Dünya Çocuk Günü, farklı ülkelerde farklı tarihlerde kutlanan gün. Bütün dünya çocuklarının mutlu ve sağlıklı olmaları her milletin ve insanın ortak arzusudur. Geleceğimiz olan çocuklar gereken özeni göstermeliyiz. Onları sevip korumalıyız. En iyi eğitimi almaları için elimizden geleni yapmalıyız. Ancak bu şekilde sağlıklı toplumlar oluşturabiliriz.
Bir anne için çocuğunun en sevimli olduğu zaman uyuduğu zamandır. (Ralph Waldo Emerson)Bu Dünya Çocukların Bugünün Yarını Çocukların…
Bir Çocuğu Eğitmek O ülkenin Kaderini Belirler!
Çocuklar Okadar Mahsumdurki Bir mellietin Savaşını Bitirebilir.
Ailenin Yapı Taşını Oluşturan Çocuklardır Bir Ailenin Bağlarını Çocuklar Korur..
Çocuklar Okadar Sevimlidirki Ağlayınca Sevimlilikleri Daha çok fark edilir.
Çocukların hükmettiği bir dünya ancak oyuncak dünyası olur…
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La sfârşitul lunii iunie ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil a efectuat o vizită în judeţul Constanţa, regiune în care trăiesc cel mai mare număr de etnici turci din România. Vizita ambasadorului turc la Constanţa a fost programată la exact o lună de la prezentarea scrisorilor de acreditare în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Turcia, la Bucureşti..
Primul punct de interes al vizitei ambasadorului turc l-a constituit Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia unde diplomatul s-a întâlnit cu cadrele didactice şi cu o parte dintre elevii care studiază în această instituţie de învăţământ.Tot la Medgidia, E.S.Ömür Şölendil a fost primit de primarul municipiului, Marian Iordache.
Următoarea destinaţie a vizitei ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil a fost satul Fântâna Mare, localitate din judeţul Constanţa în care trăiesc peste 120 de familii de etnici turci. La Fântâna Mare excelenţa sa Ömür Şölendil a fost întâmpinat de preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi, de secretarul general Ervin Ibraim şi de preşedintele filialei UDTR din Fântâna Mare, Memet Sebatin. Ambasadorul turc a vizitat şcoala din localiate şi a inaugurat noua construcţie a cişmelei realizată în stil otoman. Panglica de inaugurare a fost tăiată de diplomatul turc, de omul de afaceri Mehmet Safi care a realizat lucrările de construcţie şi de primarul comunei Independenţa, Cristea Gâscan. Tot la Fântâna Mare în prezenţa muftiului cultului musulman din România şi a ambasadorului Turciei a fost inaugurată şi o casă mortuară în incinta geamiei.
De la Fântâna Mare delegaţia oficială s-a îndreptat spre Constanţa unde a fost vizitată geamia Hunchiar, cel mai vechi lăcaş de cult musulman din oraş construit în 1867 în stil maur. Un alt punct de interes l-a constituit Radio T unde diplomatul turc a fost întâmpinat de directorul instituţiei prof. Ervin Ibraim cu care a purtat o discuţie cordială despre grila de programe şi despre recentul protocol încheiat cu TRT. Tot la Radio T excelenţa sa Ömür Şölendil a acordat un scurt interviu.
Excelenţa sa ambasadorul Turciei la Bucureşti a fost primit de liderii UDTR la sediul central al uniunii din strada Crişana din Constanţa. În cadrul discuţiilor preşedintele UDTR Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim au vorbit despre istoricul comunităţii turce din Dobrogea precum şi despre acţiunile care se derulează în cadrul uniunii în scopul promovării valorilor etnoculturale şi lingvistice ale turcilor din România. Preşedintele comisiei de religie Islam Remzi i-a cerut ambasadorului turc sprijinul pentru facilitarea găsirii unor locuri de muncă pentru tinerii etnici turci. Ambasadorul Omur Şölendil a promıs că va programa o întâlnire la Bucureşti cu liderii UDTR şi cu cei ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci pentru a găsi împreună soluţii de a crea locuri de muncă pentru tinerii de etnie turcă din Dobrogea. La discuţii a participat şi preşedintele comisiei de femei, Amet Melec care a amintit câteva din acţiunile tradiţionale organizate de-a lungul timpului precum Congresul Femeia Turcă din Balcani sau Festivalul de Artă Culinară evenimente care se bucură de popularitate şi la care participă sute de femei de etnie turcă. Amet Melec a mulţumit pentru cursul de limba turcă organizat la Constanţa de Consulatul Republicii Turcia, curs în cadrul căruia membre ale comisiei de femei au avut posibilitatea să şi îmbogăţească, cunoştinţele de limba turcă.
Pe parcursul vizitei oficiale la Constanţa ambasadorul Ömur Şölendil a declarat în cadrul unei conferinţe de presă: „Sunt fericit că am fost numit ambasador în România şi mă bucur de asemena să mă aflu astăzi la Constanţa. Relaţiile dintre Turcia şi România sunt foarte vechi îşi au rădăcinile în istorie şi sunt relaţii de prietenie. Relaţiile bilaterale se află la un moment excelent în toate domeniile. Avem o colaborare şi o cooperare foarte bună cu România atît bilaterală cât şi în cadrul organismelor internaţionale precum NATO şi organismele de cooperare economica la Marea Neagră.“ Referindu-se la relaţiile etnicilor turci cu populaţia majoritară excelenţa sa ambasadorul Omur Şölendıl a mai subliniat în alocuţiunea sa: „Ştiu că etnicii turci şi tătari trăiesc în marea lor majoritate în zona Dobrogei. Această toleranţă manifestată faţă de toate religiile şi faţă de toate minorităţile naţionale ne-a încântat. Acesta este de fapt un comportament normal, toate religiile sunt sfinte şi de aceea trebuie tratate cu respect egal. În România putem găsi cele mai grăitoare exemple de toleranţă. Acest model interetnic dobrogean despre care s-a vorbit aşa de mult este un model de toleranţă, de respect care ar trebui urmat de întreaga lume. Relaţiile turco-române în acest domeniu sunt un aspect important al legăturilor dintre noi. Doresc să îmi exprim încă o dată recunoştinţa şi mulţumirea faţă de autorităţile române faţă de această toleranţă pe care o manifestă.”
Pe tot parcursul vizitei oficiale în judeţul Constanţa, ambasadorul Ömur Şölendil a fost însoţit de consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz şi de viceconsulul Şebnem Atasoy.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Uniunea Democrată Turcă din România a marcat sâmbătă, 4 iunie Ziua Internaţională a Copilului. Gazda evenimentului a fost şi de această dată Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii şi a reunit 200 de copii de etnie turcă aparţinând filialelor U.D.T.R. din: Constanţa, Medgidia, Techirghiol, Hârşova, Valu lui Traian, Văleni, Fantana Mare, Tuzla şi Cumpăna. Copiii, în majoritate elevi ce studiază limba turcă în şcoli, însoţiţi de cadrele lor didactice şi aleşi în urma rezultatelor şcolare au vizitat expoziţia de păsări exotice, rezervaţia naturală şi au urmărit cu interes spectacolul celor trei delfini sosiţi pe plaiuri româneşti din îndepărtata Chină.
Alături de cei mici au fost prezenţi consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, doamna Füsun Aramaz, preşedintele U.D.T.R., ing. Osman Fedbi, secretarul general U.D.T.R. prof. Ervin Ibraim, numeroşi părinţi şi profesori.
Evenimentul a fost marcat şi de către filiala Tulcea a Uniuni Democarte Turce din România care a organizat la nivel local o activitate ce a reunit copii de etnie turcă. Aceştia au vizitat Muzeul Delta Dunării din Tulcea şi s-au bucurat, au socializat într-o atmosferă de sărbătoare.
Nurgean Ibraim
Şcoala cu clasele I-VIII „Gheorghe Ţiţeica“ desfăşoară în perioada 2010-2012 al doilea Proiect Multilateral Comenius intitulat «What's outside your window?», proiect finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Partenerii şcolii în cadrul acestui proiect sunt şcoli din Anglia, Spania, Turcia, Grecia, Polonia şi Ungaria având ca obiective dezvoltarea şi întărirea educaţiei interculturale, promovarea sentimentului de a fi un „cetăţean european“, promovarea unui stil de viaţă sănătos prin mărirea interesului copiilor pentru activităţile în aer liber şi creşterea interesului copiilor în înţelegerea impactului pe care activităţile omului îl au asupra naturii.
În perioada 26-30 mai a avut loc cea de-a treia mobilitate a proiectului. La această întâlnire de lucru au participat 26 de profesori din cele şapte şcoli partenere dintre care trei profesori din Turcia, însoţiţi de domnul director Hakan Çevik.
În decursul celor câteva zile au avut loc întâlniri cu elevii, şedinţe de lucru ale proiectului şi ateliere de lucru cu elevii. Delegaţia din Turcia a realizat împreună cu elevii clasei a III-a B un acvariu din materiale reciclabile. Următoarea întâlnire de proiect va avea loc în Italia, Carmagnola.
Ansamblul „Delikanlilar“ al Uniunii Democrate Turce din România sub coordonarea doamnei coregraf Osman Melek a susţinut un program artistic într-un restaurant din Mamaia în cinstea acestui eveniment.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
28 Haziran 2011 Salı gününü Çarşamba gününe bağlayan gece, mukaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi olan ve pek çok ilahi lütuf ve ihsanla dolu Miraç Kandilini idrak ettik.İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculuğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: “Kendisine ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu (Muhammed’i) bir gece Mescid-i Haram’dan çevresini bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa’ya götüren Allah’ın şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla görendir.”
Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahî rahmet ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuçlarından biri, İslâm’ın beş temel esasından biri olan beş vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, imanın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah’a en sevimli olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva ehlinin göz aydınlığı, mü’minlerin miracıdır. Bu sebeple, her mü’min namaza başladığında, namazın kendisinin miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah’ın huzurunda bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şerefine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç, Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu geceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu, dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda hissedelim. Yüce Dinimiz İslam’ın “yaratılanı yaratandan ötürü sevme” prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül,ve ruh temizliğinden geçtiğini unutmayalım.
Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm müslümanlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler. Camilerde Kuran-ı kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisyonu birkaç camii için ikramda bulundu. Bu ikramlar Köstence bölgesi ve köylerindeki camilerde yapıldı. Allah dualarımızı kabul etsin.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sevgiyi, saygıyı, barışı ve hoşgörüyü esas alan Türkçe Olimpiyatları 2003 yılında 17 ülkenin iştirakiyle başladı. Mütevazı bir katılımla başlayan Türkçe Olimpiyatları, 2010 yılında 120 ülkeden 750 finalist öğrencinin katıldığı büyük bir organizasyona dönüştü. Binlerce gencin miliyonlarca yüreğe serptiği sevgi tohumları, dostluk ağacını daha da büyüttü. Türkçe, aynı amaç için bir araya gelen binlerce genci buluşturan bir araç oldu.
2011 yılında, 9. Uluslararası Türkçe Olimpiyatları’na 130 ülkeden 1000’e yakın öğrenci katıldı.
Bazılarının adını pek sık duymasak da, bazılarının yerini haritada bulmakta zorlansak da 130 ülkede Türkçe bayrağı dalgalanmaya devam ediyor. İşte o ülkelerden gelen üzlerce genç bizlerle Türkçeyi, yani aynı dili konuşuyor.
15-30 haziran tarihleri arasında 9.cu Uluslararası Türkçe Olimpiyatlarında yarışmacılar, Konuşma, Yazma, Dil Bilgisi, Şarkı, Şiir, Sunum, Özel Beceri gibi 20 kategoride yarıştılar.
Katılımcı ülker ayrıca Türkiye’deki Kültür Şöleninde, kendilerine ayrılan çzel standlarında ülkelerinin kültürlerini tanıttılar. 200.000 kişi tarafından ziyaret edilen Ülke Tanıtım Standları Yarışmasında Türk halkı farklı kültürleri tanıma fırsatı buldu. Bu yarışmada Romanya altın madalyayı kazandı. 9.cu, Uluslararası Türkçe Olimpiyatlarına Romanya’dan 12 öğrenci katıldı ve yarışma sonrası sonuçlar şunlardır: Konuşma yarışmasında, Cosmin Ursan altın medalya ve Iurchie Amet – mansyon; Dil Bilgisi yarışmasında: Olteanu Alexandra Gabriela – mansyon; Özel Beceri yarışmasında, Vlad Cristian – mansyon; Yazma yarışmasında, Reşid Ünal – bronz madalya; Şiir yarışmasında, Cristian Szabo – gümüş madalya ve Alzaitri Alaa – mansyon; Ana Dil Kompozisyon yarışmasında: Merve Diş – bronz madalya ve Nisa Koç – gümüş madalya; Ana Dil Şiir yarışmasında: Betül Halime Akyol – bronz madalya ve Sevcan Kılıç – bronz madalya; Şarkı yarışmasında, Roberto Pavel – bronz madalya kazandı.
Ögrencilerimizi en içten dileklerimizle tebrik ediyoruz ve onların eğitimleri ile ilgilen saygı değer oğretmenlerini saygyla anıyoruz: Subihan İomer, Sebahat Özdemir ve Vildan Bormambet.
Nurgean İbraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Treizeci şi unu de cursanţi care au promovat examenul final al cursului de limba turcă organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa în parteneriat cu Muftiatul Cultului Musulman din România şi împreună cu Colegiul „Kemal Ataturk” din Medgidia au primit sâmbătă, 4 iunie diplomele de absolvire. Diplomele le-au fost înmânate absolvenţilor de către consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz.
Cursul de limba turcă s-a bucurat de un real succes în rândul comunităţii turce dar şi al populaţiei majoritare, un număr relativ mare de români fiind interesaţi să studieze limba turcă.
În discursul său consulul general i-a felicitat pe absolvenţi şi le-a comunicat că vor beneficia de o excursie de studii în care vor participa la cursuri de perfecţionare a limbii turce la Universitatea „Gazi” din Ankara dar şi de vizite la obiective de interes turistic din Ankara şi din împrejurimi.
La festivitatea de premiere au mai participat: viceconsulul Turciei la Constanţa Ayşe Şebnem Atasoy, directorul adjunct al Colegiului Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia Erhan Celik, profesorii Sevil Önder, Ömer Bozatlı, Özgür Kvanç de la Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” şi Kürşat Kara de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Din partea Muftiatului Cultului Musulman din România a participat la festivitatea de absolvire, consilierul eparhial Musledin Revin.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În cultura şi tradiţia turcă, gureş-ul reprezintă unul din cele mai vechi sporturi, transmis din generaţie în generaţie. Organizat din cele mai mici sate până în cele mai mari oraşe, gureş-ul a devenit un obicei practicat la petreceri, nunţi şi bayramuri. Orice tânăr turc a practicat sau cel puţin a fost interesat de güreş. În trecut, părinţii unei fete nu o dădeau unui băiat care nu ştia să încalece sau să se lupte. Un tânăr avea dorinţa să ajungă pehlivan – cel care îi învinge pe toţi şi, de asemenea, se bucură de cel mai mare punctaj din partea arbitrilor şi a experţilor – pe vremea respectivă, un nume cu mare cinste. Güreş-ul repezintă o luptă dreaptă ce semnifică bărbăţia şi curajul participanţilor. Concursul se organizează pe două categorii: tineret şi seniori, luptele fiind eliminatorii. Căştigătorii concursului primesc un batal (berbec), iar finaliştii câte un bayrak (steag) ce cuprinde articole de vestimentaţie în număr impar. Luptele sunt însoţite de muzică tradiţională turcă şi la acestea se pot înscrie concurenţi de orice naţionalitate, fără restricţii, fiind o sărbătoare a întregii comunităţi locale.
Turcii din România au continuat această tradiţie. În fiecare an, de obicei vara şi de obicei la sate, se organizează turnee de lupte tradiţionale turceşti. Comuna Cobadin a fost gazda în data 18 iunie a.c. a circa 100 de concurenţi, înscrişi în lupta pentru numele de pehlivan şi, de asemenea, pentru premiul cel mare – un batal, oferit de filiala Cobadin a UDTR.
După o luptă cinstită şi atent jurizată, câştigătorii au fost: Gigi Cazan – batal şi Ibadula Ilhan – bayrak la categoria seniori; Isleam Selciuc – batal şi Ibadula Ilhan – bayrak la categoria seniori
Băneasa a fost gazda unui turneu de lupte tradiţionale turceşti în data de 11 iunie a.c. finalizat astfel: Caibula Visel şi Marian Ungureanu – batal.
Gureş-ul repezintă o luptă dreaptă ce semnifică bărbăţia şi curajul participanţilor. Concursul se organizează pe două categorii: tineret şi seniori, luptele fiind eliminatorii. Căştigătorii concursului primesc un batal (berbec), iar finaliştii câte un bayrak (steag) ce cuprinde articole de vestimentaţie în număr impar. Luptele sunt însoţite de muzică tradiţională turcă şi la acestea se pot înscrie concurenţi de orice naţionalitate, fără restricţii, fiind o sărbătoare a întregii comunităţi locale.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La începutul lunii iunie, o delegaţie formată din prof. Kadir Yerli, prof.Derviş Cenesoy de la Liceul Kardeş Çavuş din Edremit, prof. Amet Bedrie şi prof. Stelian Marinescu, director adjunct al Colegiului Naţional M. Eminescu dın Constanţa fost primită de preşedintele UDTR Osman Fedbi şi de către secretarul general Ervin Ibraim, la sediul central al uniunii.
În cadrul întâlnirii, discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, cadrele didactice din Turcia fiind interesate în special de modul de desfăşurare a procesului educaţional în România şi de cel în care se desfăşoară orele de limba turcă şi religie islamică în şcolile constănţene. Oaspeţii din Turcia au venit pentru prima oară în România cu scopul de a încheia un parteneriat educaţional cu Colegiului Naţional M. Eminescu şi de a înfrăţi Liceul Kardeş Çavvs din Edremit cu instituţia de învăţământ constăţeană, unde învaţă un număr relativ mare de etnici turci.
Cele două părţi îşi doresc ca pe viitor să se realizeze schimburi de elevi între cele două instituţii de învăţământ care să participe la cursuri de matematică sau la alte materii atât în Turcia cât şi în România. Echipa de profesori de la Colegiului Naţional Mihai Eminescu va susţine Liceul Kardeş Çavuş din Edremit în toate proiectele europene pe care le desfăşoară inclusiv în cele de tipul Comenius. Directorul adjunct Stelian Marinescu a subliniat:„tot ceea ce intenţionăm să facem este pentru elevi deoarece viitorul aparţine copiilor indiferent de ce naţionalitate sunt aceştia.”
Localitatea Edremit este situată pe coasta de vest a Turciei în apropierea graniţei cu Grecia. şi este cunoscută ca fiind capitala uleiului de măsline.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Zaman diliminin en bereketli günleri olan, içerisinde kandiller zinciri bulunan ve bütün İslam aleminde “üç aylar” diye bilinen Recep, Şaban ve Ramazan aylarının ilki Recep ayına girmiş bulunmaktayız. Ramazan ayının yaklaştığını bildiren Recep ayının birinci günü, 3 Haziran 2011 Cuma gününe tekabül etmektedir.
Recep ayının ilk Cuma gecesi Regaip kandili 26. gecesi Miraç Kandili, Şaban ayının 15. gecesi Berat Kandili ve Ramazan ayının 27. gecesi de Kadir Gecesidir. Bu mübarek gecelerin hepsi üç ayların içinde bulunmaktadır. Dolayısıyla rahmet, bereket ve huzur mevsimine bizleri kavuşturan Rabbimize hamdediyor ve O’nun kulu ve elçisi sevgili Peygamberimize de salat ve selam ediyoruz.
Bu aylar, imandan gelen bir heyecanla ibadet hayatımızın daha canlı tutulduğu feyizli ve bereketli aylardır. Bu aylarda, gücü yetenlerin pazartesi Perşembe günleri oruç tutmaları Peygamberimizin tavsiyesi ve Ramazana hazırlık açısından çok önemlidir. Bu aylarda nefis muhasebesi yapılmalı, ana sermayemiz olan ömrümüzün nerede tüketildiği gözden geçirilmeli, amel defterimize neler yazıldığı, Mahşer günü kurulacak Büyük Mahkemenin tek Hakimi Yüce Allah’ın hakkımızda nasıl bir hüküm vereceği düşünülmelidir.
Ayrıca, Yüce Allah’a çokça dua edilmelidir. Nitekim Sevgili Peygamberimiz (s.a.v.), bu aylarda daha çok ibadet eder ve: “Allah’ım! Recep ve Sabanı hakkımızda mübarek kıl, bizi Ramazan’a kavuştur” diye dua ederdi.
Bu aylar, duaların Allah’a arz edilmesi, pişmanlık gözyaşlarıyla günahların silinmesi, yapılan ibadetlere verilen sevabın katlanması bakımından büyük bir fırsattır. Çünkü Yüce Rabbimizin ikram ettiği bu dünya hayatını ibadet ve taatla değerlendirmeyenlerin o gün pişman olacaklarını ve: “Keşke bu hayatım için bir şeyler yapıp gönderseydim!” diyeceklerini, Kur’an-ı Kerim bize haber veriyor.
Bir başka ayette ise, Yüce Allah, Ahiret için hazırlık yapmamızı emrederek şöyle buyuruyor: “Ey iman edenler! Allah’tan korkun, herkes yarına ne hazırladığına baksın. Allah’a karşı gelmekten sakının, çünkü Allah yaptıklarınızdan haberdardır. Allah’ı unutan ve bu yüzden Allah’ın da onlara kendilerini
Ayrıca bu aylarda büyüklerin gönülleri alınmalı, eş ve dostlarımızın hatırları sorulmalı, garipler aranmalı, sofralarımıza davet edilmeli, yetimler gözetilmeli, yardıma muhtaç kimselere yardım edilmelidir. Aramızdaki kırgınlıklar, dargınlıklar, şahsi çıkar hesapları bir tarafa bırakılmalı, hoşgörü, kardeşlik ve birlik-beraberlik içerisinde olunmalıdır.
Bu geceyi ibadetle geçirmek isteyen mü’minler; bol bol Kur’an-ı Kerim okumalı, varsa geçmiş namazlarını kaza etmeli, kaza namazları yoksa nafile namaz kılmalı tövbe ve istiğfarda bulunmlı, içten dua etmeli, gelecek günlerinin hayırlı olmasını dilemeli, yanlış ve hatalardan vazgeçerek bir daha aynı hatalara dönmemeye karar vermelidir.
Bu duygu ve düşüncelerle uç aylarını ve Regaip Kandillerini kutluyor, İslam Aleminin birlik-beraberlik ve mutluluğuna, bütün insanlığın barış ve huzuruna vesile olmasını Yüce Rabbimizden niyaz ediyorum.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
„Din bucătăria turcilor dobrogeni” carte reeditată în acest an de Uniunea Democrată Turcă din România, prima ediţie epuizându-se în două săptămâni a stârnit interes în afara graniţelor ţării, la Budapesta. Producătorul emisiunii „Fabrica de reţete” din cadrul Paprika TV din Ungaria, Zita Janksik a ales ca subiect de emisiune bucătăria turcescă inspirată fiind de cartea scrisă de Nurgean Ibraim şi Nilgun Panaitescu.
Astfel, echipa de producţie a televiziunii «Paprika» formată din: Rita Viland, Zita Jansksik, Cristian Sora împrună cu operatorii a venit la Constanţa pe 18 iunie pentru realizarea emisiunii „Fabrica de reţete”. Producătorul emisiunii a folosit pentru filmare două locaţii diferite: un restaurant cu specific turcesc şi sediul central al UDTR.
În prima zi de filmare Nurgean Ibraim le-a dezvăluit telespectatorilor din Ungaria secretul preparării musacalei turceşti. Dezinvoltă, obişnuită cu camera de filmat fiind la a doua apariţie într-o producţie de televiziune Nugean Ibraim l-a învăţat pe Cristian Sora dar şi pe telespectatori cum se prepară musacaua dar şi cum au fost transmise din generaţie în generaţie secretele bucătăriei turceşti din Palatele Sultanilor. În cea de a doua zi de filmare cei doi portagonişti Nurgean Ibraim şi Cristian Sora au pregătit un platou Adana.
Momentele de artă culinară s-au desfăşurat în acordurile muzicii tradiţionale a turcilor dobrogeni. Ansamblul folcloric „Fidanlar” a susţinut un scurt program artistic filmat cu inters de echipa de producţie, producătorul emisiunii Zita Janksik încercând chiar să înveţe paşii specifici dansului turcesc.
Pentru prima dată în istoria UDTR tradiţia bucătăriei turcilor dobrogeni trece graniţele în altă ţară în afară de Turcia ceea ce demonstrează că arta culinară a turcilor dobrogeni contribuie cu succes la patrimoniul multicultural eurpean.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Deputatul Iusein Ibram a participat în perioada 30 iunie – 2 iulie la cea de-a 37-a sesiune plenară a Adunării Parlamentare pentru Cooperare Economică la Marea Neagră. Reuninunea s-a desfăşurat la Kiev şi a reunit parlamentari din ţări precum: Turcia, Federaţia Rusă, Ucraina, Azerbaidjan, Georgia, Armenia, Albania, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova şi România.
În centrul dezbaterilor parlamentarilor s-a aflat cadrul legislativ acordat autorităţilor guvernamentale în tranziţia spre o economie „verde”, pentru o dezvoltare durabilă ale statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră.
În cadrul dezbaterilor a fost menţionată iniţiativa legilsaltivă a deputatului U.D.T.R. Ibram Iusein de producere a energiei „verzi“, iniţiativă concretizată prin legea 220 în anul 2008, privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. Parlamentarii celor 12 state prezente la reuniune au discutat pe baza unor rapoarte privind iniţiativele de combatere a schimbărilor climatice în regiunea Mării Negre şi protecţia mediului ambiant, colaborarea regională şi combaterea corupţiei, aspecte economice şi ecologice referitoare la utilizarea organismelor modificate genetic in regiune.
În cadrul reuniunii au fost aleşi vicepreşedinţii şi secretarul general al Adunării Parlamentare pentru Cooperare Economică la Marea Neagră şi a fost preluată preşedinţia APCEMN de către Preşedinta Parlamentului Albaniei, Jozefina Topalli.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
„Musulmanii din România şi cei din China sunt iubitori de pace"Reporter: Stimate domnule consul general este o surpriză extrem de plăcută să realizăm acest interviu în limba română şi nu într-o limbă de circulaţie internaţională sau prin intermediul unui translator. Cum aţi învăţat să vorbiţi fluent româneşte?
E.S. Su Yanwen: Am urmat cursurile de limba si literatură română la Universitatea de limbi străine din Beijing în anii ‚70. Era greu de învăţat limba română, pentru că diferenţa dintre limbile chineză şi română este absolut radicală şi mai mult, nu exista atunci nici un dicţionar român-chinez. Noroc că aveam un profesor român foarte bun, cu multă experienţă si cu spirit de răspundere, care venea din Sinaia. Intr-o zi din primăvara acestui an, împreună cu alţi doi foşti colegi de facultate l-am vizitat pe profesorul nostru român dl. Ion Floricică şi familia domniei sale acasă, la Sinaia.
Reporter: De cât timp lucraţi în Ministerul de Externe al Chinei? Care a fost traiectoria dumneavoastră profesională până în acest moment?
E.S. Su Yanwen: În ianuarie 1982, am început să lucrez în Ministerul de Externe al Chinei deci peste 6 luni, o să împlinesc 30 ani de carieră diplomatică. Timp de 15 ani am făcut parte din personalul angajat în agenda relaţiilor chino-române şi sunt bucuros şi mândru de acest parcurs profesional. Au fost ani minunaţi şi superbi prin complexitatea evenimentelor. Am mai lucrat între anii 1988-1992 la Consulatul General al R.P.Chineze la Constanţa şi iată că dupa 20 ani, am revenit în acest oraş cunoscut.
Reporter: Sunteţi în România la început de mandat în calitate de consul general al Republicii Populare Chineze. Cum apreciaţi România anului 2011?
E.S. Su Yanwen: Cu toată distanţa geografică ce le separă, China şi România sunt strâns legate de o veche prietenie. România este o ţară importantă, deosebită în Europa Centrală şi de Est, cu o istorie îndelungată şi o civilizaţie splendidă. Romania a fost a treia ţară din lume care a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Populară Chineză. In cei 61 ani de la acest eveniment, cele două state urmează consecvent principii precum respectul reciproc şi egalitatea, acordându-şi sprijinul reciproc. Schimburile şi cooperarea chino-române s-au încununat cu rezultate fructuoase în toate domeniile. În momentul actual, noua situaţie creată le atribuie celor două state tot mai multe interese comune. Prin urmare, pornindu-se de la traditie, îndreptându-se privirea spre viitor şi înaintându-se odată cu timpul şi situaţia dată pentru îmbogăţirea şi aprofundarea continuă a conţinutului relaţiilor dintre cele două ţări, pentru menţinerea şi extinderea intereselor comune, acestea reprezintă noile teme în relaţiile actuale dintre China şi Romania. Noi suntem dispuşi în continuare să consolidăm cooperarea dintre cele două ţări în domeniile: politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, militar etc., să promovăm schimburile guvernamentale, locale şi ale judeţelor şi oraşelor înfrăţite, să intensificam în mod susţinut schimburile sub diverse forme în aria intelectualităţii şi mass-media, construind un pod al înţelegerii şi prieteniei. In ultimii ani, România a obţinut multe progrese vizibile. România are o bază bună pentru dezvoltarea economică, cu resurse naturale şi umane din abundenţă. Potenţialul de dezvoltare este imens. Doresc ca România să iasă cât mai curând posibil din criza economica mondială, şi să se angajeze pe o dezvoltare economică mult mai rapidă.
Reporter: In România minorităţile naţionale se bucură de dreptrui şi libertăţi având şi cîte un reprezentant în Parlament. Care este situaţia minorităţilor etnice în China după liberalizarea politicilor referitoare la exercitarea identităţii religioase şi a propriei culturi?
E.S. Su Yanwen: Libertatea credinţelor religioase a cetăţenilor chinezi este protejată prin Constituţie şi legi. Cetăţenii din China pot alege în mod liber şi îşi pot exprima propriile convingeri şi identitatea religioasă. China este o ţară multi-religioasă Acolo, principalele religii sunt: budismul, taoismul, islamul, catolicismul şi creştinismul. Conform unor statistici incomplete, China are acum mai mult de 100 de milioane de credincioşi, 85000 locuri pentru activităţi religioase, personalului religios este format din aproximativ 300.000 de oameni şi există peste 3.000 de organizaţii religioase. Grupurile religioase au de asemenea 74 de instituţii religioase pentru o formare a personalului clerical.
Reporter: In China sunt recunoscute 56 de grupuri etnice printre acestea câteva sunt de religie islamică. Care este istoria apariţiei islamului în China?
E.S. Su Yanwen: Islamul a fost introdus în China în secolul al şaptelea. Credincioşi islamici în China sunt 10 minorităţi etnice cum sunt: Hui, Uygur şi altele. Populaţia totală a acestor 10 minorităţi ajunge la circa 18 milioane de locuitori. În prezent, în China sunt câteva zeci de mii de moschei si mai mult de 40.000 de imami.
Reporter: În ultima perioadă aţi avut o bună colaborare cu liderii comunităţilor etnice turce şi tătare şi implicit cu liderul spiritual, muftiul Muurat Iusuf. Ce diferenţe şi ce asemănări există între musulmanii din România şi cei din China?
E.S. Su Yanwen: Musulmanii din România şi cei din China sunt iubitori de pace şi trăiesc în coexistenţă paşnică cu alte comunităţi etnice. Guvernul chinez respectă şi protejează libertatea convingerilor religioase ale musulmanilor, datinile şi obiceiurile acestora.
Pentru pelerinajul musulmanilor, departamentele guvernamentale de resort au oferit o varietate de servicii care au fost lăudate de către musulmani. Începând cu anii 1980, peste 40.000 de persoane din China au efectuat pelerinajul musulman la Mecca.
Reporter: Cum vedeţi o viitoare colaborare între musulmanii din România şi cei din China? Ce posibilităţi de colaborare şi ce domenii ar viza proiectele de parteneriat dintre cele două comunităţi?
E.S. Su Yanwen: În luna aprilie a acestui an am avut o întâlnire prietenoasă cu domnul Iusuf Muurat, şeful Cultului Musulman din Romania în cadrul căreia am stabilit relaţii de colaborare cu comunitatea musulmană din China. În luna mai, Asociaţia Islamică din China a lansat o invitaţie reprezentanţilor comunităţii musulmane din România de a le vizita ţara, în 2012.
Aceasta asociatia islamica reuneşte musulmanii din întreaga China. S-a înfiintat în anul 1953, are sediul la Beijing şi deţine 23 milioane de membri, 400 de filiale şi 40.000 de moschei.
Eu sper şi sunt convins că, colaborarea prietenească dintre comunităţile musulmane din China si Romania va fi rodnică, oferind celor două popoare ale Chinei şi României noi valori şi valenţe ale dezvoltării prieteniei tradiţionale chino-române în acest nou secol.
Interviu realizat de Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 21 – 27 iunie 2011, Departamentul de Relaţii Interetnice a organizat în colaborare cu Uniunea Elenă din România un program comun al Comisiei pentru învătământ si tineret si al Comisiei pentru cultură, culte si mass media din cadrul Consiliului Minoritătilor Nationale (CMN) în Grecia.
Initiativa a apartinut Uniunii Elene din România, care a propus un program de documentare si schimb de experientă cu diferite institutii si organizatii din nordul Greciei, zona Salonic.
Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat la acest program d-na Serin Türkoğlu, preşedinta Comisiei de Cultură şi d-na Vildan Bormambet, preşedinta Comisiei de Invâţământ.
Vizita a avut două obiective principale, legate de programul ONU Alianta Civilizatiilor: întâlniri si discutii cu diferite foruri din Grecia pe tema promovării bilingvismului si multilingvismului, a dialogului intercultural, precum si schimb de experientă privind promovarea patrimoniului cultural al diferitelor zone si comunitătii. Ajunşi la Salonic am profitat de ocazie şi am vizitat casa unde s-a născut marele om de stat Mustafa Kemal Atatürk, unde am avut bucuria să vedem obiectele personale ce sunt păstrate în cadrul unui muzeu în incinta Consulatului General al Turciei din Salonic.
Între principalele momente s-au numărat:
Pe parcursul diferitelor momente ale programului, reprezentantii organizatiilor CMN au avut prilejul de a schimba păreri, de a discuta cu invitatii de la Primăria Bucuresti si de la TVR.
Peste tot grupul a putut constata aprecierea grecilor fată de modelul interetnic din România, prietenia fată de români în general si interesul de a vizita Transilvania, zonă pe care grecii o cunosc foarte putin. Uniunea Elenă din România si Primăria Municipiului Bucuresti au oferit interlocutorilor greci plachete, albume, CD-uri în semn de respect si prietenie.
Una din concluziile programului a fost aceea că multe probleme sunt similare în România si Grecia si că există variate posibilităti de colaborare, în beneficiul ambelor părti. Atât mediul guvernamental, cât si mediul neguvernamental pot si trebuie să colaboreze pentru a transforma dificultătile în oportunităti si a găsi solutii de progres, s-a accentuat în timpul dialogului româno-elen prilejuit de vizita comisiilor CMN în Grecia.
Serin Türkoğlu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Türk Dünyası Araştırmaları Vakfı’nın geleneksel olarak düzenlenmekte olduğu Türk Dünyası Çocuk Şöleni’nin on yedincisi, Türk coğrafyasının her bölgesinden 40’a yakın Türk çocuk grubunun katılımıyla, 25 Mayıs – 5 Haziran 2011 tarihleri arasında, İstanbul’da gerçekleştirilmiştir.
17. Türk Dünyası Çocuk Şöleni’ne bu yıl, Azerbaycan, Kazakistan, Kırgızistan KKTC, Türkmenistan; Baş-kurdistan, Tataristan, Saha (Yakutistan), Balkar, Nogay, Karaçay, Kumuk, Kırım, Dağıstan; Macaristan Türkleri, Bulgaristan Türkleri, Kuman (Pomak) Türkleri, Makedonya Türkleri, Kosova Türkleri, İran Türkleri, Sureyi Türkleri, Irak Türkleri, Batı Trakya Türkleri, Doğu Türkistan Türkleri, Afganistan Türkleri, Romanya Türkleri, Ahıska Türkleri ve Terekemeler’den oluşan 40’a yakın grup katılmıştır.
Türk Dünyası Şölen Yürüyüşü 30.05.2011 tarihinde saat 09.30’da Kadıköy İhsan Sungu İlköğre-tim okulundan başlayıp, Altıyol istikametinde tam bir şenlik havası içinde devam edip Kadı-köy meydanına ulaştı. Kadıköy meydanında Atatürk anıtına çelenk konuldu, saygı duruşunda bulunulmuştur ve İstiklal Marşımız okunduktan sonra, misafir gruplarından bir kısmı gösterilerini sunmuştur.
17. Türk Dünyası Şöleni’nin ikinci büyük etkinliği Şölen Gösterisi, on binlerce çocuğunun katılımıyla 01.06.2011 tarihinde saat 09.00’da Beşiktaş/İnönü Stadyumu’nda gerçekleştirilmiştir.
İnönü Stadyumu’nda yapılmış olan Büyük Şölen Gösterisin’de Türkiye ve Türk coğrafyasından katılan Türk çocuklarının sahada yaptıkları toplu gösterilerin ardından her biri yörelerinin millî oyunlarından örnekler sunmuştur ve kardeşliğimizi vurgulamışlardır. Programın sonunda Burak Kut, Nalan ve Pınar Aylin muhteşem bir konser sunmuşlardır.
17. Türk Dünyası Çocuk Şöleni, 02. 06. 2011 günü saat 20.00’de Fatih Eminönü Halk Eğitim Merkezi Konser Salonu’nda yapılmış olan 8. Türk Dünyası Çocukları Ses Yarışması ile sona ermiştir. Yarışmada dereceye girenler, Türk Dünyası Araştırmaları Vakfı tarafından ödüllendirilmiştir. Romanya Türklerini temsil eden Tuna folklor grubu 17. Türk Dünyası Şöleni’ne katılmıştır.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Crucişătorul USS Monterey s-a aflat în perioada 6-9 iunie în Portul Constanţa prilej cu care jurnaliştii din presa locală şi centrală au avut oportunitatea să viziteze nava şi să afle informaţii despre sistemele de apărare antirachetă, elemente importante pentru România care a acceptat de curând să găzduiască interceptori, pe teritoriul său.
Vizita Crucişătorului USS Monterey în România face parte din eforturile continue ale Marinei SUA de a consolida parteneriatul cu Forţele Navale Române şi de a creşte interoperabilitatea în zona Mării Negre. Nava este echipată cu sisteme de apăarare aeriană AEGIS ce reprezintă prima fază a abordării adaptative în etape a scutului antirachetă.
Prezent la întâlnirea cu ziariştii, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gittenstein a declarat în discursul său: „Vizita navei subliniază relaţia excelentă dintre România şi Statele Unite, o relaţie de care suntem convinşi că va deveni din ce în ce mai puternică şi mai puternică“. În replică, ministrul român de externe Theodor Bakonski a afirmat: „Relaţia excelentă de parteneriat cu SUA ne permite să dezvoltăm politici regionale pe cel puţin trei paliere: extinderea UE şi NATO; difuzarea valorilor democratice în spaţiul acoperit de Parteneriatul Estic, securitatea în ansamblul ei, inclusiv securitatea energetică în regiunea Mării Negre.”
Crucişătorul Monterey este echipat cu un radar performant capabil să intercepteze rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune şi este destinat să apere Europa de o potenţială ameninţare nucleară. Ambasadorul Mark Gittenstein a mai afirmat la Constanţa că: „Dislocarea crucişătorului Monterey precum şi a altor nave similare care sunt echipate cu aceeaşi tehnologie de apărare anti-rachetă care va fi amplasată în România reprezintă primul pas al abordării adaptive în etape.”
Astfel, în 20011 Washingtonul urmează să desfăşoare nave cu sisteme AEGIS în estul Mediteranei susţinute de unităţi radar mobile şi coordonate de la centrul de control din Ramstein, Germania urmând ca până în 2015 să fie instalate sisteme terestre de rachete interceptoare şi în România.
La întâlnirea cu jurnaliştii români a participat şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi viceamiralul Harry B. Harris Jr. comandantul flotei a 6-a aparţinând Statelor Unite ale Americii.
Crucişătorul Monterey a transportat şi ajutoare umanitare în valoare de mii de dolari destinate unor instituţii de învăţământ, orfelinate şi spitalelor judeţene din Constanţa şi Tulcea.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În epoca lui Orkhân, nu şeful statului deţine puterea, ci întreaga familie. Primii suverani pleacă în campanii înconjuraţi de fraţi, fii, veri sau nepoţi. Cronicarii sunt cei care ne dezvăluie acest lucru, atunci când le plâng moartea: Bay Roca, nepotul lui Osmân, moare într-o ambuscadă organizată de locuitorii din Aynegol împotriva turcilor Saru Yati, tatăl lui Bay Roca şi fratele lui Osmân, moare la rândul său într-o încăierare cu Kalanoz, fratele conducătorului din Karacahisar. Aydoghdu, fiul lui Gunduz, care este frate şi el cu Osmân, cade în luptă pe drumul dintre Dinboz şi Koyunhisar. Pazarlu, fratele lui Orkhân, moare în bătălia de la Pelekanon, după spusele lui Ioan Cantacuzino.
Pe măsură ce sunt cucerite, noile ţinuturi sunt încredinţate diverşilor membri ai familiei. Orkhân primeşte Inonu şi regiunea înconjurătoare din timpul vieţii tatălui său, pe când Gunduz este numit subaşi, adică guvernator militar al oraşului – dacă e să-i dăm crezare lui ‚Aşikpaşazâde, Nepotului său Aktimur, Osmân îi încredinţează una din cele două fortificaţii construite pentru supravegherea Brusei.
Când patrimoniul este în joc, toată familia se reuneşte. Actul prin care Orkhân înfiinţează o mănăstire la Mekece, alocându-i şi terenuri pentru întreţinere, este semnat de fraţii lui Orkhân, dar şi de trei dintre fii, o soră şi probabil o verişoară. Trebuie să semnalăm rolul pe care î1joacă femeia în societate: patru femei semnează actul. Mai târziu, femeile vor fi reprezentate de către un om de încredere.
Când capul familiei moare, succesiunea este asigurată de către membrul cel mai capabil, care nu este neapărat fiul celui mort: când Ertoghrul moare, Osmân concurează cu unchiul său Dundâr, după cum povesteşte cronicarul Neşri. Nu ştim cum se făcea alegerea, dar, în afara familiei, aveau un cuvânt de spus şi alţi demnitari, iar dreptul celui mai în vârstă nu exista. La moartea lui Osmân, ‚Alâeddîn se retrage într-o mănăstire în timp ce fratele său Orkhân preia frâiele statului. Teritoriul stăpânit este deci un bun al familiei. Fiecare membru contribuie activ la expansiunea statului şi câteodată plăteşte scump pentru aceasta. Numai din secolul al XV -lea fraţii sultanului sunt ucişi sistematic la urcarea acesu;ia pe tron, chiar dacă erau în leagăn; mai târziu, considerând prea barbară eliminarea fizică, sultanii otomani îi vor închide pe prinţi într-un palat, într-un apartament denumit kafes (cuşca).
Cronicile otomane şi, până la un punct, chiar şi cronicile bizantine descriu statul otoman ca o formaţiune politică care a scăpat repede oricărei tutele. Or, un anumit număr de izvoare dovedesc că otomanii sunt în prima jumătate a secolului al XIV-lea un sistem de stat de care nu vor scăpa decât spre sfârşitul domniei lui Orkhân. Pentru a înţelege situaţia, trebuie să ne întoarcem în timp.
În prima jumătate a secolului al XIII -lea, mai mulţi factori slăbesc statul selgiucid. Să amintim mai întâi numeroasele campanii pe care ‚A1âeddîn Kaykubad 1 (1220-1237) le duce împotriva vecinilor săi, dar şi preferinţa sa pentru fiul cel mic, care va duce la tulburări după moartea sa. Evenimentul cel mai grav este revolta triburilor turkmene în 1240, al căror conducător este Baba Ilyâs. Când mongolii pătrund în Asia Mică în 1243, trupele selgiucide nu mai pot face faţă; ele sunt bătute la Kosedagh, pe drumul de la Sivas la Erzincan. După această înfrângere, dinastia selgiucidă continuă să ocupe tronul de la Konya, dar la fiecare eveniment, noul sultan trebuie să fie confirmat de un yarltgh, adică de un ordin al hanului mongol. Curând, sultanul nu mai este decât o jucărie în mâna emirilor şi a reprezentantului mongol. Despre ultimul sultan, Mas’ud al III-lea, nu se cunoaşte nici măcar data morţii. Prinţii dinastiei continuă să trăiască o vreme în provinciile de frontieră, dar numai numele unuia singur, mort în 1363, ne-a fost transmis.
Declinul puterii de stat generează o multitudine de unităţi politice legate de puterea centrală prin legături mai mult sau mai puţin puternice. Formarea acestor unităţi este favorizată de faptul că guvernarea selgiucidă începe să cedeze, contra plată, veniturile pământurilor pentru o durată nedeterminată. Aceşti noi deţinători, nu ai pământului, ci ai veniturilor fiscale, pot lăsa moştenire aceste venituri sau le pot lăsa Unei instituţii de binefacere. Astfel, numeroase emirate apar din resturile statului selgiucid. Cele mai cunoscute sunt: Karaman (cu capitala la Ermenak, apoi Larende, mai târziu, la Konya), Germiyân (Kiitahya), Hamîd (Burglu), Eşref (Gurgurum), Teke, Menteşe (Balat), Aydm (Birgi), Sarukhan (Manisa), Isfendiyar (Kastamonu), Karesi (Pergam şi Bahkesir) şi emiratullui Osmân (Brusa, apoi Niceea). Există însă şi mici formaţiuni mai puţin cunoscute, din cauza vieţii lor foarte scurte. Graniţele acestor emirate sunt variabile şi ele se modifică în funcţie de alianţe sau duşmănii, sau în funcţie de expansiunea către bizantini. Nu se poate vorbi de capitală în sensul modem al cuvântului, căci mulţi conducători îşi schimbă reşedinţa în funcţie de anotimp sau de noile cuceriri.
Când ilkhanul Abâ Sa ‚îd află că turkmenii răzvrătiţi tulbură întreaga Anatolie, el îl trimite pe emirul Coban pentru a restabili ordinea şi siguranţa1. Să ne amintim că împăratul Andronic al II-lea, obosit de atacurile turceşti, se adresase predecesorilor lui Abâ Sa’îd pentru a-i incita împotriva emirilorprea întreprinzători. în 1314, înaintea lui Coban vin mai mulţi şefi pentru a face act de supunere: Felekeddîn Dundâr, din emiratul Hamid, descendenţii familiei lui Eşref, nepoţii lui Sâhib Ata, aflaţi la Afyon Karahisar, emirii din Germiyân şi descendenţii lui ‚Ali Şîr din Kii tahya şi din fortăreţe1e din apropiere. Osmân nu este mentionat, fie era prea mărunt în vremea aceea, fie refuzase să se prezinte, ca şi karam~nidul. Supunere înseamnă evident plătirea unui tribut. Yazicizâde, traducătorul şi continuatorul cronicii selgiucide a lui Ibn Bîbî, notează în legătură cu conducătorul Paflagoniei: „O dată ce turcii plătesc mongolilor, sunt stăpâni la ei”.
Prin urmare, mongolii îl numesc guvernator al Anatoliei pe Timutaş, fiul emirului Coban. El administrează ţinutul în numele ilkhanului din 1317 până în 1327, cu o scurtă întrerupere între 1321 şi 1322. Partea estică şi centrală îi sunt supuse în mod direct, în timp ce restul se află în mâinile beilor turkmeni, care îi datorează ascultare şi trebuie să plătească dări. Orice răzvrătire este pedepsită, fie că este vorba de conducători turci sau mongoli. Când Timurtaş pleacă în campanie în 1327 – ţinta era probabil emirul din Aydm, care refuza să plătească cele cuvenite -, ştirea asasinării fratelui său Dimaşk Hoca şi a izgonirii întregii sale familii îl obligă să se întoarcă şi să se refugieze în Egipt, unde va fi executat un an mai târziu.
Un extras dintr-un registru al anului 751 (11 martie 1350 – 27 februarie 1351), copiat într-un manual de contabilitate, dovedeşte că Orkhân figura printre conducătorii ce plăteau ilkhanizilor. Nu ştim în ce măsură cei ce strângeau dările mai reuşeau să-şi îndeplinească misiunea la această dată târzie, însă din document reiese că otomanii nu s-au putut elibera de aceste plăţi decât din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Această emancipare s-a Tacut simţită şi în titulatura primilor suverani. În cele mai vechi registre, Osmân şi Orkhân poartă titlul de bei. Titlul de sultan apare abia în epoca lui Murâd I.
1. După cum relatează cronicarul selgiucid Kerîmeddîn Mahmâd, originar din oraşul Aksaray.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
3 kabak
Çeyrek demet taze nane
1 çay bardağı ceviz
Zeytinyağı
tuz
Rendelenmiş limon kabuğu
Pratik yemek tarifleri arasında özel bir yere sahip. Kabakları iyice yıkayıp kabuklarını soymadan uzunlamasına ince doğrayın. Üzerlerine fırçayla zeytinyağı sürün.
Izgarayı ısıtın. Kabakların iki tarafını da iyice kızartın. Servis tabağına alın. Nane yapraklarını ve cevizleri tabağa alıp karıştırın. Tuz serpiştirin. Rendelenmiş limon kabuğu ile süsleyip sıcak servis yapın.
Izgara kabak artık hazır, afiyet olsun.
1 çay bardağı demlenmiş çay
¾ su bardağı toz şeker
1 litre soğuk su
Yarım limonun suyu
2 şeftali
Buz
Taze nane
· Şeftalili buzlu çay hazırlanışı
· Şeftalili buzlu çay:
Şeftalinin bir tanesini iyice yıkayıp dilimleyin ve küçük bir tencereye alın. Üzerini geçecek kadar su ekleyip orta ateşte 20 dakika pişirin, soğumaya bırakın.
Sürahiye demlenmiş çay, soğuk su ve pişirdiğiniz şeftalinin suyunu ekleyip karıştırın. Şeker ve limon suyunu ilave edin. Diğer şeftaliyi de ince dilimleyip çaya ekleyin. Nane yaprakları ve buzları ilave edip servis yapın.
Kadifemsi kabuklu, sulu, güzel kokulu, beyaz ya da sarı etli, çekirdekli bir meyve olan şeftali, hazmı kolay, potasyum, C, B1, B2, PP vitaminleri ve A provitamini bakımından zengindir. Vitaminlerin çoğu kabuğunda bulunduğundan şeftalinin kabuğunun soyulmaması önerilir.
Şeftalili buzlu çay artık hazır, afiyet olsun.
2.5 çay bardağı + 4 yemek kaşığı un
2 su bardağı toz şeker
1 litre süt
2 paket vanilya
3 yumurta
350 gr kedidili bisküvi
1 su bardağı vişne
1 paket vişne jölesi
Toz Antep fıstığı
· Vişneli kedidili pastası hazırlanışı
· Vişneli kedidili pastası: Kolayca uygulanabilen pasta tarifleri arasında üst sıralarda. Bir tencereye un, toz şeker ve sütü alıp orta ateşte sürekli karıştırarak pişirin. Ocaktan alıp hemen vanilyaları ekleyin ve mikserle çırpıp soğutun. Karışımın içine teker teker yumurtaları ilave edin ve iyice çırpın. Köşeli bir kalıba kedidili bisküvileri bir sıra dizin. Üzerine kremanın yarısını yayın. Tekrar bir sıra kedidili bisküvi dizip kalan kremayı üzerine yayın. Üzerini tamamen vişnelerle kaplayıp jöleyi paketteki tarife göre hazırlayıp vişnelerin üzerine dökün. Buzdolabında 1-2 saat bekletin. Üzerine toz Antep fıstığı serpip servis yapın.
Vişneli kedidili pastası artık hazır, afiyet olsun.