta comisiei de evaluare a olimpiadei. Premiile I, II, III şi menţiunile au fost acordate de către Minsterul Educaţiei şi Cercetării. U.D.T.R. i-a premiat pe cei care au obţinut premiile II, menţiunile şi premiile speciale, precum şi pe profesorii care au făcut parte din comisia de evaluare. U.D.T.T.M.R. a acordat premiile I şi III. Consulatul General al Turciei la Constanţa a acordat premiile I, II, III, menţiunile şi a premiat comisia de evaluare. De asemenea şi Consiliul Judeţean Costanţa i-a premiat pe elevii care au câştigat locurile I, II, III. Le mulţumim tuturor pentru buna desfăşurare a olimpiadei, elevilor cls. a XII a Geanbai Şenghiul şi Memet Irfan – prezentatorii festivităţilor de deschidere şi premiere.
SUBIHAN IOMER
| Nr. crt. | NUMELE SI PRENUMELE | SCOALA | CLASA | NOTA | LOCUL | CADRUL DIDACTIC |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | AMET IURCHIE | Sc. 7 Medgidia | VII | 9,00 | I | SULIMAN SURIHAN |
| 2. | CAITAUL NURIZAN | Sc. „C-tin Brancusi” Medgidia | VII | 8,70 | II | BORMAMBET VILDAN |
| 3. | OZKAN VURAL | Sc. „M. Sadoveanu” Medgidia | VII | 7,90 | M1 | SULIMAN SURIHAN |
| 4. | SACHIR SEVGHIUL | Col. Kemal Ataturk | VII | 7,45 | M2 | ERHAN CELIK |
| 5. | RESID UNAL | Sc. Gh. TITEICA | VIII | 9,45 | I | IOMER SUBIHAN |
| 6. | ISIK SEVDA AMYRA | ICHC | VIII | 9,40 | II | FAHRETTIN ARSLAN |
| 7. | IBRAM MELIS | Sc. B. P. Hasdeu | VIII | 8,40 | III | GELAL FERDIS |
| 8. | ALI SECEN | Sc. „M. Sadoveanu” Medgidia | VIII | 8,35 | M1 | CAIALI ILKE |
| 9. | REMI VILDAN | Col. Kemal Ataturk | VIII | 8,05 | M2 | ERHAN CELIK |
| 10. | ZEINALI SEVIDAN | Col. Kemal Ataturk | VIII | 7,55 | M3 | ERHAN CELIK |
| 11. | ASIM SEMRA | Gr. Sc. Cobadin | IX | 9,05 | I | MAMUT SERGHIUL |
| 12. | SEZGHIN HATICE | ICHC | IX | 9,00 | II | FAHRETTIN ARSLAN |
| 13. | AMET GHIULNAZIC | Col. PED. C-ta | IX | 8,50 | III | HASAN NERIMAN |
| 14. | AMET ELIF | Col. Kemal Ataturk | IX | 7,50 | M1 | ERHAN CELIK |
| 15. | VURAL ESMA | ICHC | X | 9,05 | I | FAHRETTIN ARSLAN |
| 16. | SEIT AMET ELIF | Col. PED. C-ta | X | 8,05 | III | HASAN NERIMAN |
| 17. | MEMEDULA MELEK | ICHC | X | 7,80 | M1 | FAHRETTIN ARSLAN |
| 18. | HORASANLI MAHMUT KARTAL | ICHC | X | 7,45 | M2 | FAHRETTIN ARSLAN |
| 19. | NASIPALI NIHAL | Col. PED. C-ta | X | 7,45 | M2 | HASAN NERIMAN |
| 20. | VURAL ESRA | ICHC | XI | 9,50 | I | FAHRETTIN ARSLAN |
| 21. | MEMIS HAYAT | COL. MIRCEA C-ta | XI | 9,40 | II | HASAN NERIMAN |
| 22. | EMIN MELIS | ICHC | XI | 9,30 | III | FAHRETTIN ARSLAN |
| 23. | MAMUT RUHAN | Col. Kemal Ataturk | XI | 8,10 | M1 | SEMSETTIN SEKER |
| 24. | ABIBULA ELIS | Col. PED. C-ta | XI | 7,60 | M2 | HASAN NERIMAN |
| 25. | MEMET IRFAN | Col. Kemal Ataturk | XII | 9,10 | I | SEMSETTIN SEKER |
| 26. | GAFAR SENIZ | COL. PED. C-ta | XII | 8,50 | II | HASAN NERIMAN |
| 27. | ASMI NESRIN | COL. PED. C-ta | XII | 7,75 | M1 | HASAN NERIMAN |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Anna Jarvis'in kaybettiği kendi annesi için 1908 yılında başlattığı anma günü, 1914 yılında Kongrenin onayıyla Amerika çapında genişledi. Zamanla başka ülkelere de yayıldı.
Annelere armağan edilen bu özel gün Türkiye'de 1955 yılından bu yana kutlanmaktadır.
Türkiye'de mayıs ayının ikinci pazar günü Anneler Günü olarak kutlanır. Bu evrensel günde, Dünyada milyonlarca anne, çocukları tarafından sevgi ve saygı ile anılır.
Annelerin en güzeli,
Sensin, benim güzel annem.
Ilık esen bahar yeli,
Sensin, benim güzel annem.
Güneş yüzlü, altın kalpli,
Ağır başlı, tatlı dilli,
Meleklerin eşi sanki
Sensin, benim güzel annem.
Açan çiçek, çağlayan su,
Gülümseyen engin duygu,
Evimizin mutluluğu
Sensin, benim güzel annem.
H. Latif
Bu vesileyle 28 Mayıs 2008 tarihinde Romanya Demokrat Türk Birliğin Kadınlar Kolu Komisyonu özel bir faaliyet düzenledi. Davetlilerin arasında sayın Derya Ağca hanımınefendi bulunmasından dolayı ayrı bir değer kazanan faaliyete yaklaşık 100 Türk kadını katıldı. Güzel bir ortamda Türk kadının ailedeki değeri ve yeri tartışıldı. Aynı zamanda annelerimizin göz nuruyla gerçekleşen el işlemeleri bir sergide sunuldu. Katkılarından dolayı en değerli 10 annemiz ödüllendirildi: Emin Emel, Ferat Atce, Ghiulten Abdula, Ismail Macbule, Raşid Melat, Betemir Begirie, Memet Kîymet, Ibraim Murvet, Gafar Gevrie.
Finalde hanımlar şarkı, şiir ve danslar ile izleyenleri büyüledi. Anneler! İyi ki varsınız!
Nurgean Ibraim
În data de 28 mai 2008 s-a desfăşurat activitatea „ Ziua mamei“. Această zi se sărbătoreşte în Republica Turcia în a doua duminică a lunii mai. Pentru că U.D.T.R. a avut un program de activităţi încărcat evenimentul s-a desfăşurat în data de 28 mai.
Evenimentul a fost organizat de comisia de femei aparţinând Uniunii Democrate Turce din România şi a cuprins mai multe componente: simpozionul cu tema „Rolul mamei în cadrul familiei turce“; o expoziţie de ţesături şi obiecte tradiţionale lucrate manual şi o şezătoare unde turcoaicele au interpretat cântece vechi, învăţate din străbuni.
La eveniment s-au reunit 100 de turcoaice dornice să socializeze, să-şi exprime propria percepţie despre calitatea de mamă şi soţie şi, de ce nu, de femeie dornică de afirmare în plan social.
În cadrul aceleaşi activităţi au fost premiate zece dintre cele mai perseverente 10 mămici, membre active ale Uniunii Democrate Turce din România. Aceastora le mulţumim: Emin Emel, Ferat Atce, Ghiulten Abdula, Ismail Macbule, Raşid Melat, Betemir Begirie, Memet Kîymet, Ibraim Murvet, Gafar Gevrie.
În încheierea activităţii doamnele s-au întrecut în a recita poezii, a interpreta cântece şi în paşi de dans oriental.
Atmosfera de bună dispoziţie a fost completată şi de prezenţa doamnei Derya Ağca, soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, care s-a bucurat de această sărbătoare împreună cu doamnele comunităţii turce.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În urmă cu doi ani ambasadorul Statelor Uninte ale Americii, Nicholas Taubman a inaugurat la Constanţa, American Corner. Centrul Cultural American din Constanţa face parte din Programul American Corners, alături de alte şapte mari oraşe din România şi a fost înfiinţat cu scopul de a promova cultura şi civilizaţia americană dar şi proiecte de parteneriat pentru tinerii români din Dobrogea.
Conform declaraţiilor Seniei Babaiani, „American Corner Constanţa este în primul rând un centru de resurse şi informaţii deschis celor interesaţi de viaţa şi cultura americană, dar şi o platformă pentru programe comune, alături de alte organizaţii din ţară şi din Statele Unite ale Americii. Cu sprijinul Ambasadei SUA, din Bucureşti, American Corner Constanţa oferă o colecţie impresionantă de publicaţii în limba engleză din varii domenii: istorie, geografie, politică, economie, jurnalism, artă şi literatură, lucrări de specialitate, dvd-uri şi casete video, precum şi acces gratuit la internet".
După doi ani de activitate susţinută se poate afirma că American Corner Constanţa a devenit o punte de legătură între America şi spaţiul cultural dobrogean prin numeroasele proiecte de parteneriat, prin mesele rotunde organizate, prin invitaţii americani care au susţinut discursuri în faţa studenţilor români.
Prin intermediul American Corner Constanţa etnicii turci au avut privilegiul de a-l cunoaşte pe prof. dr. Yusuf Ziya Kavakcı, fondator şi director al Şcolii de Coran din cadrul Asociaţiei Islamice din Texas (SUA) dar şi Yassir Fazaga Mohamed, lider religios al Fundaţiei Islamice Orange County din California. Tot cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti, Ervin Ibraim şi Nilgün Panaitescu au participat la un stagiu de perfecţionare în jurnalism în cadrul programului "Edward R. Murrow for Jurnalists" şi a programului „vizitatori internaţionali“ administrat de Biroul pentru Relaţii Culturale şi Educaţionale al Departamentului de Stat al SUA.
De asemenea d-nul Accan Mologani a participat la un stagiu de perfecţionare în domeniul educaţiei în S.U.A.
La împlinirea a doi ani de la inaugurare American Corner Constanţa a devenit un important centru american de cultură unde evenimentele se succed cu rapiditate: seminare, prelegeri, conferinţe, expoziţii, spectacole, o poartă deschis pentru toţi cei care iubesc cultura şi civilizaţia americană.
Sorina Asan
În perioada 27-30 mai, Preşedintele Parlamentului din Republica Turcia, Köksal Toptan a întreprins o vizită oficială în România. În prima zi a vizitei oficiale înaltul oaspete a depus o coroană de flori la statuia lui Mustafa Kemal Atatürk din Bucureşti şi a avut întrevederi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu şi cu cel Senatului, Nicolae Văcăroiu. Pe parcursul vizitei în România, oficialul turc a fost însoţit de ambasadorul Turciei la Bucureşti, Ayşe Sinirlioğlu, de fostul ambasador Ahmet Rıfat Okçün, actualmente consilier şef pe probleme de politică externă al Preşedintelui Marii Adunări Naţionale.
Programul parlamentarului turc în România a continuat pe 29 mai cu o vizită în judeţul Constanţa. La Aeroportul Mihail Kogălniceanu Preşedintele Parlamentului din Republica Turcia, Köksal Toptan a fost întâmpinat de prefectul Dănuţ Culeţu, de preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi şi de deputatul UDTR Iusein Ibram.
În cursul dimineţii, Preşedintele Parlamentului Köksal Toptan a fost primit de primarul oraşului Medgidia, Dumitru Moinescu şi a efectuat o vizită la Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” din localitate unde a fost întâmpinat de directorul instituţiei de învăţământ, Accan Mologani. Oaspetele din Turcia a fost plăcut impresionat de programele de învăţământ desfăşurate la Colegiul Naţional „Kemal Ataturk”, de rezultatele obţinute la învăţătură de elevii de etnie turcă şi tătară. Tot la Medgidia, parlamentarul turc a depus o coroană de flori şi a păstrat un moment de reculegere la bustul lui Mustafa Kemal Atatürk din parcul din centrul oraşului. Întâmpinat de un grup de copii de la grădiniţa bilingvă română-turcă din Medgidia dar şi de locuitori ai oraşului, Köksal Toptan s-a fotografiat şi a dialogat cu aceştia.
În cursul după amiezii, oficialul turc a purtat o rundă de convorbiri cu liderii Uniunii Democrate Turce din România, la Hotelul Iaki din staţiunea Mamaia. În cadrul discuţiilor, liderii turci au prezentat informaţii despre comunitatea turcă din România, despre acţiunile întreprinse pentru promovarea culturii şi civilizaţiei turce. Preşedintele Parlamentului din Republica Turcia a promis că va sprijini proiecte de parteneriat în domeniul economic, în cel al învăţământului dar şi în plan cultural.
Preşedintele Parlamentului din Republica Turcia, Köksal Toptan a absolvit Facultatea de Drept din Istanbul şi a profesat ca avocat până în 1979 când a intrat în politică. A deţinut funcţia de ministru secretar de stat în al şaselea cabinet al lui Suleiman Demirel, în perioada 1979-1980, ministru al Educaţiei între anii 1991-1993 şi Ministru al Culturii în 1995. În perioada 2003-2007 a fost preşedintele comisiei juridice din Parlament. Din 2007 este deputat de Zonguldak din partea AKP-Partidul Justiţiei şi Dezvoltării şi deţine funcţia de preşedinte al Parlamentului.
Sorina Asan
Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi a participat la premierea profesorilor ce au făcut parte din comisia de corectare a lucrărilor elevilor calificaţi la faza naţională, a Olimpiadei de Limba Turcă. Profesorii au primit din partea Consiliului Judeţean Constanţa, premii în bani, în valoare de 1300 lei. Elevii participanţi la olimpiadă care au obţinut premiul I au primit câte un laptop utilat cu imprimantă, de ultimă generaţie cei care s-au clasat pe locul II câte un computer cu imprimantă, iar premiul III câte un calculator de ultimă generaţie. Au fost premiaţi şi elevii care au obţinut menţiuni cu câte un telefon mobil.
Festivitatea de premiere a profesorilor avut loc la sediul PSD din Medgidia, localitate unde s-a desfăşurat şi olimpiada de limbă turcă. Vildan Bormambet, preşedinta comisiei de învăţământ din cadrul U.D.T.R., membru în comisia de corectare a lucrărilor a declarat: „Este pentru prima dată când o formaţiune politică se gândeşte să-i premieze pe profesori, pe cei care formează caractere. A fost o surpriză plăcută pentru noi profesorii de limba turcă, mai ales că este ştiut faptul că dispunem de salarii foarte mici în comparaţie cu alte categorii sociale.”
La festivitatea de premiere, alături de preşedintele UDTR, Osman Fedbi s-a aflat preşedinta filialei PSD Medgidia, Cornelia Bereş.
Sorina Asan
Liderii Uniunii Democrate Turce din România au purtat pe 15 mai, o rundă de convorbiri cu ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ayşe Sinirlioğlu, în cadrul primei vizite întreprinse de diplomatul turc la Constanţa. Noul ambasador al Turciei, Ayşe Sinirlioğlu şi-a prezentat scrisorile de acreditare la Cotroceni, la sfărşitul lunii aprilie şi-a exprimat intersul de a-i cunoaşte îndeaproape pe reprezentanţii comunităţii turce din Dobrogea.
Preşedintele U.D.T.R., Osman Fedbi a declarat: „suntem onoraţi că la numai câteva zile de la investirea în funcţie, noul ambasador vine la Constanţa pentru a discuta cu liderii comunităţii turce. Sperăm că, în viitor vom dezvolta numeroase proiecte de parteneriat cu ţara de origine, că Ambasada Turciei va sprijini schimburile culturale şi pe cele din domeniul educaţiei, că va fi alături de comunitatea turcă la, evenimentele din cadrul acesteia.”
La sediul U.D.T.R. ambasadorul Turciei a fost întâmpinat de preşedintele UDTR, Osman Fedbi, de secretarul general Ervin Ibraim, de preşedinta comisiei de femei Amet Melec, de cea a comisiei de cultură, Serin Gafar, de preşedinta comisiei de învăţământ, Vildan Bormambet şi de preşedintele comisiei de religie, Islam Remzi. Preşedinţii de comisii i-au prezentat excelenţei sale, doamnei ambasador detalii despre activităţile pe care le desfăşoară, în special de promovare a culturii şi civilizaţiei turce. În cadrul discuţiilor s-au mai atins subiecte precum: învăţământul în limba maternă, lipsa de locuri de veci din cimitirelor musulmane, programele de parteneriat cu instituţii guvernamentale şi cu organizaţii non-guvernamentale din Turcia. Melec Osman, şefa de cabinet a deputatului Iusein Ibram a ridicat problema burselor de studii pentru studenţii care studiază limba turcă, în România posibilitatea obţinerii de către cei merituoşi a unor burse din partea statului turc pentru a stimula interesul pentru studiu al acestora. Diplomatul turc a declarat că va sprijini proiectele de parteneriat iniţiate de UDTR, dintre România şi Turcia şi că va fi prezentă ori de câte ori va fi invitată la acţiunile organizate de uniune.
Ayşe Sinirlioğlu a absolvit Academia de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Marmara din Istanbul şi deţine un master în Ştiinţe Politice, la Universitatea Boğaziçi din acelaşi oraş. În anul 1984 începe să profeseze în Ministerul Afacerilor Externe, iar un an mai târziu este numită viceconsul la Consulatul Turciei din Roterdam. Ayşe Sinirioğlu a mai deţinut funcţia de consul general în reprezentanţele diplomatice ale Turciei din New York, Geneva şi Amman.
Pe tot parcursul vizitei la Constanţa Ayşe Sinirioğlu a fost însoţită de consulul general al Republicii Turcia, Haluk Ağca. În aceeaşi seară, reprezentanţa diplomatică turcă din Constanţa a oferit o recepţie la Hotelul Palm Beach din staţiunea Mamaia, pentru ca excelenţa sa doamna ambasador să fie aproape de comunitate, să dialogheze cu cât mai mulţi etnici turci din România.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Departamentul pentru Relaţii Interetnice în parteneriat cu Universitatea „Ovidius” din Constanţa a organizat în perioada 15-18 mai, Cursuri de Jurnalism pentru redactorii din mass media minorităţilor naţionale. A fost cel de-al doilea modul de cursuri de perfecţionare organizat de DRI, pentru nivel mediu de această dată, primul desfăşurându-se anul trecut şi reunind jurnaliştii începători din presa minorităţilor.
Cursul a reunit jurnalişti din presa scrisă dar şi redactori care realizează emisiuni în limba maternă de etnie: turcă, tătară, maghiară, germană, armeană, macedoneană, ucrainiană şi poloneză. Prima zi a fost destinată discuţiilor despre realismul politic şi despre valorile fundamentale pe care trebuie să le respectăm în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene. „De ce se tem românii de vecini ?" a fost una din întrebările lansate de conferenţiar univ. dr. Mariana Cojoc de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice care, i-a provocat pe jurnalişti să-şi exprime propria părere. Redactorii au concluzionat: „ nu vreau să mă tem de vecin, de majoritate sau de minoritate…toţi suntem cetăţeni europeni şi avem drepturi egale deci, ne supunem normelor de drept europene".
Cursul interactiv i-a provocat pe jurnalişti şi la un execiţiu de toleranţă, propunându-le să-şi exprime propria variantă de articol în cazul unui conflict. Majoritatea au concluzionat în spiritul toleranţei şi al comunicării între părţile aflate în conflict.În cadrul cursului a fost abordată de către reprezentantul Asociaţiei Macedonenilor din România problema Macedoniei, protestul Greciei şi opunerea acesteia în cadrul recentului summit NATO de a accepta accesul acesteia în Alianţa Nord-Atlantică.
Aidun Curt-Mola, consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, iniţiatorul acestui curs le-a sugerat jurnaliştilor să comunice în redacţiile din care vin toate subiectele abordate în cadrul cursului iar temele aboradate să-şi găsească locul în editoriale. „Este timpul ca şi publicaţiile aparţinând minorităţilor să conţină editoriale de substanţă ori analiză politică nu numai simple informaţii"-a declarat Aidun Curt-Mola.
Cea de-a doua zi a cursului a fost destinată întâlnirii cu conf. univ. dr. Ana Maria Munteanu de la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii "Ovidius" din Constanţa. Reputat jurnalist, cu diverse stagii de specializare în audio-vizual în Franţa dar şi în SUA, formator a numeroase generaţii de jurnalişti constănţeni, Ana Maria Munteanu a abordat în manieră personală diversitatea culturală şi realismul politic.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de Nurgean Ibraim, redactor la revista Hakses care a punctat cu fermitate poziţia UDTR şi a publicaţiei pe care o reprezintă, referitoare la evenimentele din Imperiul Otoman de la începutul secolului. Jurnalista a afirmat că: „evenimentele istorice aparţin trecutului şi noi nu suntem răspunzători astăzi de deciziile politice de acum aproape 100 de ani ale unei ţări. Hakses este o publicaţie care promovează toleranţa, istoria, cultura şi evenimentele comunităţii turce din Dobrogea."
Sorina Asan
Studioul Teritorial de Radio Constanţa a organizat în premieră în acest an „Premiile Radio Constanţa”, destinate personalităţilor contemporane aparţinând comunităţilor etnice din Dobrogea care au contribuit la afirmarea spaţiului românesc în lume. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa şi s-a desfăşurat în contextul Anului European al Dialogului Intercultural.
Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi a fost desemnat personalitatea anului şi a primit o plachetă onorifică iar soţiei consului general al Turciei la Constanţa, doamna Derya Ağca i-a fost înmânat ădin partea conducerii Radio Constanţa, diploma de onoare pentru promovarea dialogului intercultural. Preşedinta comisiei de cultură din cadrul UDTR, doamna Serin Turkoğlu a vorbit despre personalitatea complexă şi succesele în plan profesional ale domnului Osman Fedbi.
Redactorul Şef al Radio Constanţa, Daniel Sârbu a declarat: „prin această Gală a Premiilor răsplătim activitata reprezentanţilor etniilor dobrogene care, de-a lungul timpului au dus numele acestei regiuni, dar şi al României departe, peste mări şi ţări, l-au făcut cunoscut în lumea întreagă. Este de fapt o recunoaştere a acestui efort al oamenilor care, aparţinând diverselor minorităţi au făcut ca modelul interetnic dobrogean să fie cunoscut, acum, în toată Europa.” Prezent la înmânarea premiilor, prefectul Dănuţ Culeţu a spus: „spiritul interetnic dobrogean trebuie să devină un „brand” care trebuie exportat dincolo de graniţele municipiului de la Malul Mării, cât şi în Europa. Nu este lipsit de interes să încercăm să exportăm acest brand al unui model intercultural şi interetnic, specific Dobrogei. Modelul nostru este apreciat de toate delegaţiile străine care vin la Constanţa şi care, de multe ori întreabă de ce nu avem probleme de natură etnică.”
Surprinsă plăcut şi emoţionată la înmânarea diplomei de onoare pentru promovarea dialogului intercultural, doamna Derya Ağca a declarat: „Dobrogea este un loc special unde urmele civilizaţiei şi istoriei turce sunt resimţite cu tărie. Din acest motiv de cele mai multe ori m-am simţit ca la mine acasă.”
Au mai primit premii din partea Radio Constanţa: regizorul Stere Gulea, pianistul Andrei Deleanu, omul de jazz Harry Tavitian, consilierul judeţean Constantin Constantin, consulul onorific al Ungariei la Constanţa, Francisc Paloşi şi alte personalităţi din cadrul comunităţilor etnice dobrogene.
Sorina Asan
Uniunea Democrată Turcă din România, este organizaţie reprezentativă a comunităţii turce din România, membră a Consiliului Minorităţilor Naţionale din 1993, este apolitică şi aparţine etnicilor turci, cetăţeni români. Ea are ca obiectiv de bază exprimarea, protejarea şi promovarea identităţii etno-culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi:
Unul din cel mai important membru fondator al Uniunii Democrate Turce din România este d-nul inginer Osman Fedbi. Este absolvent al facultaţii de Construcţii Hidrotehnice promoţia 1983 secţia îmbunătăţiri funciare.
Datorită devotamentului şi a calităţilor de lider este ales ca preşedinte şi a activat între anii 1994-1997 perioadă în care a reorganizat filialele din cadrul uniunii, a contribuit la revitalizarea învăţământului în limba turcă, 1995 a contribuit la infiinţarea ziarului Hakses, organ de presă al Uniunii Democrate Turce, a contribuit la renovarea geamiei din Babadag cât şi a altor geamii din judeţ, a participat la simpozioane internaţionale Olanda, Franţa Slovenia Turcia.
Din anul 1996-2000 a activat ca deputat în Parlamentul României reprezentând comunitatea turcă în parlamentul României.
Din anul 2000 până în prezent este preşedintele uniunii
Este imposibil să creionezi în câteva cuvinte acivitatea unui om ce este dedicat cu trup şi suflet comunităţii din care face parte
Dar această zi memorabilă vine ca o încununare a muncii de peste ani a oamenilor valoroşi cu care de mândrim.
Mulţumim Radio Constanţa, mulţumim conducerii d-nului Daniel Sîrbu pentru toţi aceşti ani în care aţi fost alături de comunitatea turcă.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Serin Türkoğlu: Kendinizi tanıtırmısınız?
Fahrettin Hançar: 1970 yılında ordu – aybastıda dünyaya geldim. İlk, orta ve lise eğitimini doğduğum ilçede tamamladım. 1987-1988 öğretim yılında öğretmenlik yaptım. 1988’de imamlık sınavını kazandım ve aynı yıl göreve başladım. 2005 yılında açık öğretim fakultesi ilahiyat onlisans programında mezun oldum. 2005 yılında Diyanet İşleri Bakanlığı tarafından açılan yurtdışı sınavı kazanarak, Balkanlarda görev yapmak üzere Köstence T.C. Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ateşeliği bünyesinde bulunan Tulça Aziziye Camiine 17.08.2006 tarihinde görevlendirildim. 20 yıllık görevliğim. Evliyim ve 5 çocuğum var.
S.T.: Tulça Aziziye camii hakkında bilgi verebilirmisiniz?
F.H.: Aziziye camii 1865 yılında Sultan Abdulaziz tarafından yaptırılmıştır. Öğle, ikindi ve akşam namazlarında üç, dört cemaat bulunmaktadır. Cuma namazında 35-40 cemaat bulunmaktadır Teravih namazlarında ise 20-25 cemaat olmaktadır. Soydaşlarımızın Kandil gecelerinde, özelliklede Kadir gecesine ilgisi çoktur. 200-250 bay ve bayan soydaşımız Kadir gecesinde camiye gelmektedir. Bayram namazlarında ise yaklaşık 200 cemaat bayram namazı kılmak için camiye gelmektedirler. Bu sayının artması için çalışmalarımız devam edecektir inşaallah.
S.T.: Romanya’ya tayınız çıktığında neleri düşündünüz?
F.H.: Romanya’ya tayınım yapıldığında memnun oldum, çünkü Romanya’da çok sayıda soydaşımızın ve işadamlarımızın olduğunu öğrenince daha da çok sevindim. Yurtdışı görevi olması nedeniyle çok heyecanlıydım, benden önce görevli olan arkadaştan bilgi aldım. Güzel bir şehirde Tuna nehrinin kenarında görev yapmanın mutluluğunu yaşıyordum. Burada bulunan soydaşlarımızın sıcak ilgisiyle karşılaştım. Soydaşlarımızla tanıştıktan sonra onlara dinimizi öğrenmeleri konusunda neler yapabilirim dedim ve zaman kaybetmeden çalışmalara başladım. 2006-2007 yılında Kuran kursu açtım. 9 bayan öğrencimiz vardı. 2007 yılı Kutlu doğum haftasında 19 Nisan cumartesi günü Aziziye caminde program yaptık. Programa soydaşlarımızın ilgisi yoğundu. Yaklaşık 150-160 cemaatimiz katıldı. 2007-2008 öğretim yılında Aziziye camiinde Kuran kursu açtım. 08.06.2008 Pazar günü saat 13,00’te Aziziye caminde Kuranı Kerim ve Dini Bilgiler kursunu tamamlayan 11 bayan öğrencilerimizin diploma töreni yapıldı. Diploma törenine bayan cemaatimizin yoğun ilgisi vardı. Burada programımıza katılanlara teşekkür ediyorum. Programa Romanya müslümanların müftüsü Yusuf Murat bey ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ateşemiz İsmail Özkan bey katıldılar, sağolsunlar, kendilerine derginiz aracılığıyla teşekkur ediyorum. Sizin de gördüğünüz gibi gerçekten çok güzel bir program oldu. Programın sonunda sayın müftümüz ve sayın ataşemiz öğrencilerimizin diplomalarını verdiler ve öğrencilerimizi hediyelerle onurlandırdılar. Programın sonunda gelenlere yemek ikram ettik. Programın hazırlanmasında maddi manevi yardımı olanlara teşekkur ediyorum. Bundan sonra yapacağımız programlara Çukurovadaki, Isakça’daki soydaşlarımızın katılmalarını sağlamaya çalışacağım inşaallah.
S.T.: Kuran kursuna gelen öğrencilerden bahsedermisiniz?
F.H.: Öncelikle kursa katılan öğrencilere çok teşekkür ediyorum, çünkü Pazar günü bize Kuran ziyafeti verdiler, sağolsunlar. Gerçekten bütün zorluklara katlanarak, soğuk, sıcak demeden kursa geldiler. Bu yaşlarda olmalarına rağmen kitabımız Kurani Kerimi, İslam dinini öğrenmek onlar için mutluluk vericiydi. Peygamber Efendimiz beşikten mezara kadar “ilim öğreniniz“ buyuruyor. Peygamberimizin bu anlamlı sözünün Tulça’daki 60-70 yaşlarında olmalarına rağmen kursa gelen öğrencilerde gördüm. Ayrıca, bu öğrencilerimiz Tulça’da devamlı hatim okumaktadırlar. Kendilerine okuyacakları cüzleri verirken hepside daha çok cüz okumak istiyorlar. Burada şunu ifade etmek istiyorum ki ilim öğrenmenin yaşı yoktur. Bunuda kursa gelen 70-75 yaşlarında olan öğrenciler gösterdiler. Bizim dinimizin ilk emri “OKU” olmuştur. Eğer siz gönül kapilarına Kurani Azimussana açarsanız, Kuranda size cennetin kapılarını sonuna kadar açar, size şefatçı olur ve sizi korur çünkü insanları doğruya, güzele ve iyiye götüren kitap Kurandır.
Kursa gelen öğrencilerimiz yeni yeni bilgiler öğrendikçe daha da mutlu oluyorlardı bazen şöyle diyorlardı: ”Allahım bu yaşta olmamıza rağmen kitabimizi öğrenmemize, kitabımızı tanımamızı bize nasip ettin. Hamdolsun, şükürler olsun ya Rabbi“ diyorlardı. Aynı zamanda Kurani kerimi öğrenmelerine, Kurani kerimi öğrenmenin kolay olduğunu başkalarınada tavsiye ediyorlardı. Okumaya gelirken hepside bir yiyecek ve içecek getiriyorlardı. Kursta Kurani öğrenmenin yanında Türkçeyi’de öğrendiler. Öğrettiğimiz konular dosyalanmış olarak kendilerinde bulunuyordu. Diploma merasiminde, programda sizinde gördüğünüz gibi 55 tane soruyu Sadiye ogrencimiz ezbere cevapladı. Emriye sordu Sadiye cevapladı. Hepside bize çok güzel ve anlamlı bir gün yaşattılar, sağolsunlar. Kurandan asırlar okuyarak bizi coşturdular. Gelenlerede anlamlı bir gün yaşattılar. Osman Kadife Dua yaptı, Kuran okudu. Mahmudi Gülbiye Peygamber Efendimizin hadislerinden 14 hadis ve Kuran okudu. Mahmudi Azime “Al beni yanına ya Rasulallah“ şiiri ve Kuran okudu. Menali Makbule yemek duası yaptı ve Kuran okudu. Adil Hasibe “Müslüman kimdir“ konusunu anlattı ve Kuran okudu. Raşit Emrie “Benim Dinim” şiirini ve Kuran okudu. Mambet Remzie her müslümanın bilmesi gereken 55 tane soru sordu ve Ismail Sadie bu soruları ezber cevaplandırdı. Osman Remzie bir haftada ezberlediği “Ammeyi” okuyarak Kurandan ayet mealleri okudu. Kerim Kadrie “Ne gafilsin insanoğlu” şiirini ve asrını okudu. Osman Güler “Yaratılış gayen nedir bir düşün“ şiirini ve ayet mealleri okudu. Bu öğrencilerimizin hepside bundan sonrada Kuran kursuna geleceklerini söylediler ve herkesin Kurani kerimi öğrenmelerini gerektiğini tavsiye ettiler. Bu gerçekten sevindiricidir.
Peygamberimiz şöyle buyuruyor: “İlim öğrenmek her müslüman erkek ve kadına farzdır”
Programın sonunda gelenlere gül ikram edildi. Ayrıca 7 yaşındaki Elif “Fatiha“ süresini okuyarak dinleyenlerini mest etti. Burada sizede teşekkür ediyorum.
S.T.: Bundan sonraki calışmalarınız hakkında bilgi verebilirmisiniz?
F.H.: Türk ve Tatar Birliklerinde derslerimiz ve sohbetlerimiz devam edecektir. Okullar tatil olunca camiimizde yaz dönemi Kuran kursunu açıp gençlerimizi ve çocuklarımızı gelmelerine calışacağız. Burada soyadaşlarımızdan ricam, çocuklarını dini öğrenmeleri için camiye göndermelerini istiyorum. Soydaşlarımızın bu konuda duyarlılık göstereceklerine inanıyorum. Size teşekkür ediyorum.
Serin Türkoğlu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1915'te Türkler ve Ermeniler arasında gerçekten ne yaşandığının tam olarak anlaşılabilmesi için, 1915'ten önceki gelişmelerin incelemesi gereklidir.
Türkler ile Ermeniler sekiz yüzyıldan daha uzun sğre Anadolu'da barış içinde yaşamışlardır.
Ermeni toplumu, Osmanlı İmparatorluğu'nun ayrıcalıklı tebası olarak Osmanlı topraklarının her yerine dağılmıştı. Ermeniler, Bakan, General, Büyükelçi, Vali, ticari temsilci ve bu gibi diğer bazı görevlerde Osmanlı Devleti'ne hizmet etmişlerdir. Örnek vermek gerekirse, Ermenilere karşı hiçbir biçimde ayrımcılık yapılamamıştır.
29 Ermeni üst düzey hükümet rütbesi olan „paşa“ sıfatını almıştır.
22 Ermeni, Hariciye, Maliye, Ticaret ve Posta Nazarlığı dahil olmak üzere Bakan olarak görevlendirilmiştir.
İttihat Terakki hükümetinde Gabriel Noradunkyan ve Bedros Hallacyan gibi Ermeni nazırlar görev yapmıştır.
Çok sayıda Ermeni tarım, nüfus ve ekonomik kalkınma konularıyla ilgilenen devlet dairelerinin başkanlığını yürütmüştür.
1876 sonrası Osmanlı Meclis- Mebusan'ında 33 Ermeni milletvekili yer almıştır.
Harıciye Nezareti'nde 7 Ermeni Büyükelçi, 11 Başkonsolos ve Konsolos görev yapmıştır.
Akademik dünyada 11 Ermeni kökenli profesör ders vermiştir.
19. yüzyılın sonuna doğru, zamanın Büyük Güçleri, Ermenileri Osmanlı Devleti'ne karşı kendi çıkarları için kullanabilecekleri önemli bir araç olarak görmeye başlamışlar ve Osmanlı Imparatorlu'nun Doğu vilayetlerinde bağımsız bir devlet kurma vaadiyle kışkırtmışlardır.
Fransız Devrimi'nin getirdiği yeni kavramlar ve Balkanlarda bağımsızlık yolunda yaşanan gelişmeler de Ermenilerin bu yöndeki çabalarının körüklemiştir.
1877-1878 Osmanlı-Rus Savaşı'ndan sonra düzenlenen Berlin Konferansı'yla Ermeniler siyasi açıdan büyük kazanımlar elde etmişlerdir. Konferans'ta kabul edilen 61. madde ile (Osmanlı İmparatorluğu „Doğu Anadolu'da ıslahat yapacak, asayişi sağlayacak ve bu konularda aldığı tedbirleri ilgili devletlere bildirilecekti. Ilgili devletler de tedbirlerin icrasına nezaret edeceklerdi“.) „Ermeni Meselesi“uluslarası siyasi sistemin gündemine girmiştir.
Bu süreçler birlikte, 1880'den itibaren çeşitli Ermeni çeteleri kurulmaya başlanmıştır. 1887'de Cenevre'de Hınçak, 1890'da ise Tiflis'te Taşnak komiteleri ortaya çıkmıştır. Her iki komitenin de ortak hedefi Osmanlı topraklarında Ermenilerin yaşadığı bölgeleri içeren, siyasi ve etnik yönlerden saf bir Ermeni devleti kurulması olmuştur.
Daha sonra Osmanlı sınırları içinde de örgütlenen bu komitelerin kışkırtmaları ve dış yardımların desteğiyle 1890-1914 yılları arasında Doğu Anadolu'dan Akdeniz'e, Orta Anadolu'dan İstanbul'a kadar uzanan bölgelerde 40'tan fazla isyan çıkmış, terör olayı gerçekleşmiştir.
Bunların en önemlileri olarak; 1883-1890 Musa Bey Olayı, 1890 Kumkapı Olayı, 1890 Birinci Sasun İsyanı, 1893 Merzifon, Yozgat, Tokat Olayları, 1895 Bab-ı Ali Gösterisi, 1895 Zeytun İsyanı, 1896 Van Isyanı, 1896 Osmanlı Bankası Baskını, 1904 İkinci Sasun İsyanı, 1905 II. Abdülhamit'e karşı suitkast girişimi, 1909 Adana İsyanı sayılabilir.
Meydana gelen olayları bahane eden büyük devletler bir taraftan Ermeniler lehine ıslahat yapılması için Osmanlı Devletine baskı yaparken, diğer taraftan Ermeni milliyetçilerini isyana teşvik etmişlerdir.
Berlin Antlaşması'ndan 1915 yılına kadar geçen 37 yıl içinde meydana gelen olaylarda ve Ermenilerin tehcir edilmesinde dönemin büyük devletlerinin politikalarının önemli rol oynadığını vurgulamak gerekir.
Birinci Dünya Savaşı'nın başlaması ve Osmanlı Devleti'nın İtilaf Devletlerine karşı savaşa girmesi Ermeni milliyetçileri tarafından bağımsız Ermenistan'ın kurabilmesi için bir fırsat olarak görülmüştür.
Birinci Dünya Savaşı'nın başlaması ve Osmanlı Devleti'nin İtilaf Devletlerine karşı savaşa girmesi Ermeni milliyetçileri tarafından bağımsız Ermenistan'ın kurabilmesi için bir fırsat olarak görülmüştür.
Birinci Dünya Savaşı sırasında ayaklanarak işgalci Rus Ordusu ve diğer yabancı kuvvetlerle işbirliği yapan Ermeniler, Türklerle ve diğer Müslümanlara yönelik katliamlar yapmışlar, Rus işgalini kolaylaştırmak için Osmanlı askerlerine saldırıp, ikmal yollarını kesmişlerdir.
Osmanlı Hükümeti, Birinci Dünya Savaşı'nın başlarında bazı uyarılar ve idari önlemlere olayları önlemeye çalışmıştır. Ermenilerin terör olayları, isyanlar ve düşmanla işbirliği gibi faaliyetlerine paralel olarak alınan tedbirler giderek artırılmıştır.
– devam edecek –
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Hıdırellezul este amintit cu plăcere de către persoanele mai în vârstă din Măcin ca o sărbătoare ce se desfăşoară în zona numită „Yusein Baba“ (Izvorul Tămăduirii) de la poalele Munţilor Măcinului, cuprinsă acum în „Parcul Naţional Munţii Măcin”. Aici se află un izvor cu apă foarte limpede şi rece, binecuvântată de localnici. În verile secetoase rămâne fară apă.
Hıdırellezul era organizat ca o serbare câmpenească, unde pe lângă măcineni participau şi locuitorii din satele învecinate. Ca o amintire comună se remarcă muzicanţii şi batalul la jar.
De copii se ocupau învăţătorul şi hogea care, în ziua respectivă, îi duceau pe aceştia la „Kale bayırı“ (Cetatea). În Măcin, Kale bayırı (Cetatea) este un mic platou, în punctul cel mai înalt al localităţii, cu un pinten de granit ce se ridică de pe malul drept al Dunarii. Aici se află vestigii ale Castrului roman Arrubium.
Sărbătoarea copiilor începea cu procesiunea de la şcoală la cetate, se recitau versete din Coran, urmau diferite ritualuri pentru ploaie, finalizate cu “yağmur duası“, se interpretau cântece vesele şi apoi copiii erau ospătaţi cu bunătăţile pregatite pentru ei. Se frigea carne de oaie şi masa se completa cu dulciuri, spre deliciul copiilor. Apoi, continua cu jocuri vesele specifice vârstei, printre care se remarcă înălţatul zmeielor din hârtie de către băieţi. Ziua se termina cu multă voioşie.
În zilele noastre, printr-un obicei împrumutat de la alte comunităţi turceşti ale localităţilor dobrogene, în această zi, măcinenii, în deosebi femeile, se adună la Cimitirul Islamic (monument istoric „Cimitir musulman din epoca medievală”) din oraş. Împreună cu imamul din oraş cinstesc memoria celor dispăruţi. Se recită versete din Coran şi toţi cei prezenţi se adună la un loc şi servesc preparatele aduse pentru pomenirea morţilor.
Anterior acestei zile este o preocupare a fiecărei familii de a face curat la morminte, de a planta flori şi a uda pământul.
Pentru a marca această zi, Filiala din Tulcea a U.D.T.R. a organizat în ziua de 6 mai 2008, cu membrii comunităţilor turceşti din Tulcea un picnic într-o poieniţă din Valea Cerbului, aflată în pădurea din apropierea localităţilor Ciucurova şi Topolog din judeţul Tulcea.
Această activitate s-a desfăşurat ca o masă rotundă unde participanţii au servit produsele care le-au preparat acasă. Masa s-a finalizat prin tradiţionalul sofra duası. Nu au lipsit celebrele cântece turceşti şi discuţii cu temă liberă unde s-au schimbat informaţii despre comunitate.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 24.05.2008 a avut loc slujba de sfinţire a începerii construcţiei noului lăcaş de cult din cartierul Tomis Nord din Constanţa. La acest eveniment au participat Primarul Municipiului Constanţa d-nul Radu Ştefan Mazăre care în discursul său a precizat faptul că va construi o geamie în zona peninsulara Poarta 1, d-nul muftiu Iusuf Murat, şeful Cultului Musulman din Romania împreună cu d-nul Dr. Ayash Muhammed finanţatorul geamiei. Aceştia au dat citire documentului care atestă punerea pietrei de temelie a lăcaşului de cult care a fost introdus într-o capsulă din inox şi a fost pusă în temelia geamiei. D-nul Osman Negeat a recitat un pasaj din Coran după care d-nul muftiu a facut o rugăciune cu ocazia acestui eveniment. Conform tradiţiei locale s-a sacrificat un berbec în numele lui Allah care a fost donat de d-nul Ekrem Yasim. La acest eveniment au fost prezenti ambasadorii următoarele state arabe, Iordania, Qatar, Kuweit, Sudan, Algeria şi Maroc. Din partea Uniunii Democrate Turce prezenţi au fost deputatul U.D.T.R d-nul Ibram Iusein, d-nul Ibraim Ervin secretarul general U.D.T.R, d-nul Iusein Gemal prim-vicepreşedintele U.D.T.R, d-nul Asan Murat preşedintele de onoare, d-nul Islam Remzi preşedintele comisiei de religie, d-nul Iaşar Enver preşedintele filialei Constanţa, d-nul Ali Nurhan vicepreşedinte filiala Constanţa, d-nul Omer Nazif secretarul filialei Constanţa şi d-nul Husein Cadir preşedintele organizaţiei judeţene Constanţa. Prezenţi la această ceremonie au fost imamul cartierului Tomis Nord d-nul Ionus Oschin, imamul cartierului Tăbăcărie d-nul Omer Izet, imamul geamiei Hunchiar d-nul Osman Eren, imamul cartierul Tăbăcărie d-nul Resul Maarem.
Firdes Musledin
Barış kazandıBir sabah güneş doğdu, Savaş sonunda bitti: Apti Ege Nevin |
Sevgi ve BarışDünyada barış varken Sevgi ve barış kelimeleri Başkaları ile uyum içinde yaşamak, Maulti Sibel-Alice |
Hz. MuhammedHz. Muhammed, sen bize her şeyi Biz Sana ve Kadar dua okusak yetmez. Orazali Oner |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Uniunea Democrată Turcă din România a continuat şi în luna mai seria de proiecte destinate promovării zestrei culturale a etnicilor turci din Dobrogea şi a organizat o serie de manifestări culturale sub egida: ”Hârşova, veche Cetate Otomană”. Proiectul a cuprins mai multe componente şi a fost organizat de filiala Hârşova a UDTR, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa precum şi cu Muzeul „Carsium" din localitate.
Evenimentul a debutat sâmbătă, 10 mai, la Muzeul Carsium din Hârşova cu Simpozionul cu tema: „Hârşova, veche cetate otomană” în cadrul căruia au fost prezentate comunicări ştiinţifice referitoare la istoria comunităţii musulmane din localitate, la evoluţia civilizaţiei turce în Dobrogea, în secolele XV-XIX. Cetatea Hârşova constituie una dintre cele mai interesante mărturii arheologice bizantine şi a fost ridicată pe vechile ruine ale unei cetăţi romane, construită de Împăratul Traian. În 1389, Mircea cel Bătrân a cucerit Hârşova, iar în secolul al XV-lea localitatea s-a aflat sub stăpânire otomană.
După simpozion a fost vernisată o expoziţie de fotografie având ca temă: „Cetăţile Antice de pe coasta Mării Egee”. Programul evenimentului a mai cuprins: vizitarea Muzeului Carsium, a cetăţii Hârşova, a necropolei otomane şi a geamiei, ambele monumente istorice.
La manifestările culturale de la Hârşova au participat: preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi, secretarul general, Ervin Ibraim precum şi deputatul Iusein Ibram. Misiunile diplomatice ale Republicii Turcia în România au fost reprezentate de consulul general, Haluk Ağca, împreună cu soţia.
Preşedintele filialei UDTR, Hârşova, Memet Reduan, iniţiatorul proiectului a declarat: „este deosebit de important să valorificăm mărturiile istorice deoarece acestea reprezintă urme ale civilizaţiei turceşti pe aceste meleaguri, valori ale spiritualităţii noastre."
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Daha önceleri de kuşatılan fakat çeşitli sebeplere fethi mümkün olmayan İzmit, 1337 yılında kesin olarak kuşatılıp, zorlandı. Başlarındaki ehliyetsiz idareciler ve açlık yüzünden İzmit halkı çareyi, Orhan Gazi’ye teslim olmakta bularak şehrin anahtarlarını takdim ettiler. Zaten yapacakları başka bir şey de kalmamış gibiydi. Civarındaki bütün kaleler düşmüş oralarda, Türklerin gösterdikleri adil idare kendilerini de tesir altında bırakmıştı.
İzmit’in fethi sonunda Orhan Gazi buranın ve civarının idaresini oğlu Süleyman Paşa’ya verdi. Bu fetihden kısa bir süre önce de Gemlik, Armutlu ve Anahor Kaleleri Osmanlı komutanlarından Kara Timurtaş Paşa’nın üstün cesaret ve kahramanlığı sayesinde Orhan Gazi’nin ülkesine katılmış bulunuyordu. Fetih sonrası ise Osmanlıların nasıl büyük bir ahlakı üstünlükle ve adilane hareket ettiklerini gören Taraklı Yenicesi, Göynük ve Mudurnu halkı da savaşsız teslim oldular.
Bursa, İznik ve İzmit’in fethinden sonra ülke sınırlarının genişlemiş olması ve devlet temelinin sağlam esaslara oturtulması düşüncesiyle padişahın kardeşi ve veziri Alaaddin Paşa, Bursa kadısı olan Cendereli Kara Halil Efendi ile beraber bazı kanunlar hazırlayıp bunu Orhan Gazi’ye naklettiler.
Bu önemli kanunlara göre Orhan Gazi adına para basılacak, ordunun kıyafeti düzenlenecek ve daha önemli bir iş olarak da düzenli ve sistemli bir ordu teşkilatı kurulacaktı.
Orhan Gazi adına ilk defa 1327 yılında, Bursa’da gümüş sikkeler kestirildiği bildirilmektedir. (Daha önceleri ülkede Selçuk ve Bizans parası kullanılıyordu.)
Padişahın adına kestirilen bu gümüş paraların bir yüzünde Kelime-i Şehadet ile dört büyük halifenin isimleri, diğer tarafında ise hükümdarın adını gösteren Orhan Bin Osman (Osman oğlu Orhan) yazısı, Bursa ismi, Kayı Boyu’nun damgası ve paranın basıldığı Hıcrı 727 (M.1327) rakamı bulunuyordu.
Alaaddin Paşa’nın getirdiği en esaslı yenilik ise düzenli ve sistemli bir ordu kurma fikriydi. Buna göre, gittikçe gelişen fetihlere asker yetiştirmek ve bütün mesleği askerlik olan bir teşkilat kurmak gerekiyordu. Bunun da en uygun yolu devşirme usulüyle, ele geçirilen Hıristyan çocukları işinin ehli idareciler tarafından yetiştirip, askerlik sanatına bağlamaktı. Tacu’t-Tevarih’te bu konu şöyle anlatılmaktadır:
„… küffar çocuklarından işe yarar, savaşa yatkın olanları ayrılarak bunların Müslümanlıkla şeref bulmaları; hem dünyalarını, hem de ahiretlerini kazanmaları fırsatı onlara verilmelidir. Aynı zamanda müşriklerden kaleleri almak için harcanacak bir kuvvet de böylece meydana getirilmiş bu iş için görevlendiridiler. Bir kaç yılda bir, bin kadar genç kefere çocuklarının toplanarak, devlete yardıma hazır ve devlet hizmetinde olanların yanlarına verilemeleri töre oldu. „Her yeni döğan, İslam fıtratı üzerine doğar“ hadisi gözönünde tutularak bunların mü’minlerle kaynaşmaları, tek Tanrıya inananların hizmetinde bulunmaları sonuncunda, İslam’ın nuru yüreklerine girerek kendilerini Tanrı’ya eş koşma pisliğinden temizleyecekleri, görevlerinde yükselmek, ileri makamlara geçmek umudu ve isteğiyle de işlerinde çalışkan ve itaatkar olacakları düşünüldü. Ücretleri için de bir akçeden başlamak süretiyle, yeteneklerine göre artırılmalı dendi, işte bunlar, „Yeniçeri“ adıyla şöhret yaptılar. Gerçekten de bu dilaverler savaştan olsun, barışta olsun nice işler yaparak yüce yüksek derecelere çıktılar. Bunu göre öteki kefereler de çocuklarını bu yola kayırmak için can ve gönülden istekli ve hazır oldular…“
Böylece yeniçeri adı verilen ve asırlarca devlet zaferler kazandıran bir askerı teşkilat kurulmuş oldu. Kaynaklarımızda bu orduya Yeniçeri adını Hacı Bektaş Veli’nin verdiği ve kendileri için hayır dua ettiği yazılıdır.
Yeniçeri ocağı devletin duraklama devrinden sonra yavaş yavaş bozulmuş ve nihayet II. Mahmud zamanında ortadan kaldırılımıştır.
Çocuklar ve gençler için osmanlı tarihi ansiklopedisi
Ahmet Efe
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Să nu plângiSă nu plângi nu ţi se vor răcorii ochii |
Scrisoare tateiDe când ai plecat la noi în ogradă 12.06.2008 |
Când ochiiCând ochii nu vor mai vedea nimic 12.06.2008 |
N-am vreme de fricăNaşte-mă în fiecare trecător Fatma Sadık |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Organizatorii înmormântării, mai înstăriţi, dau o masă acasă la ei. Pregătirile se facdupă starea materială a fiecărei familii. Familiile cu o stare materială proastă oferă doar halva, pesmet şi şerbet. În satul Fântâna Mare, până în anul 1960, nu exista obiceiul de a se da o masă după înmormântare. Mâncarea era adusă doar de vecini. După anul 1960, a început să se organizeze o masă la casa mortului. Mâncarea pentru masa respectivă se pregăteşte în bucătăria casei mortului. Toate cheltuielile sunt suportate de ruda mortului care organizează înmormântarea. Mâncare este gătită de vecini. Dacă organizatorul înmormântării acceptă să primească ceva de la o persoană din afara familiei înseamnă că este sărac şi are nevoie de pomană.
Femeile se adună la casa decedatuluişi citesc cu glas tare fragmente din Coran.
Veşmintele mortului, aşternutul pe care a murit se spală imediat dup deces. Cel mai potrivit interval de timp pentru aceasta este momentul când are loc înmormântarea la cimitir.
Dat fiind că femeiile rămân acasă şi nu merg la cimitir, ele încep să spele hainele defunctului imediat ce cortegiul funerar iese din curte. Dacă mortul este bărbat, hainele şi rufele acestuia se dau de pomană unui om în vârstă cu o stare materială modestă. Când se dau de pomană aceste haine şi rufe se preferă ca destinatar un musulman credincios care îşi îndeplineşte toate îndatoririle religioase şi eventual ştie să citească din Coran.
Există credinţa că sufletul mortului se învârte în jurul casei sale timp de 40 de zile, sau timp de 40 de nopţi de la deces, el va şti tot ce se întâmplă în casă, sau crede că sufletul mortului se învârte timp de 40 de zile în jurul streşinilor casei acestuia. La ţară, în locul unde a fost spălat mortul, se aprindea în fiecare noapte o lumânare timp de 40 de zile. În casa mortului se aprindeau lumânări timp de şapte zile. În schimb, se crede că în vatra casei sufletul mortului umblă doar şapte zile. Se mai credea că, în timpul sărbătorii musulmane kandil, sufletul defunctului se aşează pe hornul casei în care a trăit, apoi coboară pe pragul uşilor acesteia. El aşteaptă de la rudele rămase în viaţă rugăciuni şi fum din substanţe frumos mirositoare. Din aceste cauze, în nopţile respective se citeşte cu glas tare din Coran şi se prăjesc în ulei lipii mici sau plăcinte.
Se crede că în zilele de miercuri şi sâmbătă nu este bine să sape morminte. De asemenea, se crede că dacă în vis apare un mort dezbrăcat, se cuvine să se facă pomeni săracilor şi să citească cu glas tare fragmente din Coran pentru sufletul celui decedat.
Bibliografie: „Din folclorul turcilor dobrogeni“ – Mehmet Naci Önal
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Meyveden söz edilince
Akla hemen elma gelir.
İyi yıkanmış elmalar
Soyulmadan da yenilir.
Niğde’de, hemen her yerde,
Gümüşhane, Amasaya’da
Bol miktarda yetişirim
Yalova’da, Sapanca’da.
Ezmemi ve konservemi,
Hoşafımı hiç kimse yoktur,
Pekmez ve meyve suyumu.
„Yarım elma, gönül alma“
Hoşnutluk için söylenir.
Bol vitamin almak için
Öncelikle elma yenir.
Bir buluşa neden oldum
Dalımdan yere düşünce.
Yer çekimi kıvvetini
Newton buldu düşününce.
İ. Hakkı AKÇAY
Dalyan KöfteMALZEMELER1 kilo az yağlı kıyma HAZIRLANIŞIKıyma, soğan, biber, 2 yumurta, bayat ekmek iyice yoğurulur el yardımıyla 2 cm kalınlığında kare şeklinde açılır. İçine haşlanmış bezelye, 1-2 dakika haşlanıp kabukları soyulmuş ve ufak küpler halinde doğranmış havuç konur ve rulo şeklinde sarılır. Dikdörtgen şeklindeki bir payreks kaba konur ve 170 derecedeki fırında 40 dakika kadar pişirilir. Piştikten sonra altına biriken su alınır. Rendelenmiş domates hafifçe pişirilip üzerine köftenin suyu ve un ilave edilir. Boza kıvamında bir sos elde edilir. Servis yapılacağı zaman köftenin üzerine bu sos dökülür. Arzuya göre haşlanmış yumurta ile garnitür yapılabilir ve sıcak olarak servis edilir. |
Domates Salatası (4 kişilik)MALZEMELER2 adet büyük boy kabak HAZIRLANIŞIKabakları soyup, tuzlu suda haşlayın. Fazla yumuşamamasına dikkat edin. |
Krem Karamel (6 Kişilik)MALZEMELER1 Su Bardağı Pudra Şekeri HAZIRLANIŞIPudra şekerini kalın tabanlı bir tencerede, kısık ateşte, hiç karıştırmadan eritin. |