♦ Cuprins ♦ İçindekiler ♦ Contents ♦


30 Ağustos Zafer Bayramı

Zafer Bayramı, Türkiye Cumhuriyeti'nin ulusal bayramıdır. Her yıl 30 Ağustos günü kutlanır. Zafer Bayramı, 1922 yılında 26 Ağustos'ta başlayıp, 30 Ağustos'ta Dumlupınar'da Mustafa Kemal'in başkumandanlığında zaferle sonuçlanan Başkomutanlık Meydan Muharebesi'ni (Büyük Taarruz) anmak için kutlanan bayramdır. İşgal birliklerinin ülke sınırlarını terketmesi daha sonra gerçekleşse de, 30 Ağustos sembolik olarak ülke topraklarının geri alındığı günü temsil eder.
23 Ağustos – 12 Eylül 1921 tarihleri arasında yapılan Sakarya Savaşı'yla Yunan orduları gerilemek zorunda kaldı. Bu uzun zamandır Türk ordularının elde ettiği ilk başarıdır. TBMM tarafından Sakarya Savaşı'ndan sonra Mustafa Kemal'e mareşal ve gazi unvanları verildi. Tarihin bu dönüm noktasından sonra Yunan ordularının topraktan atılma kararı alınır. Sad planı adı verilen taarruz planı ocak ve nisan aylarında iki kez ertelenir. Taarruzun hazırlıkları tam anlamıyla ağustos ayında tamamlanır. Batı cephesinin kuzeyindeki ve güney cephesindeki Türk birlikleri, büyük bir gizlilik içinde Kocatepe bölgesine kaydırıldı. İstanbul'daki cephane depolarından silah ve cephane gizlice Anadolu topraklarına getirtildi. İtilaf Devletleri tarafından tahrip edilerek kullanılmaz hâle getirilen toplar onarıldı. Yeni silahlar satın alındı. Orduya taarruz eğitimi yaptırıldı. Gazi Mustafa Kemal'in başkomutanlığını yaptığı Türk ordusu, 26 Ağustos 1922'de düşmana saldırdı. Bir kaç saat içinde düşman mevzileri ele geçirildi. 30 Ağustos'ta düşman çember içine alındı. Sağ kalanlar esir alındı. Esirler arasında Yunan Başkomutanı Trikopis'te vardı. Bu savaş, Atatürk'ün başkomutanlığında yapıldığı için Başkomutanlık Meydan Muharebesi olarak adlandırıldı.
Büyük Taarruzun başarıyla sonuçlanmasından sonra Yunan, İzmir'e kadar takip edildi. 9 Eylül 1922'de İzmir'in kurtarılmasıyla Türk toprakları yabanci işgalinden temizlenmiş oldu.

Zafer Bayramımız hepimize hayırlı olsun!

Ervin Ibraim

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Ramazan Ayı

Yüce Allah’ın vermiş olduğu nimetlere karşı yapılacak şükürlerden birisi de, Ramazan ayında oruç tutmaktır. Oruç, aynı zamanda insanın beden ve ruh sağlığına, toplum hayatına sayısız faydalar sağlayan önemli bir ibadettir. Oruç sayesinde manevi kirlerden arınıyoruz.
Ramazan ayı süresince hayatına ve davranışlarına daha bir özen gösteren, kendi kendini disipline sokarak nefsini terbiye eden kişinin müspet alışkanlıkları daha sonra da devam ettirmesi kuvvetle muhtemeldir. Ramazan ayında Müslümanlar günahlardan arınarak ahlaki bir olgunluğa ulaşırlar.
Ramazan ayının fazileti hakkında, Peygamber Efendimiz (s.a.s.), şöyle buyurmuşlardır: “Ey insanlar! Büyük ve mübarek bir ayın gölgesi üzerinize düştü. Bu ay içerisinde, bin aydan daha hayırlı olan Kadir Gecesi vardır. Bu ayda Allah, gündüzleri oruç tutmayı farz kıldı, ben de bu ayın gecelerinde teravih namazını size sünnet kıldım. Bu ayda bir iyilik yapan, başka zamanlarda bir farzı yerine getirmiş gibi sevap kazanır. Bu ayda bir farzı yerine getiren kimse de, başka aylarda yetmiş farzı yerine getirmiş gibi (mükâfât almış) olur.
Ramazan sabır ve yardımlaşma ayıdır, sabrın ve yardımlaşmanın mükafatı ise cennettir. Ramazan bereket ayıdır, mü’minin rızkının çoğaldığı bir aydır. Kim bu ayda bir oruçluya iftar ettirirse, onun bu davranışı günahlarının bağışlanmasına, cehennemden kurtuluşuna ve iftar ettirdiği kimsenin tuttuğu orucun sevabından pay almasına vesile olur. Oruç tutan kimsenin sevabından da bir şey eksilmez.”
Onbir ayın Sultanı olan Ramazan ayı iftar sofraları ile tüm müslümanları biryere toplayıp insanların kaynaşmalarına vesile oldu. Romanya Demokrat Türk Birliği her sene olduğu gibi bu sene de tüm şubelerinde iftar sofraları verdi: Tulcea, Bucureşti, Babadag, Cobadin, Medgidia, Techirghiol, Măcin, Hârşova, Amzacea, Cernavodă, Dobromir, Cumpăna, Tuzla, Castelu, Eforie, Băneasa, Năvodari.
Köstence iftar sofralarında Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Sn. Osman Fedbi, I. Başkanyardımcısı Sn. İusein Gemal, Genel Sekreteri Sn. Ervin İbraim ve Din Komisiyonu Başkanı Sn.Remzi İslam misafirleri ağırladılar. Her zaman Birliğimizin yanında olan Romanya Müftüsü, Sn. Murat Yusuf ve T.C Köstence Başkonsolosu, Sn. Füsun Aramaz iftar sofralarına katıldılar. Sn. Füsun Aramaz kadınlar komisyonu yapan iftar yemeğine katıldılar.
Aynı şekilde, Romanya Müslümanlar Müftülüğü, T.C Köstence Başkonsolosluğu, TC Bükreş Büyükelçiliği, Romanya Müslüman Tatar Türklerin Demokrat Birliği ve TİAD Dobruca vermiş olan iftarlarına Genel Başkanımız, Sn.Fedbi Osman, Milletvekilimiz, Sn. İbram İusein, din komisyonu, kültür komisyonu, kadınlar komisyonu üyeleri Türk Birliğini temsil ettiler.

Luna Ramazan

Postul este unul din stâlpii de bază ai Islamului, pe lângă declaraţia de credinţă, rugăciunea zilnică, dania şi pelerinajul la locurile sfinte. În post, omul resimte durerile şi foametea sărmanilor şi lipsurile nevoiaşilor, atunci când gustă amărăciunea foamei şi a setei. Astfel, inimile credincioşilor se înduioşează pentru sărmani, oferindu-le acestora ajutor.
Luna Ramazan este a noua lună a calendarului islamic şi comemorează luna în care profetul Muhammed a primit revelaţia de la Allah. Timp de 30 de zile musulmanii adulţi trebuie să postească din zori până la apusul soarelui. Aceasta înseamnă abstinenţa de la mâncare, băutură, fumat şi relaţii conjugale în timpul orelor de post.
Luna Ramazan este considerată o lună a iertării şi a milei. Religia islamică stabileşte postul ca un mijloc de purificare, un exerciţiu de autocontrol şi o dovadă de credinţă.
În luna Ramazan Uniunea Democrată Turcă a organizat mese de iftar atât în Constanţa cât şi la filiale. La mesele de iftar au participat consulul general al Republicii Turcia la Constanţa d-na Füsun Aramaz, Muftiul Cultului Musulman d-nul Murat Yusuf şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor Turci din Dobrogea d-nul Zeki Uysal. Doamna Füsun Aramaz a participat de asemenea la masa organizată de comisia de femei a UDTR.
În spiritul acestei luni, Uniunea Democrată Turcă din România a derulat ample manifestări, atât în municipiul Constanţa, cât şi în localităţile unde avem filiale.
În municipiile Tulcea, Bucureşti şi în localităţile Cobadin, Medgidia, Techirghiol, Măcin, Hârşova, Cernavodă, Dobromir, Cumpăna,Navodari, Tuzla,Amzacea, Castelu, Eforie, Băneasa prin intermediul comitetelor de conducere ale filialelor respective, s-au oferit mese de iftar membrilor acestor filiale.
Preşedintele Organizaţiei Judeţeane Constanţa, d-nul Husein Cadir a organizat masa de iftar pentru femei în noaptea de Kadir. Filiala Bucureşti prin preşedintele Şemsi Turhan a organizat patru mese de iftar in zile diferite pentru femei, bărbaţi, tineri şi personalităţi.
Preşedintele filialei Cumpăna, d-nul Muselim Bari a organizat o masă de iftar pentru femei la sediul filialei iar bărbaţii la geamia din localitate unde a participat şi primarul localităţii, d-na Mariana Gâju.
La filiala Cobadin preşedintele filialei d-nul Naim Raim a organizat masa de iftar în două seri, una pentru bărbaţi şi cea de-a doua pentru femei şi tineret.
Mesele de iftar organizate de Muftiatul Cultului Musulman, Consulatul Republicii Turcia la Constanţa, Ambasada Republicii Turcia, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco- Musulmani din România, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea au fost onorate cu prezenţa preşedintelui U.D.T.R, d-nul Osman Fedbi, a deputatului U.D.T.R, d-nul Ibram Iusein şi a reprezentanţilor comisiiilor de religie, cultură şi femei din cadrul U.D.T.R.
Luna Postului şi a Coranului este luna în care avem ocazia de a ne curăţa de păcate. Profetul Muhammed i-a vestit pe musulmani cu acest hadis: „celui care este credincios şi ţine post aşteptând răsplata doar de la Allah, i se vor ierta toate păcatele din trecut“.
Luna Ramazan şi postul reprezintă credinţă şi evlavie. Credinciosul musulman are parte de bine şi prosperitate. În această lună mâinile care se deschid spre Allah, rugăciunile care i se adresează nu sunt refuzate. Cu aceste sentimente trebuie să ne rugăm pentru părinţi, copii, vecini, rude şi pentru întreaga omenire. Cu aceste gânduri vă felicităm pe toţi cu ocazia lunii sfinte şi dorim ca această lună să aducă întregii lumi unitate, prosperitate şi pace întregii omeniri.
Uniunea Democrată Turcă din România speră ca prin acţiunile sale de acest gen să ducă mai departe tradiţia religioasă islamică şi să facă cunoscută importanţa acestei luni sfinte.

Firdes Musledin

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Ramazan'da Yardım Konvoyu

Ramazan ayı birlik -beraberlik duyguların, yardımlaşmaların yoğun yaşanan bir ay. Bu ayda malımızla, tatlı bir sözle, güler bir yüzle ellerimizde bulunan imkanlarımızla Allah yolunda harcamaya iyilik yapmaya çalışıyoruz. Bu önemli ve değerli ayda yardımlaşma neticesinde bir taraftan sosyal hayatta itibar kazanırken diğer yandan, hem canı, hem de malı itibarıyla bir korumanın altına girmekteyiz.
11-12Ağustos tarihlerinde T.C Bükreş Büyükelçiliği, TC Köstence Başkonsolosluğu, Romanya Müslümanlar Müftülüğü, Dobruca Türk İş Adamları Derneği, Romanya Demokrat Türk Birliği, ve Romanya Müslüman Tatar Türkleri Demokrat Birliği, birlik olarak, Isaccea, Ciucurova, Măcin, Tulcea,Babadag, Topraisar, Moşneni, Dulceşti, Moviliţa ve Făurei yerleşim yerlerinde, ihtiyacı olan ailelere yardım ettiler.
Bu yardımlar nedeniyle, gidilen köylerin camileri ziyaret edildi. Babadağ’ta Sarı Saltuk türbesi ve Făurei köyunde okul ziyaret edildi.
Bu yardım kampanyasında T.C. Bükreş Büyükelçisi Sn.Ömür Şölendil, T.C. Köstence Başkonsolosu Sn. Füsun Aramaz, Romanya Müftüsü Sn. Murat Yusuf, Dobruca Türk İş Adamları Derneği Başkanı Sn. Zeki Uysal, Romanya Demokrat Türk Birliği Genel Başkanı Sn. Fedbi Osman, RDTB Milletvekili Sn. İbram İusein, ve Romanya Müslüman Tatar Türklerin Demokrat Birliğin Milletvekili, Sn.Aledin Amet birlik olarak, el-ele verip yardım ellerini uzattılar.
İş adamların katkılarıyla bu yardım kampanyası her sene gelenksel oldu. Bu yardımların karşılığını Yüce Allah şuphesiz, eksiksiz bir şekilde verecektir.
İnsan elindeki imkânlar nispetinde vermeyi alışkanlık haline getirirse her sene bu tür yardımlar devam eder.
Bu yardımların ardında 11 Ağustos akşamı T.C Köstence Başkonsolosu, Sn. Füsun Aramaz, Cernavoda( Boğazköy)kasabasında, iftar yemeği verdi.
Maddi ve manevi desteklerini esirgemeyen ve her sene yardım kampanyasıyla çaba gösteren iş adamlarına ve kurumlarına teşekkür ve dualarla birlikte “Veren el alan elden üstündür” hadisle kapatarak Allah kabul etsin diliyorum.

Firdes Musledin

Kadir Gecesi

Yüce kitabımız Kur’an-ı Kerim’in ifadesi ile bin aydan daha hayırlı olan Kadir Gecesini idrak ettik. Zaman ve mekanlar kendilerinde meydana gelen önemli olaylarla değer kazanırlar. Kadir gecesini bin aydan daha hayırlı kılan da yüce kitabımız Kur’an-ı Kerim’in bu gece inmeye başlamasıdır. Yüce rabbimiz, kadir gecesinin kıymetini beyan eden surede şöyle buyurmaktadır: “Şüphesiz biz onu (Kur’ân’ı) kadir gecesinde indirdik. Kadir gecesinin ne olduğunu bilir misin? Kadir gecesi bin aydan daha hayırlıdır. Melekler ve Ruh (Cebrail) o gecede, rablerinin izniyle her türlü iş için iner de iner. O gece, tan yerinin ağarmasına kadar bir esenliktir.”
Kadir gecesini gereği gibi anlayıp hakkıyla değerlendirmenin yolu, bu mübarek gecede inmeye başlayan Kur’an-ı Kerim’i okumak ve onun mesajlarını anlamaktan geçer. Kur’an-ı Kerim insanın dünya ve ahiret mutluluğunu sağlamayı hedefler. Aklımızı, gönül dünyamızı aydınlatır. Manevi varlığımızı karartan her türlü kötülük ve olumsuzluktan bizleri arındırır. Bin aydan daha hayırlı olan Kadir gecesi ilahi rızayı kazanmak, günahlardan arınmak, hayatına yeni bir başlangıç yapmak isteyen müslümanlar için bulunmaz imkanlar sunmaktadır. Bu nedenle manen bin aydan daha hayırlı olduğu müjdelenen, dolayısıyla yaklaşık seksen küsür yıllık bir insan ömrüne bedel olan bu gecede tüm camilerde Kuran-ı kerim okundu, mevlidler okundu, namazlar kılındı ve dualar yapıldı. Hünkar camii cemaati özellikle gençler bu gecede camiye gidip sabaha kadar bu geceyi en güzel şekilde istifade etmeyi çalıştılar.
Her sene olduğu gibi bu senede Köstence Hünkar camide gençlere yönelik program yapıldı. İlk önce iftar sofrasını Romanya Müslümanları Müftülüğü verdi. Burada gençlerimiz beraber iftarı yapmak için yoğun bir şekilde geldiler. Programda, Romanya Müftüsü Sn.Murat Yusuf ile Köstence imamları sohbet ve dualar ettiler. Kuran-ı Kerim okundu, ilahiler söylendi böylece program sabaha kadar devam etti. Romanya Demokrat Türk Birliği din komisyonu ve Romanya Müslümanlar Müftülüğü bu programı ve gençleri destekleyerek onlara sahur için ikramlar sundu. Sahuru birlikte yapan gençler dostluk ve kardeşliğin hakim olduğu bir kez daha gösterdiler. R.D.T.B olarak gençlerimizin yanında olmayı çalışıyoruz ve onlara her faaliyetlerde yardım etmeye devam edeceğiz.
Bu gece camiye gelen tüm gençlerimize teşekkür ediyoruz ve Allah onların yaptıkları ibadetleri kabul etmesini diliyoruz.

Firdes Musledin

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Ziariştii constănţeni prezenţi la sărbătoarea Ramazanului

Ziariştii constănţeni au răspuns invitaţiei preşedintelui UDTR Osman Fedbi de a participa luni, 20 august la o conferinţă de presă, în a doua zi de Ramazan Bayram. Tema conferinţei de presă a fost sărbătoarea Ramazanului dar discuţiile s-au concentrat şi pe viitoarele proiecte pe care uniunea le va derula până la sfârşitul anului.
Despre semnificaţia Ramazanului a vorbit secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, care a declarat: „Luna Ramazan este luna pocăinţei şi a sacrificiului, perioada în care Profetul Mohamed a primit revelaţia Coranică. Credincioşii de religie islamică au încheiat duminică, 19 august, cele 30 de zile de post şi rugăciune şi se vor bucura de trei zile de sărbătoare în care dulciurile vor umple mesele tradiţionale. Bayramul nu are înţelesul românesc de petrecere, ci reprezintă o perioadă în care musulmanii merg în vizită la rude, tinerii merg la părinţi şi la cei vârstnici”.
Tot în cadrul conferinţei de presă, preşedintele UDTR, Osman Fedbi a amintit că în luna octombrie va fi organizată cea de a -VII- a ediţie a Festivalului de Artă Culinară şi pelerinajul anual tradiţional la Babadag.
La finalul întâlnirii cu conducerea uniunii, jurnaliştii au avut posibilitatea să deguste din baclavale, delicatese tradiţionale care nu lipsesc de pe mesele turcilor de Ramazan Bayram supranumit şi „sărbătoarea dulciurilor”. Au răspuns invitaţiei liderilor UDTR de a participa la conferinţa de presă ziariştii Adina Bocai – Radio Sky, Interetnica, Steliana Bajdechi – Radio Constanţa, Mirela Stângă – Telegraf şi Mona Constantinescu – Radio România Actualităţi. La conferinţa de presă au mai participat deputatul UDTR, Ibram Iusein şi preşedintele de onoare, prof. Asan Murat.

Sorina Asan

Iftar oferit de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti

Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil a oferit vineri, 17 august, cea de a doua cină de iftar de la începutul mandatului său în România, pentru liderii comunităţilor turce şi tătare, dar şi pentru oamenii de afaceri turci care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră.
Ambasadorul turc şi-a întâmpinat oaspeţii în grădina interioară ce aparţine ambasadei, locaţie aleasă şi în aceast an pentru masa de iftar. Au răspuns invitaţiei diplomatului turc preşedintele UDTR Osman Fedbi şi cel al UDTTMR Gelil Eserghep, deputatul Iusein Ibram, subprefectul judeţului Constanţa Aidun Curt-Mola, subsecretarul de stat din cadrul DRI, Sali Negiat, numeroşi membri ai comunităţilor turce şi tătare. Alături de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şolendil, a participat şi consulul general Füsun Aramaz dar şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România, Ömer Süslü împreună cu Zeki Uysal preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea.
În debutul cinei de iftar ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil le-a reamintit invitaţilor că luna Ramazan este o lună sfântă, luna păcii şi a liniştii pentru musulmanii din întreaga lume. După rostirea rugăciunii de deschidere a postului invitaţii au fost serviţi cu preparate culinare specifice bucătăriei turceşti.
După servirea mesei de iftar ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti s-a întreţinut într-o atmosferă cordială cu invitaţii. Printe invitaţi s-au mai numărat secretarul general al UDTR, Ervin Ibraim împreună cu soţia, preşedintele comisiei de femei, Amet Melec, vicepreşedintele comisiei de cultură, Osman Melek preşedintele filialei UDTR Cumpăna, Bari Muselim şi al filialei din Tuzla, Salim Levent.
În perioada postului Ramazanului, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil s-a aflat şi în mijlocul comunităţii turce din judeţul Tulcea, în localităţile Babadag, Măcin, Isaccea, Ciucurova şi Tulcea unde a împărţit alimente.

Sorina Asan

Sărbătoarea Ramazanului marcată de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa

A devenit o tradiţie pentru consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz să petreacă una din zilele de Ramazan Bayram în compania liderilor comunităţilor turce şi tătare din Dobrogea, a oamenilor de afaceri turci dar şi a etnicilor turci care îşi desfăşoară activitatea în diverse domenii ale vieţii sociale. Astfel, marţi 21 august, consulul general Füsun Aramaz şi-a întâmpinat oaspeţii la unul din restaurantele constănţene. I-au fost alături viceconsulul Mesut Cevik şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, Zeki Uysal.
Au răspuns invitaţiei consulului general Füsun Armaz de a petrece cea de a treia zi de sărbătoare împreună, deputatul Iusein Ibram,preşedintele filialei judeţene Constanţa Husein Cadir, vicepreşedintele Ali Nurhan, preşedintele filialei Constanţa, Iaşar Enver şi secretarul Omer Nazif, preşedintele comisiei de femei Amet Melec, preşedintele filialei UDTR Tuzla, Salim Levent, colectivul redacţiei „Hakses” numeroşi membri ai comunităţii turce dar şi tătare. Printre invitaţi s-a aflat şi Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf şi consilieri eparhiali din cadrul aceleiaşi instituţii,
Consulul general Füsun Aramaz s-a întreţinut cu toţi oaspeţii într-o atmosferă cordială. Conform tradiţiei, oaspeţii au servit baclavale, desertul specific sărbătorii Ramazanului, numit de turci şi „Bayramul dulce”.

Sorina Asan

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Tabăra de limba maternă

Predeal a fost gazda taberei de limbă maternă turcă, în perioada 6-12 august 2012. Acest an de plimbare s-au bucurat membrii ansamblurilor folclorice Kardelen, Genç Umutlar, Fidanlar şi Filizler care, timp de o săptămână, au beneficiat de cursuri intensive de dans folcloric, literatură turcă, religie şi muzică.
Orele de dans folcloric au fost susţinute de Amet Derya, Halil Tanju, Musledin Ercan şi Ersun Izet, membrii ai ansamblului Delikanlilar care, profitând de experienţa lor, au antrenat fiecare ansamblu în parte, învâţăndu-i într-un timp relativ scurt, câte un dans nou. La finalul sesiunilor de antrenament, fiecare ansamblu a primit calificative. Astfel, Kardelen a fost premiat pentru disciplină şi sincronizare, Fidanlar pentru complexitate şi tehnică, Filizler pentru perseverenţă şi ambiţie, Genc Umutlar pentru fidelitate. Micuţa Mutalip Melisa a primit un premiu special acordat de cei patru antrenori pentru tenacitate la secţiunea dans folcloric.
Orele de literatura turcă au constat în învăţarea şi recitarea unei poezii şi au fost susţinute cu dedicare şi profesionalism de d-na profesor Iomer Subihan. Cei mai buni elevi au fost premiaţi în urma unui concurs. Astfel, pe locul I s-a clasat Borseit Emre, pe locul II Asan Aylin, pe locul III Bactişa Ebru, menţiuni au primit Apti Aylin şi Mutalip Melisa, iar premiul special a fost câştigat de Marghidan Andrada, ansamblul Kardelen, care a recitat foarte bine poezia în limba turcă.
Orele de religie islamică au fost susţinute de doamnele profesor Musledin Firdes şi Eynalli Aimer şi au constat în învăţarea şi recitarea rugăciunii pentru sfârşitul mesei (sofra duasi). În urma concursului, premiul I a fost împărţit de Suluş Ismet şi Eynalli Fatih, premiul II Seitamet Aylin, premiul III Cherim Elif, şi Iusuf Bilihan menţiune.
Ora de muzică a fost susţinută de Arif Selmin şi a constat în învăţarea şi interpretarea unui cântec din filmul „Hababam Sınıfı“. Fiecarea ansamblu a avut libertatea de a-şi aranja coregrafia şi, în urma concursului, cel mai bun ansamblu a fost declarat Fidanlar.
Participanţi s-au putut relaxa, dar tot în cadrul unor competiţii la care au participat cu entuziasm. La carnaval am avut ocazia să ne bucurăm de imaginaţia şi inventivitatea lor, iar cele mai bune costume au fost premiate. Astfel, locul I a fost câştigat de Marghidan Robert – mim, pe locul II s-a clasat gheişa întruchipată de Omer Isabel, pe locul III Apti Daniar – şeic, premiile speciale fiind împărţite de Hamdi Sibel – Mikerem, Marghidan Andrada – băiatul Florin, Borseit Emre – ciobănaş, Suluş Ismet – domnişoara Ismeta.
La concursul de Miss şi Mister Popularitate câştigătorii au fost Amet Leinar şi Suluş Ismet. Concursul de Miss şi Mister Tabără Predeal 2012 s-a desfăşurat în ultima seară şi în urma probelor impuse de juriu, Seitamet Aylin şi Niţu Ionuţ au câştigat aceste titluri. Şi pentru că misiunea juriului a fost grea, s-au acordat şi titlurile de Miss şi Mister Simpatie, acestea fiind acordate către Marghidan Andrada şi Marghidan Robert.
O săptămână de muncă asiduă, dar şi de momente vesele, joc, distracţie şi voie bună. Zile cu dezamăgiri, dar urmate de împliniri. Zile care sigur vor rămâne în amintirea tuturor.

Minever Omer

„Serbările Deltei”

În perioada 10-12 august 2012, la Sulina a avut loc Festivalul Minorităţilor Naţionale „Serbările Deltei”, ediţia a XII-a, organizat de Primăria şi Casa de Cultură Sulina.
„Festivalul îşi propune să descopere şi să promoveze interpreţi şi ansambluri artistice, considerând că în acest mod se poate aduce o contribuţie la cunoaşterea, dezvoltarea şi perpetuarea culturii specifice minorităţilor naţionale. De ani de zile, acest festival reprezintă cel mai important eveniment interetnic la nivel naţional, atrăgând un număr important de turişti români şi străini la această manifestare”, a declarat Paul Nour, directorul festivalului.
Festivalul a reuşit şi de această dată să descopere şi să promoveze interpreţi şi ansambluri artistice, considerând că în acest mod se poate aduce o contribuţie importantă la cunoaşterea, dezvoltarea şi perpetuarea culturii specifice minorităţilor naţionale. Premiile acordate în acest an au fost: Ansamblul Yıldızlar – UDTTMR Mihail Kogălniceanu judeţul Constanţa – Diploma pentru cel mai bun spectacol; Ansamblul Posidonas – Comunitatea Elenă Sulina – Diploma de excelenţă pentru activitatea artistică din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional; Ansamblul Apollonas – Comunitatea Elenă Sulina – Diploma de excelenţă pentru activitatea artistică din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional; Ansamblul Artemis – Comunitatea Elenă Sulina – Diploma de excelenţă pentru activitatea artistică din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional; Ansamblul Formaţia de dansuri ruseşti – Casa de Cultură Sulina – Diploma pentru preluarea şi promovarea dansului tradiţional din partea Departamentului pentru Relaţii Interetnice; Ansamblul Lopadea Nouă – UDMR Alba – Diploma pentru autenticitatea preluării şi valorificarea cântecului, dansului şi portului popular; Ansamblul Codlea – Forumul Democrat German Codlea – Diploma pentru conservarea şi valorificarea tradiţiilor locale; Ansamblul Buzavirag – Cultura şi Civilizaţia Maghiară – Palatul Copiilor Braşov – Diploma pentru conservarea şi valorificarea tradiţiilor locale; Ansamblul Kaynanalar – UDTR Tulcea – Diploma pentru conservarea cântecului tradiţional; Ansamblul Rebalca – Uniunea Ucrainenilor Crişan – Diploma pentru conservarea cântecului tradiţional; Ansamblul Zudunaiska Sici – Uniunea Ucrainenilor Tulcea – Diploma pentru prezenţă scenică; Ansamblul CIAIKA – Comunitatea Ruşilor Lipoveni Sulina – Diploma de popularitate; Ansamblul PHRALIPEN – Comunitatea Romilor Tulcea – Diploma pentru virtuozitatea interpretării.

Omer Minever

Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare

Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare a avut loc la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, în perioada 10 – 12 august 2012, având ca obiective: valorificarea patrimoniului cultural tradiţional, exprimat prin valorile cotidiene din viaţa comunităţilor rurale din judeţele Arad, Olt şi Tulcea, încurajarea tinerei generaţii de a cunoaşte, însuşi, perpetua şi a face cunoscute aceste tradiţii în toată lumea.
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare a debutat în anul 2001 şi a devenit o formă complexă de prezervare şi încurajare a patrimoniului cultural, atât imaterial cât şi material, prin promovarea unor standarde de autenticitate şi de excelenţă a formelor culturale semnificative.
În cele 3 zile ale Festivalului, participanţii au evoluat în faţa vizitatorilor, după un program desfăşurat simultan pentru toate cele 6 secţiuni.
Tulcea a prezentatat dansuri populare româneşti prin Ansamblul „Drăguţa Siliştea” din Turcoaia dar şi dansuri ale comunităţilor turcă şi ucraineană: Ansamblul „Tuna” al Uniunii Democrate Turce din România şi Ansamblul Dunay – Pardina (ucraineni).
La bucătăriile de campanie s-au pregătit preparate tradiţionale specifice comunităţii turceşti: şuberec şi imam-bayıldı dar şi varenechi, minciunele şi piroşti (deserturi specific ucrainene) din satul Pardina, aflat în zona deltaică a judeţului Tulcea şi din comuna Turcoaia, aflată în zona de terasă a judeţului Tulcea.
Din partea judeţului Tulcea au participat ansamblul de dans Tuna al UDTR filiala Tulcea, grup vocal Turcoaia- profesor Gheorghe Paraipan, comunitatea ucraineană din Pardina, şi o echipă de teatru.
Ansamblul Tuna a reprezentat cu onoare comunitatea turcă fiind foarte apreciaţi atât de public cât şi de organizatori.

Omer Minever

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Schimb de experienţă al cadrelor didactice

Ca în fiecare an comisia de învăţământ din cadrul UDTR, condusă de d-na inspector de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului Vildan Bormambet a organizat, în perioada 16-26 august, un schimb de experienţă cu cadrele didactice ce sunt implicate în predarea limbii turce şi nu numai. Anul acesta au avut prilejul să viziteze oraşul Bursa. Delegaţia formată din cadre didactice, directori de şcoli şi inspectori de specialitate a avut onoarea să fie primită de Inspectorul General d-nul Attila Gülser. Astfel au putut afla că în Bursa sunt 1595 de şcoli unde învaţă 493805 elevi şi 26318 cadre didactice. După o mică socoteală aflăm că în învăţămîntul primar clasele sunt formate din 34 elevi iar clasele gimnaziale au câte 28 de elevi. Din discuţiile purtate s-a mai aflat că şi la ei, ca şi la noi, sunt schimbări frecvente în sistemul de învăţământ. Chiar în anul acesta şcolar se confruntă cu o schimbare radicală, ei trecând la sistemul de 4-4-4 ani pe ciclul de învăţământ. Ca un bun exemplu ce merită urmat sunt şcolile de meserii unde elevii învaţă o meserie şi au şansa de a face practică în fabricile din Bursa. Profesorii noştri au mai avut şansa să aibă un schimb de opinii şi de practici didactice cu profesori din cele cinci şcoli vizitate. Bineînţeles un punct foarte important al discuţiilor a fost cu privire la metodica predării limbii şi literaturii turce, precum şi a cursurilor de istorie şi cultură turcă.
La acest schimb de experientă au participat alături de douăzeci de profesori din şcolile dobrogene domnul Domocos Szocs, director general în cadrul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, doamna Bormambet Vildan, inspector de specialitate în cadrul Ministerului Învăţământului, preşedinta comisiei de cultură din cadrul UDTR Serin Türkoğlu, redactor Hakses Melek Osman, directorul Colegiului Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia Accan Mologani şi domnul Özgür Kıvanç, directorul Colegiul Tehnic Pontica d-na Murat Leman, director Şc. cu cls I-VIII Făurei domnul Osman Orhan.
Unul dintre cele mai importante centre industriale, culturale şi istorice, Bursa reprezintă al patrulea oraş ca mărime din Turcia. Trebuie subliniat faptul că o serie de şcoli din Constanţa au parteneriate de colaborare cu şcoli din Bursa. Putem spune că vizitele de lucru între cadrele didactice şi elevii din cele două ţări au dus la întărirea relaţiilor de colaborare, la realizarea unei strânse prietenii din care vor avea de câştigat atât profesorii cât şi elevii celor două ţări, România şi Turcia.

Serin Türkoğlu

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Atatürk – Făuritorul Turciei Moderne

În toate preocupările de politică externă ale lui Mustafa Kemal era prezentă ideea ridicării prestigiului ţării sale în faţa întregii lumi. El s-a folosit de orice prilej şi mijloc avut la îndemână pentru a populariza elementele componente ale individualităţii poporului turc, reconsiderarea trecutului său istoric, cultura lui străveche cu tot ce are ea mai specific şi mai valoros.
Ideile şi sentimentele patriotice au construit principalul izvor din care şi-a tras permanent forţa necesară desfăşurării luptei sale consecvente pentru apărarea independenţei naţionale a Turciei. Însă Mustafa Kemal era în acelaşi timp şi un adept al înţelegerii dintre state.
Unicul mijloc ca oamenii să fie fericiţi – spunea el – este ca ei să se stimeze şi să se respecte reciproc, să-şi sporească eforturile în muncă, singura capabilă să satisfacă toate nevoile lor psihice şi morale.
Politica externă a lui Atatürk s-a caracterizat prin realism, caracter naţional şi dorinţa de apropiere faţă de toate statele lumii, în frunte fiind statele vecine. Pe plan extern Atatürk a căutat în tot timpul vieţii sale să smulgă Turcia din izolarea tradiţională, deschizând o fereastră către Europa, creând o punte solidă între turci şi naţiunile moderne. Kemal era dominat în politica externă de un spirit net pacifist. Atatürk a fost receptiv la iniţiativele de pace ale României în Balcani. În perioada kemalistă, relaţiile dintre cele două ţări s-au caracterizat prin acţiuni comune de menţinere a păcii în Balcani şi în celelalte regiuni ale Europei şi prin relaţii strânse aproape în toate domeniile vieţii.
Atatürk a fost unul dintre marii oameni de stat din istoria contemporană. El, Atatürk, cu voinţa lui de oţel, cu energia lui neşovăitoare şi cu înţelepciunea lui, după ce a asigurat integritatea şi independenţa ţării sale, a îndepărtat din calea progresului toate stavilele trecutului, „cărora o tradiţie aproape de neînvins le dăduse un caracter de suferinţe, de care nimeni nu cuteza să se atingă“, Mustafa Kemal a sfărâmat idolii trecutului, a sfâşiat pânza neagră a ignoranţei, a fatalismului şi indolenţei, a făcut să pătrundă pe „ogoarele“ patriei sale lumina progresului uman şi, descoperind la lumina acestor raze un tineret setos de cultură, de ideal şi de muncă, a înfăptuit cu sprijinul lui o ţară nouă: Republica Turcia. Viitorul republicii l-a încredinţat tot tineretului: „Tineret al ţării! Datoria ta sfântă este să aperi împotriva duşmanilor, întotdeauna, independenţa patriei, republica. Acestea sunt chezăşia existenţei şi libertăţii tale. Republica şi independenţa sunt cele mai mari daruri ale tale. În viitor vor exista duşmani vicleni, din ţară sau din afară, care vor încerca să-ţi smulgă acest dar. Dacă într-o zi vei fi nevoit să aperi independenţa patriei şi republica, nu şovăi. Fii hotărât, neînfricat. Soarta ar putea să te oblige să lupţi în condiţii foarte grele şi inegale cu un duşman fără egal în putere pe lume; acesta ar putea să ocupe, prin forţă şi viclenie, toate oraşele, porturile şi satele scumpei noastre patrii şi să împrăştie armatele tale. Destinul ar putea să lovească şi mai crunt ţara ta. Cei care deţin puterea ar putea să se abată de la drumul cinstei şi dreptăţii, să neglijeze patria sau s-o trădeze chiar. Unii din acei oameni aflaţi la putere, mânaţi de ambiţii şi interese proprii, pot deveni uneltele duşmanilor independenţei şi libertăţii patriei. Poporul ar putea să cadă în mizerie şi durere din cauza sărăciei.
Ţie tineret, vlăstar al revoluţiei turce, îţi revine înalta misiune să fii neînfricat, să înfrunţi orice primejdii, să salvezi independenţa şi republica!“

La ce nu s-a gândit acest mare om! A reformat Turcia în domeniul politic, economic, cultural şi spiritual. A interzis poligamia, a stabilit coduri şi legi; a expropriat averile califului şi ordinele călugăreşti; a creat servicii medicale şi institute de igienă; a adoptat calendarul gregorian şi alfabetul latin; a emancipat femeia; a chemat la sine savanţi şi i-a pus să descifreze istoria multiseculară a poporului turc din aluviunile arabe şi islamice de tot felul. Primul preşedinte Atatürk a fost promotorul acţiunilor ferme, care au situat Turcia între naţiunile moderne.

sinteză realizată de Melek Osman
Atatürk Făuritorul Turciei Moderne, Mehmet Ali Ekrem

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Zafer Bayramı

Zafer Bayramı, Türkiye Cumhuriyeti ve Kuzey Kıbrıs Türk Cumhuriyeti’nin ulusal bayramıdır. Her yıl 30 Ağustos günü kutlanır. Zafer Bayramı, 1922 yılında 26 Ağustos’ta başlayıp, 30 Ağustos’ta Dumlupınar’da Mustafa Kemal’in başkumandanlığında zaferle sonuçlanan Başkomutanlık Meydan Muharebesi’ni (Büyük Taarruz) anmak için kutlanan bayramdır. İşgal birliklerinin ülke sınırlarını terketmesi daha sonra gerçekleşse de, 30 Ağustos sembolik olarak ülke topraklarının geri alındığı günü temsil eder.
Her yıl Romanya ‘dada kutlanan Zafer Bayramı bu sene de 90. yıl dönemini Bükreş’te düzenlenen törenlerle kutlandı.
30 Ağustos Zafer Bayramı törenlerinin ardından Büyükelçiliğimiz bahçesinde düzenlenen resepsiyona ev sahipliği yapan Büyükelçi Ömür Şölendil törende şöyle konuştu: “Tarih sahnesinde yer aldığı andan bugüne kadar hep özgür ve bağımsız yaşamış Türk milletinin ve onun kahraman ordusunun, vatan topraklarının işgal ve yağmalanmasına seyirci kalmayıp, onurlu mücadelesini eşsiz bir zafere dönüştürdüğü 30 Ağustos Dumlupınar destanının doksanıncı yılını kutlamanın coşkusunu yaşıyoruz.
Hepimizce bilindiği gibi, 30 Ağustos zaferi ülkemizi parçalamak ve milletimizi esaret altına almak isteyen işgal kuvvetlerine karşı, tüm olanaksızlıklara rağmen yüce milletimizin sarsılmaz azmi, yüksek iradesi, vatanseverliği ve kahramanlığı ile kazanılmıştır. Bu vesileyle bugün de birlik ve bütünlüğümüze kastedenlerin sonunun hüsran olacağını vurgulamak isterim.
Bu eşsiz zafer aynı zamanda temeli çağdaş değerlere dayanan yepyeni bir devletin, Türkiye Cumhuriyetinin, oluşturulması için ulusumuza gerekli özgüveni kazandırmıştır.
Bu duygularla burada bulunan siz soydaş ve vatandaşlarımıza hoş geldiniz diyor ve 30 Ağustos Zafer Bayramımızı kutluyorum.
Gerek şanlı kurtuluş savaşımızda gerek vatan ve milletin bütünlüğü, birliği ve müdafaası için hayatlarını feda etmiş olan tüm aziz şehitlerimizi bir kez daha saygıyla anıyorum. Ruhları şad mekânları cennet olsun.”
Sayın büyükelçimiz Ömür Şölendil ve Bükreş Silahlı Kuvvetler Ataşesi Topçu Kurmay Albay Hikmet Yokarıbaş daveti üzerine Romanya Demokrat Türk Birlği Genel Sekreteri, Ervın İbraim ve Milletvekili İusein İbram resepsiyona katıldılar. Diğer davetliler arasından Dış İstihbarat Teşkilatı Müdürü, Teodor Meleşcanu, Romanya Kültür Bakanı, Puiu Haşotti, Milli Savunma Bakanı sayın Corneliu Dobriţoiu, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sayın Füsun Aramaz, göreve yeni başlayan Muavin Konsolos Özgen Topçu, T.İ.A.D Bükreş Başkanı Ömer Süslu, Romanya Müftüsü, Muurat Yusuf, Kemal Atatürk Kolejinin Müdürü Accan Mologani ve Müdür Yardımcısı Özgür Kıvanç’ı anıyoruz.

Nurgean İbraim

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Dialog Intercultural

Eforie Nord a fost gazda seminarului „Dialog Intercultural“ în perioada 20-27 august 2012.
„Dialog Intercultural“ este o acţiune de tradiţie, organizată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret încă din anul 2004 şi are ca scop promovarea dialogului intercultural în rândul tinerilor şi a avut ca parteneri Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Seminarul a fost organizat sub formă de prezentări ale specificului cultural al minorităţilor naţionale: valori culturale, obiceiuri, tradiţii, precum şi prezentări ale sistemului de finanţare a proiectelor de tineret şi interetnice. De asemenea, au avut loc dezbateri pe teme interculturale: prejudecăţi, toleranţă, promovarea egalităţii de şanse, legislaţie etc., workshopuri.
Reprezentanţii uniunii noastre la acest eveniment au fost Musledin Erkan şi Ersun Izet, preşedinte şi respectiv membru al comisiei noastre de tineret. În cadrul seminarului au prezentat elemente specifice culturii turce, sub forma unei prezentări audio-video a UDTR.

Omer Minever

Türk Kahvesi

Türk kültürünün ayrılmaz parçası, kırk yıl hatırı olan kahveyi en iyi şekilde yapabilmek ve sunabilmek için birkaç püf noktasını bilmek kâfi. Bunların en başında taze kahve ve kaliteli içme suyu kullanmak geliyor. Bundan sonraki aşama sabrınızla alâkalı. Çünkü en iyi kahve en uzun sürede pişen kahvedir. Kahveyi yapabilmek için önce kişi sayısına göre fincanla ölçerek suyu cezveye koyun.
Az şekerli için ½ adet, orta şekerli kahve için her kişi için 1 adet, çok şekerli için 2 adet küp şekeri cezveye ekleyin. Üzerine her fincan için 1 tepeleme tatlı kaşığı kahveyi ilave edip karıştırın.
En kısık ateşte yavaş yavaş pişirin. Kabarıp, köpüklenen kahvenin köpüklerini fincanlara bölüştürün. Kalan kahveyi bir taşım daha pişirip fincanları tamamlayın.

Cafeaua turcească

Pentru a face cea mai bună cafea turcească, parte integrantă a culturii turceşti, cea care rămâne în memorie timp de patruzeci de ani, trebuie să cunoaştem câteva secrete de preparare. În primul rând trebuie să folosim cafea proaspăt măcinată şi apă de calitate. Următorul pas este legat de răbdarea noastră deoarece cea mai bună cafea este cea care fierbe molcom la foc mic. Cafeaua turcească se serveşte în trei moduri: cu puţin zahăr (½ cub de zahăr), normală (1 cub zahăr) şi dulce (2 cuburi zahăr). Punem în ibric câte o ceaşcă de apă pentru fiecare persoană, apoi adăugăm zahărul. Pentru fiecare ceaşcă adăugăm 1 linguiţă cu vârf de cafea proaspăt măcinată şi amestecăm.
Lăsăm acest amestec să fiarbă la foc mic. Când cafeaua face spumă, cu ajutorul unei linguriţe punem caimacul în fiecare ceaşcă, iar restul de cafea îl mai lăsăm să dea într-un clocot, apoi îl turnăm în ceşti.

"Yemek Name"

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Sarayda Ramazan

İslam dinin beş şartından biridir oruç tutmak. İftar sofraları, ziyaretler, sahura kadar geçen zaman, sahur Osmanlı İmparatorluğu’nda, özellikle başkent İstanbul’da kurallarla belirlenmiştir. Orucun nasıl açılacağı ve sofrada neler olacağı hep özel kuralara bağlıydı. Ramazan gelince Osmanlı saraylarında ve haremde eskisine göre daha hareketli günler yaşanırdı.
Saray ve haremde yaşayanlar oruç tutarlar, okuyup yazma bilenler hatim indirirlerdi. Sultan II. Abdülhamid’in kızı Ayşe Osmanoğlu Babam Sultan Abdülhamit adlı kitabından bizlere 19. Yüzyılda sarayda geçen ramazanları çok güzel anlatmıştır: “Sarayda ramazanlar çok güzel olurdu bir hafta önceden hazırlıklar başlardı. Kiler-i Hümayundan bütün dairelere büyük sürahiler içinde çeşitli şuruplar ve birçok iftariyelikler gelirdi. Ramazanın ilk gecesi bütün dairelerin sofralarına altın yaldızlı kafesler kurulur, seccadeler yayılır, namaz kılınırdı. Gece kapılar açılır, sahur tablaları girer, top atılıncaya kadar herkes ayakta kalırdı. Akşam topla beraber zemzemi şeriflerle oruç bozulur, iftariye takımları hazırlanır, buzlu limonatalar ve şuruplar içilirdi. Saraya özel fulya çiçeğinden yapılmış fulya şurubu vardı ki çok güzeldi. Mabeyn ‘e gelenlere Başmabeynci tarafından diş kiraları verilirdi. Her akşam bir tabur asker de, Yıldız Meydanı’nda iftar eder, namaz kılar, diş kirası dağıtılırdı. Ramazanın 27. gecesi olan Kadir Gecesi alayı da büyük olurdu. Yıldız’dan Valide Sultanın arabası başta olmak üzere harem arabalarıyla namazdan önce çıkıp Hamidiye Camii’nin avlusunda sırayla arabalarımızda dururduk. Padişah camiye girdikten sonra bütün askere Kiler-i Hümayun’dan peynirli büyük pideler, nefis şerbetler verilirdi. Namaz bitinceye kadar Yıldız Meydanı’ndan fişekler atılırdı.
Yemek, mutlaka çorba ile başlardı. Et veya tavuk suyuna şehriye, yahut hindi derisiyle hafif sirke ve sarımsaklı tuzlama çorbasını küçük sahanlar içerisindeki soğanlı yumurta takip ederdi. Ramazan ayının l5’inden itibaren saraylarda, konaklarda da iftar yemek davetleri başlardı. Sarayı terk edilip padişahlar Dolmabahçe Sarayı’nda veya diğer dış saray yahut mevsimlik köşklerde oturdukları zamanlarda bile Kadir geceleri mutlaka Topkapı Sarayı’na gelip burada iftar ederek yatsı ve teravih namazlarından sonra yapılan Kadir Gecesi dua törenine katılır ve bazen de o gece orada kalırlardı. Topkapı Sarayı’ndaki iftarda padişaha soğanlı yumurta ikram edilmesi ve onun bunu yemesi Osmanlı hanedanı geleneklerindendi. Bunun için evvela halka halinde kıyılmış soğan Halep yağında öldürülür derecede kavrulur, sonra ince dilimlenmiş tütünlük pastırma ilave edilip biraz da su katılarak pişirilir yeteri kadar şeker ve sirke ile de bir iki taşım kaynatıldıktan sonra açılan yuvalara günlük yumurta kırılıp kapağı kapatılarak kaskatı olmayacak derecede pişirilirdi. Bundan sonra sıra çöp veya fırın kebabı, kıymalı veya peynirli yahut ıspanaklı kol, yahut da bohça böreği, ya da talaş kebabına gelirdi. Bunu ise elmasiye, muhallebi, güllaç gibi karışık hafif sütlü tatlılar takip ederdi. Bundan sonra ekşili bamya gelirdi ki bu, yemekte birinci turun bitip ikinci turun başladığına alametti. İkinci tur, tavuk veya hindi fırını ile başlardı. Bunlar, fıstıklı, üzümlü, kestaneli ciğerli, katılı ve baharlı ala iç pilavı ile doldurulmuş bulunurdu. Bundan sonra bol etli mevsim sebzeli, yine mevsimine göre zeytinyağlı barbunya enginar, imambayıldı, taze veya çalı fasulye vb. Yemekler gelir, nihayet ortaya kat kat bıldırcınlı, beyinli halis amberbu pirinçten, mutlaka Vakfıkebir yağı ile pişmiş tepeleme pilav tepsisi gelirdi. İftar ziyafeti geleneksel olarak en sonra “arz-ı endam” eden cevizli, fıstıklı veya kaymaklı baklava ile son bulurdu.”

Gül Fatma Koz ”Yemek Name“

Ramazanul la palat

Postul este unul dintre cei cinci stâlpi ai religiei Islamice. Mesele de iftar, vizitele, aşteptarea orei de sahur, masa de sahur, regulile după care se desfăşurau acestea au fost stabilite în timpul Imperiului Otoman, în capitala Istanbul. Existau reguli speciale pentru deschiderea postului şi chiar pentru ce se găsea pe masa de iftar. În perioada Imperiului Otoman la palat şi în harem luna Ramazan era una foarte activă. Toţi cei care trăiau la palat posteau, iar cei care ştiau să scrie şi să citească recitau din Coran.
Ayşe Osmanoğlu, fata Sultanului Abdulhamid al II, în cartea sa „Tatăl meu Sultanul Abdulhamid“ ne povesteşte foarte frumos despre posturile din sec. al XIX: „Luna postului Ramazan era una foarte frumoasă, pregătirile începeau cu o săptămână înainte. Din Bucătaria Regală erau trimise către toate apartamentele palatului, ulcioare cu tot felul de siropuri şi felurite gustări. În prima zi a postului se puneau pe mesele tuturor apartamentelor tăvi aurite, se puneau pe jos covoraşele pentru rugăciune şi se făceau rugăciuni. Noaptea se deschideau uşile, se aduceau tăvile cu mâncare pentru sahur şi până se dădea semnalul toata lumea aştepta în picioare. Seara, odată cu rafalele de tun, se strica postul cu apă zemzem, se aduceau mâncărurile de iftar, se bea limonadă cu gheaţă şi diverse siropuri. La palat exista o floare pe nume fulia şi din ea se prepara un sirop foarte bun. Cei care veneau la Mabeyn primeau din partea Başmabeyen o chirie (diş kirasi). În fiecare seară un batalion din armată lua masa în Piaţa Yıldız, îşi făceau rugăciunea acolo şi împărţeau chiria oamenilor nevoiaşi. În cea de-a 27-a zi de Ramazan, în Seara de Kadir, numărul participanţilor era mai mare.
Înainte de rugăciune tot Haremul, în frunte cu Valide Sultan (mama Sultanului) plecau din cartierul Yıldız spre curtea Geamiei Hamidiye. După ce sultanul intra în geamie, soldaţii primeau de la Bucătaria Regală, tăvi mari de plăcintă cu brânză şi siropuri fel de fel. Când se termina rugăciunea, în piaţa Yildiz, se trăgeau salve de fac.
Masa de iftar începea întodeauna cu ciorbă. Ciorba de pui cu orzişor, tuzlamaua din piele de curcan dreasă cu oţet şi usturoi, erau însoţite întodeauna de ouă cu ceapă. Începând cu cea de a 15 zi de post, la palat şi la reşedinţele celor bogaţi, începeau şi mesele de iftar cu invitaţi.
În seara de Kadir, Palatul Topkapı devenea reşedinţă obligatorie a sultanului, indiferent de locaţia unde se găsea la momentul respectiv, reşedinţa de vară sau chiar palatul Dolmabahçe. Aici luau masa, stăteau la rugăciune şi chiar înnoptau aici.
La palatul Topkapı, în perioada Imperiului Otoman, exista o tradiţie conform căreia Sultanul era servit cu ouă cu ceapă. Ceapa tăiată mărişor era călită în ulei de Halep, după care erau adăugate bucăţele mici de pastramă afumată şi un pic de apă astfel încât totul să se călească bine. Se condimenta cu zahăr şi oţet şi se lasă să dea un clocot două, după care se făceau cuiburi unde se spărgeau ouă; se acoperea oala cu un capac şi se lăsa pe foc până compoziţia nu se întăreşte foarte tare.
După acest fel de mâncare venea rândul kebabului, pe frigăruie sau la cuptor, carnea tocată cu brânză sau spanac şi plăcintă. Aceste feluri erau urmate de diverse deserturi pe bază de lapte (elmasiye, muhallebi, gülaç). În momentul în care se serveau bamele murate era semn că primul tur de mâncare s-a încheiat şi că urmează cel de- al doilea. Acesta debuta cu pui sau curcan umplut cu orez cu alune, stafide, castane, ficăţei sau mirodenii. Urmau mâncărurile de carne şi legume, şi în funcţie de anotimp se serveau mâncăruri reci cu ulei de măsline (anghinare, vinete umplute cu legume, fasole verde sau uscate). În mijlocul mesei se găseau în permanenţă tăvi cu prepeliţe fripte şi munţi de orez.
În mod tradiţional mesele de iftar erau încheiate cu baclavale cu nucă, fistic sau smântână.“

Traducere Nilgün Panaitescu

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Murat Boz Röportajı

Mayıs ayında 19 konser vererek kendi çapında bir rekor kıran Murat Boz “Kadın hayranlarımın ilgisinin sahnede olan enerjime çok büyük bir katkısı var. Beğenilmek ve arzu edilmek elbette benim de ruhumu okşuyor” diyor.
Şu sıralara Yedigün reklamlarıyla billboard’ları süsleyen şarkıcı Murat Boz, yoğun bir konser maratonuna girdi. Sadece Mayıs ayında 19 konser veren yakışıklı şarkıcı, yaz boyunca Türkiye’yi karış karış dolaşacak. “O Ses Türkiye“ yarışmasından sonra popülerliğinin arttığını söyleyen Boz “Daha yolun başındayım, yapacağım çok şey var” diyor. 20 Haziran’da Kuruçeşme Arena’da İstanbullu hayranlarıyla buluşmaya hazırlanan yakışıklı popçuyla bir araya geldik ve hakkında merak edilenleri kendisinden öğrendik…
Çok yoğun bir konser programınız var. Mayıs ayında 19 konser verdiniz. Sizce bu ilginin kaynağı nedir?
“Aşklarım Büyük Benden“ albümüm çok beğenildi çünkü içinde her zevke ait şarkılar bulunuyordu. Ayrıca ’O Ses Türkiye’nin beğenilmesi ve Yedigün gibi bir markanın yüzü olmam da bana olan ilginin artmasına neden oldu.
Yapılan anketlerde en çok arzulanan erkeklerden birisiniz…
Hayranlarımın ilgisinin sahnedeki enerjime çok büyük bir katkısı var. İtiraf etmeliyim ki; beğenilmek ve arzu edilmek elbette benim de ruhumu okşuyor.
Hayranlarınızla aranızda geçen ve sizi şaşırtan enteresan olaylar oluyor mu?
Hangi birini anlatsam… İstanbul’dan kalkıp Londra konserime gelenleri mi anlatsam, benim bile görmediğim çocukluk fotoğraflarımı bulup bana hediye albüm yapanları mı? Beni çok şımartıyorlar.
Sahnede olmak size neler hissettiriyor?
Binlerce kişi hep bir ağızdan sizin şarkılarınızı 90 dakika boyunca söyleyince acayip bir enerji alışverişi oluyor. Bu duyguyu tarif etmek imkansız. Sahnede olmanın verdiği hazzı başka hiç bir yerde alamıyorum.
Size gelen reklam ya da program tekliflerini neye göre kabul ediyorsunuz?
Öncelikle gelen projeleri benimsemem ve o projeye inanmam gerekiyor. Eğer projeye inanırsam bu sefer ekibimle bir araya gelip teklifi birlikte değerlendiriyorum ve birlikte karar veriyoruz.
Reklam filminde, su üzerinde yürüdüğünüz sahnenin çekiminde dublör kullanmadığınızı söylediniz. Zorlandınız mı?
Hayır dublör kullanmadım. 50 küsur yaşındaki Tom Cruise kullanmıyorken benim kullanmam yakışık almazdı. (Gülüyor) Ama elbette, ‘Titanic’ gibi bir çok ünlü filmde stant koordinatörlüğü yapmış olan Dusan Hyska ile çekimler öncesi uzun süre çalıştık. Çekimler, bol aksiyonlu, biraz çürüklü, sıyrıklı, ağrılı ama bir o kadar da eğlenceli geçti.
Nasıl bir gelecek planlıyorsunuz?
Müzik benim hayatım. Allah izin verdiğince, mümkün olduğunca uzun soluklu bu işi yapmayı arzu ediyorum. Özel yaşamımda da şu anki halimden gayet memnunum.
Kariyerinizi “O Ses Türkiye“ yarışmasından önce ve sonra diye ayırsak yanlış mı olur?
O Ses Türkiye’den sonra popülerliğim biraz daha arttı. Artık sadece konserime gelen hayranım değil, onun annesi, babası, anneannesi ve dedesi de tanımış oldu beni. Konuk olduğum TV programlarında kendimi yeteri kadar tanıtma imkanım olmuyordu. Malum; süre kısıtlı oluyor ya da format gereği başka şeylerden bahsetmek gerekiyor. ‘O Ses Türkiye’ yarışması formatı ve süresi gereği bana bu şansı verdi bu yüzden de kendi adıma çok mutluyum.
Murat Boz ismi artık bir marka haline geldi. Bu durum sizi korkutuyor mu?
İlk solo albümümü çıkarmadan önce de bu piyasanın içindeydim. Açıkçası biraz daha hazırlıklıydım şöhrete. Ayrıca, sadece benim konumumda biri için değil çalışan herkesin belli sorumlulukları var ben de onlardan biriyim.
Başarı tanımınız nedir?
Yaptığım işin bana her anlamda olumlu geri dönüşü benim için bir başarı kıstasıdır. Buna konserlerim, albüm satışlarım, dijital ortamda ve sosyal platformdaki performanslarım, yer aldığım kampanyalar da dahil. Ama hep söylediğim bir şey var ben henüz yolun başındayım. Daha da iyisini yapmak için uğraşıyorum.

Kaynak: www.poptakip.com

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

RAMAZAN PİDESİ

MALZEMELER

4 tatlı kaşığı kuru maya
½ tatlı kaşığı şeker
½ su bardağı ılık su
½ su bardağı un
3 ½ su bardağı ekmek unu
1 tatlı kaşığı tuz
3 yemek kaşığı zeytinyağı
1 bardak ılık su
2 yumurta sarısı (hafif çırpılmış olacak)
Çörekotu veya susam

Maya ve şekeri ½ bardak ılık su ile karıştırıp, 10 dakika bekletin. ½ bardak unu katıp, üzerini kapatın ve 30 dakika kadar mayalanmaya bırakın.
Ekmek ununu çalışma tezgahınızın üzerine dökün.
Mayalı karışımı, zeytinyağı, tuz ve 1 bardak ılık suyu unun ortasında açtığınız boşluğa dökün. Unu yavaş yavaş katıştırarak, yumuşak ve yapışkan bir hamur yapın.
Hafif unlanmış tezgahınızda hamuru 15 dakika kadar yoğurun. İlk başta yapışkan olan hamurunuz, yoğurdukça esnekleşecektir.
Hamurunuza yuvarlak şekil verdikten sonra, yağlanmış bir kaseye yerleştirin.
Kaseyi önce saranla kapatın, üzerine bir mutfak havlusu örtüp, mutfağınızın ılık, esintisiz bir köşesinde 1 saat kadar mayalanmaya bırakın.
Bu sürenin sonunda elde edeceğiniz mayalı hamuru 2 eşit parçaya ayırın.
Her bir parçayı yuvarlayıp, temiz bir mutfak havlusu altında 30 dakika dinlendirin.
Bu arada fırınınızı 280-300 dereceye ısıtın. Hamurlarınızı 25 cm’lik daireler şeklinde açın. Üzerlerine yumurta sarısı sürün. Yumurta sarısına batırdığınız parmak uçlarınızla, hamurlara bastırarak pide biçimi verin.
Pidelerin üzerine çörekotu serpin. Pideleri yağlı kağıt serilmiş tepsiye alın. Bu işlemi yaparken pideyi boyuna doğru hafifçe esnetip, oval bir şekil almasını sağlayın.
Pidenizi 6 ila 8 dakika pişirin. Üzeri güzelce kızardığında fırından alın.
Temiz bir mutfak havlusuna sarın.
Aynı işlemi diğer pide için tekrarlayın.

"Yemek Name" Dergisi

Baklava (Baclava)

INGREDIENTE (pentru o tavă de aragaz):

un ou
o coajă de ou umplută cu ulei
4 linguri de iaurt
un praf de sare
făină cat cuprinde
nucă
coajă rasă de lămaie
Sirop:
600 g de zahăr
2 pahare de apă
un pachet zahăr vanilat
zeama de la o jumătate de lămaie

MOD DE PREPARARE:

Se face un aluat moale care se imparte in biluţe mici. Fiecare biluţă se intinde pană obţinem o foaie subţire, avem insă grijă ca diametrul ei să nu fie mare. Cu cat foaia este mai mică cu atat ies baclavalele mai mici şi mai delicate.
După ce am intins minim trei foi putem trece la impachetare. Punem prima foaie pe care o ungem cu ajutorul unei pensule cu ulei incălzit; deasupra punem cea de-a doua foaie şi iar ungem cu ulei şi in sfarşit punem şi ultima foaie, respectiv cea de-a treia pe care de asemenea o ungem cu ulei.
Acum o să vă spun un mic secret, in zilele noastre, în secolul vitezei când nimeni nu mai are timp de nimic, doamnele din comunitatea noastră au descoperit o metodă ingenioasă pe care vreau să o împart şi cu dumneavoastră. Această metodă sună aşa: facem aceeaşi procedură cu foaie peste foaie dar nu ne mai chinuim cu pensula la fiecare dintre foi ci atunci cand am umplut tava cu baclavale turnăm din sticla de ulei peste ele (vor face o baie de ulei) după care le dăm la cuptor. Dar eu voi urma cursul normal al elaborării unei baclavale şi vă povestesc cum impăturim cele trei foi unse cu ulei. Avem trei foi una peste cealaltă; apucăm foaia de o parte şi de cealaltă şi impăturim spre parte de interior, obţinem aproximativ un dreptunghi. Din dreptunghi prin pliere vom obţine un pătrat. In cele patru colţuri ale pătratului vom pune nucă măcinată marunt.
După ce am pus nuca începem să formăm triunghiuri prin plierea pătratului. Odată terminată această procedură cu ajutorul unui cuţit tăiem pătratul in triunghiuri (vor rezulta patru triunghiuri) pe care le aşezăm in tavă. Se dă la cuptor la foc potrivit. După ce se rumenesc scoatem tava din cuptor şi aşteptăm să se răcească.
Punem şi siropul la fiert şi cand este gata îl turnăm peste baclavale. Putem presăra deasupra coaja rasă de lămâie sau fistic, după preferinţă.

Nurgean Ibraim,
„Din bucătaria turcilor dobrogeni”

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

română / türkçe: · română ·
türkçe
ediţia / autorul: · ediţia ·
autorul
alegeţi:
revista tipărită:
August 2012
legături: