Dünya Çocuk Günü, farklı ülkelerde farklı tarihlerde kutlanan gün. Bütün dünya çocuklarının mutlu ve sağlıklı olmaları her milletin ve insanın ortak arzusudur. Geleceğimiz olan çocuklar gereken özeni göstermeliyiz. Onları sevip korumalıyız. En iyi eğitimi almaları için elimizden geleni yapmalıyız. Ancak bu şekilde sağlıklı toplumlar oluşturabiliriz.
Eğitim çocuğu sevmekle başlar.
Çocuklar geleceğin teminatıdır.
Bugünün küçüğü, yarının büyüğüdür.
Çocuklukta duyulan sevgi, hiç kurumayan ağaca benzer (Brezilya Atasözü)
Oğul babadan öğrenir sofra açmayı, kız anadan öğrenir giysi biçmeyi (Türk Atasözü)
Cocuk umuttur.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
U.D.T.R. a organizat în data de 1 iunie 2012, aşa cum şi-a propus o zi specială cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului.
În jur de 200 de copii si 20 de profesori din judeţele Constanţa şi Tulcea au participat la un program extracurricular la Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării din Tulcea. Copii au fost duşi să vadă rechinii şi peştii din acvariul existent în acest centru, apoi au urmărit filme documentare.
Pentru ca această zi să fie într-adevăr specială copiii împreună cu însoţitorii lor au fost invitaţi să meargă la Monumentul Eroilor unde, după vizitarea acestuia, au servit masa, s-au jucat şi s-au întrecut în diverse concursuri şi întreceri, premiate de UDTR.
Totul a fost minunat pentru toţi momentul în care au primit jocuri şi jucării drept recompensă pentru câştigătorii întrecerilor a fost într-adevăr magnific.
Omer Minever
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
6’ncı “Balkanlar’da Türk Kadın“ konulu Uluslararası Sempozyumu, 7-10 Haziran 2012 tarihleri arasında Romanya’nın Köstence şehrinde düzenlenmiştir. Sempozyum, Romanya Demokrat Türk Birliği, Kadınlar Komisyonun ev sahipliğinde Türk Cumhuriyeti Yunanistan, Bulgaristan ve Romanya’dan gelen STK temsilcilerinin katılımyla üç oturum şeklinde gerçekleştirilmiştir.
Sempozyumun konuları ise şunlardır: Kadın ve aile, Kadının statüsü ve sorumları; Kadının siyasette rölü ve Türk kadının küreselleşen dünyada, sosyal gelişimi; günümüzde sivil toplumda kadının gücü, çalışmaları ve karar almaları; dini bakımdan kadın.
Mili Kültür Bakanlığın ortaklığıyla gerçekleşen sempozyuma Balkan ülkelerinden misafirler katıldı. Bulgaristan’dan Güneş derneğin başkanı sayın Mecbure Efraimova, aynı dernekten Ebayzerova Seliha, Efrainov Mehmedova Gyonyul ve Radoykov Mine – Muagen; Yunanistan’dan Pervin Hayrullah, Esin Sarnıç, Sibel Durmuş ve Elmas Hüsemoğlu ve Türkiye’den Birsen Karaoğlu.
Romanya’dan katılanlar ise, Kültür Bakanlığından Yaroslava Colotelo, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu sayın Füsun Aramaz, Muavin Konsolos sayın Ayşe Şebnem Manav, Muavin Konsolos sayın Gürcan Özcan, Romanya Demokrat Türk Birliği Milletvekili İusein İbram, Romanya Demokrat Türk Birliği Genel Sekreteri Ervin İbraim, Köstence Vali Yardımcısı Aidun Curtmola, Yunus Emre Kültür Merkezi’nin Müdürü Haşim Koç, Kemal Atatürk Kolej’in Müdür yardımcısı Özgür Kıvanç ve R.D.T.T.M.B’nin miletvekili Amet Aledin bulundular.Organizasyon yaklaşık 100 kadın bir araya getirdi, Köstence ve Romanya Türk Birliği şubelerinden Türk kadınları katıldı. Açılış törenini sunan Romanya Demokrat Türk Birliği Kadınlar Komisyonu Başkanı, Melec Amet bildirdi: “Balkanlarda Türk Kadını Uluslararası Sempozyumu komisyonun en büyük ve değerli projelerimizden biridir. Balkan ülkelerini biraraya getiren ve Türk azınlığın kültür, adet ve geleneklerine bağlı olan ortak bir kültür toplumu olduğunu göstermektedir“.
Sempozyumun finalinde hanımlar bir Türk gecesi düzenlediler ve milli kıyafetler ile bir defile sundular. Türkü ve dans eşliğinde güzel vakit geçiren hanımlar daha sonra sonuç bidirisine hazırlandılar. Sonuç bildirilerinden ise: Kadınların siyasete ve karar alma mekanizmalarına katılımının teşvik edilmesi, bu doğrultuda kendilerine fırsat eşitliği sağlanması için yetkililerin gerekli tedbirleri alması; bilinçli bir toplum yaratılması için kadınların eğitim seviyelerinin yükseltilmesi konusunda başta devlet yetkilileri olmak üzere tüm yönetim birimlerinin gerekli girişimlerde bulunması; Balkan ülkelerinde azınlıkların yaşadığı bölgelerde örgün eğitiminde anadil olarak Türkçe’nin zorunlu ders statüsünde verilmesi için gerekli maddi ve fiziki koşulların sağlanması.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cea de a -VI- a ediţie a simpozionului internaţional „Femeia Turcă din Balcani” şi-a închis porţile duminică, 10 iunie după trei zile de dezbateri ample pe teme precum „Rolul femeii în politică şi ascensiunea în viaţa socială”, „Activităţile şi puterea de decizie a femeii turce”, „Femeia şi religia”, „Femeia şi familia, statutul femeii şi responsabilităţile acesteia”. Simpozionul a fost organizat de Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
În urma discuţiilor libere şi a lucrărilor prezentate participantele la eveniment au concluzionat: „o comunitate sănătoasă se poate clădi numai pe respect reciproc între femei şi bărbaţi iar organizaţiile au datoria de a combate orice act de discriminare şi de a le încuraja pe femei să aibă acces la educaţie şi să participe activ la viaţa politică”.
Pervin Hayrulah, din Komotini, Grecia a declarat: „Este foarte plăcut pentru noi să fim aici, alături de alte femei de etnie turcă din alte state balcanice. Aici vedem şi altă abordare a minorităţilor, simţim că suntem priviţi altfel decât în alte părţi din Europa. Sunteţi un model pentru toată lumea în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor”. Referitor la situaţia minorităţii turce din Grecia, Pervin Hayrulah, a mai spus: „În 2002, când am fost la un training la Budapesta despre drepturile femeilor, primul exemplu care ne-a fost dat acolo a fost România cu privire la minorităţi şi la situaţia lor. Drepturile minorităţilor din România sunt cu mult peste ale noastre, ale turcilor din Grecia. Acolo, accentul se pune pe componenta religioasă, astfel că ni se spune musulmani şi nu turci. Din punctul meu de vedere, religia este doar o mică parte a identităţii fiecărui om, etnia însă este definitorie şi foarte importantă. „Mulţumim pentru respectul manifestat faţă de alte minorităţi etnice. Avem nevoie unii de alţii”, a concluzionat invitata din Grecia.
La rândul său, Birsen Karaoğlu din Turcia a declarat: „Sunt onorată să particip la acest simpozion organizat de comisia de femei din cadrul UDTR care constituie o mare realizare şi un succes pentru turcoaicele din Balcani, o oportunitate de a se întâlni, de a comunica în limba turcă, de a lega prietenii.Sunt extrem de impresionată că Guvernul român susţine drepturile minorităţilor şi că face posibilă organizarea unor acţiuni precum acest simpozion”, a spus Birsen Karaloğlu, care a mai precizat că aceste întâlniri sunt un semnal clar că turcoaicele acţionează împreună pentru a-şi apăra drepturile prin intermediul unor organizaţii non guvernamentale în ţările Balcanice.
Prezentă la simpozion, Jaroslava Colotelo, consilier în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural Naţional a spus. „Simpozionul Femeia Turcă din Balcani” este un eveniment la care Ministerul Culturii a devenit deja partener tradiţional. Rolul femeii în oricare comunitate etnică este deosebit de important în această lume a globalizării. Femeia minoritară trebuie să fie pregătită din punct de vedere profesional dar trebuie să se implice şi în viaţa de familie pentru că numai de ea depinde păstrarea identităţii etnice şi religioase”.
Preşedintele comisiei de femei, Amet Melec care, împreună cu vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Accoium Durie a coordonat întregul eveniment, a concluzionat la finalul simpozionului: „Femeia Turcă din Balcani” este unul dintre proiectele de mare amploare organizate de comisia noastră care reuneşte invitaţi din ţările balcanice şi nu numai. Sperăm ca şi prin această acţiune să facem încă o dată dovada clară că etnicii turci din România reprezintă o comunitate deschisă, dornică să îşi promoveze cultura, dar şi modelul interetnic dobrogean, nu numai în România, ci şi în afara graniţelor ei”.
Simpozionul a reunit peste 100 de turcoaice de la filialele UDTR din judeţele Constanţa şi Tulcea dar şi din Turcia, Grecia şi Bulgaria.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
16-17 Haziran 2012 Cumartesi gününü Pazar gününe bağlayan gece, mukaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi olan ve pek çok ilahi lütuf ve ihsanla dolu Miraç Kandilini idrak ettik.İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculuğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: “Kendisine ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu (Muhammed’i) bir gece Mescid-i Haram’dan çevresini bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa’ya götüren Allah’ın şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla görendir.”
Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahî rahmet ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuçlarından biri, İslâm’ın beş temel esasından biri olan beş vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, imanın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah’a en sevimli olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva ehlinin göz aydınlığı, mü’minlerin miracıdır. Bu sebeple, her mü’min namaza başladığında, namazın kendisinin miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah’ın huzurunda bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şerefine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç, Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu geceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu, dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda hissedelim. Yüce Dinimiz İslam’ın “yaratılanı yaratandan ötürü sevme” prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül,ve ruh temizliğinden geçtiğini unutmayalım.
Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm Müslümanlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler. Camilerde Kuran-ı kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisyonu birkaç cami için ikramda bulundu. Bu ikramlar Köstence bölgesi ve köylerindeki camilerde yapıldı. Allah dualarımızı kabul etsin.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sâmbătă, 23 iunie 2012 pentru copiii ce studiază limba şi literatura turcă a avut loc ultima „Recreaţie mare”. S-au înscris la concursul interjudeţean 5 grupuri: „Öğrenciler” din Constanţa, Şc. nr. 11, „Dr. Constantin Angelescu”, „Karasu” Medgidia, Şc. Lucian Grigorescu, sub îndrumarea profesoarei Nurdanie Bolat, „Beşinci B Sınıfı” Medgidia, Şc. nr. 7, profesor Gemil Sevidan, „Gökkuşağı İzdeçleri”, Valu lui Traian, profesor Ene Ulgean, Bülbül, Ciocârlia, profesor Nurdanie Bolat.
Activitatea s-a desfăşurat la Centrul Cultural Islamic din cadrul Muftiatului Cultului Musulman din România.
Din juriu au făcut parte profesor Iomer Subihan şi Osman Melek. Sarcina juriului nu a fost deloc uşoară iar criteriile de departajare au fost: prestaţie scenică, fluenţă a comunicării, dicţie, prezenţă scenică, acurateţe gramaticală. Premiile acestiu concurs au fost oferite de Uniunea Democrată Turcă din România şi Liceul Internaţional de Informatică Constanţa constând în rechizite şcolare. Prezentă la activitate, inspectorul de specialitate, d-na prof. Ene Ulgean a declarat: „Este într-adevăr foarte greu, cere foarte multă pasiune, cunoaşterea limbii, prezenţă scenică şi nu în ultimul rând fluenţa cu care comunicăm celorlalţi ceea ce vrem să transmitem. Acestea au fost componentele pe care s-a pliat evaluarea noastră”.
În urma concursului cel mai bun actor a fost desemnat Abduraman Mete, Şc. 7 Medgidia şi cea mai bună actriţă Isleam Aylin de la Şc. nr. 1 din Valu lui Traian iar premiile au fost: Locul I „Gökkuşağı İzdeçleri”, Valu lui Traian, locul II Bülbül din Ciocârlia, locul III „Beşinci B sınıfı” Şc. nr. 7 Medgidia, menţiune I Karasu Medgidia şi menţiune II Şc. nr. 11 Constanţa.
Iomer Subihan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 25 iunie-1 iulie 2012 comisia de cultură a UDTR a organizat o tabără cultural educativă şi de limbă maternă, în localitatea Russalka din Bulgaria cunoscută ca „Kuşlimanı/Ţărmul Păsărilor”. În ceea ce priveşte obiectivele programului putem socoti că acestea au inclus atât cursuri de iniţiere şi aprofundare a literaturii turce, elemente ale gramaticii turce, cât şi cursuri de cultură şi civilizaţie turcă. Ca factor de natură existenţială considerăm că am reuşit să generăm o importantă interrelaţionare între participanţi. De altfel modul de manifestare al tuturor celor peste şaptezeci de participanţi a permis organizatorilor dezvoltarea unui nou plan în direcţia bunăstării sociale şi a respectului faţă de tradiţii şi valori. Pe rând fiecare participant a avut ocazia să-şi exprime, punctul de vedere în legătură cu trăsăturile intelectuale şi afective ale etnicului turc raportat la elementele definitorii ale stilului de viaţă contemporan. Totodată s-a alcătuit un nou plan de măsuri pentru dinamizarea vieţii culturale a filialelor UDTR prin dezvoltarea de programe culturale şi educaţionale pentru copii şi tineri pe perioada vacanţei şi punerea în valoare a obiectivelor cultural istorice. Buna reprezentare a filialelor teritoriale a UDTR a permis ca pe parcursul celor şase zile să se asiste la momente specific tradiţionale din zona pe care o reprezintă fiecare în cadrul programului artistic organizat seară de seară spre satisfacţia şi bucuria tuturor. Bineînţeles cursurile educative de cultură şi limbă turcă au fost subiectele preferate de discuţie şi dezbatere ale acestor zile. După cum era de aşteptat această sesiune de cursuri intensive, atât cultural istorice cât şi lingvistice s-a încheiat printr-un concurs tematic de eseuri, sugestiv şi incitant, alături de un spectacol de recitări şi cântece tradiţionale. Fără îndoială, cu acest prilej s-au aflat lucruri noi şi frumoase reamintind şi aprofundându-le pe cele ştiute deja. Am convingerea că locul ales pentru desfăşurarea programului a fost relaxant şi revigorant deoarece majoritatea celor înscrişi în concursuri au obţinut calificative foarte bune. Drept urmare preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi a înmânat un număr important de diplome şi premii. S-au adus mulţumiri membrilor comisiilor de cultură, învăţământ, tineret, femei şi religie pentru contribuţia la cunoaşterea tradiţiilor proprii, la dezvoltarea relaţiilor de respect reciproc între etnicii turci şi toţi ceilalţi cetăţeni români. Gazdele noastre, etnici turci din Bulgaria şi prieteni din Turcia şi Azerbaidjan au organizat în cea de-a cincea zi a acţiunii un eveniment artistic în prezenţa unui număr important de personalităţi din domeniul artei. Acesta a constat în vernisajul expoziţiei de pictură tradiţională sub semnătura unor creatori de artă talentaţi şi plini de har. Cum printre lucrările expuse au fost câteva care ne-au impresionat îi vom aminti pe cei care le-au pictat şi anume: Günseü Partanaz dinTurcia; Inna Kostina şi Semedağa Ceferov din Azerbaidjan; Ivanichka Paneva, Gabriel Panev şi Hristo Panev din Bulgaria. Talentaţii pictori au intrat în dialog cu invitaţii dezvăluind câteva din secretele acestor creaţii. Analizând cu luciditate aceste câteva zile ale acţiunii UDTR, putem constata cu uşurinţă că organizarea în comun a manifestărilor ştiinţifice, cultural educative este de un real ajutor pentru o mai bună cunoaştere reciprocă. În concluzie pot afirma cu satisfacţie că programul desfăşurat a fost atât educativ cât şi foarte plăcut, iar participanţii au fost solicitaţi să observe, să răspundă, să explice, să compare, să pună suflet şi pasiune.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
O delegaţie de profesori de la Şcoala „Cinar” din Gemlik, Turcia a efectuat o vizită în România, la invitaţia conducerii Şcolii nr.16 din Constanţa. Instituţia de învăţământ din Constanţa a semnat un parteneriat de colaborare cu Şcoala „Cinar” din Gemlik, anul trecut, prilej cu care un grup de profesori români însoţiţi de directorul Ana Maria Panţu au efectuat o vizită la Gemlik, în Turcia. Parteneriatul dintre cele două şcoli prevede o colaborare între elevi, în domeniul cultural, sportiv şi al tradiţiilor
Pe parcursul şederii în România, profesorii turci au vizitat Şcoala nr. 16 unde au discutat cu conducerea instituţiei şi au urmărit un program artistic susţinut de elevii şcolii, în limbile română şi turcă. Ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti condus de prof. Arif Aysel a interpretat o suită de dansuri tradiţionale aparţinând turcilor dobrogeni. Profesorii turci au avut posibilitatea să deguste şi din preparatele culinare tradiţionale româneşti.
Profesorii turci au mai vizitat Delta Dunării, Crama Murfatlar şi au efectuat un tur prin staţiunile litoralului românesc. Delegaţia de profesori a fost primită la Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa de viceconsulul Şebnem Manav.
Ultimul obiectiv al vizitei profesorilor turci l-a constituit Uniunea Democrată Turcă din România unde au fost întâmpinaţi de preşedintele comisiei de învăţământ, inspector de specialitate în cadrul MECTS, Vildan Bormambet şi de către vicepreşedintele comisiei de cultură, Melek Osman. Melek Osman le-a prezentat oaspeţilor câteva informaţii despre UDTR precum şi despre acţiunile organizate de comisia de cultură. În cadrul discuţiilor prof. Vildan Bormambet a evidenţiat locul important pe care îl ocupă studiul limbii materne, turce în instituţiile de învăţământ din România precum şi eforturile pe care le face uniunea pentru a-i stimula pe elevii de etnie turcă să intre în competiţie în cadrul olimpiadelor şcolare. La finalul întrevederii directorul Şcolii „Cinar” din Gemlik a declarat:„Pe parcurusl vizitei în şcolile din Constanţa am fost impresionat de nivelul de educaţie al elevilor şi de disciplina acestora la cursuri. Am observat că aici nu este obligatorie uniforma aşa cum este în Turcia.”
Următoarea întâlnire dintre profesorii turci şi români va avea loc în 2013, la Gemlik, când va fi pus în aplicare parteneriatul educaţional în domeniul tradiţiilor.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
România s-a clasat pe locul I cu standul prezentat la cea de a -X -a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Limba Turcă, ce şi-a închis porţile pe 14 iunie, cu un spectacol impresionant, la Istanbul. Cozonacii româneşti, Poarta Maramureşeană şi ansamblul de copii care au prezentat dansuri din Oaş au determinat juriul să ofere românilor medalia de aur. Standul românesc a fost organizat cu sprijinul Muzeului Ţăranului Român şi al Palatului Copiilor din Bucureşti.
Conform declaraţiilor inspectorului de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prof. Vildan Bormambet, la olimpiadă au participat 1500 de elevi din 135 de ţări. În paralel, profesori turcologi din 24 de state ale lumii au dezbătut probleme legate de studiul limbii turce în diverse ţări din Europa şi Asia în cadrul unei reuniuni organizate cu prilejul acestui eveniment. Din România s-au înscris în competiţie 18 elevi, care au susţinut lucrări la limba şi literatura turcă, gramatică şi compoziţie. Ei au mai participat şi la concursuri de poezie, muzică şi talente. Elevii români au obţinut o singură medalie de aur prin Ülke Tanıtım Stantları şi o medalie de argint prin Ege Ergin. Locul trei şi medalia de bronz a fost obţinută de Mădălina Masha Tehrani, Narcisa Bagiu, Neslihan Gülhan şi Şüle Tuğ. Printre elevii care au cucerit menţiuni se numără: Ana Dumitru, Adrian Dănuţ Nicolae, Ştefan Ciubotaru, Ebru Iuruc, Seda Nur Kömürçu, Elif Cherim, Sizen Osman şi Turchian Abdulcair. Pe11 iunie, o delegaţie a elevilor participanţi la olimpiada a fost primită de Preşedintele Turciei, Abdullah Gül. Potrivit declaraţiei inspectorului din cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet, din delegaţie au făcut parte şi doi elevi din România.
Gala laureaţilor şi ceremonia de închidere a olimpiadei s-au desfăşurat pe 14 iunie în prezenţa a zeci de mii de spectatori şi a primului ministru al Turciei Recep Tayip Erdogan. Evenimentul a avut loc pe stadionul Turktelekom Arena din Istanbul.
Sorina Asan
| No | Takım | Adı ve Soyadı | Yarışma | Madalya |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Romanya | Romanya | Ülke Tanıtım Stantları | Altın |
| 2 | Romanya Takım 1 | Adrian Danut Nicolae | Dil Bilgisi Yarışması | Mansiyon |
| 3 | Romanya Takım 1 | Ana Dumitru | Dil Bilgisi Yarışması | Mansiyon |
| 4 | Romanya Takım 1 | Beatrice Ioana Moldovan | Yazma Yarışması | Mansiyon |
| 5 | Romanya Takım 1 | Daria Grajdan | Konuşma Yarışması | Mansiyon |
| 6 | Romanya Takım 1 | Ece Ergin | Ana Dil Türkçe Genel Kültür | Gümüş |
| 7 | Romanya Takım 1 | Ece Ergin | Ana Dil Türkçe Şiir Yarışması | Gümüş |
| 8 | Romanya Takım 1 | Madalina Mahsa Tehrani | Şarkı Yarışması | Bronz |
| 9 | Romanya Takım 1 | Narcisa Bagiu | Şarkı Yarışması | Bronz |
| 10 | Romanya Takım 1 | Sevde Göktaş | Ana Dil Türkçe Okuma Yarışması | Gümüş |
| 11 | Romanya Takım 1 | Stefan Ciubotaru | Şiir Yarışması | Mansiyon |
| 12 | Romanya Takım 2 | Ebru Iuruc | Konuşma Yarışması | Mansiyon |
| 13 | Romanya Takım 2 | Seda Nur Kömürcü | Konuşma Yarışması | Mansiyon |
| 14 | Romanya Takım 2 | Elif Cherim | Dil Bilgisi Yarışması | Mansiyon |
| 15 | Romanya Takım 2 | Sizen Osman | Dil Bilgisi Yarışması | Mansiyon |
| 16 | Romanya Takım 2 | Turchian Abdulcair | Yazma Yarışması | Mansiyon |
| 17 | Romanya Takım 2 | Neslihan Gülhan | Ana Dil Türkçe Okuma Yarışması | Bronz |
| 18 | Romanya Takım 2 | Şule Tuğ | Ana Dil Türkçe Şiir Yarışması | Bronz |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Din anul 1994, Federaţia Rusă sărbătoreşte ziua naţională la 12 iunie, prilej cu care evenimentul este marcat în ţară dar şi în toate reprezentanţele diplomatice din afara graniţelor. Pentru ruşi, ziua de 12 iunie are o dublă semnificaţie deoarece în 1990 a fost semnată şi Declaraţia de Suveranitatea Naţională a Rusiei.
Ca în fiecare an, consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva a oferit o recepţie, marţi, 12 iunie pentru a sărbători ziua naţională în prezenţa reprezentanţilor administraţiei publice locale, ai consulatelor generale şi onorifice, dar şi ai membrilor comunităţii ruşilor lipoveni.
Oaspeţii au fost întâmpinaţi la intrare de consulul general Mikhail Reva şi de soţia domniei sale cărora li s-au alăturat viceconsulul Vitali Germanov şi ataşatul Vladimir Nechaev. În discursul prezentat în faţa invitaţilor, consulul rus a afirmat: „ziua naţională reprezintă unitatea Federaţiei Ruse, fiind un simbol al renaşterii ţării ca stat democratic”.
Printre invitaţii prezenţi la recepţie s-au numărat subprefectul Aidun Curt-Mola, muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, Su Yanwen, viceconsulul Republicii Turcia la Constanţa, Şebnem Manav, consulul onorific al Norvegiei, Laurenţiu Lazăr, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Navigaţie Constanţa, Mihai Daraban, primarul localităţii Cumpăna Mariana Gâju, numeroşi membri ai comunităţii ruşilor lipoveni. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de preşedintele Osman Fedbi şi de secretarul general, profesor, Ervin Ibraim.
Consulul general al Federaţiei Ruse, Mikhail Reva a ciocnit o cupă de şampanie cu invitaţii, întreţinâdu-se cu aceştia într-o atmosferă cordială.
Sorina ASAN
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Miercuri, 27 iunie preşedintele UDTR, Osman Fedbi a depus jurământul în calitate de consilier judeţean. Ceremonia s-a desfăşurat în cadrul primei şedinţe de constituire a Consiliului Judeţean Constanţa, după alegerile locale din 10 iunie. Conform cutumei pentru aleşii locali de religie islamică, Osman Fedbi a jurat cu mâna pe Coran.
Este al treilea mandat de consilier judeţean pe care Osman Fedbi îl obţine candidând pe listele Partidului Social Democrat, în baza unui protocol încheiat între UDTR şi PSD Constanţa. În urma alegerilor din 10 iunie în componenţa Consiliului Judeţean Constanţa se regăsesc 25 de consilieri din partea USL, 7 ai PDL şi 3 aparţinând PP-DD. Consiliul Judeţean Constanţa va fi condus în continuare de Nicuşor Constantinescu şi de vicepreşedinţii Cristian Darie şi Cristinel Dragomir.
După depunerea jurământului preşedintele UDTR, Osman Fedbi a declarat:„ este o onoare pentru mine că locuitorii judeţului Constanţa m-au mandatat să îi reprezint pentru încă 4 ani, în Consiliul Judeţean. Este de datoria mea ca cetăţean român de etnie turcă să mă implic activ în problemele localităţilor din judeţul în care locuiesc deoarece acolo sunt numeroşi etnici turci şi să contribui prin votul meu la adoptarea unor proiecte care asigură creşterea nivelului de trai al acestora”.
Şedinţa de validare a noului Consiliu Judeţean Constanţa s-a desfăşurat în aula Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman”.
Sorina Asan
La sfârşitul lunii iunie, în urma Congresului UDTTMR a fost aleasă o nouă echipă de conducere pentru un mandat de patru ani. În funcţia de preşedinte a fost ales Gelil Eserghep iar în cea de primvicepreşedinte Samir Menan. Funcţia de secretar general al uniunii va fi deţinută în următorii patru ani de Aidun Curt-Mola cel care ocupă şi funcţia de subprefect al Judeţului Constanţa, din iulie 2010.
Tot în cadrul Congresului a fost desemnat şi candidatul la scaunul de deputat în Parlamentul României, în mandatul legislativ 20012-2016. Varol Amet a fost ales să candideze la funcţia de deputat iar Menan Samir ca supleant al acestuia.
Prezent la lucrările Congresului UDTTMR, secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim a felicitat noua echipă de conducere a uniunii şi le-a urat succes în activitate, noilor membri ai Biroului Executiv.
La eveniment au mai luat parte: muftiul cultului musulman din România, Muurat Iusuuf, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, viceconsulul Şebnem Manav, reprezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, precum şi viceprimarul oraşului Yalta, Zaur Smirnov.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional. An de an această zi a fost marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor manifestări şi programe cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei României. Acest an chiar în data de 22 iunie începând cu orele 16, la sediul central al UDTR, comisia de cultură a UDTR a organizat o masă rotundă în cadrul căreia s-a expus pe lângă subiectul zilei, Ziua Drapelului, şi celebrarea Imnului României, cântat prima oară în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea în data de 29 iulie 1848. Având în vedere aceste două simboluri preşedintele UDTR domnul Osman Fedbi în expunerea sa a surprins o serie de aspecte privind specificul culturii româneşti, lămurind o mulţime de lucruri. Sinteza bine documentată de date şi fapte înfăţişând scurte povestiri istorice a captat pentru mai bine de o oră atenţia tinerilor invitaţi la activitate. De această dată proiectul a fost pregătit în jurul studiului aplicat acestor două concepte, drapel şi imn naţional. Putem spune că ar fi greu să stabilim o ierarhie a celor două simboluri, de aceea le vom avea întotdeaua în vedere împreună şi ne-am dori ca orice este legat de acestea să fie cunoscut de toată lumea. Sentimentele pe care le trăim atunci când este vorba de imn sau drapel sunt atât de intense încât după cum spunea chiar domnul Osman Fedbi: „pentru întâia oară îmi dau seama cât de greu este de definit sistemul de valori şi esenţa rolului acestora în viaţa noastră, a tuturor ”. În lumina celor trăite în timpul programului din această zi, comisia de organizare a lansat un nou concurs în rândul tinerilor legat de aceste două simboluri naţionale. Lucrările pentru concurs, după o atentă evaluare, vor fi premiate şi de ce nu poate editate în unul din numerele revistei noastre Sper că aceste simboluri vor fi asfel tipărite mai bine în mintea tinerilor.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
2011 Ekim ayında Romanya Müslümanlar Müftülüğü ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşeliği ortaklaşa düzenlenen her sene Kur’an-ı Kerim öğrenme kursları Mayıs ayının son günlerinde belge töreni ile kapandı. Kurslara katılan 22 hanım Kuran-ı Kerim okumayı, kısa süreler ve dini bilgiler öğrendiler. Öğrenmenin yaşı olmadığı gibi Köstence’den ve civarı köylerden gelen hanımlar, Türkiye’den gelen Elazığ Üniversitesi İlahiyat Fakültesi mezunu olan Nilgün Güneş hocayla birlikte güzel bir öğrenim yılı geçirdiler. Belge töreninde hanımlar bir proğram hazırlayarak Kuran-ı Kerimden Yasin süresini, kısa süreler, aşerler ve ilahi okudular. Belgeleri Romanya Müftüsü Sn.Murat Yusuf ve T.C. Köstence Başkonsolosu Sn.Füsun Aramaz verdikten sonra konuşmalarında hanımları tebrik ettiler ve öğrenen bilgileri gençlerimize aktarmalarını istediler. Proğramda T.C.Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Aytekin Akçın, Romanya Demokrat Türk Birliği Din Komisiyon Başkanı Sn.İslam Remzi ve Romanya Demokrat Tatar Türklerin Müslüman Demokrat Birliğin Milletvekili Sn. Amet Aledin katıldılar. Romanya Demokrat Türk Birliği Din Komisyonu tarafından hanımlara hediyeler verildi ve ikramlar sunuldu. Hanımları tebrik ediyoruz ve öğrendiklerin uygulamalarını diliyoruz. Bu sene kurslara katılan ve belge alan hanımları sizlere sunuyorum:
Seniha Idris, Nurten Duagi, Aifer Bormambet, Şazie Ramazan,Birsen Gani, Suna Resul, Ghiulşen Menabit, Zerin Bari, Narcis İbram, Naile Resul, Birsen Amet,Aiten Asan, Curtize Osman, Leman Curtedin, Berire Abibula, Nighear Asan, Şaver Abduraman, Ruşen Abduraman, Ulker Menlivuap, Edincer Maxut, Menlivan Amet, Reihan Memet.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
După bătălia de la Kosovo, în timp ce Bâyezîd era ocupat în Asia Mică, seniorii turci întăreau frontiera dinspre Europa. Paşa Yiyit îl supunea pe sârbul Vuk şi se instala la Skopje (Osklib, pentru turci), cucerit în 1391; Finîz Bey şi Lâlâ Şâhîn făceau raiduri în Albania. În cursul anilor 1393-1395, otomanii îl vor urmări pe Stracimirovic, senior feudal dinjurnătatea de nord a ţării, care se aliase cu veneţienii. La rândullor, aceştia luară Alessio, Durazzo (1393), Drivasto (1396), în timp ce otomanii încercau atragerea seniorilor locali prin atribuirea de timâr-e. Teritoriul este organizat conform admir! istraţiei otomane: cadii, sangeacbei, sipâhî (spahii). La rândul său, Evrenos Bey cuceri Thesalia.
Situaţia însă nu era atât de bună pretutindeni, protectoratul otoman din Bulgaria fiind ameninţat. Mircea, domnitorul Ţării Româneşti, având protecţia ungară, ocupase Dobrogea şi Silistra, aflată pe malul drept al Dunării inferioare. Ungurii încercau să ocupe Vidinul. Bâyezîd a reacţionat energic şi, după ocuparea capitalei Târnovo (17 iulie 1393), Bulgaria dunăreană a trecut sub controlul direct al turcilor, în timp ce ţarul Şişman s-a retras la Nicopole ca vasal otoman. Bâyezîd l-a gonit apoi pe Mircea din zonele cucerite de curând.
O dată re stabilită situaţia, Bâyezîd a considerat necesar să îşi afirme puterea dând o mare lovitură în iarna 1393-1394. Acest episod neaşteptat a avut loc în oraşul Serres, unde Bâyezîd şi-a convocat, separat, vasalii creştini. Aflaţi la bunul său plac, prinţii nu puteau fi decât neliniştiţi, cu atât mai mult cu cât li se plănuise o scenă penibilă. Despotul Moreei, Theodor, fu acuzat de Mamonas, conducător în Monemvasia, că îşi renega vasalitatea. Fiecare îşi avea, de altfel, acuzatorul său. Bâyezîd i-ar fi ameninţat că îi ucide pe toţi! Totuşi, cu excepţia lui Theodor, pe care emirul nu l-a eliberat decât în schimbul câtorva oraşe, toţi principii s-au reîntors liberi acasă. Dacă Bâyezîd îşi arătase puterea, venise însă şi sfârşitul supunerii bizantine, căci Manuel al II-lea, jignit şi decis să nu mai cedeze, se întoarse către Occident.
Afacerea Mamonas arătase o dată în plus cât de puţin îi aprecia Bâyezîd pe Paleologi, din moment ce îl aşeza pe despotul Moreei pe acelaşi plan cu Mamonas, al cărui suzeran se considera Theodor. Pentru Bâyezîd, teritorii ca Monemvasia nu depindeau decât de el, iar el pomi de-a lungul Thesaliei, avându-l prizonier pe Theodor, pe care nu înţelegea să-I elibereze decât după predarea oraşului. însă, când îi ceru despotului predarea Argosului, acesta evadă şi recuceri Moreea. Bâyezîd se mulţumi să trimită o expediţie de pedeapsă în Peloponez. Pentru moment, cuceri ducatullatin de Salona (Amphissa).
în aceeaşi perioadă, în aprilie 1394, unele izvoare situează a doua luare a Salonicului, probabil deja cucerit de Murâd I în 1387: trebuie oare să înţelegem de aici că oraşul îşi scuturase între timp jugul otoman sau că otomanii, după ruptura de Paleologi, au aplicat o administraţie mai directă şi mai severă?
Bâyezîd l-a lăsat deci în pace pe Theodor, însă în primăvara anului 1394 a pornit asediul asupra Constantinopolului. Motivul acestei schimbări de strategie nu este cunoscut. A părăsit oare lupta la gândul că va avea de înfruntat o rezistenţă disperată? Primele ameninţări venite din partea lui Tamerlan l-au făcut oare să se întoarcă din drum, chiar dacă va rămâne in faţa Constantinopolului, aflând că marele cuceritor oriental pornise din nou spre India? Ostilitatea lui Manuel îi permitea să realizeze un vis vechi: cucerirea oraşului. însă primele asalturi se loviră de putemicele ziduri bizantine: începu atunci o blocadă ce va dura până la sfârşitul domniei lui Bâyezîd. La rândul său, Manuel, căută sprijin la creştinii din Occident. Veneţia a putut să trimită provizii, fiindcă turcii nu erau încă stăpâni pe mare.
În orice caz, Bizanţul rezista. Theodor recucerise Monemvasia cu ajutorul veneţienilor (iulie-august 1394), cărora le cedase Argos pe 27 mai. Însă neînţelegerile sale cu urmaşul ducelui de Atena, Carlo Tocco, i-au permis lui Evrenos, chemat de acesta din urmă, să intervină. Theodor a fost bătut la începutul anului 1395. Cu toate acestea, el a redevenit stăpân pe situaţie, turcii părăsind curând Moreea.
În acest timp, Bâyezîd pornise către Ţara Românească. Sprijinit de vasalii sârbi, el intră în ţară. După bătălia rară un rezultat limpede de la Rovine (17 mai 1395), Mircea, aliat al ungurilor, a trebuit să se supună. După aceasta, suveranul otoman pomi către Nicopole, unde ordonă executarea ţarului Şişman (3 iunie 1395). Dobrogea era acum în mâinile turcilor. Garnizoane otomane ocupau punctele de trecere peste Dunăre. Nu mai era de acum înainte nici un stat tampon între primul stat catolic, Ungaria, şi teritoriile lui Bâyezîd
În faţa înaintării otomanilor, Sigismund de Ungaria s-a neliniştit şi a acţionat, cu ajutorul Occidentului. Veneţia s-a arătat prudentă: acceptând să înarmeze o flotă care zăvora Strâmtorile, ea dorea să menţină pacea cu turcii, care se purtau bine cu Republica şi cu care aceasta făcea comerţ. Dimpotrivă, Franţa susţinu cruciada, pe care spera să o ducă până în Ţara Sfântă. La rândul său, Manuel al II-lea urma să echipeze zece galere pe cheltuiala lui Sigismund, care trebuia să fie sprijinit şi de Ospitalierii din Rhodos, şi de cavalerii burgunzi, conduşi de însuşi moştenitorul ducelui. O armată considerabilă a fost astfel strânsă la Buda. Sigismund ar fi dorit să îi momească pe turci şi să îi obosească printr-un marş prelungit. Imprudenţi, francezii au obţinut, dimpotrivă, înaintarea rapidă către ei. Armata s-a pus în mişcare la sfârşitul lui august, coborând de-a lungul Dunării până la Vidin, ce era apărat de Sracimir, vasal bulgar al turcilor. Oraşul a căzut. Următorul oraş cucerit va fi Rahova, a cărei populaţie a fost masacrată în chip înspăimântător.
La începutul lunii septembrie 1396, cruciaţii au început blocada oraşului Nicopole. Avându-l alături pe sârbul Ştefan Lazarevic, Bâyezîd merse în întâmpinare a lor. Bătălia a avut loc pe 25 septembrie 1396. Pentru creştini a fost o mare înfrângere, a cărei răspundere o poartă în mare parte cavaleria franceză. Făcând aceeaşi greşeală ca la Crecy, ea s-a lansat la atac. Avangarda şi primele linii turceşti au cedat, însă Bâyezîd a lăsat cavaleria franceză să obosească şi să se afunde în armata turcă, trupele sale de elită, aflate în apropierea sa pe o colină, oprind-o şi dispersând-o în cele din urmă. Panica ce i-a cuprins atunci pe francezi a fost folosită pe dată de cavaleria otomană. Când înfrângerea a devenit sigură, valahii lui Mircea şi transilvănenii i-au abandonat pe unguri şi pe germani în faţa otomani lor, care tocmai primiseră ajutorul lui Ştefan Lazarevic. Această înfrângere memorabilă i-a lecuit pe francezi pentru multă vreme de dorinţa de a mai face o cruciadă. Majoritatea prizonierilor au fost ucişi, alţii fiind păstraţi ca robi sau pentru a putea fi răscumpăraţi. Acesta a fost şi momentul primelor relaţii diplomatice între regatul Franţei şi Poartă.
Această imensă victorie a făcut să crească prestigiul otomanilor şi le-a consolidat poziţia în Balcani. De acum, ei aveau în posesie întreaga Bulgarie, căci ultimul ei teritoriu independent, Vidin, tocmai căzuse în mâinile lor. Ungaria şi ţările occidentale erau destul de zdruncinate pentru a le lăsa mână liberă în Balcani. Am văzut politica de implantare pe care otomanii o duceau în Albania. De asemenea, era momentul să-şi facă din nou apariţia în Moreea, invadată în vara anului 1397 de trupe aflate sub comanda lui Timurtaş şi a lui Ya’kâb Paşa. Pe 3 iunie, ei au cucerit Argos şi au masacrat populaţia, apoi au asediat, fără rezultat, Leontarion şi Corint. Refuzat de veneţieni, care nu voiau să se compromită, despotul Theodor le-a propus Ospitalierilor din Rhodos cedarea Corintului în 1397, apoi a întregului despotat în 1399, în schimbul ajutorului. Tranzacţia s-a făcut, Theodor păstrându-şi dreptul de răscumpărare, de care va face uz mai târziu. Începând de atunci, prezenţa Ospitalierilor – catolici greu acceptaţi de populaţia ortodoxă – va proteja despotatul împotriva incursiunilor turceşti.
La Constantinopol, asediul reîncepu mai puternic. De această dată, Bâyezîd s-a legat şi de genovezii din Galata. Însă turcii nu aveau încă mijloacele de a fi victorioşi în faţa zidurilor impresionante şi a vitejiei îndârjite a apărătorilor acestora. Emirul a slăbit presiune a în 1397, menţinând în continuare blocada. Ca şi fratele său, Theodor, Manuel al II-lea nu putea apela decât la puterile Occidentului. Răspunsul cel mai semnificativa venit din partea lui Carol al VI-lea al Franţei, care îi trimise în vara anului 1399 un contingent de 1200 de oameni sub comanda lui Jean Le Meingre, mare şal de Boucicaut, un fost combatant la Nicopole. Acest balon de oxigen a permis ieşiri strălucite, dintre care una până la Nicomedia (Izmit). Însă Bizanţul avea nevoie de un ajutor mai substanţial, mai ales financiar. Manuel s-a hotărât deci să pornească spre Franţa la sfârşitul anului 1399, lăsându-l regent pe nepotul şi fostul său adversar, Ioan al VII-lea. S-a întors abia în iunie 1403, fără să fi obţinut nimic important. Blocada a fost menţinută în timpul domniei lui Ioan. Acest fost protejat al lui Bâyezîd a trebuit să suporte presiunile emirului şi, se pare, a fost nevoit să cedeze Selymbria (Silivri) şi toate teritoriile extra muros. Totuşi, Ioan al VII-lea a apărat oraşul cât a putut de bine. Însă în 1402, pierzând orice speranţă, a promis să-I predea lui Bâyezîd, dacă acesta îl va învinge pe Tamerlan. Este adevărat că Bizanţul întreţinuse relaţii cu Tamerlan încă din vremea lui Manuel, relaţii bazate pe ostilitatea comună faţă de otomani şi că înfrângerea acestora avea să schimbe, pentru moment, cursul Istoriei.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Yüz yıllar önce güzel bir ülke vardı bu ulkenin kral’ının bir derdi vardı sürekli vicdan azabı çekiyordu ama bunu kimselere anlatamıyordu yıllar, günler böyle akıp gidiyordu böyle günlerden birinde çok garip bir hava vardı dışarıda bir yandan güneş açıyor sonra kara kara bulutlar dolaşıyordu satoda kral çok endişelendi ama bu konuda elinden bir şey gelmiyordu bir anda bir ses duydu ”mutlumusun”?
Kral korkumuştu ama sesin nereden geldiği hakkında bir fikri yoktu sonra biraz sakinleşti ama o da ne şimşekler çakmaya başladı sanki hava ve o kara bulutlar bağırıyordu ”sana geliyorum kork benden”kral çok endişelenmişti ama bunu ne karısına nede güzeller güzeli kızına söylemedi o gece kral uyuduğunda rüyasında eski dostunu gördu çok korkunç bir rüyaydı ruyasında arkadaşı ona sürekli ”öleceksin bana yaptıklarını sende çekeceksin” dedi kral terler içinde kalktı cok korkmuştu karısını uyandırmadı sonra balkona çıktı kava cok karanlıktı hiç bir sey görünmüyordu ve kral’ın gözlerinden yaşlar gelmeye başladı evet hatırlıyordu arkadaşına can dostuna neler yaptığınıbiliyordu ama bunu kendi bile yıllardır kabullenemiyordu sonra kral geçmişe daldı prensti o zamanlar çok sevdiği dostu var Antony arkadaşıyla geçirdiği o güzel günleri hatırladı kral ve zaman birden ona yaptığı ihanet gününe gitmişti bile Antony’nin bir sevdiği vardı ama prens de o kızı seviyordu o güzeller güzeli kız vezirin kızıydı prens bunu fırsat bilerek kral babasına durumu anlattı Sofiya yı sevdiğini evlenmek istediğini söyledi oysa ki o Antony e söz vermişti kral babasıyla Antony için konuşacaktı sonuçta vezir’in kızı Antony kimdi ki bu durumda kral kadar olmasada kraldan sonra ikinci adam ama hayır prens böyle yapmadı gitti kendisi için konuştu kral babasıyla babası kabul etti kızı istedi babasından, babası kabul etti oysa ki Sofiya da Antony’i seviyordu bu durum karşısında dona kaldı yapacak birşey yoktu vezir kral’la anlaşmış ti geri dönüş yoktu Antony Sofiya ile buluşmuştu gizlice prens’in kralla konuşacağını söylemişti.
Sofiya çok sevinmişti ama bunun bir tuzak olduğunu anladı artık her şey boştu prens ile evlenecekti ama Antony ve Sofiya birbirini seviyordu ve düğüne az kala kaçmaya karar verdiler gideceklerdi bu ülkeden başka diyarlara ama öyle olmadı tam kaçıcaklardi ki malesef askerler tarafindan yakalandılar ve kral bunu prens oğluna bıraktı sen ne dersen o olacak prens seviyordu Sofiya’ yı hiç düşünmeden arkadaşını ölume göndermişti.
Sofiya’yi ise bir kuleye kapattırmıştı Antony 1 ay boyunca işkence gördu ve daha fazla dayanamadı öldu ve 1 sene geçmisti aradan kral çok hastaydı ve artık çok yaşlıydı tahtını oğluna bırakmıştı ama ondan önce evlenmesi gerekiyordu. Sofiya değildi ama başka biri olucaktı ve prens birini seçti güzel kızların arasından onunla evlendi ve tacı taktı kafasına artık kral o idi herkes bağırıyordu kralımız çok yaşa herkes bütün ordu tabii ki ülkesi onun emrindeydi kral olduğu gün hafif bir acı çekti. Antony gelmişti aklına, Antony’e şöyle söylemişti kral ”eğer bir gün kral olursam baş yardımcım sen olacaksın” ne güzel günlerdi onlar ama şimdi yaptığına baktı çok utandı, nasıl böyle yapabilmişti can dostuna pişmanlık içindeydi ama giden gitmişti Antony can dostu olmuştu Sofiya bir kuleden dışarıya adımını bile atamıyordu sonra kral kendine geldi ve göz yaşlarını sildi uyudu. Sofiya hamileydi Antony’den çocuk çoktan doğmuştu hizmetçilerle anlaşmıstı bebeyle birlikte bakacaklardı. Aradan tam 5 yıl geçmişti kralın 1 kızı olmuştu çok güzel idi, kızın adını Sofiya koydu kral çünkü aynı Sofiya gibi güzel mavi gözlü tatlı birşeydi ve aradan yıllar geçip gidiyordu kral vijdan azabıyla yaşlanıyordu zaferlerine zafer katıyordu ama hala unutamamıştı can dostunu küçük Antony ve küçük Sofiya büyüyordu evet Sofiya oğlunun adını Antony koymuştu ve şimdi ise Sofiya ve Antony büyümüş serpilmişlerdi.
Antony babasını hiç göremediği için tabii ki kralı suçluyordu annesi olanı biteni anlatmıştı Antony kral’ı duşmanı olarak görüyordu ve öyle büyük yeminler etmişti ki onu öldureceği için nefretini rüzgârlara kara bulutlara duyurmuştu onlarda işte o gün kral’a gidip fısıldamıştı sabah olmuş herkes uyanmıştı Sofiya çiçekleri o kadar çok seviyordu ki çiçeklerin güzelliğine kaptırmıştı kendini ve ormana kadar gitmişti kendine geldiğinde çok korkmuştu ama doğa taş toprak sanki onun dostuydu Sofiya yolunu bulmaya calışırken o da ne Antony ile karşılaştı Antony hemen gitti yanına ”sen kimsin” dedi kraliyet ailesinden olduğu üstündeki kıyafetleri ve özellikle başındaki taç’ından çok belliydi Antony gözlerinden çok etkilenmişti Sofiya’nın deniz mavisi gözleri güneş gibi parlayan saçları Antony aşık olmuştu. Sofiya çok şasırmıştı çünkü önce Antony ona kılıç çekmişti bu demekti Antony Sofiya’yı tanımıyordu ve askerde değil Sofiya birden korktu onun duşman olduğunu düşündü ”ne olur bana zarar verme” diyordu Sofiya. Antony kılıcını hemen indirdi ve ”sana nasıl zarar verebilirim ” dedi ama Antony ona aşık olduğu için söylemişti.
Sofiya onu tanıdığını sandı ve rahatladı ona ”sarayın yolu nerede nasıl gidebilirim” dedi Antony sen prenses olmalısın dedi Sofiya ”sen bilmiyormusun prenses olduğumu ben kılıcını o yüzden indirdin sanmıştım” dedi Antony ”hayır sadece güzelliğinize kapıldım” dedi Sofiya gülümsemişti o nasıl bir gülümseydi Antony’nin aklını başından almıştı resmen ama Antony çabuk toparlandı ve onun kralın kızı olduğun anladı kılıcı çekti tekrar ” sen benim düşmanımsın” Sofiya şasırdı ”ben sana ne yaptım ilk defa görüyorum seni üstelik benim hiç düşmanım yok ki ” Antony kızgındı ”senin kral baban benim babamın katılı” Sofiya duyduklarına inanamıyordu ”yalan yalan söylüyorsun” Antony yalan söylemediğini kralın babasına neler yaptığını anlattı Antony ”istersen seni anneme götüreyim o anlatsın belki ona inanırsın ” dedi prenses ne pahasına olursa olsun kabul etti çünkü babasının böyle bir şey yaptığına inanamıyordu şatoya gelmişlerdi ne Antony Sofiya’nin neden Sofiya Antony’nin adını biliyordu ama Antony biliyordu ki kendi ismi babasının ismiydi şatoya girdiler Antony annesi nin odasına girdi ve anneciğim sizi biri ile tanıştıracağım anne ”tabii ki yavrum” dedi ve içeriye Sofiya girdi anne sordu Sofiya ya ”güzel kızım adın ne” Sofiya cevap verdi ”Sofiya efendim” Antony de anne de şaşırmıştı sonra başındaki taçı fark etti anne ve dedi ki ”yoksa…… yoksa…….. sen……” gerisini getiremedi Antony söyledi evet anne o babamın katili nin kızı o kralın kızı anne şasırdı ve derhal Antony’e ” o babanı benden aldı seni babasız bıraktı sende onu babasından annesinden almalısın oldur onu” Sofiya şaşırmıştı çok korkuyordu bir umut Antony’ e baktı Antony de ona baktı ” hayır ” dedi Sofiya ‘ya bakarak onu öldüremem sevdiğime kıyamam anne çok şaşırdı prenses ona gülümsemişti yine çünkü oda Antony’i seviyordu anne ” ne diyorsun sen Antony babanın katilinin kızına nasıl nasıl aşık olursun ? ”
Antony ” onun kralın kızı olduğunu bilmiyordum anne lütfen bırak bizi evlenelim” anne birşey diyemezdi çünkü onlar birbirini seviyordu tek çare tamam dedi Antony ve Sofiya sarıldı bu arada kral 4 bir yanda Sofiya’yı arattırıyordu hiç bir yerde bulunamamıştı bu arada Antony ve Sofiya hemen evlenmişti düğun olmadan sadece nikah ve kaçmaya karar verdiler onlarda çünkü kral evlenmelerine asla izin vermezdi onlar evlenmişti gerçi ama yaşatmazdı Antony’i ama onlar başardılar kaçtılar.
Kalifornie’den Fransa’ya kaçmışlardı bu arada anne Sofiya kralın yanına gitmiş ve ona oğlu Antony’nin Sofiya ile evlendiğini kaçtıklarını ve bunu başardıklarını söyledi ve ardından acımasız bir gülüş kral kulaklarına inanamıyordu anne Sofiya dedi ki ”sen o güzeller guzeli kızına dua et yoksa oğlum seni öldurmek için ne yeminler etmişti bilemessin ” kral kızından kopmuştu ama ölmekten de kurtulmuştu ölmediğine mi sevinsin yoksa kızının gittiğine mi üzüldun anne Sofiya’ya bir şey yapmadı ve bıraktı anne yine şatosuna döndü ve Antony nin fotografını eline aldı ”hani demiştin biz mutlaka kavuşacağız evet o gün bu gün Antony senin yanına geliyorum bu dünya da belki kavuşamadık ama öbür tarafta birlikte olacağız ama şunu da bilki ANTONY ve SOFIYA kavuştu”.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Yarım kg kuzu kuşbaşı et
2 patates
1 havuç
Yarım su bardağı bezelye
1 kırmızıbiber
1 sivri biber
2 diş sarımsak
2 domates
7~8 arpacık soğan
Yarım kahve fincanı zeytinyağı
Tuz
Karabiber
Kırmızı pul biber
1 fırın poşeti
Bütün malzemeleri iri küp şeklinde doğradıktan sonra karıştırma kabına alın. Baharatları ve yağı ilave edip iyice karıştın. Fırın poşetini hafif unladıktan sonra tüm sebzeleri poşete doldurun. 1-2 delik açtıktan sonra poşetin ağzını sıkıca kapatın. önceden ısıttığınız 180 dereceye ayarlı fırında yaklaşık 25-30 dakika pişirin. Sıcak servis yapın.
Etli sebze kebabı artık hazır, afiyet olsun
2 sarı elma
3~4 dal taze nane
1 su bardağı elma suyu
5~6 küp buz
2 yemek kaşığı bal
Yarım su bardağı soda
Elmaları yıkayın, kabuklarını soyup çekirdeklerini çıkarın. Tüm malzemeleri blender kabına alın. Pürüzsüz oluncaya kadar çekin. Bardaklara aktarıp servis yapın.
Elmalı taze naneli içecek artık hazır, afiyet olsun
1 kg dana ve kuzu kıyma karışımı
3 orta boy soğan
Tuz
Karabiber
Yarım çay kaşığı yenibahar
5 küçük sade pide
250 ml sıcak et suyu
100 gr tereyağı
300 gr yoğurt
Yarım çay kaşığı pul biber
Soğanları ince kıyıp suyunu iyice sıkın. Soğan suyunu bir kaba aldığınız kıymanın üzerine aktarın. Tuz, karabiber ve yenibaharı ekleyip yoğurun. Yumurta büyüklüğünde parçalar koparıp uzun köfteler hazırlayıp şişlere takın. Izgarada çevirerek pişirin. Pideleri ızgarada ısıtıp kare kare kesin. Pide parçalarını tabağa dizin. Sıcak et suyunu pidelerin üzerine dökün. Pideler et suyunu çekince kızdırılmış tereyağının yarısını pidelerin üzerine gezdirin. Kalan tereyağını pul biberle birlikte tekrar ısıtın. Yoğurdu iyice çırpıp pidelerin üzerine gezdirin. Tuz serpin. Pişen köfteleri yerleştirin. Tekrar tereyağı gezdirip sıcak olarak servis yapın.
Yoğurtlu şiş köfte artık hazır, afiyet olsun.
1.5 su bardağı su
100 gr tereyağı
1 su bardağı un
4 yumurta
1 paket cevizli dondurma
1 paket kaymaklı dondurma
Karamel sosu
çikolata sosu
Su ve tereyağını tencerede kaynatın. Unu ilave edip hızlıca karıştırın. Yoğun bir hamur haline geldikten sonra ocaktan alıp soğumaya bırakın. İyice soğuduktan sonra yumurtaları teker teker kırarak (çırpıcı veya kaşık yardımıyla) hamura yedirin. Hamuru krema sıkma torbasına doldurun. Profiterol hamurlarını ceviz büyüklüğünde olacak şekilde yağlı kağıda sıkın. önceden ısıtılmış 180 derece fırında pembeleşinceye kadar pişirin. Soğuyunca aralarını açıp dondurmalardan paylaştırıp servis tabağına alın. üzerine karamel sosu ve çikolata sosu gezdirip servis yapın.
Karamel soslu dondurmalı profiterol artık hazır, afiyet olsun