Anul acesta venirea verii nu ne-a mai bucurat ca în anii trecuţi. Aş putea spune că aproape deloc. Desigur, pentru cei mici a venit vacanţa însă pentru părinţi aceasta aduce emoţii legate de examenele naţionale, griji pentru asigurarea unei tabere de vară pentru aceştia, cheltuieli materiale suplimentare legate de timpul liber al acestora etc.
Dincolo de acestea cea mai mare problemă o reprezintă încălzirea globală. Vara aceasta vom simţi pentru prima dată în mod pregnant acest fapt: călduri insuportabile, furtuni, tornade etc. Ceea ce era previzibil s-a întâmplat. Atenţionările oamenilor de ştiinţă şi ale meteorologilor s-au adeverit. Fenomene meteorologice considerate până acum extreme şi accidentale vor intra în normalitate. Clima va suferi schimbări considerabile.
Rămâne de văzut cum ne vom adapta noi la aceste schimbări. Şi poate totuşi măcar acum în ceasul al XI-lea vom reuşi să ne trezim, să mai protejăm ceea ce mai poate fi protejat. Până nu e prea târziu.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Conducerea Uniunii Democrate Turce din România s-a întâlnit la sediul central cu reprezentanţi ai Agenţiei Turce pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (TIKA). Delegaţia guvernamentală turcă se află în România, în perioada 4-9 iunie, la invitaţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Ağca, pentru a identifica posibilităţile de cooperare româno-turce, în domeniul agriculturii şi tehnologiilor IT.
Preşedintele U.D.T.R. Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim le-au prezentat oaspeţilor istoricul şi proiectele culturale iniţiate de uniune precum şi publicaţiile editate în cadrul acesteia. S-au pus în discuţie şi problemele cu care se confruntă comunitatea turcă din domeniul rural şi s-a propus să se găsească soluţii comune pentru burse de studii la universităţi, în special pentru copiii proveniţi din familii cu venituri mici, din mediul rural, care doresc să-şi continue studiile la nivel universitar şi nu au posiblităţi materiale. Oaspeţii turci şi-au exprimat interesul de a sprijini ansamblurile folclorice aparţinând UDTR în achiziţionarea de costume tradiţionale.
Delegaţia TIKA s-a deplasat la Medgidia, Tulcea şi Galaţi unde a purtat discuţii cu liderii U.D.T.R. de la filiale.
Lale Uğur expert în cadrul TIKA ne-a declarat: „ suntem încântaţi că am reuşit să-i cunoaştem personal pe liderii comunităţii turce şi tătare din România şi să identificăm la faţa locului problemele cu care se confruntă. Am venit pentru a identifica toate posibilităţile de colaborare în diferite domenii de activitate pentru a elabora proiecte comune de finanţare.”
Agenţia Turcă pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională a fost înfiinţată în 1992, în subordinea primului ministru şi deţine reprezentanţe în ţări precum: Afganistan, Albania, Azerbaidjan, Bosnia Herţegovina, Etiopia, Macedonia, Mongolia, Senegal, Ucraina, Republica Moldova ş.a. Delegaţia turcă a fost însoţită de consulul general al Republicii Turcia la Constanţa.
La discuţii au participat şi preşedintele U.D.T.T.M.R., Saladin Ageacai, prim-vicepreşedintele Kenan Omer şi secretarul general U.D.T.T.M.R. Memet Faruk.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1 Haziran 2007 tarihinde, sayın Derya Ağca hanımın davet üzerine Romanya Demokrat Türk Birliği’nin kadın kolu komisyonu başkonsolosluğa ziyarette bulundular. Komisyon başkanı Melek Amet, başkan yardımcıları Memiş Belghizar ve Accoium Durie, sekreter Nilgün Panaitescu, gazeteci Nurcan İbraim ve diğer üyeleri(toplam olarak 9 hanım) güzel bir yaz gününde kendilerini tanıtmak amacıyla sayın başkonsolos Haluk Ağca’nın eşini Derya hanımın mısafirleri oldular.
Komisyonun bütün üyeleri kendilerini tanıttılar ve Derya hanımın sıcak kanlılığını ve mısafir perverliğini ibret ile hissettiler.
Komisyon kendi amaçları ve görevlerini sundular. Romanya Demokrat Türk Birliği temsilcileri olarak, bu yıl gerçekleştirecek olan faliyetleri sundular. Gerek Türk kadının Avrupa Birliği'nde rolü ile ilgili, gerek Türk kültürü, örf ve adetleri ile ilgili, yardım etme kampaniyaları, kadın sağlı veya annelik görevi.
Sayın Derya hanım Romanya Demokrat Türk Birliği yanında olacağına söz vererek, maddi ve manevi anlamda kadınlar kolu komisyonunu destekleyeceğine dahir bilgi sundu.
R.D.T.B. kadınlar kolu komisiyonu olarak sayın Derya Ağca hanıma bizleri davet ettiği için teşekkürlerimizi iletiyoruz ve daima yanımızda bulunmasını en içten dileklerimizle arz ediyoruz!
Nurcan Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
45 dansatori au creat magie miercuri seara, 6 mai, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa. Una dintre cele mai cunoscute trupe de dans din lume a revenit în România pentru o porţie de dans, cultură, civilizaţie, istorie, frumuseţe. Trupa The Fire of Anatolia se inspiră din mitologia şi cultura anatoliană, prezentând publicului un spectocol inedit, ce îmbină folclorul şi dansul popular din toate regiunile Turciei, dar într-o interpretare modernă.
Trupa, înfiinţată în 1999 şi cunoscută anterior sub denumirea de Sultanii Dansului (Sultans Of The Dance), a reuşit să bucure privirea şi inimile a milioane de oameni în decursul celor 600 de spectacole avute până acum. Aceste showuri au fost susţinute începând cu anul 2001, în toată lumea, de la Japonia, Israel, Germania, China, Olanda, Belgia, Elveţia, Cipru, Austria, Rusia, Turcia – bineînţeles, până în ţara noastră.
Trupa reprezintă primul grup, de dans din lume care a susţinut, pentru prima dată după 2300 de ani, un spectacol în Teatrul Antic din Bodrum, a fost primul grup de dans ce a susţinut spectacole în Clădirea Parlamentului din China şi a fost nominalizat la Cartea Recordurilor (Guiness Book) pentru numărul impresionant de spectatori care asista la showurile lor (400.000 de spectatori i-au aplaudat pe dansatori, în picioare, în iunie 2003, în Eregli).
Primul act vorbeşte despre focul sfânt de pe Muntele Nemrut şi despre crearea Anatoliei. Povestea este cea a luptei dintre bine şi rău, a puterii creatoare, a unui Prometeu anatolian care a adus oamenilor focul, a unui Zeus – Ahura Mazda care se răzbuna pe oameni, trimiţându-le-o acestora pe Pandora, împreună cu tot răul existent. Lumea este acum condusa de forţele întunericului, care îl capturează şi întemnitează pe Prometeu. Zeus – Ahura Mazda îi va hrăni pe vulturi cu ficatul lui Prometeu înlănţuit.
Lupta dintre bine şi rău începe. Forţele binelui îl eliberează pe Prometeu, cel care a scos omenirea din intunericul necunoaşterii, dar Zeus – Ahura Mazda trimite din nou forţele răului în luptă, cerându-le victoria finală.
În cel de-al doilea act al spectacolului, asistăm din nou la lupta permanentă dintre bine şi rău, dintre lumina şi intuneric. Victoria aparţine când unei tabere, când celeilalte. Moartea este o înfrângere foarte dură, iar bocetele se înalţă spre cer. Însa există întotdeauna speranţa, iar Prometeu este un personaj modern, care creeaza totul şi renaşte. Forţele Luminii încercuiesc forţele Întunericului, iar victoria binelui cuprinde pământul Anatoliei.
Acest eveniment a fost organizat şi oferit publicului constănţean de Camera de Comerţ Industrie Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Bluexpo şi ADG Fuarcılık. La eveniment au fost prezenţi: consulul general al Republicii Turcia la Constanţa d-ul Haluk Ağca însoţit de d-na Derya Ağca, deputat U.D.T.R. Ibram Iusein, prim-vicepreşedintele U.D.T.R. Gemal Iusein, oameni de afaceri turci şi un număr mare de constănţeni. În deschiderea spectacolului ne-au încântat cu dansuri şi cântece populare româneşti formaţia „Plaiuri Dobrogene“. A urmat showul dansatorilor de la Anadolu Ateşi care a fost aplaudat câteva minute în şir în picioare de publicul constanţean.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În decembrie 2005 România şi SUA au semnat un acord, ratificat în iulie 2006 şi de Parlamentul României prin care ţara noastră asigură facilităţi aeriene şi terestre pentru antrenamentele forţelor armate americane. Conform acestui acord Forţa Întrunită EST (JTF) asigură sporirea nivelului de interoperabilitate între forţele SUA şi cele ale României, sprijină parteneriate multinaţionale, pregăteşte operaţii ale coaliţiei NATO. Facilităţile din România includ Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, fosta bază a Brigăzii 34 Mecanizate precum şi zonele de antrenament Babadag şi Cincu, poligoanele de trageri Smârdan şi Malina. Forţele permanente ale US Army în România vor fi formate din circa 300 de persoane în timp ce, pe perioade determinate de antrenament cuprinse între 4-6 luni vor fi dislocate forţe armate de până la 1700 de persoane.
Pe locul fostei Brigăzi 34 Mecanizate US Army intenţionează să construiască facilităţi de cazare, de operaţii pentru unitate, de menţinere şi recreere care să găzduiască mai mult de 1500 de persoane. În zona de antrenament Babadag vor exista locuri de cazare pentru circa 150 de persoane atât din partea SUA cât şi a României.
Primul exerciţiu de antrenament denumit Sniper Lance a fost efectuat la începutul lunii mai a acestui an. La exerciţiu au participat aproximativ 14 aeronave de luptă, 15 fighters, 2 aeronave de realimentare în aer KC 135 şi aproximativ 200 de militari.
Colonelul John Ingham, Şef al Biroului de Cooperare în Domeniul Apărării din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti a avut amabilitatea să ne ofere amănunte despre prezenţa trupelor americane în România, precum şi despre baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
R: Ce tip de baza militara este cea de la Mihail Kogălniceanu? Este o bază militară de tip clasic în care trupele locuiesc împreună cu familia sau este o bază militară diferită? Când va deveni aceasta operaţională?
J.I.: In decembrie 2005 România şi Statele Unite au semnat un acord istoric prin care forţele militare americane se vor antrena la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi vor dispune şi de alte facilităţi militare din apropiere. Deşi Statele Unite ale Americii au cheltuit aproximativ 35 de milioane de dolari pentru reconstrucţia infrastructurii şi bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi pentru alte înlesniri, aceasta nu va fi o bază americană “clasică”. Spre deosebire de bazele militare din sud-estul Europei, Baza Militară de la Mihail Kogalniceanu şi toate celelalte facilităţi de cazare vor rămâne în subordinea părţii române. Viziunea noastră este de a folosi Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu şi fosta bază a Brigăzii 34 Mecanizate drept zone de antrenament temporare pentru forţele militare aparţinând Statelor Unite ale Americii şi României precum şi pentru alţi aliaţi din regiune. Forţele militare vor staţiona în România perioade de timp delimitate de la 1 la 3 luni şi de aceea bazele de aici sunt considerate zone de operaţiuni temporare. Începând din noiembrie 2007 va exista un număr mic de cadre militare, aproximativ 50 de soldaţi americani, aviatori, marinari şi civili care vor asigura funcţionarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, precum şi monitorizarea proiectelor aflate în desfăşurare. În viitor unii membri ai personalului dacă vor decide să-şi aducă familiile va fi propria alegere.
R: Există firme româneşti care vor furniza servicii pentru baza militară de la Mihail Kogălniceanu? Există deja contracte încheiate cu societăţi comerciale româneşti, dacă da, care va fi sfera de servicii?
Da, vor exista societăţi româneşti prestaoare de servicii pentru baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Oamenii de afaceri români vor avea oportunitatea să participe la licitaţii de contracte alături de alţi contracandidaţi din afara graniţelor. Cei interesaţi vor fi anunţaţi public şi-şi vor putea depune cererile la adresa web fedbizopps.gov. Ambasada Americană va coopera cu Comandamentul European al Statelor Unite (USEUCOM), cu US Army Europe (USAREUR) şi Forţele Aeriene ale SUA din Europa (USAFE) în ceea ce priveşte serviciile şi încheierea de contracte. Toţi cei care doresc să obţină un contract for fi selectaţi printr-un proces transparent în care va decide numai competitivitatea, bazat pe o serie de factori în care vor avea prioritate design-ul proiectului, experienţa în proiecte de mare anvergură şi experienţa lucrului în România. Forţele SUA vor sprijini contractele dacă vor veni din parte licitatorilor locali, pentru a menţine facilităţile şi vor furniza o gamă largă de servicii atât pentru unităţile care se vor roti cât şi pentru personalul care va sta permanent acolo. Cei interesaţi să se înscrie la licitaţie pot afla mai multe informaţii de pe pagina web a Serviciului comercial al Ambasadei la adresa bucharest.usembassy.gov.
R: Cum apreciaţi cooperarea dintre militarii români şi cei americani în cadrul Alianţei Nord Atlantice?
JI. Cooperarea dintre trupele americane şi cele române este absolut uimitoare. Statele Unite consideră România ca fiind unul dintre cei mai stabili aliaţi împotriva Războiului Global împotriva Terorii. Militarii americani şi cei români au luptat împreună împotriva inamicului în Afganistan şi Irak, pentru libertate.
Următorul eveniment aviatic organizat de Forţele Aeriene Române în cooperare cu Forţele Aeriene ale SUA va avea loc pe 28 iunie la Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu unde escadronul demonstrativ apaţinând Forţelor Aeriene Americane, Thunderbirds va prezenta programul Magie pe Cer la care vor participa: oficialităţi, jurnalişti şi iubitori ai acrobaţiilor aviatice.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Miercuri, 20 iunie şi joi, 21 iunie, pe stadionul Melody din staţiunea Mamaia au avut loc meciurile amicale de fotbal pe plajă România – Turcia. Acestea s-au jucat în vederea pregătirii echipelor pentru susţinerea în perioada următoare a unor partide de calificare pentru Campionatul Mondial de Fotbal pe Plajă care se desfăşoară anual în Brazilia, la Rio de Janeiro, anul acesta aflându-se la a cincea ediţie.
Lovitura de începere a primului amical jucat de România şi Turcia pe plaja Melody din Mamaia a fost dată de Gheorghe Hagi.
Echipa naţională de fotbal pe plajă a României a fost învinsă în primul meci amical, desfăşurat miercuri seara, cu scorul de 3-4, de reprezentativa similară a Turciei. La finalul celor trei reprize regulamentare scorul a fost egal, 3-3, iar meciul a intrat în prelungiri, organizatorii dictând o repriză suplimentară de 3 minute. Turcii au marcat în primul minut al prelungirilor prin Cihan şi au ieşit de pe teren, în ciuda contestaţiilor românilor care cereau jucarea integrală a respectivei reprize. Oaspeţii au explicat că respectivul gol a fost de aur şi, potrivit regulamentului, partida trebuie închisă. După mai multe minute de discuţii aprinse, organizatorii au decis să îi declare învingători pe fotbaliştii oaspeţi.
Golurile României au fost marcate de Alin Brătianu, Marian Posteucă şi Marius Manea, în timp ce pentru adversari au înscris Cihan (3) şi Achim.
„Sunt bucuros pentru faptul că ne aflăm la Constanţa. Sunt două meciuri importante pentru ambele echipe. După partidele de aici plecăm în cantonament la Atena pentru preliminariile Campionatului European de Fotbal pe Plajă. Le mulţumim organizatorilor pentru condiţiile oferite şi promitem că la meciurile revanşă vom răspunde cu aceeaşi monedă“, a declarat în cadrul conferinţei de presă care a precedat cele două meciuri, Ömer Kaner, antrenorul principal al selecţionatei Turciei.
În luna iulie, se vor juca cele două meciuri retur în Antalya. Meciurile de la Constanţa au fost posibile graţie sprijinului Agenţiei Judeţene de Sport, a Asociaţiei Judeţene de Fotbal şi a Federaţiei Române de Fotbal.
Echipa naţională de fotbal pe plajă a României s-a format anul acesta prin selecţionarea celor mai buni jucători din echipele calificate în divizia A a Campionatului Naţional de Fotbal pe Plajă ce se desfăşoară în fiecare an pe plaja Melody din Mamaia. Echipa Turciei a luat fiinţă acum şase ani. Cel mai bun rezultat obţinut a fost locul 4 la Campionatul European de Fotbal pe Plajă.
Fotbalul pe plajă a fost inspirat de fotbalul acrobatic pe care brazilienii îl jucau pe plajele din America de Sud. Se joacă pe nisip fin şi pune la grea încercare calităţile fizice şi tehnice ale fiecărui jucător. Mingea trebuie să fie în aer majoritatea timpului cu lovituri de la înălţime şi sărituri ceea ce conferă jocului o foarte mare viteză şi îl face spectaculos pentru privitori.
Fiecare echipă este formată din cinci jucători (patru şi un portar) şi maxim şapte jucători de rezervă. Pe parcursul meciului se pot face un număr nelimitat de schimbări. Toate meciurile au un câştigător. În cazul unui rezultat egal, meciul se prelungeşte cu trei minute în care se aplică regula golului de aur urmată de penalty-uri dacă scorul este în continuare egal.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ca în fiecare an, locuitorii comunei Cumpăna au sărbătorit zilele dedicate localităţii lor, manifestare organizată de Consiliul Local şi Primăria Cumpăna, în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.
Reprezentantul local al U.D.T.R., preşedintele filialei, d-nul Bari Muselim s-a implicat activ în organizarea acestui eveniment, invitând formaţia de dansuri tradiţionale turceşti „Delikanlılar“ să evolueze alături de celelalte comunităţi în deschiderea concursului de lupte tradiţionale turceşti „güreş“. Reprezentaţia ansamblului nostru a smuls ropote de aplauze din partea numerosului public, d-na primar Mariana Gâju a remarcat priza avută de această formaţie la public. Dansul solo al solistului Enver Osman a fost punctul forte al spectacolului.
Au mai evoluat ansamblul „Kaytarma“ din Valu lui Traian al U.D.T.T.M.R. şi formaţia de dansuri populare româneşti „Mugurii Cumpenei“, ansamblu reprezentativ al localităţii, care a obţinut numeroase premii în ţară şi peste hotare.
Din partea uniunii noastre la eveniment au participat preşedinte Osman Fedbi, preşedinte de onoare Asan Murat, secretar general Ibraim Ervin, alături de consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Haluk Ağca soţia, d-na Derya Ağca.
În a doua parte a programului a avut loc concursul de lupte – „güreş“, ai cărui câştigători au primit premii substanţiale din partea celor două uniuni, constând în batal pentru câştigătorii primului loc şi bayrak (un steag împodobit cu 7 sau 9 obiecte de îmbrăcăminte). Câştigătorii au fost:
Categoria 16-20 ani
Categoria peste 20 de ani:
Nilgun Panaitescu
|
La data de 16 iunie în Comuna Cumpăna a avut loc un spectacol inedit. Copiii de la şcoala de balet „Nicolae Spirescu“ au prezentat un program ce a fascinat invitaţii. La acest program au participat copii turci şi tătari din comunitatea musulmană care au prezentat dansuri turceşti. Invitaţii de onoare au fost d-na primar Marianu Gâju, consulul Republicii Populare Chineze, consulul Greciei, viceconsulul Republicii Turcia, membrii ai clubului Rotary şi alţi invitaţi de onoare care au primit diplome pentru buna colaborare cu Primăria Cumpăna. |
16 Haziran tarihinde Astorluk Köyünde güzel bir program düzenlendi. “Nicolae Spirescu“ bale okulunun öğrencileri danslarıyla davetlileri büyülediler. Programa Türk ve Tatar öğrencileri de güzel halk oyunları tekrar yerini aldı. Belediye Başkanı Sn. Mariana Gaju birlikte güzel faaliyetler düzenlediği ve iyi anlaşmalardan dolayı özel misafirlerine Çin Cumhuriyetin Köstence Başkonsolosu, Yunan Cumhuriyetin Köstence Başkonsolosu, T.C Köstence Muavin Konsolosu, ve Rotary derneğin üyelerine belgeler sundu. |
Firdes Musledin
După un an de muncă, a venit în sfârşit vacanţa mare. Pentru unii elevi, emoţiile încă nu s-au terminat, aşteptându-i examenele de capacitate şi de bacalaureat. Pentru ceilalţi însă a venit vremea plimbărilor, a drumeţiilor, a băilor la mare, a drumeţiilor.
Vacanţa binemeritată a venit şi pentru elevii şcolii din Cumpăna iar noi am fost alături de ei la premierea celor cu rezultate deosebite la învăţătură, precum şi a celor care s-au implicat în activităţi extraşcolare.
Manifestarea a debutat cu un spectacol susţinut de elevi. „Muguraşii Cumpenei“, un ansamblu de dansuri folclorice româneşti ne-a încântat cu entuziasmul lor. A urmat apoi grupul de dansuri de societate. Un moment inedit a fost reprezentaţia copiilor de etnie turcă, coordonaţi de d-na prof. Firdes Musledin, grup care la Sibiu a obţinut premiul pentru cele mai originale costume şi pentru cel mai frumos program artistic.
Ca invitaţi şi spectatori au fost nelipsiţii părinţi, bunici, fraţi, iar ca oaspeţi de seamă au fost membrii delegaţiei Uniunii Europene. Le urăm tuturor copiilor vacanţă plăcută, drumeţii şi odihnă.
Minever Omer, Nilgun Panaitescu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cei mari ar da orice pentru a redeveni copii. Scriitori celebri ca Ion Creangă, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ionel Teodoreanu, Mihai Eminescu, eu evocat copilăria ca pe un tărâm al gingăşiei, dragostei şi fericirii.
Unii dintre noi şi-au petrecut copilăria la ţară, au ascultat vrăjiţi susurul izvoarelor, muzica picăturilor de ploaie, greieraşii prin iarbă, cântecul cucului şi al guguştiucilor dimineaţa… Au admirat florile multicolore, au mers la scăldat ori s-au căţărat prin copaci după fructe.
Alţii, din păcate, s-au născut la oraş, închişi între patru pereţi, condiţionaţi: să nu sară, să nu facă zgomot ca să nu deranjeze vecinii. Dar eu, în inima mea de copil, păstrez amintiri frumoase despre veri petrecute la ţară, unde revin cu drag de fiecare dată. Acolo am avut prieteni cu care mergeam la gârlă, jucam paparuda, de-a v-aţi ascunselea sau chinuiam animalele prin ogradă. Acolo copiii sunt mai liberi şi mai fericiţi, cu toate că sunt privaţi de confortul de la „bloc“. Îmi voi aminti cu drag de copilărie şi o să strig asemenea lui Eminescu:
„Astăzi chiar de m-aş întoarce,
A-nţelege n-o mai pot…
Unde eşti copilărie
Cu pădurea ta cu tot?“
Copiii de azi joacă toată ziua Counter, stau lipiţi de monitor. Au uitat sau poate că n-au jucat în viaţa lor măcar odată „Sticluţa cu otravă“, „Telefonul fără fir“, „Stană de piatră“, „Omul negru“ sau „De-a v-aţi ascunselea“, „Flori, fete sau băieţi“…
Ca să nu uităm de vremurile frumoase ale copilăriei, an de an sărbătorim împreună cu copiii ziua dedicată lor. Anul acesta, ca o continuare a tradiţiei, Uniunea Democrată Turcă din România, prin filialele sale, a adunat laolaltă peste 150 de copii din judeţele Constanţa şi Tulcea le-a oferit o zi de neuitat la Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii. Şi pentru că an de an Delfinariul era cel vizat, anul acesta am schimbat puţin traseul, lăsându-i pe copii în aer liber. Astfel, au putut admira expoziţia de păsări exotice şi microrezervaţia.
În cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa, începând cu anul 1982, a intrat în circuitul turistic Expoziţia “Păsări exotice şi de decor“ amplasată în imediata apropiere a Mini Zoo-ului.
Pe o suprafaţă acoperită de 100 mp, în voliere mari, cu compartimentare adecvată pentru hrană, cuibărit, zbor şi repaus pot fi admiraţi reprezentanţi ai diferitelor specii de păsări din Asia, Africa, Australia şi Noua Guinee.
Prin păsări exotice de decor înţelegem acei reprezentanţi ai ornitofaunei aduşi din alte continente în Europa, înmulţiţi, crescuţi şi îngrijiţi în captivitate, pentru forma corpului, coloritul penajului şi frumuseţea cântecului. Graţia corpului, rapiditatea şi varietatea mişcărilor, adeseori acrobatice, coloritul viu şi atrăgător al penajului, comportamentul deosebit, încântă privirea şi suscită interesul, dezvăluind o frântură din captivanta lume a acestor vieţuitoare.
În cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Constanţa, începând cu anul 1985 a intrat în circuit public o Microrezervaţie care se întinde pe o suprafaţă de cca 4 ha din care 2 ha reprezintă luciu apă cu vegetaţie palustră. Acest obiectiv a fost creat în ideea de a oferi vizitatorilor o imagine cât mai complexă asupra naturii dobrogene.
În mare acestea sunt locurile pe care copiii noştri le-au vizitat, însoţiţi bineînţeles, ca întotdeauna de profesorii lor. Nelipsiţi au fost preşedintele U.D.T.R. d-ul Osman Fedbi, secretarul general d-ul Ibraim Ervin, deputat d-ul Iusein Ibram.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
|
Uniunea Democrată Turcă a publicat cel de-al 7 volum de poezii a d-nei profesoare Emin Emel „Divan Esintisi”. Cu acest prilej am stat de vorbă cu autoarea pentru a ne da detalii despre conţinutul cărţii. S: D-na Emin Emel ştiu că sunteţi membră a Societăşii de Lingvistică Turcă şi a Uniunii Scriitorilor din România, aţi publicat deja 7 volume de poezii. Majoritatea poeziilor dv. sunt în stil aruz (stil clasic oriental) silabic şi în versuri albe. Ultimul volum „Divan Esintisi” conţine gazeluri şi rubaiate. Ce v-a determinat să scrieţi într-un stil care s-a folosit pe tot parcursul evului mediu? Acest stil a aparţinut literaturii turce clasice fiind un stil abandonat acum peste un veac. |
Sn. Emin Emel ile yapılan mülâkat |
Serin Gafar
Emel Emin
Divan Edebiyat’nın temel türüdür gazel,
Şiir hazinesinde seçkin, dilber güldür gazel.
Şiirseven beyitleri hayranlıkla okurken,
Hayalle güzellik dünyasında götürür gazel.
Duyguları, düşünceleri çiçek bahçesidir,
Makamla okunduğunda yüzü güldürür gazel.
Kalıpları çeşitli, asrımız için mürekkep.
Kalıp, mecaz ve sembolleriyle güçlüdür gazel.
Ey Eda, gayet dinamik günlerin evladıyız,
Takdir ederiz, edebiyatın süsüdür gazel.
Beklenmedik bir günde karşıma çıksa, neylerim…
Beni durdurup bana baksa, konuşsa, neylerim…
Kulaklarım umduğum tatlı sözleri işitse,
Sözler kalbime girse, alevle yaksa, neylerim…
Gözleri gözlerime baksa ve kıvılcım saçsa,
Kalbim tutuşup yandığını anlasa, neylerim…
Konuşmasam, karşısında birden dilim tutulsa,
Söylediği sorular cevapsız kalsa, neylerim…
Ya beni hiç umursamadan uzaklara gitse,
Hiçran içimi yaksa, umudum kalmasa, neylerim…
Aklımı dinlemeyen bir sevgi içimi yaksa,
Yüreğim gece-gündüz umutsuz çarpsa, neylerim…
Eda, sevgimi gizli gizli tutarım kalbimde,
Onu görmesem, yaşamım renksiz olsa, neylerim…
Sevgi bilinmedik bir yolla kalbime yerleşti,
Önce muvakkat sandım, oysa gittikçe güçleşti.
Beynim onu tanıyamadığımı söylüyordu,
Defalarca onu düşünmemi kesin reddetti.
Dinlemek istemedi gönlüm, hep onu düşündüm.
Yerleştiği yer alevlerle çırpınan yürekti.
Düşüncemi gün geçtikçe kaplamağa başladı.
Sersemledim, anlamadım bu ne biçim kuvvetti.
Toplamalıydım kendimi, ben çalışan bir kızdım.
Yaşamıma gereken, sağlıktan sonra emekti.
Günlerce savaştım aralarındaki tezatla.
Anladım: beynim işi, yüreğim onu seçmişti.
Uyum sağlamalıydım ey Eda, iki yanımla,
Beynime sevgi ve sevgime düşünce yerleşti.
Ünlü Şah Cihan hanımı Bayan Mümtaz,
O kadar sevilen kadın tarihte az.
Ne sihirli dış güzelliği varmış,
İç güzelliği de rekabet kaldırmaz.
Günümüzde dilber bayan sayısız,
Kimse Bayan Mümtaz’la kıyaslanmaz.
Sevgi anıtı Taç Mahal’e hayranız,
Mimar bundan zarif bina yapamaz.
Ey Eda, inan o büyük sevgiye,
Böyle sevgi her yürekte doğmaz.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
de Ahmet Ali 1934
Deoarece împrejurimile de la Orşova şi Mehadia erau cu desăvârşire pustiite, Clairfait se întoarce îndată la Caransebeş din consideraţiuni de subsistenţe şi predă comanda Locotenentului Feldmareşal contele Wartensleben, el fiind chemat în alt post, Laudon dă ordin lui Wartensleben să blocheze Ada-Kaleh, până când vor putea sosi aci, după cum se prevede, întărituri şi tunuri de asediu de la Belgrad, ce este asediat încă de la 12 Septembrie.
La 8 Octombrie, Belgradul cade.
În ziua de 24 aceiaşi lună, generalul Wartensleben cu 8-10.000 de oameni şi câteva tunuri de câmp stă în faţa insulei şi provoacă cetatea să se predea. Comandantul acesteia, Mehmed Tahir Paşa cu toate acestea, de o capitulare nu vrea să audă nimic.
Viscolul continuu şi ploaia au desfundat drumul şi au îngreunat blocada cetăţii Ada-Kaleh.
Laudon stăruie din Belgrad asupra întreprinderii repede.
La 31 Octombrie 1789 după o călătorie plină de oboseli, ajunge şi el personal pe muntele Allion. Acest munte este situat chiar deasupra gărei din Orşova.
Pe culmea de Est a muntelui Allion, în faţa cetăţii Ada-Kaleh se pot vedea astăzi locul taberei, şanţurile de adăpostire şi de baterii, care au fost făcute după indicaţiunile sale pentru a bate cu foc din ele Ada-Kaleh-ul.
Se trimite un parlamentar cu o energică provocaţiune pe insulă pentru predare, dar Tahir Paşa nici de data aceasta nu vrea să ştie nimic de o capitulaţiune.
După sosirea unui transport de tunuri şi muniţiuni, începe bombardamentul cetăţii la 5 Noembrie şi până la 8 se aruncă în cetate 27.000 de proectile fără ca puterea de rezistenţă a cetăţii să fi suferit stricăciuni reale atât de tare a fost ea construită pe timpul generalului Mercy.
În urmă iarna constrâge atacatorul la retragere din ţinutul devastat şi de aceea trebuie a se intreprinde numai o simplă dar foarte obositoare blocadă. Pentru aceasta rămâne însărcinat colonelul conte Auresperg, care voluntar a luat comanda a 500 oameni voinici din regimentul său (pe atunci Baden-Durlach, asăzi No. 27) şi a unui mic detaşament de vânători confino-militar româno-iliric.
Din cauza prea grelei ierni, atât asediatorii, cât şi asediaţii fură puşi la grea încercare.
Apărătorul, din cauza lipsei lemnelor de foc, începu întâiu tratativele la 7 Aprilie 1790. La 16 capitulaţiunea fu încheiată. Garnizoana poate ieşi liberă şi a lua cu sine averea privată.
Creştinii, care vor, pot pleca şi ei fără nici o piedică, mai ales dacă ei vor fi devenit în acel timp mahomedani, deoarece astfel de bagaj rău şi aşa nu are nici o valoare.
Bunurile domneşti însă trebuie să rămână aici.
La 20 Aprilie pleacă pe 32 de vapoare 2740 de persoane, şi anume 1024 oameni buni de purtat armele şi 816 bolnavi, femei şi copiii, escortaţi pe 8 monitoare imperiale.
În cetate se aflau 162 tunuri şi 1485 chintale praf.
Cu Ada-Kaleh s-a întâmplat aşa dar, acel extraordinar caz în istoria războaielor cu 600 de oameni au blocat într-o cetate o putere mai mult ca de trei ori covârşitoare, timp de 5 luni şi au forţat-o la predare.
Locotenentul Feldmareşal contele Wartensleben primi crucea de comandor, colonelul conte Auresberg, crucea de caveler al ordinului Theresia, iar ofiţerii şi trupa fură încărcaţi cu daruri.
Comandant al cetăţii pe insulă, fu numit acum generalul Haan, care fără întărziere a început renovarea lucrărilor de apărare. Ele fură armate din nou cu numeroase guri de foc.
La încunoştiinţarea principelui Coburg că convenţiunea Reichenbacher a hotărât, ca baza pentru tratarea păcii înapoierea tuturor cuceririlor Porţii Otomane, comandantul cetăţii a oprit imediat toate lucrările pe insula Ada-Kaleh.
Prin mijlocirea Prusiei, Marei Britanii şi a statelor generale se încheie la 4 August 1891 pacea de la Sistova. În înţelesul acesteia Belgradul, Orşova, Gradisca, Dubiţa şi Sabaciul câştigate cu atâta sânge trebuiră să treacă la poarta Otomană. Războiul de trei ani fu în zadar purtat căci cetăţile de la hotar în înţelesul păcei de Belgrad rămaseră în general în picioare.
În urma acesteia, garnizoana imperială în data de 6 Octombrie 1791 s-a retras di cetate în sunetul corniştilor şi fălfăitul steagurilor, iar trupele turceşti ocupară cetatea, de a cărei posesiune se bucurară până în anul 1878.
Fortul Elisabeta de pe ţărmul drept al Dunării, împreună cu celelalte lucrări de fortificaţiune, le-a luat de le Turci în anul 1868, principele sârbesc Mihail Obrenovici; cel dintâi fu îndată distrus. Astăzi din această fortificaţie se vede numai o grămadă de (dărâmături) ruine.
La 15 August 1791 urmează o conveţiune separată prin care Poarta trece Orşova Veche Austriei şi recunoaşte ca hotar râul Cerna.
În timp de 87 de ani de pace (de la 1791 până la 1878) pe insula Ada-Kaleh abia s-a schimbat ceva.
Notă: Textul este scris în 1934 cu ortografia specifică perioadei interbelice.
Pagină realizată de Sureia Şachir
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
O delegaţie de femei aparţinând Uniunii Democrate Turce din România a efectuat în perioada 25-30 iunie, o vizită oficială în Turcia, la invitaţia Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa. Din delegaţie au făcut parte: şefa de cabinet a deputatului UDTR, Melek Osman, preşedinta comisiei de femei Melek Amet şi vicepreşedinte în cadrul aceleiaşi comisii Accoium Durie, preşedinta comisiei de învăţământ Vildan Bormambet precum şi corul Kaynanalar (Soacrele) aparţinând filialei Tulcea a UDTR.
În cadrul vizitei la Istanbul a avut loc o întâlnire oficială cu prefectul metropolei din Turcia, Muammer Güler. Muammer Guler este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Ankara şi deţine funcţia de prefect al Istanbului din februarie 2003. Prefectul Istanbulului a fost deosebit de încântat să afle că există o comunitate turcă atât de numeroasă în România şi că deţine şi un reprezentant în Camera Deputaţilor. În cadrul discuţiilor purtate de delegaţia de femei aparţinând U.D.T.R. la Prefectură au fost prezentate aspecte ale vieţii sociale, politice şi culturale ale etnicilor turci din România iar prefectul Muammer Guller a gustat din plăcintele tradiţionale ale turcilor dobrogeni pregătite special pentru gazdă. Pe parcursul şederii în Turcia delegaţia de femei aparţinând UDTR a participat la simpozionul cu tema: „Femeia Turcă din Balcani. Modele de convieţuire interetnică în afara graniţelor Turciei” În cadrul discuţiilor purtate de membrele UDTR au fost prezentate aspecte ale vieţii economice şi sociale din România precum şi tradiţii şi obiceiuri ale etnicilor turci din Dobrogea. Melek Osman a declarat: „sper că în urma acestei vizite şi a discuţiilor purtate cu reprezentanţi ai guvernului va creşte numărul de burse oferit de statul turc elevilor şi studenţilor de origine turcă din România, astfel încât să aibă acces cât mai mulţi copii nu numai din mediul urban ci mai ales din mediul rural”
În programul vizitei la Istanbul au fost cuprinse şi obiective turistice precum: Topkapı, Aya Sofia, moschea Sultanahmet, Yıldız Şale, Palatul Dolmabahce. Delegaţia aparţinând UDTR a fost însoţită pe tot parcursul vizitei de soţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Derya Ağca. TV Neptun va dedica o emisiune vizitei reprezentantelor U.D.T.R. în Turcia, realizată de Mirela Pană.
Vizita se înscrie în programul de schimburi culturale iniţiate de UDTR pentru a întări relaţiile de cooperare dintre România şi Turcia.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Aşa s-a numit proiectul educaţional promovat de şcoala nr. 8 Sibiu în parteneriat cu I.S.J. Sibiu şi alţi parteneri de marcă.
Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna a răspuns cu mare bucurie iniţiativei de a participa la prima etapă a concursului „Copil în Europa” în cadrul proiectului mai sus amintit.
Acest proiect se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani şi are, ca obiectiv principal, crearea unui climat cultural şcolar, caracterizat prin deschidere faţă de spaţiul cultural european şi dezvoltarea unor abilităţi în rândul elevilor.
Regulamentul concursului prevedea participarea unui grup de 4 elevi, din clase diferite care vor demonstra că posedă abilităţi de comunicare într-una din limbile vorbite în Uniunea Europeană.
D-na director Lia Florentina Chişu (Şcoala nr. 8 Sibiu) a precizat în mod expres, că de la Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna aşteaptă un grup de copii turci şi tătari. Doamna a vizitat Cumpăna în toamna anului trecut cu prilejul deschiderii unui alt proiect educaţional multicultural „Călători şi călătorii printre etnii” şi a fost cucerită de frumuseţea costumelor, a dansurilor şi de savoarea bucatelor turceşti şi tătăreşti.
Şcoala Cumpăna are o conducere tânără, cu potenţial intelectual deosebit şi cu deschidere spre nou, astfel încât aprobările de plecare a echipajului s-au dat pe loc.
Mai greu a fost să găsim sponsori care să ne ajute la suportarea cheltuielilor de drum.
D-na Corina Iordănescu, coordonatoarea proiectului „Dezvoltarea comunitară” World Vision International, prin ajutorul promt dat şcolii a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, înţelegerea conceptului de parteneriat între Organizaţia W.V.I. şi comunitate. Cu o sponsorizare de aproape 1 000 RON am reuşit să ducem copiii la activitatea de la Sibiu. Mulţumim pe această cale d-nei Corina Iordănescu pentru că a asigurat condiţii optime pentru ridicarea prestigiului şcolii din Cumpăna.
Concursul s-a centrat pe comunicare în mare măsură într-o limbă vorbită în Uniunea Europeană. Au participat 11 echipaje din tot atâtea şcoli. Probele concursului au fost:
S-a organizat un bufet internaţional, pentru care fiecare echipaj a venit cu un platou cu mâncare specifică unei ţări din Uniunea Europeană.
Cei cinci copii au noştri (Apti Ailin, Gafar Sezen, Iacub Bülent, Serpegean Elif şi Apti Ozgean) au reuşit să cucerească Premiul Special atât la dansuri cât şi la costume autentice prezentate.
Trebuie remarcată aici contribuţia profesoarei de limbă turcă, d-na Musledin Firdes, care i-a pregătit şi a fost atât de aproape sufleteşte de ei ca şi când le-ar fi fost o soră mai mare.
Am avut bucuria să constat că între o şcoală din mediul rural şi cele din mediul urban nu trebuie neapărat să existe diferenţe mari.
Noi, cele două cadre didactice, Musledin Firdes şi Rotaru Nina am primit în afara „Certificatului de participare” şi daruri din partea sponsorilor sibieni.
La rândul nostru am oferit daruri de la sponsorii noştrii principali: Muftiatul Cultului Musulman din România, Uniunea Democrată Turcă din România.
Aceştia ne sunt parteneri şi în proiectul educaţional multicultural „Călători şi călătorii printre etnii”. Dumnealor ne-au oferit mape, reviste, pliante, atât nouă, celor din Cumpăna cât şi celorlalţi participanţi la proiect.
Le mulţumim din suflet pentru tot sprijinul acordat şi credem că cele 4 diplome aduse vor fi răsplata pentru încrederea pe care ne-au acordat-o.
Realizările noastre au însemnat o mare bucurie şi pentru d-na Primar Gâju Mariana. Am obţinut promisiunea de spijin efectiv pe mai departe (confecţionare sau achiziţionare de costume turceşti pentru grupul de dans) şi sperăm că următoarele nostre rezultate vor răsplăti încrederea acordată.
Înv. Nina Rotaru
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Romanya Müslümanları Müftülüğü ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşeliği tarafından ortaklaşa düzenlenen 2006-2007 yılı Kur’an Kursları bu yıl da törenle tamamlandı. Türkiye’den görevli Şerife Coşkun tarafından Romanya Köstence Merkez Kur’an Kursunda 2006-2007 öğretim yılında Kur’an-i Kerim ve Dini Bilgiler Kursu verilen 29 bayan öğrenci kursunu tamamlamış olup, 06/06/2007 tarihinde Hünkar Camiinde düzenlenen törenle belgelerini almışlardır. Törene katılan T.C. Köstence Başkonsolosu Sayın Haluk Ağca, Romanya Müslümanları Müftüsü Yusuf Murat, Din Hizmetleri Ataşesi Ahmet Erdem ve Emekli Müftü Osman Necat birer konuşma yapmışlardır.
En yaşlı öğrenci belgesini, Başkonsolosumuz Sayın Haluk Ağca’dan almıştır. Müftü ve Din Hizmetleri Ataşesi tarafından da birer öğrenciye belge verildikten sonra Şerife Coşkun, öğrencileri ile birlikte soydaş hanımlara bir program sunmuştur. Kur’an-ı Kerim ve ilahilerin okunduğu programda 29 öğrenciye, T.C. Diyanet İşleri Başkanlığı tarafından hazırlanmış belgeler verilmiştir.
Ayrıca, Mecidiye Sultan Abdülmecit Camiinde Türkiye’den görevli Harun KÜÇÜK tarafından Kur’an-ı Kerim ve Dini Bilgiler öğretilen 13 bayan öğrenciye de, 07/06/2007 tarihinde Mecidiye Sultan Abdülmecit Camiinde düzenlenen bir törenle belgeleri verilmiştir. Mecidiye Abdülmecit camiinde düzenlenen belge törenine çok sayıda hanım cemaat iştirak etmiştir.
Fırdes Musledın
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
BLUEEXPO KARADENİZİN SERİN SULARINDA6-7 Haziran 2007 tarihleri arasında Bluexpo gemisi Köstence limanına geldi. İlk kez 1926 yılında M.Kemal Atatürk tarafından hayata geçirilen „Yüzen Fuar“ 81 yıl sonra Bluexpo adıyla yeniden Karadeniz’i dolaşıyor. Türkiye’yi yeni bir fuarcılık anlayışıyla tanıştırmayı amaçlayan Bluexpo, ADG Fuarcılık tarafından yürütülen 3 yıılık yoğun bir çalışmanın ürünü olarak ortaya çıktı. ADG Fuarcılık aracılığıyla yürütülen Bluexpo projesi kapsamında gidilen ülkelerde hem ticari girişimlerde bulunulacak hem de Anadolu Ateşi aracılığıyla Türk kültürü tanıtıldı. |
Blueexpo la ConstanţaNava turcească „Samsun”, care a găzduit târgul „Bluexpo Eqho 2007”, a acostat, pe data de 6 iunie, la prînz, în dana 0 a Portului Constanţa. „Bluexpo Eqho 2007” este o expoziţie inedită de produse hoteliere şi servicii din turism, organizată în premieră pentru România şi se adresează în special oamenilor de afaceri din turismul românesc. În deschiderea oficială a târgului plutitor, trupa „Fire of Anatolia” a susţinut un spectacol inedit cu dansuri tradiţionale turceşti, după care organizatorii expoziţiei şi oficialii români invitaţi la eveniment au vorbit despre originalitatea proiectului turcesc. La bordul navei turceşti erau o sută de expozanţi turci care prezentau echipamente de bucătărie şi catering, echipamente de spălătorie, băi, produse de mobilier şi decoraţiuni, plajă şi grădină, articole textile pentru hoteluri, produse electronice, echipamente pentru sport şi recreere, piscină şi saună, materiale de construcţii şi, nu în ultimul rând, produse alimentare şi băuturi. Prezent la eveniment, subprefectul judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu, a declarat că este convins că această expoziţie va dezvolta, în viitor, parteneriate între oamenii de afaceri turci şi cei constănţeni. |
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Inaugurarea geamiei din oraşul Eforie SudSâmbătă, 23 iunie în oraşul Eforie Sud a avut loc ceremonia de inaugurare a unui nou lăcaş de cult construit sub directa îndrumare a Muftiatului Cultului Musulman din România. Acest lăcaş de cult vine în sprijinul credincioşilor fiind prima geamie construită în oraşul Eforie Sud. Construcţia geamiei din Eforie Sud a început în anul 2003, cu sprijinul consistent al Primăriei Oraşului Eforie, Departamentul de Culte din Republica Turcia, sponsori ai Fundaţiei L’Entre Connaissance din Elveţia, oameni de afaceri şi comunitatea musulmană din Eforie Sud. Deschiderea a fost oficiată de muftiul Cultului Musulman, d-nul Murat Iusuf, Consulul General al Republicii Turcia d-nul Haluk Ağca şi primarul oraşului d-nul Ovidiu Brăiloiu. Programul a început cu recitarea pasajelor din Coran de imamul geamiei Gazi Ali Paşa, d-nul Mesut Aktaş şi discursul muftiului Murat Iusuf după care a binecuvîntat lăcaşul de cult cu o rugăciune. La ceremonia oficială de deschidere au fost prezenţi: deputatul U.D.T.R d-nul Iusein Ibram, deputatul U.D.T.T.M.R d-nul Amet Aledin, preşedintele U.D.T.T.M.R d-nul Agiacai Saladin, ataşatul pe probleme de religie al Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Ahmet Erdem, muftiul adjunct al Muftiatului din Bulgaria d-nul Osman Şenol, director şi membru fondator al Fundaţiei L’ Entre Connaissance Geneva d-na Nemat Mardam, purtătorul de cuvânt al Marii Moschei din Geneva şi membru fondator al Fundaţiei L’Entre Connaissance Geneva d-nul Hafid Uardiri, director al Instituţiei Ecumenice Bossey Geneva-Elveţia prof. Ioan Sauca. |
Eforie Sud caminin acılışıCumartesi, 23 Haziran tarihinde Romanya Müslümanlar Müftülüğün yönetim idaresi altında Eforıe Sud kasabasında inşa edilen yeni caminin acılış töreni yapıldı. İlk camii olduğu için Müslümanları sevindirdi. Soydaşlarımız cuma ve bayram namazlarını hep başka kasabalara gitmeye mecburiyetini duyuyorlardı bu nedenle hepimiz sevinçliyiz. Caminin inşaatı Eforie Sud Belediye, Diyanet İşleri Bakanlığı, L’Entre Connaissance Isviçre Vakfı işadamları ve Eforıe Sud müslüman topluluğu desteği ile 2003 yılında başladı. Caminin acılışını Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Iusuf, T.C. Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca ve Eforie Sud Belediye Başkanı Sn. Ovidiu Brăiloiu gerçekleştirdiler. Program Gazi Ali Paşa imamın Kuran-ı Kerim ayetleriyleve Müftümüzün açılış konuşması ve dua ile başladı. Programı destekleyen ve katılan misafirleri sizlere gurur duyuyoruz: Romanya Demokrat Türk Birliğin Milletvekili Sn. Ibram Iusein Romanya Musulman Tatar Türklerin Demokrat Birliği Milletvekili Sn. Amet Aledin, Romanya Müslüman Tatar Türklerin Demokrat Birliği Başkanı Sn. Agiacai Saladin, T.C Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Ahmet Erdem, Bulgaristan Müftü Yardımcısı Sn. Osman Şenol, L Entre Connaissance İsviçre Vakfın kurucusu ve müdürü Sn. Nemat Mardam, Geneva Büyük Mescidin temsilcisi ve L' Entre Connaissance İsviçre Vakfın kurucusu Sn. Harid Uardiri, Ekumenik Bossey İsviçre Derneğin Müdürü Sn. Ioan Sauca. |
Firdevs Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
După ce nunta se încheia, nuntaşii, după categorii de vârstă, se adunau în jurul vetrei pentru cafea (ocak başı). Oaspeţilor li se ofereau şi mâncăruri. Înainte de anul 1950, băuturile alcoolice le aduceau de acasă. După anul 1950, băuturile alcoolice erau oferite de stăpânul casei. Acest obicei continuă şi în zilele noastre. Oaspeţii discută, cântă pe rând câte un cântec popular sau de pildă Osman Paşa Türküsü, dansează şi se distrează.
Flăcăii cutreiereau până spre dimineaţă pajiştile şi luncile din jur, cântau cântece populare, mâncau, beau şi se distrau. Până prin anul 1950, la turcii tătari, în noaptea nunţii avea loc o adunare numită „Discursul mirelui“ (Güvey konuşması), care se desfăşura cu o anumită rigoare. Adunarea era condusă de Kart Aga. Acesta avea autoritate deplină şi toţi participanţii i se supuneau necondiţionat. Avea câţiva sfetnici (danışman) care îndeplineau anumite roluri, numiţi on bey, son bey. Adunarea, kigican(sufletul mirelui) era organizată disciplinat, toţi participanţii avea locurile lor bine stabilite, mirele stătea la o masă iar muzica cânta. Această adunare avea loc după sosirea miresei la casa mirelui. Ea începea, de obicei pe la ora patru după-amiaza şi dura până la miezul nopţii. Încăperea era împodobită cu diverse ştergare, perne, etc., la mijloc se punea o tavă. Flăcăii vorbeau pe rând în dialoguri şi toţi cei care doreau să vorbească cereau mai întâi voie de la Kart aga. Cel care cerea voie rostea: „Cer cuvântul!“ la care se răspundea: „Îţi dau voie, vorbeşte!“. Numai după aceea solicitantul putea vorbi. Nu întotdeuna Kart aga dădea aprobarea în acord cu ceilalţi sfetnici şi atunci era obligat să dea un răspuns la fiecare cerere şi să justifice într-o anumită măsură un eventual refuz.
Participanţii se împărţeau în două grupuri, în stânga şi în dreapta, fiecare fiind conduse de câte un bey. Câte un membru al celor două grupuri vorbea pe rând după ce obţinea aprobarea. Astfel, între cele două tabere furau discret pesmetul sau prăjiturile aflate pe tavă fară a fi văzuţi de vreumn membru al taberei adverse. Dacă era prins, cel care furase era denunţat şi pedepsit. Kart aga dădea o pedeapsă, cea mai blândă fiind aceea de a rămâne în picioare până la sfârşitul adunarii. Alteori, Kart aga se sfătuia cu sfetnicii săi asupra pedepsei. Dacă sfatul era considerat bun, poruncea să se execute pedeapsa. Pedepsitul era trimis afară să aducă ceva de mâncare. Uşa era deschisă de adjunct. Când pedepsitul ieşea pe uşa, el era lovit în spinare cu o curea sau un băţ de către adjunct. Cel pedepsit putea aduce de afară o pisică în traistă. Altă dată aducea un măgar de căpăstru. Era pus să sărute măgarul. Dacă refuza era trimis din nou afară. Alteori pedepsitul aducea un câine. Kart aga se supăra şi îl trimitea din nou să aducă ceea ce i se poruncise. De fiecare dată, adjunctul raporta sosirea pedepsitului. Kart aga, prin intermediul adjunctului, îl poftea pe cel pedepsit înăuntru. Când, în sfârşit era mulţumit de ceea ce aduse poruncea pedepsitului să se aşeze la vechiul său loc.
Aceste jocuri continuau ore întregi. Cel pedepsit aducea ceva de mâncare, de la el, de acasă, sau putea fura şi o găină, un cocoş, etc. Chiar dacă se afla că a furat pentru furtul din acea noapte nimeni nu se supăra. Se cântau diferite cântece populare şi cântece religioase, iar la miezul nopţii, se făcea o pauză, timp în care mirele era condus până la odaia de nuntă, după care adunarea era reluată până în zorii zilei următoare. După ivirea zorilor, cumnatele miresei trimiteau lui Kart aga nişte plăcinte. Vechilul le mânca împreună cu ceilalţi participanţi la adunare şi consumau şi alte mâncăruri de pe masă. În acelaşi timp, în acompaniamentul lăutarilor, se dansau dansuri populare. Când răsărea soarele Kart aga anunţa tuturor ca atât nunta cât şi adunarea s-au încheiat.
Acest gen de adunare a continuat să se desfăşoare în cadrul nunţilor turceşti şi tătăreşti din Dobrogea până prin anul 1960.
Horoz öttü sabah oldu
Yengeler kapıya doldu
Uyur isen uyan, Ali’m
Sabah oldu nazlı yarim!
Bir incecik çirağ yaktım
Yarimin yüzüne baktım
Uyur isen uyan, Ali’m
Sabah oldu nazlı yarim!
Gökte yıldız sayılır mı?
Çiy yumurta soyulur mu?
Yeni yare doyulur mu?
Uyur isen uyan, Ali’m
Sabah oldu nazlı yarim!
Pagină realizată de: Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
George Shöpflin Profesor de ştiinţe politice, Universitatea din Londra
Multiculturalismul este acceptat în prezent ca modalitatea cea mai eficientă şi mai dezirabilă din punct de vedere moral de a rezolva diferenţele culturale. El are însă accepţiuni diferite, ceea ce poate da naştere unor politici contradictorii, ca şi unor premise ascunse care şi pot submina eficacitatea, atunci când este scos dintr-un context în care funcţionează bine.
Ideea fundamentală a multiculturalismului este aceea că mai multe culturi diferite care conlocuiesc în acelaşi stat au drepturi egale, iar cultura majoritară nu trebuie să fie în situaţia de a-şi impune normele minorităţilor. În acelaşi timp însă, muliculturalismul spune că aceste culturi nu trebuie să trăiască izolat una de cealaltă, ci să îşi împărtăşească din realizări şi valori.
Acest model de multiculturalism suferă din mai multe puncte de vedere. El s-a născut din experienţa Statelor Unite, în primul rând, şi reprezintă o interpretare eronată a ceea ce se întâmplă pe alte meleaguri. Transferat în forma originară, fără adaptări şi respect pentru normele locale, el poate deveni profund dăunător minorităţilor şi chiar majorităţilor, pentru că nu recunoaşte faptul că acestea au nevoie de garanţii pentru promovarea propriilor culturi, ca şi pentru definirea modului de interacţiune cu alte culturi.
Apoi, modelul standard al multiculturalimului priveşte chestiunea limbii ca pe una gata rezolvată. El se bazează pe experienţa unor culturi din ţări precum Statele Unite, Marea Britanie sau Franţa, unde o singură limbă se bucură de un statut dominant, sau hegemonic. Efectul este că împrăştierea culturii se face, într-adevăr mai uşor, dar în termeni definiţi de către majoritate. Minorităţile lingvistice care doresc să continue să-şi vorbească şi să-şi dezvolte limba se simt drastic dezavantajate.
În consecinţă, există în Europa trei (sau poate patru) modele de multiculturalism şi fiecare îşi are propriile tradiţii, reviste şi eşecuri. (a) Primul model se bazează pe dominarea unui grup; alte grupuri se află pe o poziţie de subordonare ierarhică (de exemplu în Marea Britanie, Franţa, Germania). (b) Al doilea acceptă toate grupurile culturale şi lingvistice ca egale şi acţionează în conformitate. Dacă acesta dă naştereunor societăţi paralele cu contacte interculturale limitate, rezultatul nu este privit ca o problemă importantă. Este modelul cunoscut sub numele de consociaţionalism sau împărţirea puterii etnice. El se bazează de obicei pe ataşamente teritoriale ( de pildă Belgia sau Elveţia). (c) Al treilea model acoperă drepturile imigranţilor, mai ales din lumea a treia, şi se apropie cel mai mult de modelul dezvoltat în Statele Unite. (d) Al patrulea model este cel al „populaţiilor indigene“, care ar trebui să includă şi populaţia romă. Acest model este încă în evoluţie; lipsa unei legături teritoriale puternice creează dificultăţi în definirea modelului.
Decurge din cele de mai sus că statul are un rol de pivot în reglementarea puterii politice, inclusiv în relaţiile interetnice Statul modern democratic s-a dovedit a fi un instrument remarcabil în crearea şi menţinerea coerenţei şi ordinii, în negocierea tensiunilor constante între stabilitate şi inovaţie, între ameninţarea stabilităţii prea mari, care devine stagnare, şi schimbarea prea multă care generează dezintegrare.
Statul ideal, de aceea, furnizează o bună guvernare, transparenţă, responsabilitate şi constanţă în asumarea puterii care împiedică pe oricare dintre actori să dobândească puteri necuvenite asupra altora. Menţinerea statului de drept este vitală din acest punct de vedere, la fel ca şi aderarea la cel mai înalt grad de neutralitate posibil. Nici un stat nu este absolut neutru, toate au programele lor tacite, implicite, dar neutralitatea ca ţel este o garanţie pentru minorităţi. Neutralitatea în acest sens este complimentul calităţii de cetăţean, care asigură egalitatea tuturor actorilor politici dintr-un stat.
Pagină relizată de Sureia Şachir
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Constantin Ardeleanu
Dincolo de aprige dispute istoriografice, legăturile şi influenţele dintre revoluţia românilor condusă de Tudor Vladimirescu şi cea grecească sunt de necontestat. Ne apare ca firească preocuparea unor remarcabili istorici români (A. Oţetea, I. C. Filitti, etc.) pentru insurecţia eteriştilor din Principatelor Române.
Începutul acestor evenimente – acţiunea de la Galaţi – este, totuşi, insuficient tratat în raport cu importanţa sa pentru evoluţia mişcărilor revoluţionare din 1821 [1]. Motiv pentru care lucrarea de faţă îşi propune tocmai prezentarea faptelor petrecute în portul dunărean, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supuşilor otomani din Galaţi.
Anul 1820 cunoaşte o activizare deosebită a pregătirilor pentru organizarea insurecţiei grecilor. Prima Eforie din Principate avea să se înfiinţeze la Galaţi, fapt în care ştefan Dungas (profesor la şcoala Domnească din Iaşi) vedea semnul unor voinţe înalte şi cugetări coapte [2]. Eforia gălăţenilor era menţionată într-un document din septembrie 1820 înaintea celor de la Iaşi şi Bucureşti, iar printre cei mai stimaţi fraţi erau amintiţi D. Arghiropulos, viceconsul al Rusiei, şi ispravnicul D. Themelis [3].
O misiune extrem de importantă îi va fi încredinţată lui Em. Xantos şi grecilor gălăţeni, anume asasinarea lui Chiriac Camarianos. Execuţia – pe o luntre în largul Dunării – era motivată de faptul că prin scrisorile deţinute de Camarianos, influentul conte Capodistria recomanda eteriştilor amânarea insurecţiei pentru vremuri mai potrivite [4]. Omorul avea să provoace senzaţie printre fraţii de la Iaşi, care cereau la 12 ianuarie 1821 explicaţii Epitropului general Al. Ipsilanti, altfel fiecare frate va trebui să-şi apere viaţa împotriva celorlalţi fraţi. Întâlnirea de la Sculeni dintre N. Ipsilanti şi prinţul Gh. Cantacuzino (fratele şi, respectiv, cumnatul lui Al. Ipsilanti) cu postelnicul Rizo Nerulos, trimisul Eforiei ieşene, avea să risipească semnele de întrebare şi să stabilească noile direcţii de acţiune [5].
Şi în Galaţi, ca de altfel în toate oraşele mai mari din Principate, exista o poliţie grecească şi una turcească. Aceasta din urmă era formată din 70 de beşlii şi şeful lor başa-beşliul aga Mustafa Chiurtoglu Topucci, care trebuia să apere uriaşele interese comerciale ale otomanilor în importantul port dunărean.
Cu puţin timp înainte de începerea mişcării, domnitorul Moldovei, Mihail şuţu – fervent susţinător al Eteriei – numea în fruntea poliţiei greceşti din Galaţi, cu gradul de başbulucbaşa, pe Vasile Caravia [6]. Acest sinistru personaj, suflet rău, urât la faţă, un câine nelegiuit (cum îl caracteriza Al. Beldiman), înaintat de Ipsilanti la gradul de general încă din 24 octombrie 1820, avea misiunea să pregătească Galaţii pentru începerea marii lupte.
Foarte repede şi, probabil, conform planului de acţiune, Caravia intră în conflict cu Topucci, după ce un nefer grec înjunghiase un beşliu turc. Topucci scrie domnului făcând aluzie la scopurile mârşave ale lui Caravia. M. şuţu trimite un cămăraş cu ordin să-i împace spunând ambilor cele cuvenite, iar postelnicul Rizo Nerulos se angaja să-i scrie eteristului Caravia pentru a-l linişti într-un moment atât de critic [7].
Pregătirile eteriste intră în linie dreaptă după jumătatea lunii februarie 1821, când Ipsilanti cerea trimiterea imediată către Caravia a obuzelor atât de necesare pentru binele patriei. În acelaşi timp, 14 eterişti din Galaţi, inclusiv başbulucbaşa Caravia, scriau prinţului Ipsilanti, punându-se la dispoziţia sa şi jurând să dea ascultare oricărei porunci, în orice împrejurare şi timp [8].
Ordinul nu s-a lăsat aşteptat prea mult timp. At. Xodilos, unul dintre fruntaşii Eteriei, susţine că începutul mişcării greceşti în Principatele Române a fost hotărât în seara zilei de joi, 17 februarie 1821, după ce Ipsilanti primise nişte scrisori de la Troppau, unde se desfăşura o întâlnire a Sfintei Alianţe. În mare grabă trimite scrisori lui Caravia la Galaţi pentru a ridica steagul libertăţii, în timp ce el avea să treacă Prutul îndreptându-se către Iaşi.
Imediat după primirea ordinului, în seara zilei de sâmbătă 18 februarie, Caravia trimitea ştafetă Eforiei din Ismail cerând praf de puşcă, gloanţe şi obuze care îi vor fi livrate în timpul nopţii de duminică spre luni. În aceeaşi noapte a avut loc consfătuirea eteriştilor din Galaţi şi stabilirea planului de acţiune [9].
În dimineaţa zilei de luni, la biserica Sf. Nicolae, doi preoţi greci aveau să facă sfeştanie şi să sfinţească steagurile revoluţionarilor. De aici, eteriştii se îndreaptă spre locuinţa lui Topucci başa, şeful beşliilor, cerându-i să predea armele şi să părăsească oraşul. Turcii, crezând că se confruntă iarăşi cu duşmănia lui Caravia, opun rezistenţă şi ucid un grec. Întărâtaţi de acest fapt, insurgenţii înconjoară localul poliţiei, unde se adăpostiseră turcii, şi îl bombardează cu două tunuri. Măcelul continuă în oraş, puţini turci scăpând cu fuga în cetatea Brăilei.
Ofiţerul rus I. P. Liprandi susţine, în cronica sa, că măcelărirea turcilor a avut loc în timp ce aceştia dormeau, iar monstrul de Caravia şi-a exercitat în toate felurile cruzimea sa rafinată; mai mulţi turci au fost omorâţi pe loc, dar o parte neasemuit mai mare, neavând timp să pună mâna pe arme, au fost legaţi şi aduşi pe malul Dunării. Nevestele şi copiii lor au fost încărcaţi în două bărci. Aici, sub ochii bărbaţilor, a fost tăiat fundul ambelor bărci, şi toţi s-au înecat în Dunăre. Atunci numai, soţii şi fraţii celor înecaţi, aduşi la această privelişte, au fost omorâţi în modul cel mai barbar şi aruncaţi după ei în Dunăre [10]. Amintim acest episod, neconfirmat de alte izvoare, pentru a surprinde imaginea şi caracterul celui care, la Goleşti, avea să-l ucidă pe slugerul Tudor Vladimirescu, eroul revoluţiei române din principatul sud-carpatic.
Bilanţul confruntărilor este incert. At. Xodilos menţionează, din surse eteriste, totalul de 15 greci ucişi, aceeaşi soartă având-o peste 60 de musulmani. Alte izvoare greceşti vorbesc de vreo sută de turci morţi; dintre negustorii turci care au scăpat cu viaţa, după ce au fost dezarmaţi, 25 sau 30, care s-au dus la Brăila, dintre greci au căzut 4-5 şi au fost răniţi 6-7. Fleischhackl von Hakenau, consulul austriac la Bucureşti, raporta uciderea a 300 de supuşi otomani, adică toţi turcii care erau la Galaţi. Despre masacrarea tuturor musulmanilor care erau la Galaţi amintea şi Kreuchely, ambasadorul prusac. Generalul I. N. Inzov scria superiorului său despre uciderea a 12 greci şi rănirea altor 6, turcii având 80 de morţi şi răniţi [11].
Atacul eteriştilor avea să se soldeze cu un alt fapt extrem de grav, anume incendierea oraşului Galaţi. Focul s-a întins foarte rapid de la localul poliţiei, cuprinzând mai multe imobile din zonă. Astfel, la 5 zile după evenimente, la reprezentanţa diplomatică austriacă din Bucureşti se ştia că răzmeriţa a pus foc în mai mult de zece locuri ale oraşului, care a fost în întregime pârjolit. Acelaşi lucru era cunoscut şi la Sibiu, însă focul fusese pus numai din patru părţi [12].
Pentru populaţia locală, rezultatul acestor evenimente este uşor previzibil. Temându-se de riposta turcilor din cetatea Brăilei, mulţi au luat drumul pribegiei îndreptându-se mai ales spre carantina de la Reni (chiar viceconsulul rus D. Arghiropulos, membru marcant al Eteriei, va fugi către carantina de la Prut, după ce-şi încărcase arhiva pe un vas), alţii plecând pe la sate sau ascunzându-se prin biserici. Comportamentul eteriştilor a sporit şi el teama localnicilor, preciza generalul I. N. Inzov în raportul său, grecii plecând prin sate şi punând mâna pe cei mai buni cai şi purtându-se necuviincios cu sexul feminin. Pentru a înlătura aglomeraţia din carantina de la Reni, generalul rus ordona înfiinţarea altor două carantine provizorii pentru primirea transfugilor români [13].
Manzoli, viceconsulul austriac la Galaţi, care adăpostise mai mulţi supuşi otomani de furia eteriştilor, avea să încunoştiinţeze pe paşii din Brăila şi Isaccea despre masacrul de la Galaţi. Yusuf, paşa de la Brăila, şi-a motivat inactivitatea prin faptul că în instrucţiunile pe care le primise era strict interzis, conform tratativelor, de a trimite trupe în Moldova şi aştepta ordin special în acest sens [14].
Pentru fapta sa eroică, V. Caravia era numit comandant al primului corp eterist din Moldova. În acelaşi timp, Ipsilanti emitea o proclamaţie către toată oştirea Ieşului în care lăuda celi vităjăşti a voastre mişcări şi biruinţa ce aţi căştigat la Gălaţi. Patria, ieu şi toţi fraţii suntem mulţămiţi cu acesti vrednice de laudă fapte a voastre [15].
Importanţa acţiunii de la Galaţi pentru evoluţia evenimentelor din 1821 este decisivă. Domnul Moldovei însuşi, M. Şuţu, era de părere că ea compromitea de la început atât mişcarea cât şi toată naţiunea greacă, compatrioţii lor începând deja a părăsi Constantinopolul pentru a scăpa de urgia sultanului [16]. Relevantă este şi poziţia boierilor moldoveni, care rămaseră toţi ca uimiţi, se confusiară şi nu mai sciau cum şi ce să mai facă, atâtu pentru binele comunu, câtu şi pentru propria loru securitate [17]. Atentatul împotriva supuşilor otomani avea să genereze o reacţie dură a Porţii, care începe imediat concentrarea de trupe în raiale şi în porturile din dreapta Dunării, ca şi contacte diplomatice pentru pacificarea Principatelor evitând, în acelaşi timp, intervenţia rusească.
În concluzie, acţiunea de la Galaţi trebuie reconsiderată şi plasată în rândul momentelor importante care au determinat evoluţia mişcărilor anului 1821. Masacrul de la Galaţi, repetat curând în alte oraşe ale Moldovei, avea să deschidă, în fapt, un lung deceniu de confruntări greco-otomane. Continuarea acţiunii de la Galaţi va demonstra din plin temeinicia motivelor care impuseseră alegerea portului dunărean printre centrele principale ale insurecţiei eteriste, însă această problemă va fi analizată în altă lucrare.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1,5 su bardağı küp küp kesilmiş çilek. (üzerine 2 yemek kaşığı şeker)
3 yumurta
1 su bardağı şeker
1 su bardağı süt
1 yemek kaşığı yoğurt
½ su bardağı sıvıyağ
1 paket kabartma tozu
1 paket vanilya
2-3 su bardağı un
2 paket kakaolu bisküvi
2 paket vanilyalı puding
3 çorba kaşığı margarin
1 poşet kremşanti
250 gr. vişne
Uzun borcam kaba 2 sıra bisküvileri dizin üzerine vanilyalı pudingi tarifine göre hazırlayın içine margarini ekleyip bisküvilerin üstüne dökün. Üste l poşet kremşanti hazırlayıp üzerine dökün. En üste visne ikiye bölüp üzerine sıralayın ve buzdolabında en az 2 saat bekletip servis yapın.
2 căni de smântână sau iaurt, 4 linguri de miere, 4 linguri de fructe (după gust)
Se pune totul în mixer, se amestecă bine. Se pune în congelator, se serveşte cu frişcă sau cu spumă de fructe.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Kafdağı’nın da ötelerinde bir ülkede öksüz bir çocuk yaşarmış. Üveyannesi bu oğlanı hiç sevmez. yemek bile vermeden koyunlara çobanlık etsin diye kırlara gönderirmiş. Öğle vakti geldiğinde öksüz oğlan çıkınındaki kuru ekmeği çıkarır, pınarın suyunda ıslatarak yumuşatır, karnını doyururmuş.
Bir gün yine ekmeğini suya batıra batıra yerken bir dilenci gelmiş. Öksüz oğlan onunla konuşmaya başlamış. Derdini anlatmış, ama dilencinin de karnının aç olduğunu öğrenince kuru ekmeğini onunla paylaşmış.
Yemekleri bitince dilenci ona şöyle demiş:
“Ben aslında bir dilenci değilim, dilenci kılığında gezen bir periyim. İstediğin şeyleri gerçeğe dönüştürebilirim. Üç dilekte bulunabilirsin.”
Öksüz oğlan ne dileyeceğini düşünmüş ve şöyle demiş:
“Birine baktığımda onu hıçkırık tutmasını istiyorum. İkinci olarak bir ok istiyorum. Elimdeki yayı ve oku gören kim varsa, oku attığım yere doğru koşmalı. Bu da ikinci dileğim.Üçüncü dileğime gelince; bir kaval istiyorum. Çalınca dinleyen herkesi istese de istemese de dans ettiren sihirli bir kavalım olsun.”
Dilenci çocuğun isteklerini yerine getirip kayboluvermiş.
Akşam eve döndüğünde üvey annesi daha eve girmeden çocuğa bağırmaya başlayınca, oğlan da üvey annesinin gözlerine bakmış. Üvey annesini bunun üzerine bir hıçkırık tutmuş ki sormayın. Bırakın oğlanı azarlamayı, artık konuşamaz hale gelmiş.
Üvey annesi sabaha kadar hıçkırmış, sonra da üvey oğlunun kendine büyü yaptığını düşündüğünden krala gidip oğlunu şikayet etmiş. Kral askerlerini gönderip oğlanı huzuruna çıkarmış.
Kral, gül bahçesinde, palmiye yaprakları altında keyif yaparken annesine büyü yaptığı için öksüz çocuğa ceza vermeye hazırlanırken, oğlan da yayını çıkarıp dikenli gül fidanlarına doğru bir ok atmış. Kral, askerleri ve hizmetkarları, hep birlikte okun ardından güllerin arasına koşmuşlar.
Öksüz oğlan bunun üzerine kavalını çıkarıp çalmaya başlamış.
Bütün saray halkı güller arasında oynamaya başlamaz mı! Yorgunluktan bitkin düşünceye kadar oynamayı bırakamamışlar. Elleri yüzleri gül dikenleriyle çizilmiş, ama dans etmekten kendilerini alamıyorlarmış. Kral öksüz çocuğa yalvarmış. Kaval çalmayı kestiği taktirde her istediğini yapacağına dair söz vermiş.
Oğlan da kavalı bırakmış. Gerçekten de kral sözünü tutmuş. Oğlanı yanına baş yardımcısı olarak almış. Çocuğuna eziyet eden üvey anneleri cezalandırmak için bir de kanun çıkarmış.
Sözünü tut, öfkeni yut.
Tatlı suların başı kalabalık olur.
Çalışanlar kötülük düşünmeye vakit bulamazlar.
Gelin girmedik ev olur, ölüm girmedik eve olmaz.
Dostlarının iyi gününde yavaş yavaş, kötü gününde koşa koşa git
Derin sular bir taş ile bulunmazlar.
Dil söyler saklanır, baş belaya katlanır.