Tinerii reprezintă fără doar şi poate, puntea de legătură între generaţii, garanţia supravieţuirii noastre ca specie, speranţa noastră într-un viitor mai bun.
Tinerii turci sunt parte componentă a României şi în această condiţie nu pot face abstracţie de această realitate. De aici izvorăsc şi probleme contemporane cum ar fi lipsa locurilor de muncă, lipsa de încredere într-un viitor cert şi de aici şi emigrarea unora dintre aceştia în alte zone ale României sau Europei.
Pe de altă parte odată cu intrarea României în marea familie europeană şansele de afirmare a acestora, aici în România încep să se întrevadă cât mai pregnant.
Nu ne rămâne decât să ne exprimăm încrederea că tinerii vor rămâne şi pe mai departe aici pentru a duce mai departe tradiţiile, cultura, limba noastră. Căci altfel, fără tineri, o comunitate e sortită pieririi.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Duminică, 20 mai a.c., Uniunea Democrată Turcă din România, în parteneriat cu Primăriile din Băneasa, Dobromir şi Lipniţa a organizat o reuşită acţiune dedicată zilei Tineretului şi Sportului din Republica Turcia.
Acţiunea a debutat cu un simpozion, în cadrul căreia s-a punctat importanţa acestei zile. Ulterior pe stadionul din Băneasa au avut loc o suită de manifestări sportive precum un minicampionat de fotbal, cros şi lupte tradiţionale turceşti- güreş. La minicampionatul de fotbal câştigătoare a fost echipa din Făurei.
Printre oaspeţii de marcă s-au numărat d-nul Gelu Iordache, primarul oraşului Băneasa, d-nul Ilie Gheorghe, consilier local al oraşului Băneasa, d-nul Iusein Visel – primarul comunei Dobromir.
Au participat din partea U.D.T.R. Osman Fedbi- preşedinte, Ervin Ibraim- secretar general, Ibram Iusein- deputat, Asan Murat, preşedinte de onoare, Zia Osman- preşedintele filialei Băneasa, Aziz Aziz- preşedinte fil. Văleni, Şachir Cetin, preşedinte fil. Făurei, Ilie Gheorghe directorul Direcţiei Drumuri şi Poduri etc.
Întreaga activitate s-a desfăşurat în ritm de voie bună, aceasta şi datorită formaţiei de muzică tradiţională turcească din zonă.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Corul Parlamentului TurcCu ocazia Zilei Tineretului şi Sportului Ambasada Turciei la Bucureşti, împreună cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa în colaborare cu Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani, au invitat Corul Parlamentului Turciei să susţină spectacole în Bucureşti, Constanţa, Medgidia, Tulcea. Serin Gafar |
MUHTEŞEM KONSERT.R.T. Ankara Radyosu Şef Sanatçısı Vedat Kaptan Yurdakul beyle yaptığımız röportajı okuyucularımıza sunuyoruz. Rep.: – Köstence’ye hoş geldiniz ! Röportajı yapan Subihan İomer |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
19 mai – Ziua Tineretului şi Sportului19 mai „Ziua Tineretului şi Sportului“ se află deja la a treia ediţie la Constanţa. Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa împreună cu Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani din România, au organizat în data de 21 mai un cros pentru tineri. Câştigătorii la secţiunea băieţi au fost:
Câştigătoarele la secţiunea fete au fost:
La sosire, în curtea Consulatului Turc, aceştia au fost întâmpinaţi de însuşi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa d-nul Haluk Ağca şi un numeros grup de oamenii de afaceri turci. Câştigătorii au primit premii consistente. Sperăm ca acest fapt să stimuleze şi la anul alţi tineri să participe la acest cros. Nilgün Panaitescu |
19 Mayıs Geleneksel Gençlik ve Spor Bayramı19 Mayıs Gençlik ve Spor Bayramıdır. Değerli atamız Mustafa Kemal Atatük’ün bizlere devrettiği bir bayramdır. Her yıl olduğu gibi bu senede 19 Mayıs Romanya’da, Köstence şehrinde kutlandı, Bu yılın şampiyonları ise erkek yarışmacılarda şunlardır:
Kızlarda ise:
Yarışma finalinde Başkonsolosluğun bahçesinde sayın Haluk Ağca başkonsolos ve misafirleri gençlerimizi ödülendirmiştir. Güzel hediyelere sahip olmalarına mutlu kalan gençlerimiz gelecek yıl faaliyetlere katılacaklarını dile getirdiler. Nurcan İbraim |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
ZIUA MAMELORComisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România a organizat duminică 13.05.2007 o serie de manifestări culturale cu prilejul sărbătoririi Zilei Mamei în Republica Turcia. În cadrul manifestărilor culturale a avut loc o masă rotundă cu tema Rolul femeii turce în societatea românească. Oportunităţi de afirmare profesională în Uniunea Europeană. |
13 Mayıs – Anneler günüAnnelik dünyanın en kutsal görevi olduğu kadar, en zor işidir de. Annelik, öğretilmeden yapılan zor bir zanaattır. Çocuğun hayatında birinci derecede önemli rol oynayarak ona kişiliğini kazandıran, kimliğini oluşturan anne, aslında içinde yaşadığı toplumun yapısını önemli ölçüde etkilemektedir. Bu nedenle çocuğun ilk okulu evidir, hayatında birinci derecede önemli rol oynayan ilk öğretmeni de annesidir. |
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Redactorul şef al ziarului Hakses editat de Uniunea Democrată Turcă din România, Ervin Ibraim a participat în data de 2 mai a.c. alături de alţi 15 jurnalişti de la cotidianele şi televiziunile naţionale la un zbor de alimentare efectuat de o aeronavă de tip KC 135 stratotanker aparţinând forţelor militare americane. Zborul de alimentare s-a înscris în exerciţiul aerian Sniper 2007 executat de militarii americani în perioada 1-3 mai.
Misiunea a început la Aeroportul Mihail Kogălniceanu iar alimentarea aparatelor de zbor de tip F15 Eagle s-a efectuat în zona Focşani. Alături de aeronavele americane au participat şi două MIG-uri 21LancerR ale forţelor militare aeriene române.
Ervin Ibraim, singurul jurnalist constănţean participant la misiunea de zbor a stat la pupitrul de comandă al avionului de tip KC 135 şi a participat efectiv la pilotarea acestuia.
Misiunea de zbor s-a încheiat cu o vizită a bazei militare americane de la Mihail Kogălniceanu. Responsabilii de zbor americani au fost încântaţi de cunoştinţele pe care le posedă piloţii români. Jurnaliştii români au fost însoţiţi pe parcursul zborului de Ana Maria Popa consilier de presă la Ambasada Statelor Unite ale Americii.
La misiunile de zbor au participat şi primul ministru Călin Popescu Tăriceanu şi ambasadorul SUA, Nicholas F. Taubman.
Joi, 3 mai, la Teatrul de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa, Orchestra Forţelor Armate Americane din Europa a susţinut un concert la care intrarea a fost liberă.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Joi 10 mai 2007 a avut loc la sediul Ambasadei Republicii Turcia a avut loc întâlnirea Comisiei pentru relaţii cu societatea civilă şi organisme internaţionalea C.M.N.
Au fost prezenţi ambasadorii comunităţilor etnice din România şi câte un reprezentant de la fiecare comunitate. Din partea U.D.T.R a participat d-na Vildan Bormambet, preşedinta Comisiei de învăţământ.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Edward R. „Ed“ Murrow (25 aprilie 1908-27 aprilie 1965) a fost un jurnalist de prestigiu şi o figură faimoasă a mass-mediei americane. A devenit celebru cu o serie de transmisiuni radio în direct în timpul celui de-al II-lea război mondial, care au fost urmărite de milioane de ascultători din Statele Unite şi Canda. Istorici de marcă îl plasează printe cele mai mari figuri ale jurnalismului; Murrow şi-a câştigat un loc fruntaş printre corespondenţii de război şi a fost remarcat pentru onestitatea şi integritatea transmiterii ştirilor. Un pionier al transmisiunilor TV în direct, Murrow a fost producătorul unor serii de ştiri TV care au ajutat la suspendarea senatorului Joseph McCarthy.
Nilgün Panaitescu, redactor-şef adjunct al revistei noastre a participat în perioada 7-28 aprilie a.c. la programul „Edward R. Murrow pentru jurnalişti“. Colega noastră a fost selecţionată în urma recomandării participantului la programului sus-menţionat anul trecut, Ervin Ibraim, redactor şef al revistei Hakses. De asemenea, de această bursă de studii a beneficiat şi un redactor al postului de televiziune Antena 1, d-na Carmen Moise.
Selecţionarea şi participarea colegei noastre la acest program a fost un motiv de mândrie pentru noi, drept pentru care am dorit să ne împărtăşească din experienţa acumulată.
- Cum ai obţinut bursa?
- În anul 2006, colegul şi bunul meu prieten Ervin Ibraim a participat la această bursă, iar atunci când s-a întors în România mi-a povestit atât de multe despre această experienţă încât m-a făcut să aplic şi eu la acest program. Chiar dacă am avut o puternică concurenţă, Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti m-a nominalizat şi am fost foarte fericită să reprezint România la acest program alături de Carmen Moise.
Doresc să mulţumesc pe această cale corpului diplomatic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti pentru pentru nominalizare şi sprijinul logistic şi Uniunii Democrate Turce din România pentru susţinerea morală.
- Cum s-a desfăşurat programul?
- Acest program a fost început în anul 1940, an în care jurnaliştii irakieni au vizitat SUA. Programul înlesneşte întâlnirea cu specialişti din domeniu, schimbul de opinii şi experienţă şi oferă posibilitatea cunoaşterii societăţii americane şi modul lor de viaţă.
La program, anul acesta, au participat peste 182 de ziarişti din întreaga lume. Eu am făcut parte dintr-un grup de ziarişti vorbitori de limba engleză veniţi din Europa, iar de programul nostru s-a ocupat Academia de Dezvoltare Educaţională. Ei au reuşit să pună la punct un program foarte variat care ne-a oferit posibilitatea să vedem locuri şi lucruri cât mai variate.
Anul acesta, programul la care am luat eu parte, a cuprins trei etape, ce s-au desfăşurat în trei state: Washington D.C, Luisiana şi California. Prima etapă a avut loc la Washington D.C. unde am participat la numeroase întâlniri şi seminarii susţinute de importante personalităţi din cadrul Departamentului de Stat, precum Daniel Fried, adjunct al secretarului de stat al S.U.A. pentru Europa şi Euroasia, directorii generali ai direcţiilor precum Rusia, Iran, Asia Centrală. Cea mai aşteptată dintre toate întrevederile noastre, a fost cea cu Condoleezza Rice, secretar de stat al Statelor Unite ale Americii.
Partea a doua a programului, s-a desfăşurat în sudul SUA, în statul Luisiana în oraşul Batuon Rouge, unde am beneficiat de un program intensiv de seminarii la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii de Stat Luisiana. Sfârşitul de săptămână l-am petrecut la New Orleans la French Quarter (Festivalul Francez), unde am avut plăcerea să participăm la numeroase spectacole desfăşurate în aer liber şi am degustat diverse sortimente de mâncare specific americane. În 2005 New Orleans a fost lovit de uraganul Katrina, care a lăsat urme adânci în memoria dar şi în imaginea oraşului. Sunt cartiere întregi părasite, sunt mii de oamenii care au plecat din oraş şi care nu s-au mai întors, imaginea oraşului este una cât se poate de tristă.
Partea cea mai frumoasă şi interesantă a acestui program s-a desfăşurat în California la San Francisco. În prima zi petrecută aici, am avut un tur al oraşului care a cuprins vizitarea celor mai puncte turistice cum ar fi: Golden Gate Bridge, Alcatraz etc. În cadrul programului, am vizitat diverse redacţii de ziar, posturi de radio şi TV, ONG-uri şi fundaţii umanitare, unde am cunoscut oamenii foarte inimoşi şi dornici să împărtăşească din propria lor experienţă. Am fost în vizită la un liceu unde am cunoscut copii ce vin dintr-un mediu minoritar, aici fiecare ne-am prezentat ţările din care venim, iar elevii au fost foarte curioşi să afle cât mai multe. La Fundaţia Glide am participat ca voluntari la servirea cinei oamenilor fără adăpost, a fost cel mai impresionant moment al întregului program.
- Care este lucrul cel mai important învăţat în cadrul acestui program?
- Libertatea presei! Am fost impresionată de liberatea presei din Statele Unite ale Americii. Eram la Departamentul de Stat şi eram invitaţi la un seminar susţinut de ziarişti foarte cunoscuţi în America, care criticau guvernul actual fără nicio problemă. Am învăţat acolo, că presa scrisă este cea mai puternică şi cea mai exactă din toată presa, pentru că ai timp pentru documentare, pe când la restul presei „arunci“ informaţia fără să ai timp s-o verifici. Sunt multe de spus pe tema asta şi am realizat că am foarte multe lucruri de învăţat.
Oricum mitul că America este „Ţara tuturor posibilităţilor“ rămâne în picioare şi sincer este o ţară care trebuie văzută.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 4-6 mai 2007 a avut loc cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Interbalcanic „Împreună în Europa”. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Culturală „Muşeata Armână”. Festivalul s-a încheiat, duminică seară, cu un spectacol folcloric susţinut la Hotelul Condor din staţiunea Mamaia. La manifestarea de final a festivalului au participat ansambluri folclorice din Serbia, Albania, dar şi grupuri folclorice aparţinînd etniilor din Dobrogea. Spectacolul a fost o adevărată paradă a costumelor populare aparţinînd comunităţilor dobrogene: turci greci, ruşi-lipoveni, bulgari şi macedo-români. Formaţiile Fidanlar şi Mehtap au reprezentat Uniunea Democrată Turcă din România, printr-un program artistic apreciat de spectatori. Şi cu acestă ocazie am avut prilejul să marcăm diversitatea culturală şi cooperarea armonioasă în spaţiul dobrogean.
Serin Gafar
Data de 9 Mai a fost aleasă ca „Ziua Europei“ de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”. Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas către crearea a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană.
În acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a citit presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei să îşi unească producţiile de oţel şi cărbune, ca „prima fundaţie concretă a unei federaţii europene”.
Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunităţi în cadrul căreia membrii să îşi pună sub control comun producţia de oţel si cărbune – ca baza a puterii lor militare -, în scopul evitării izbucnirii unui nou război. Ţările cărora li se adresa în primul rând această provocare – Franţa si Germania – fuseseră în război timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea război mondial aproape că le distrusese.
În 1985, când proiectul construcţiei europene era deja clar conturat, cele zece state membre care formau la acea data Comunitatea Europeană, au hotărât ca ziua de 9 Mai să devină Ziua Europei.
articol preluat de pe Wikipedia
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Pe data de 4 mai 2007 în cadrul Bibliotecii Judeţene „I. N. Roman” a avut loc un spectacol de poezii în limba turcă intitulat “ŞİİR ŞOLENİ“ organizat de Liceul Internaţional de Informatică Constanţa. Elevii din clasele I-VIII au recitat cele mai frumoase poezii din literatura turcă.
Poeţi ca: Yahya Kemal, Nazım Hikmet, Orhan Veli, Necip Fazıl au emoţionat publicul auditor prin interpretarea poeziilor acestora de către tinerii elevi. Două fetiţe au interpretat cu multă candoare cântece de leagăn, iar elevi din clasele I şi a II a au recitat cele mai frumoase catrene populare. Surpriza spectacolului a fost interpretarea de către directorul adjunct d-nul Ismail Okan Gur, a unui cântec din repertoriu marelui Zeki Muren.
În încheierea spectacolului elevii au fost premiaţi de conducerea Liceului Internaţional Constanţa.
Serin Gafar
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sâmbătă, 12 mai a.c., la Hârşova în organizarea filialei locale a U.D.T.R. a avut loc acţiunea „Hârşova – Străveche Cetate Otomană“. Acţiunea a avut loc în parteneriat cu Muzeul Carsium Hârşova.
Acţiunea a debutat cu vizitarea Muzeului Carsium, unde s-a inaugurat cu acest prilej expoziţia cu monede otomane descoperite în Dobrogea. Participanţii au vizitat ulterior cetatea antică şi medievală, precum şi necropola otomană, monument istoric. S-au căutat soluţii pentru împrejmuirea adecvată a acestui monument istoric.
Ulterior la Biblioteca orăşenească Hârşova a avut loc o sesiune de comunicări susţinută de renumiţi profesori şi istorici, oameni ai locului sau din Constanţa. Iată câteva dintre materialele prezentate: Memet Reduan – Trecutul istoric în viaţa comunităţii turce de la Hârşova; dr. Constantin Nicolae – Carsium în epoca romano-bizantină; dr. Cristina Talmaţchi, dr. Gabriel Talmaţchi – Hârşova reflectată în documente medievale; dr. Gabriel Custurea – Monede otomane descoperite în Dobrogea; dr. Lavinia Gheorghe – Contribuţii la integrarea unor scriitori turci şi tătari în literatura română.
Alături de un public larg au participat la această acţiune d-nul Murat Başar-viceconsul al Republicii Turcia la Constanţa, primarul oraşului Hârşova, d-nul Ionel Chiriţă, oameni de afaceri turci, directorul Muzeului Carsium Hârşova, d-nul dr. Constantin Nicolae.
Din partea U.D.T.R. au participat Osman Fedbi – preşedinte, Ervin Ibraim- secretar general, Ibram Iusein – deputat, Asan Murat – preşedinte onorific. Felicităm cu această ocazie pe d-nul Memet Reduan, preşedintele filialei Hârşova a uniunii noastre şi organizatorul activităţii.
Ervin Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sibiu, Capitală EuropeanăSibiu, pentru anul 2007 este Capitală Europeană alături de Luxemburg. Programul Capitala Culturala Europeana a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii Comunităţii Europene în 1985, la intiţiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii. Programul a fost conceput “cu scopul de a apropia popoarele Europei” şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Procedura de nominalizare se ghidează după principiul rotaţiei, ceea ce înseamnă că fiecare din ţările membre ale Uniunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale în anul stabilit pentru fiecare în parte. Prin rotaţie nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experţi în domeniul cultural. Juriul este compus din doi membri nominalizaţi de Parlamentul European, doi numiţi de Consiliul Europei, doi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor. De-a lungul anilor popularitatea programului a crescut, influenţa culturală, socială si economică a acestuia fiind sporite de numărul tot mare de turişti atraşi. Dar de ce tocmai Sibiul a fost ales? Deoarece membrii comisiiei au considerat drept punct forte, calitatea programului, multiculturalismul lui, caracterul lui european. Juriul a considerat programul un mod grandios prin care oraşul Sibiu cât şi România se vor face cunoscute Uniunii Europene. Într-adevăr, este un succes foarte mare, cu atât mai mult cu cât instituţiile Uniunii Europene au stabilit deja ţările care vor fi capitalele culturale europene până în 2019. Aceasta înseamnă că în oraşul Sibiu în acest an va fi un program cultural permanent şi atractiv la nivel european, va asigura accesibilitatea oraşului şi o ofertă de turism cultural deosebită. Consider că trebuie să fim mândrii de acest lucru, deoarece noi suntem cei mai tineri membrii ai Uniunii Europene. Serin Gafar |
„Europa Cântă şi Dansează”Grupul de dansuri “Delikanlîlar” a participat în perioada 5-7 mai 2007 la Festivalul Internaţional „Europa Cântă şi Dansează”, festival ce s-a desfăşurat sub semnul grandioasei distincţii Sibiu-Capitală Culturală Europeană. Localnicii şi turiştii au asistat la o sărbătoare a culorilor şi a ritmurilor într-o Europă unită prin cântec şi dans. Mega spectacolul a debutat printr-un spectacol pirotehnic, un joc de lumini şi lasere, jonglerii cu foc şi parade pe picioroange. Şi cum sărbătoarea zilei Europei, nu se putea desfăşura fără prezenţa formaţiilor grupurilor etnice din România la acest mega spectacol au mai participat următoarele formaţii:ansamblul Delikanlîlar al Uniunii Democrate Turce din România, ansamblul „Eftimos”, al comunităţii grecilor din Braşov, ansamblul „Kolemeika”, al comunităţii ucrainenilor din Siret, judeţul Suceava, ansamblul „Sf. Sava”, al comunităţii sîrbilor din Timişoara, ansamblul „Mureşul”, al secţiei maghiare din Tîrgu Mureş, ansamblul Forumului Democrat German din Sibiu şi Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”. Publicul a fost încântat de bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor moştenite si etalate cu mândrie de fiecare dintre comunităţile etnice din România. Mega-spectacolului a avut loc în Piaţa Mare a oraşului unde peste 300 de artişti au urcat pe scenă, printre care şi formaţia Uniunii Democrate Turce din România-Delikanlîlar. Formaţia uniunii noastre a reprezentat Turcia. Pe fondul proiecţiilor din Piaţa Mare, cu imagini din Turcia s-a suprapus imaginile formaţiei de dansuri „Fidanlar” după care pe scenă au intrat mândrii tinerii noştrii “Delikanlilar” dansând Zeibek, Eski Kasap primind aplauzele spectatorilor. Una din surprizele organizatorilor a fost prezenţa unor renumiţi solişti de muzică populară românească precum: Niculina Stoican, Andreea Voica, Dinu Iancu Sălajanu, Gabriela Tuţa, Robert Tirnaveanu, Ileana Rus, Rodica Anghelescu, Chiamuran Chivu, Constantin Bahrin care au interpretat piese din tezaurul cultural internaţional. Manifestarea a fost organizată de Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului”, Primăria Sibiului, Casa de Cultură şi Cercul Militar. Toate aceste instituţii au dorit să promoveze identitatea Europei în contextul multiculturalităţii printr-un mega-spectacol, susţinut de formaţii şi solişti de renume ai culturii tradiţionale româneşti, dar şi de ansambluri ale minorităţilor din ţara noastră. Serin Gafar |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ebru kağıt susleme sanatlarının en önenimlerindedir. Geleneksel sanatlara uğraşan sanatkarlar, yaprıkları eserlerin kalıcı olmasına özen göstermişler bu uğurda akla hayale gelmeyecek girişmlerde bulunmuşlardır. Ebru uyumlu renkler dünyasının göze hoş gelen harika eserlerini bizlere sunması yanında, fiziğin ve kimiyanın konularının da uygulandığı bir sanat olarak karşımıza çıkmaktadır.
S: Romanya'ya ilk kez mi geliyorsunuz? Romanyayı beğendiniz mi?
T.A: İlk kez geliyorum Romaniya çok güzel bir ülke. Her yönuyle Türkiye'ye benziyor.
S: Burada Türklerin yaşadığını biliyormuydunuz.
T.A: Burada Türklerin yaşadağını biliyordum. Kültürel haklarını kavuşmuş olmaları ve Römenlerle barış içinde yaşıyor olmaları beni mutlu etti.
S: Biliyorum ki edebiyat öğretmensiniz. Ebru sanatına olan ilginiz nereden başladı?
T.A: Türk sanat tarihinde özel bir yeri alan ebru bizim güzellik anlayışımızdan doğmuştur. Tarihimizdeki bu kalıcı güzellik beni devamlı büyülekmekteydi. Bütün klasik Osmanlı Sanatlarında olduğu gibi usta-çırak usulü bir çalışma ile bu sanatı ben de uygulamaya başladım.
S: Kaç yıldır bu sanatla uğraşıyorsunuz?
T.A: Onbeş yıl oldu.(ilk ebrumu yaşalı).
S: Kendi atolyeniz var mı?
T.A: On yıldır sanat çalışmalarımı kendi atolyemde sördürüyorum. Bu atolyemde bircok öğrenci de yetiştirdim.
S: Ebru sanatı nereden öğrendiniz?
T.A: Her hafta sonu Istanbul'daki Cafer Ağa medresindeki kurslara giderek bu sanatı öğrendim.
S: Boyalarınızı nasıl elde ediyorsunuz?
T.A: Ebru sanatında tüm boyalar ve fırçalar sanatçı tarafından üretilir. Doğal toprak boyalar bizim tarafımızdan ebru boyasının dönüştürülür.
S: Ebru kelimesinin anlamı nedir?
T.A: Ebru, bulut anlamında ki farsça’ebr’ sözcüğünden gelir. ‘Bulutumsu, bulut gibi’ anlamını taşıyan ‘ebri’ sözcüğü, bu sanata isim olmuştur. Sanatın ismi daha sonra ebru olarak değişmiş, ebru kağıdı, ebruculuk denilmeye başlamıştır.
S: Ebru yapımını bize biraz anlatırmısınız?
T.A: Ebru, şöyle yapılmaktadır: Kitre suyu atılarak, suyun yoğunlaşması sağlanır. Toz boyalar ezilir, öd ile karıştırılır, at kılından yapılan fırcalarla su üzerine boyalar serpilir, her cins kağında, bu boyalar alınarak eser ortaya çıkar.
S: Ebru sanatının kişiye hissettirdikler nelerdir?
T.A: Bazı günler, şafak veya gurub vakti ufka bakarsınız, kırmızı, sarı, lacivert ve mavi renklerin en güzel tonlarıyla bulutlardan bir ebrunun şekillendiğini görürsünüz. Yine bazı gecelerde, bulutlu gökyüzü kadar geniş bir ebru teknesinde mehtabin, usta fırcasıyla lacivet, mavi ve ışıklı beyazın bütün renkleri serpiştiriverdiğine tanık olursunuz. Ebruzenler, bir anda değişip, kaybolan gökyüzünde ki güzellikleri yeryüzüne aksettirerek, doğada ki oluşumuna mümkün olduğunca bağlı kalarak. Kağıt üzerıne ebedileştirmişlerdir.
S: Romanya'ya bir daha gelmek istermisiniz? Siz bu sanatı Romanya'ya getiren ilk kişisiniz.
T.A: Bir fırsat bulursam mutlaka gelmek istiyorum. Burada bulunuş sebebim, kültürümüzün bu topraklarda sonsuza kadar yaşatılmasına katkıda bulunmaktır. Bu alanda bir ilk olmaktan mutluluk duyuyorum.
S: Eserlerinizi görmek ve bu sanatı tanımak bizleri de mutlu etti. Romanya Demokrat Türk Birliği adına size teşekür ediyoruz.
Serin Gafar
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La începutul lunii mai, Orchestra Forţelor Armate Americane din Europa a susţinut un concert pe scena Teatrului de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa. Concertul orchestrei americane a încheiat exerciţiul militar aerian Sniper 2007 executat în perioada 1-3 mai de către militarii americani, în cooperare cu cei români.
Orchestra Forţelor Armate Americane din Europa a fost înfiinţată în 1940 şi în prezent se află staţionată în Schweitzingen, Germania. Orchestra este formată din 65 de instrumentişti licenţiaţi în muzică la universităţi de prestigiu din SUA şi din afara graniţelor.
Concertul a fost deschis de ambasadorul SUA la Bucureşti Nicholas Taubman care a ţinut să specifice că „prezenţa trupelor americane la baza de la Mihail Kogălniceanu va întări relaţiile economice şi culturale dintre cele două state ”. Totodată, ambasadorul american a mai precizat în discursul său că:” România este un partener serios şi consecvent în cadrul NATO” şi că preşedintele George W. Bush va participa în aprilie 2008 la summitul NATO care va avea loc la Bucureşti.
Instrumentiştii americani au interpretat partituri muzicale compuse de Alfred Willering, W.P. Chambers, Philip Sparke, Duke Ellington, Bert Truax, David Bennet. Concertul s-a încheiat cu acordurile Rapsodiei Maghiare a lui Franz Liszt şi în ropotele de aplaze ale publicului care a umplut la refuz sala Teatrului de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa.
Orchestra Forţelor Armate Americane din Europa susţine peste 200 de concerte pe an şi a concertat până în prezent în mai mult de 20 de ţări din Europa şi din Orientul Mijlociu, din Rusia şi până în Liban.
La eveniment a fost prezent consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Agca dar şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, primarul Radu Ştefan Mazăre şi prefectul Dănuţ Culeţu.
American Corner este primul centru constănţean de resurse şi informaţii despre viaţa socială şi culturală americană care, într-un an de activitate a organizat evenimente inedite: seminare, prelegeri, conferinţe, expoziţii, spectacole. De un an de zile Centrul Cultural American pune la dispoziţia celor interesaţi peste 200.000 de publicaţii în limba engleză despre cultura şi civilizaţia americană, dvd-uri şi casete video. Totodată, American Corner asigură studenţilor accesul gratuit la internet prin cele patru computere pe care le are în dotare.
Biblioteca Americană deschisă la Constanţa face parte din Programul American Corners prin care în alte şapte oraşe din ţară: Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara, Craiova, Bacău, Baia Mare, se promovează proiecte de parteneriat între România şi SUA.
Cu prilejul împlinirii unui an de activitate la Constanţa, coordonatorul American Corner, Senia Babaiani ne-a declarat: „A fost un an bogat ün evenimente culturale, a fost un an în care am încercat să aducem la malul Mării Negre un crâmpei din ţara unde se spune că visele devin realitate. De asemenea, cei interesati să studieze în S.U.A pot găsi informatii utile despre sistemul de învăţământ şi despre oportunităţile de studiu, în materialele din dotarea bibliotecii centrului nostru, dar şi pe site-ul oficial al Ambasadei S.U.A la Bucuresti: usembassy.ro”
American Corner Constanţa a prezentat, cu prilejul împlinirii unui an de la inaugurare, studenţilor şi cadrelor didactice de la Universitatea Ovidius, interviul acordat de renumitul regizor american Francis Ford Coppola unui grup de 70 de studenţi de la Centrul Cultural American din Bucureşti. În interviu, regizorul american vorbeşte despre modul în care a realizat filmul “Youth Without Youth”, adaptare după nuvela cu acelaşi nume a lui Mircea Eliade. Premiera filmului este programată pentru luna octombrie a acestui an, la Festivalul Internaţional de Film de la Roma. Francis Ford Coppola dezvăluie în interviu aspecte legate de viaţa sa personală dar şi despre cariera de regizor. Totodată, el răspunde avalanşei de întrebări primite din partea studenţilor români.
După vizionarea materialului filmat toţi participanţii au primit gratuit peste 200 de cărţi şi reviste despre cultura şi civilizaţia americană, aflate în expoziţia creată special pentru a marca evenimentul.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 13-15 mai a.c., navele şcoală CG. Hasan Paşa şi Osman Gazi au acostat în Portul Constanţa în cadrul exerciţiului anual de pregătire al viitorilor subofiţeri de marină. Navele Şcoală care aparţin Forţelor Navale din Republica Turcia şi-au început exerciţiul de pregătire la Çanakkale.
Marinarii turci au ales Constanţa pentru exerciţiul practic de pregătire deoarece aici există două instituţii de învăţământ de prestigiu pentru viitorii ofiţeri de marină cu care, profesorii de navigaţie din Turcia au dezvoltat mai multe proiecte de colaborare.
Cadeţii turci au vizitat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, staţiunea Mamaia, oraşul Mangalia şi Cimitirul Eroilor Turci de la Slobozia. Totodată, viitorii subofiţeri de marină turci s-au întâlnit cu studenţii Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” şi cu elevii Şcolii Militare de Maiştri ai Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”.
Sâmbătă, 12 mai capitanul Ahmet Öksüz, comandantul Diviziei de pregătire a Marinei Republicii Turcia a oferit un cocktail la bordul navei Hasan Paşa. La coctail a fost prezent alături de oficialităţile locale, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Agca. Excelenţa sa a oferit în cinstea oaspeţilor, luni, 14 mai o recepţie la Hotelul Palm Beach din Mamaia, la care au participat preşedintele UDTR Osman Fedbi împreună cu soţia, secretarul general Ervin Ibraim, preşedintele onorific Asan Murat, preşedinta comisiei de femei Amet Melek, precum şi alţi membri ai uniunii.
Cadeţii turci au părăsit România pe 15 mai cu destinaţia Samsun.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Pazartesi günü 2 Nisan tarihinde Köstence 58 no. Anaokulu’nda Yozgat Öğretmenler Sendikası genel başkanı, Şuayip Özcan bey Türk Dili ve Din dersi öğretmenleriyle buluştu.
Aşağıda Şuayip Özcan beyin öğretmenlere verdiği mesajını sunuyoruz. "Bir eğitimci olarak, bir sendikacı olarak, Türkçe öğretmenlerin şunu bilmeleri gerekir. Karşılıklı, saygı, sevgi içerisinde, birlik ve bütünlerini koruyarak, kol kola girerek, problemlerini çözme yönünde kafa yormaları lazım.
Bunu yapamadığınız müddetçe, problemler büyüyeceği gibi ileride içinden çıkılmaz bir hal alacak. Oralara gelmeden önce, bizim arkadaşlarımızın birlikteliğin oluşturulacak bir oluşuma ihtiyaçlarını olduğunu görüyorum ben. Bu eksikliği hissettim. Kısa zamanda bunları tamamlayarak sorunlarını dile getirebilecek ve bu sorunu çözülmesi için gerekli girişimleri yapacak, gerek ülke içerisinde olsun gerekse ülke dışında seslerde duyuracak bir gayret ve çabanın acilen bizim meslektaşlarımıza, daha doğrusu soydaş öğretmenlerimiz de ebrulu olması gerekir. Bu eksikliği gördüm burdan bir eğitimci, bir sendikacı olarak ifade ederek, arkadaşlarımız da bu konuda biraraya gelmeleri yönünde bize düşen, bizim yapmamız gereken ve Türkiye’nin bir kardeş olarak sendikası vermesi bir şey varsa genel başkanı olarak, ben bu konuda hazır olduğumu; bunda varolduğumu yapacağımız her türlü etkinlikte birlikte olabileceğimizi maddi ve manevi yanlarında olabileceğimiz de burdan ifade etmek isterim. Yeter ki kendilerinde o gayret, o çaba olsun, biraraya gelebilsinler."
Subihan İomer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Mireasa împreună cu două dintre cumnatele sale aşteptau în odaia de nuntă, pregătită din timp şi împodobită cu obiecte din zestrea miresei. Uneori pe lângî cele două cumnate mai era mama miresei şi alte femei mai în vârstă.
Înainte de anul 1950, când mirele intra în odaia de nuntă aveau loc diferite ceremonii.
Mireasa era aşezată pe un scaun cu faţa acoperită de voal. Una dintre cumnate stătea în spatele miresei şi învârtea Coranul deasupra capului. Mireasa stătea cu mâinile pe genunchi. Hogea intra în cameră împreună cu mirele care răsturna cu piciorul drept o cană cu şerbet pusă pe prag. Sensul acestui gest era ca mireasa să se teamă de mire şi să nu-i iasă niciodată din cuvânt. Şebetul mai avea şi sensul unei urări ca viaţa tinerilor căsătoriţi să fie dulce şi toate treburile să meargă bine. Hogea îl punea pe mire să facă rugăciuni însoţite de două plecăciuni până la pământ, după care îi spunea mirelui să ia în stăpânire ceea ce i se cuvenea (adică mireasa). Mirele dădea bacşişuri cumnatelor miresei şi toţi nuntaşii ieşeau din odaia de nuntă.
Înainte ca mirele să intre în odaia de nuntă, pe pragul uşii se punea o cană cu apă pe care mirele o răsturna lovind- cu piciorul. Apa înseamnă belşug şi totodată o urare ca vieţile celor doi tineri căsătoriţi să curgă lin ca apa. Apoi mirele săruta mâinile mamei sale şi ale celorlalte femei aflate în camera respectivă. O femeie în vârstă prezenta mirelui mireasa. După 5-6 minute, toată lumea se retrăgea lăsându-i pe miri singuri în odaia de nuntă. Mireasa turna apă mirelui cu ibricul aflat în odaie. Mirele îşi făcea spălarea rituală (abdest), iar mireasa îi dădea apoi prosopul şi îi întindea pe jos covoraşul de rugăciune. Mirele făcea rugăciuni aplecându-se de două ori cu capul până la pământ.
Cavalerul de onoare intra în odaia de nuntă la invitaţia cumnatelor miresei, care luau voalul de pe faţa miresei, iar mirele îşi făcea rugăciunea folosind voalul drept covoraş de rugăciune. După această rugăciune, mirele călca pe piciorul miresei. Mireasa nu călca niciodată pe piciorul mirelui. Sensul acestui gest era că mirele va comanda în noua familie.
Când mirele intra împreună cu cavalerul de onoare în odaia de nuntă, cumnatele miresei întindeau de-a curmezişul o sfoară. Mirele fie trecea pe sub sfoară, fie rupea sfoara. Când rupea sfoara mirele era considerat curajos.
Mirele intra împreună cu cavalerul de onoare în odaia de nuntă unde se aflau patru cumnate ale miresei sau două cumnate şi două femei mai în vârstă. Mireasa stătea cu două dintre cumnate într-un colţ al odăii pe un scaun, celelalte două cumnate ţineau o perdea în aşa fel ca miresa şi cele două cumnate să nu se vadă de după perdea. Cele două cumnate instruiau mireasa cum să calce pe piciorul mirelui. Mireasa cât şi cele două cumnate de lângă ea purtau încălţări de aceeaşi culoare şi formă. De sub perdea se vedeau trei prechi de încălţări. Mirele călca una dintre cele trei perechi. Dacă el călca pe piciorul uneia din cumnate, mireasa călca imediat piciorul mirelui. Apoi mirele dădea bacşişuri cumnatelor şi lua mireasa în primire. Când mirele intra în odaia de nuntă, mireasa se ridica în picioare şi spunea Aleykümselam! (Pacea să fie cu tine!). Mireasa săruta mâna mirelui iar acesta călca ea pe piciorul mirelui. Dacă mireasa era atentă şi iute, călca ea pe piciorul mirelui. Dacă mireasa reuşea să calce piciorul mirelui, se considera că în acea căsătorie cuvântul miresei avea întâietate.
Mirele intra în odaia de nuntă şi călca mireasa pe picior. Îi dădea apoi miresei o palmă şi îi lua voalul de pe cap. Apoi mirele îşi făcea rugăciunea.
Înainte ca mirele să intre în odaia de nuntă, el făcea rugăciuni şi se încheia până la pământ de două ori, apoi intra în odaia de nuntă unde oferea bacşiş cumnatelor miresei. Dacă mireasa era mai iute în mişcări, călca uşor pe piciorul mirelui. Se considera că acela dintre soţi care va călca primul pe piciorul celuilalt va comanda în căsnicie. În tot acest timp, mireasa şi mirele nu-şi vorbesc. Mireasa nu vorbea cu mirele. Acesta dădea bacşiş cumnatelor miresei şi toţi cei aflaţi în odaia de nuntă ieşeau afară. Mirele se străduia să câştige inima miresei. O întreba ce ar dori să îi cumpere şi îi propunea diverse daruri. De exemplu, îi promitea că îi va cumpăra o fustă sau un inel. Astfel, o făcea pe mireasă să vorbească. Apoi, mirele şi mireasa îşi făceau separat rugăciunile.
Înainte de a intra în odaia de nuntă, mirele îşi înnoda şireturile de la pantofi, dar imediat ce intra în odaie, mireasa îi desfăcea nodurile. Această practică arăta că, în noua căsnicie, cuvântul bărbatului avea întâietate.
În odaia de nuntă se aşezau două lumânări. Una dintre lumânâri simboliza viaţa miresei iar cealaltă viaţa mirelui. Se credea că acela dintre soţi a cărui lumânare se va stinge mai repede acela va muri primul. Lumânările erau aduse în odaie de mireasă.
Vechilul îl punea pe mire să-şi facă spălarea spirituală(abdest). Lângă mireasă pe o tavă ardeau două lumânări. Cumnatele miresei puneau pe capul miresei un cearceaf pentru ca mireasa să nu vadă ce se întâmplă în jur. Apoi, vechilul şi cumnatele miresei ieşeau din odaia de nuntă, lăsându-i singuri pe tinerii căsătoriţi.
În noaptea nunţii, în cele patru colţuri ale patului în care urmau să doarmă mirii se puneau bani. Aceşti bani erau luaţi a doua zi dimineaţa de cumnatele miresei.
Obiceiul de a aprinde lumânări în odaia de nuntă şi de a pune bani în cele patru colţuri ale patului nupţial există şi la români. La nunţile româneşti se foloseau lumânări lungi de 70 de centimetrii. Aceste lumânări ardeau la biserică în mâinile naşului şi naşei. Naşul se afla la dreapta mirelui, iar naşa la stânga miresei. Aceste lumânări erau apoi aduse la „Masa mare“. După ce se ardeau la „Masa mare“, aceste lumânări erau duse în odaia de nuntă unde ardeau până la capăt. Se credea că acela dintre soţi a cărui lumânare se stingea mai repede va muri primul.
La turci, înainte de anul 1950, faţa miresei se acoperea cu un voal pe toată durata nunţii. În odaia de nuntă, faţa miresei putea fi descoperită doar de către mire. Dacă, înainte de mire, faţa miresei era descoperită de către altcineva, se credea că a fost stricată cununia religioasă.
Rudele apropiate ale miresei împodobeau odaia de nuntă, pe pereţi atârna o mare parte din zestrea miresei( covoare, prosoape, ştergare, perne vopsite în diverse culori). De asemenea, pe pat şi mese se puneau perne frumos colorate şi ştergare înflorate.
Ay Laz kızı Laz kızı
Yanakları kırmızı
Yanağına gül açmış
Sandım sabah yıldızı.
Yandan gel yarim, yandan gel
Yandan saramam kucağıma gel.
Şu derinin ızını
Kıramadım buzunu
Aldım Laz kızını
Çekemedim nazını.
Yandan gel yarim, yandan gel
Yandan saramam kucağıma gel.
Güller toplar Laz kızı
Sepete koya koya
Şarkı söyler dilleri
Yollara baka baka.
Yandan gel yarim, yandan gel
Yandan saramam kucağıma gel.
Pagini realizate de Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bu güne kadar Romanya Müslümanları Müftülüğüne ait resmi bir Kur’an Kursu bulunmamakta idi. Kur’an öğrenmek isteyenler Camilerde imamlardan öğrenmektedirler. Aynı şekilde, Türkiye Diyanet İşleri Başkanlığı tarafından görevlendirilen Şerife COŞKUN tarafından da Hünkar Camiinde yaklaşık 30 hanım öğrenciye Kur’an ve Dini Bilgiler dersleri verilmekte idi.
Romanya Müslümanları Müftülüğü ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşeliği ortak bir çalışma ile, Müftülüğe ait Bogdan Voda Sok. 75 no’lu binada (Türk Biriliği ve Tatar Birliği’nin bulunduğu binanın giriş katında) Türk işadamlarının da desteği ile tadilat yapılarak tefriş edilmiştir.
Hünkar Camiinde öğrenim gören hanım öğrenciler, 01.05.2007 tarihinde yeni Kur’an Kursuna taşınmışlardır.
Yeni Kur’an Kursunun açılışı, 24.05.2007 tarihinde saat 11.00 de T.C. Köstence Başkonsolosu Sayın Haluk AĞCA, Romanya Müslümanları Müftüsü Yusuf Murat, Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Osman Fetbi, Agiacai Selatin Romanya Müslüman Tatar Türkleri Demokrat Birliği Başkanı, Muavin Konsolos Murat Başar, Din Hizmetleri Ataşesi Ahmet Erdem, Türk işadamları ve soydaşların katılımıyla yapılmıştır.
Yapılan açılış konuşmalarından sonra, Kur’an Kursu öğretmeni Şerife COŞKUN’un önderliğinde hanım öğrenciler tarafından Kur’anı Kerim ve ilahiler okunmuştur.
Romanya Müftülüğünün ilk defa resmi bir Kur’an Kursuna kavuşmuş olması vatandaş ve soydaşlarımız tarafından sevinçle karşılanmıştır.
Programın sonunda, öğrenciler tarafından gelen misafirlere ikramda bulunulmuştur.
Firdevs Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Pentru conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor etnicilor turci şi tătari din România, Fundaţia Tuna a organizat în perioada 25-27 mai 2007 o chermeză, expoziţie cu vânzare de produse artizanale, culinare şi meşteşugăreşti la sediul celor două uniuni.
La inaugurarea expoziţiei au fost prezenţi preşedintele Uniunii Democrate Turce din România d-nul Osman Fedbi, d-nul deputat Ibram Iusein, secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România d-nul Ibraim Ervin, reprezentanţi ai U.D.T.T.M.R. şi oameni de afaceri turci.
Activitatea s-a bucurat de un adevărat succes datorită bunei organizări şi numărului mare de participanţi, vizitatori care au trecut prin faţa expoziţiei. Ne-au atras atenţia produsele culinare din bogata bucătărie turcească care erau servite de tinere domnişoare îmbrăcate în costume tradiţionale turceşti şi a căror expresie avea ceva din parfumul oriental. Am gustat faimoasele sarmale în foi de viţă, chifteluţe cu bulgur, diverse salate de legume şi minunate dulciuri executate cu migală şi multă răbdare. Broderiile şi elementele de decoraţiuni interioare au facut senzaţie printre doamnele noastre care vor să-şi decoreze căminele cât mai variat.
Activitatea a fost una de caritate, fondurile urmând a fi folosite în scop umanitar. Felicităm organizatorii pentru succesul dobândit şi sperăm că vor mai organiza şi alte activităţi de acest gen în primul rând pentru că aduc laolaltă oameni ai comunităţii noastre, dezvoltă cultura şi tradiţia comunităţii noastre şi, nu în ultimul rând, ajută semenii etniei noastre.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa în parteneriat cu Muftiatul Cultului Musulman din România, Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi cu sprijinul celor două uniuni reprezentative ale comunitaţii musulmane din Romania au organizat în data de 19 mai 2007 la Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ Olimpiada de Religie Islamică – faza judeţeană.
| Nume prenume | clasa | şcoala | premiul | punctaj | cadrul didactic |
|---|---|---|---|---|---|
| Osman Sezen | IV | Şc. nr. 1 Valu Traian | I | 9,20 | M. Ghiulendan |
| Ismail Ailin | IV | Col. Naţ. Kemal Ataturk | III | 8,00 | G. Hakki |
| Suliman Elif | V | Şc. C-tin Brancuşi | I | 9,50 | N. Ersin |
| Cherim Elif | V | Col. Naţ. Kemal Ataturk | III | 8,10 | G. Hakki |
| Komurcu Seda Nur | V | Col. Naţ. Kemal Ataturk | III | 8,00 | G. Hakki |
| Ozkan Vural | VI | Sc. 4 Medgidia | I | 9,80 | Z. Murvet |
| Şakir Sevghiul | VI | Col. Naţ. Kemal Ataturk | II | 9,50 | Z. Murvet |
| Ibraim Selvin | VI | Şc. C-tin Brancuşi | III | 9,10 | N. Ersin |
| Elias Geilan | VI | Şc. Gr. Topraisar | M | 8,00 | A. Elvir |
| Raşid Semira | VII | Sc. Ion Minulescu | II | 8,90 | E. Tanior |
| Ali Selda | VII | Sc. Ion Minulescu | III | 8,20 | E. Tanior |
| Mologean Metin | VII | Sc 15 Cta | M | 8,00 | M. Firdes |
| Devlet Sezghin | VII | Sc. nr. 7 Med | M | 7,70 | A Ozghiun |
| Zeinali Sevidan | VII | Col. Naţ. Kemal Ataturk | M | 7,70 | Y. Kamil |
| Denislam Silver | VIII | Sc 15 Cta | I | 9,10 | M. Firdes |
| Molgean Aidin | VIII | Sc 15 Cta | II | 8,80 | M. Firolu |
| Enan Ildiz | VIII | Sc Valul Traian | III | 8,60 | M. Ghiulendan |
| Dervis Gescun | VIII | Sc 7 Med | M | 8,10 | A. Ozghiun |
| Abdula Dilber | VIII | Sc. Ion Minulescu | M | 7, 60 | E. Tanior |
Firdevs Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cumartesi 12 Mayıs 2007 tarihinde Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Kolejinde Din Olimpiyatı düzenlendi. Olimpiyatta T.C Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Ahmet Erdem, Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf, Müfettişlik daıresinden Sn. Ulgean Ene Hanım ve Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Kolejin müdürleri Sn. Accan Mologani ve Sn. Tahsin Akşit Beyler konuşma tuttular ve öğrencileri tebrik ettiler. Konuşmacılar öğrencilere gelecek senelerde daha çok çalışmalarını isteyip onlara daha büyük hediyeler vaad ettiler. Dereceye giren öğrenciler T.C Köstence Başkonsolosluğu, Romanya Müftülük ve Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından ayrı ayrı hediyeler aldılar.
Ca în fiecare an în perioada 21-22 mai constănţenii îşi sărbătoresc ziua oraşului. Au fost două zile de sărbătoare de spectacole şi activităţi culturale. Manifestarea a fost organizată de primăria municipiului Constanţa în Portul Turistic Tomis. În prima seară, pe scena amplasată în Portul Tomis au evoluat ansambluri populare ale etniilor din judeţul Constanţa, trupe şi interprenţi de muzică precum Parlament, Ana Lesko, Costi Ioniţă. Pe aceaşi scenă au evoluat şi formaţiile Uniunii Democrate Turce: Fidanlar, Delikanlilar şi corul Mehtap. Formaţia Fidanlar coordonată de d-na Osman Melek a susţinut un purpuriu de dansuri, corul Mehtap coordonat de d-na Acooium Durie a cântat cântece rumeli, Spectacolul a fost încheiat de formaţia Delikanlîlar reprezentat de Memet Nesim. Spectacolul susţinut de formaţiile uniunii a durat 30 de minute şi au încântat publicul prin programul susţinut. La spectacol au luat parte sute de constănţeni care au dansat şi aplaudat pe muzica dansurilor noastre.
Pagină realizată de Serin Gafar
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
De AHMET ALI 1934
La 15 Iulie Tos Paşa, serascherul Vidinului, fiind la Ruşova primi un nou ordin să părăsească Ruşova şi să meargă contra inamicului care era la Panciova în faţa Belgradului. Este de menţionat că în luptele acestea au luat parte şi Români, trimişi de domnul Ţării Româneşti, Mavrocordat.
În raportul său înaintat consiliului din Viena la 1739 baronul Engelshofen îi descrie pe Români buni luptători şi oameni de crdinţă, dar şi de plâns, înţelegând prin aceasta starea lor vrednică de milă ca şi lanţul de abuzuri săvârşite de guvernul ausriac pentru a-I supune.
În 15 August 1739 cetatea Ada-Kaleh capitulează şi astfel Turcii, de aci înainte, nu mai puteau fi împiedicaţi în expansiunea lor către apusul Europei. De altfel Ada-Kalehul constituise obiectul principal al năzuinţelor lor.
La 18 August 1739 o conferinţă publică fu ţinută în prezenţa a doi viziri între care Ali Paşa şi alţi înalţi demnitari şi pacea fu făcută aci în condiţiiunile următoare: Cele cinci cadilies de dincolo de Olt: Ada-Kaleh, Orşova, Mehadia, Belgrad, şi Bovgurdelen (care era la 12 ore de Belgrad, pe partea dreaptă a râului Sava), Seveş, Lugoj, şi toată câmpia Semliului, vor rămânea imperiului otoman, iar Banatul Timişoarei va rămânea Germanilor. Se adăugă că pacea cu Ruşii se negocia în acelaşi timp.
Preliminările păcii de la Belgrad au fost semnate de general contele Feldmareşal Neippenu plenipotenţiarul împăratului Carol VI de ambasadorul Franţei, plenipotenţiarul mediatic marchizul de Villeneuve şi de marii viziri ai Imperiului Otoman, Elhadi Mehmet Paşa şi Ali Paşa.
La 18 Septembrie 1739 pacea fu încheiată.
Art. V din Tratatul de pace încheiat la Belgrad între împăratul Carol VI şi Poartă.
Insula şi fortăreaţa Orşovei ca şi fortul Sf. Elisabeta, vor aparţine în starea în care se găsesc acum imperiului Otoman, Banatul Timişoarei va aparţine în întregime împăratului până la Graniţele Vlahiei, în afară de mica câmpie ce se găseşte în faţa insulei Orşovei, delimitată pe de o parte de râul Cerna care vine de la Mehadia, de altă parte de Dunăre, şi de un râuleţ care mărgineşte Valahia austriacă, şi în fine de primele înălţimi ale Banatului care sunt în faţa Oarşovei, după o linie care va fi trasă de la un râu la altul, păstrând-se peste tot o egală distanţă între zisele înălţimi şi Dunăre, această câmpie va rămâne imperiului otoman cu condiţia că dacă turcii vor ajunge să abată toate apele Cernei aşa fel încât să le dea un alt curs, mai înapoi, atingând vechea Orşova, atunci vechea Orşova ajungând mărginaşe a suszisei câmpii, ea singură fără teritoriile ei va aparţine Porţii Otomane. Se înţelege că Poarta nu va putea niciodată să o întărescă.
Se acordă Porţii Otomane termenul de un an de a abate apele Cernei, după un termen ea va pierde toate drepturile ei asupra Vechei Orşove, care va rămâne împăratului. Fortificaţiile de la Mehadia care, potrivit delimitărilor ce se vor stabili, trebuie să aparţină împăratului, vor fi încetul cu încetul distruse de către turci şi nu vor mai putea fi refăcute în viitor de imperiali. Fortificaţiile aşezate dealungul Dunărei şi a Savei, a căror distrugere a fost iarăşi stipulată, nu vor fi refăcute de către imperiali cărora li se cuvin aceste teritorii.
Prin pacea de la Belgrad Austria pierdea prin urmare cetatea Ada-Kaleh, Oltenia, Serbia şi fortul Elisabeta, iar Banatul rămânea în posesiunea Austriei.
Întăriturile de la Mehadia şi cele dealungul Dunării şi Savei urmau a fi distruse. Turcii prin art. V din Tratatul de pace aveau mână liberă să cuprindă Orşova şi câteva comune de pe valea Cernei: Bârza, Topleţi, Coravnic, Tufăr, Jupalnic şi Băile Herculane, dacă ei ar fi fost în stare să mute cursul apei Cerna ce curge pe la Apus de Orşova, spre Dâlboca, în Dunăre.
Cu greutate, plătind bani mulţi la lucrători şi cu ajutorul a doi ingineri francezi, Turcii au săpat peste dealuri un canal lung de 22 km. Prin care numai o mică parte, o cincime din apa Cernei putea curge. Ziua în care apele Cernei s-au vărsat pe aci în Dunăre s-a sărbătorit la Ţarigrad prin rugăciuni şi salve de tunuri. Turcii credeau că după ce vor fi schimbat direcţia Cernei vor fi devenit stăpâni pe toate ţinuturile în valea Cernei. Insă austriacii arată că potrivit art. V din tratat Turcii puteau lua în stăpânire numai Orşova Veche. Chestiunea a dat prin urmare loc la discuţiuni.
„În urma acestor interpretări a hotărârilor din Tratatul de pace fu nevoe de tratative diplomatice suplimentate cu a căror conducere la Constantinopol fu însărcinat contele Uhlefeld“. Canalul, mai târziu, se astupă. Ruinele canalului se văd şi astăzi.
Se prezintă grandioasă şi plină de îndrăsneală opera aceasta a Turcilor, în apropiere de Topleţ lângă Piatra mistică a lui Ion Iorgovan (Numele lui Hercule în graiul bănăţean).
„Cu tot lamentabilul rezultat al acestei întreprinderi turceşti, Orşova Veche rămase Porţii deoarece la 20 Octombrie 1740, împăratul Carol VI muri şi împărăteasa Maria Theresia, regina Ungariei şi Bohemiei, văzându-se înconjurată de duşmani, cu toată convenţiunea pa care contela Uhlefeld o încheiase cu Turcia la 2 Martie 1741 prin care I se lăsa Austriei valea Cernei.
Orşova Veche şi cetatea Ada-Kaleh au rămas pierdute pentru sceptrul Habsburgilor.
Turcii iau în stăpânire aceste localităţi, în Orşova Veche se aşează familii mahomedane, se ridică o moschee cu minarete încât după o jumătate de secol Muezinul îşi face aci rugăciunea în linişte“
Când însă războiul cu Turcii s-a aprins din nou, în urma declaraţiunei de război din partea Austriei, în ziua de 9 Februarie 1788, generalul Papilla venind de la Mehadia, cade încă în aceiaşi zi asupra Orşovei, a cărei garnizoană număra numai 80 de soldaţi miliţieni. Imperialii ocupă Orşova, dar la 7 August acelaşi an, Papilla este bătut lângă Jupalnic, la 1 km. Spre Nord de Orşova şi constrâns să se retragă dincolo de Mehadia.
În anul viitor 1789 ia comanda contele Haddik, căruia îi revine să alunge pe Turci din Banat.
La 11 August acelaşi an, se numeşte comandant şef al tuturor trupelor mobilizate contra Turcilor, generalul Laudon. El trimite asupra Orşovei pe generalul Clairfait. Acesta bate pe Ciarhagi-Mehmed Paşa în ziua de 28 August 1789 lângă Mehadia, iar la 29 la Orşova Veche.
Notă: Textul este scris în 1934 cu ortografia specifică perioadei interbelice
Pagină realizată de Sureia Şachir
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
19 Nisan 2007 tarihinde Yeniçağ televizyon programında, Romanya Demokrat Türk Birliği Eğitim Komisyonun Başkanı – Vildan Bormambet Hanım ve Romanya’daki Anayurt gazetenin Müd. Yrd. Ilmia Suleiman katıldılar. Eğitimle ilgili olan programı hazırlayan, sayın Şuayip Özcan, Romanya’daki Türklerin hakkında, Romanya’daki Türkçe eğitimi, Romanya ile Türkiye arasındaki eğitim alanında olan işbirliği konuları yõne koydu.
Vildan Hanım bu sõzlerl konuşmasını bitirdi: „Romanya’da 100 bin kardeşiniz var. Ve buradaki soydaşlarınız Türkiye özlemi çekmektedir. Romanya ve Türkiye arasında barış ve kültür köprüsü kurmaktadırlar. Eğitim ve kültürel anlamda karşıklı ilişkilerin geliştirilmesinde fayda görmekteyim. Sizin şahsınızda tüm Türk Eğitim Sendikası Üyelerine ve tüm soydaşlarımıza selam ve saygılarımı sunarım.”
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Hâdrâlezul este una din cele mai importante sărbători ale turcilor dobrogeni. Legenda spune că erau doi fraţi pe nume de Hâzâr şi Ilias ce l-au supărat pe Stăpânul cerurilor şi ca pedeapsă acesta i-a despărţit unul devenind Stăpânul pământurilor şi celălalt Stăpânul apelor. Acestora li s-a permis să se întâlnescă o singură dată pe an, în noaptea de 5 spre 6 mai pe malul unei ape sub o ramură de trandafir. Toată lumea consideră această zi norocoasă plină de belşug, bucurie, de împliniri.
Ziua de hâdrâlez reprezintă sfârşitul iernii şi începutul verii. Se spune că Hâzâr fiind un sfânt purta o mantie înflorată şi unde el călca pământul se trezea din amorţire, pomii înverzeau, florile înfloreau, păsările cântau.
Din punct de vedere religios sărbătoarea de Hâdrâlez se comemorează sufletele celor dragi. Se vizitează mormintele, se fac rugăciuni din sfântul Coran, se fac pomeni, se ajută orfanii, nevoiaşii.
Şi anul acesta U.D.T.R împreună cu filialele au sărbătorit această zi astfel transmiţându-le, tinerei generaţii, din bogăţia şi frumuseţea obiceiurilor noastre.
Membrii filialelor Constanţa, Cobadin, Tuzla, au sărbătorit împreună la Fântâniţa Hâdrâlezul printr-o serbare câmpenească unde toţi s-au simţit mai aproape, mai buni.
Filiale cum ar fi Tulcea, Isaccea şi Măcin au fost la Babadag unde doamnele au cântat cântece vechi dar frumoase şi s-au întrecut în prepararea plăcintelor cât şi a altor bunătăţi, sărbătorind astfel venirea primăverii.
Gafar Serin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Hazirlama süresi: 30 dk
Pişme süresi: 15 dk
1 kg köftelik kıyma
3 soğan
3 sivribiber
2 domates
2 havuç
2 patates
500 gr konserve bezelye
2 su bardağı sıvıyağ
1 çorba kaşığı yoğurt
1 çay kaşığı kabartma tozu
2 su bardağı su
2 çorba kaşığı domates salçası
Yarım çay kaşığı yenibahar
Tuz, karabiber, kimyon
Kaç kişilik: 6
Hazirlama süresi: 30 dk
Pişme süresi: dk
5 patates
2 havuç
4 çorba kaşığı sızma zeytinyağı
Yarım limonun suyu
3 su bardağı yoğurt
2 diş sarımsak
2 tatlı kaşığı kırmızı pulbiber
3-4 dal taze nane
1 çay kaşığı tuz
3 ½ bardak süt
1 su bardağı şeker
½ su bardağı pirinç
1 kahve fincanı nişasta
3 adet yumurta sarısı
Tuz
Pirinci bol suyla üç-dört kez yıkayıp süzün. Üzerini örtecek kadar ılık su ilave edip bir saat dinlendirin ve süzün. İçine bir tutam tuz atılmış 2 ½ bardak sütü kaynatın. Pirinci ilave edip ağır ateşte ara sıra karıştırarak yaklaşık 30 dakika daha pişirin. Şekeri ilave edip 5 dakika daha pişirin.
Nişastayı 1 bardak süte yedirin. Kaynamakta olan süte azar azar yedirerek katın. Koyulaşıncaya kadar pişirin. Fırınınızı iyice kızdırın ve küçük bir kapta 3 adet yumurta sarısını çırpın. Ilınmaya yüz tutan sütlaçtan bir kaç kaşık alıp yumurta sarılarına yedirin. Daha sonra bu karışımı tekrar sütlaca katıp karıştırın. Sütlacı payrex bir kaba boşaltın, kızgın fırına sürüp üzeri yanıncaya kadar pişirin. Fırından alıp soğuduktan sonra servis yapın.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Dünya Genetik Projeler Yarışması yapılıyornuş. Bütün ülkelerden genetik profesöeler gelip, yarışmaya çalışmaları ile katılmışlar. Jüri ilk olarak Fransız profesörün çalışmasının başına gelmiş. Jüri başkanı çalışmasının ne olduğunu sormuş. Fransız profesör başlamış anlatmaya:
- Ben inek genleri ilk tavuk genlerini birleştirdim. Ortaya çıkan mahlukatın eti kırmızı et kadar lezzetli, beyaz et kadar sağlıklı oldu, demiş.
Jüri büyük bir beğeniyle diğer çalışmaları da gezdikten sonra, sıra Türkiye’den katılan Laz profesöre gelmiş. Jüri başkanı:
- Sizin çalışmanız nedir? Diye sormuş. Laz profesör anlatmış:
- Ben, karpuz genleri ile hamamböceği genlerini birleştirdim!
Birden tüm jüri üyelerinden bir kahkaha kopmuş. Jüri başkanı Laz profesör:
- Bu çalışma ne işe yarar? Diye sormuş. Laz profesör:
- Acayip işe yarıyor, karpuyu keserkesmez çekirdekleri hemen kaçışıyor.
Bir gün Temel balığa çıkar. İyi bir avdan sonra bir tekne balık tutar. Birden hava patlar ve çok büyük bir fırtına çıkar.
Temel dua etmeye başlar. Tanrım beni bu fırtınadan kurtarırsan bütün bu balıkları fakirlere dağıtacağım der içinden.
Hava bir zaman sonra düzelir. Temel evine dönmeye başlar. Bir tarafdanda balıklara bakar ve içinden bu balıklar fazla yarısını dağıtsam olur der. Biraz daha sonra balıklara tekrar bakar ve bu balıkların yarısıda çok fazla, ben bunların çeyreğini dağıtsam olur der.
Biraz daha zaman geçer Temel tekrar balıklara bakar. Tam o sırada hava tekrar bozulur. Temel kafasını gökyüzüne diker ve şöyle der:
-Haçen sende şakadan heç anlamiyesun…
Bir çöplüğün yanında çamaklık varmış. Çamaklıkta ise bir kurbağa yaşarmış. Çöplükte ise her gün bir tavuk eşelenir kendine yem ararmış. Eşelendiği belirli bir anda sesli sesli kıt-kıdak kıt-kıdak diye bağırırmış.
Öyle ama çamurluğun sığı sularında tembelecesşne debelenen kurbağanın rahatını bozarmış tavuğun kıt-kıdak, kıt-kıdak sesleri.
- Nedir bu çıkardığın sesler, naralar? Diye kurbağa tavuğu ikaz etmiş.
- Yumurtladım! Diyerek böbürlenmiş tavuk. Böylece sahibime seslenir haber veririm. Gelip yumurtayı alması ve kendi çocuğuna yedirmesi içindir bu seslerim.
- Vah vah bir yumurtacığa değer mi onca nara atmak? Diye sert yanıt vermiş kurbağa. – O kadar böbürlenmek için hiçbir neden yokyur. Var mıdır yoksa!?
- Yeni yumurtlanmış taze yumurta çok besleyicidir. Üstelik senin itieazını bir türlü anlayamadım. Daima bıkmadan saatlerce çamurluk kenarında aylak aylak vakit geçirmez misin?
- Durmaksızın sadece krek krek sesleri çıkartıyorsun! Etrafı rahatsız eder senin seslerin. Benim sahibime seslenme sebebim var. Sen ise boşuna çene kırıyorsun.
Kurbağa bu sohbetten sonra ağızını kapatmış. Utanarak çamurlu sulara sıçrayarak dibine kadar dalmış.
Türkçesi: Halise Hasan Özgün