♦ Cuprins ♦ İçindekiler ♦ Contents ♦


Mihai Eminescu – între a fi poet național şi jurnalist incomod

Poet național, scriitor total al literaturii româneşti, poetul nepereche, geniul tutelar al culturii neamului, făuritorul limbii literare şi Luceafărul culturii româneşti. Sunt doar cele mai cunoscute supranume ale lui Mihai Eminescu, comemorat anual cu ocazia nasterii sale.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Activitatea literară a lui Eminescu se întinde pe ceva mai mult decât zece ani, suficient pentru a fi plasat pe cel mai important loc în literatura română.
Eminescu este un poet român tradițional, folosind toate elementele literaturii antecedente. Deşi temele sunt legate de tradiția românească, poezia lui Eminescu se înscrie în contextul european. Se regăsesc în ea, alături de folclorul românesc, elemente din Goethe, Schiller sau Schopenhauer.
Un alt domeniu al preocupărilor sale, ignorat de cele mai multe ori, dar la fel de important, este jurnalistica. Deşi a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-şi câştige existența. A fost un ziarist incomod, iar acest lucru i-a adus, în cele din urmă, şi sfârşitul.
A fost retrogradat, interzis, arestat, internat într-un ospiciu, iar apoi defăimat prin crearea unei poveşti potrivit căreia ar fi fost nebun şi bolnav de sifilis, adevărul fiind ascuns sub dragostea şi respectul pentru poezia şi geniul său, promovate chiar şi de cei care l-au redus la tăcere.
În urma poetului Mihai Eminescu a rămas opera sa unică şi inegalabilă, dar ziaristul Mihai Eminescu ne-a lăsat o lecție postumă, valabilă şi astăzi.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Conducerea UDTR felicitată de Consulul General al Republicii Turcia la Constanța

Preşedintele UDTR Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim s-au întâlnit în data de 7 ianuarie cu Consulul General al Republicii Turcia la Constanța, Ali Bozçalışkan cu prilejul primei vizite oficiale din acest an efectuată de diplomatul turc la sediul Uniunii Democrate Turce din România.
Întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială în care cei doi lideri, Osman Fedbi şi Ervin Ibraim împreună cu E.S. Domnul Ali Bozçalışkan – Consul General al Republicii Turcia la Constanța au discutat despre proiectele anului 2015. În cadrul întâlnirii, consulul general Ali Bozçalışkan a oferit câte o plachetă preşedintelui Osman Fedbi şi directorului Radio T Ervin Ibraim în semn de mulțumire pentru buna desfăşurare a acțiunilor realizate în parteneriat cu Consulatul General al Republicii Tucia la Constanța dar şi pentru promovarea limbii turce şi a valorilor etno-culturale aparținând etnicilor turci.
În cadrul întrevederii cu cei doi membri ai conducerii UDTR. E.S. Ali Bozçalışkan – Consul General al Republicii Turcia la Constanța a evidențiat activitatea comisiei de cultură şi a celei de femei care în anul 2014 au desfăşurat activități de promovare a limbii şi culturii turce. Excelența sa a mai propus ca şi în 2015 să se desfăşoare acțiuni comune, de anvergură cu un număr mare de participanți, printre propuneri numărându-se: Nevruz, Festivalul Tineretului şi Sportului şi Festivalul «Sarı Saltuk». La întâlnirea cu liderii UDTR a participat şi viceconsulul Özgen Topçu.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Parlamentarii constănțeni propun controlul statului asupra fundațiilor islamice

Deputatul Iusein Ibram a participat în data de 16 ianuarie, la Constanța, la dezbaterea cu tema: „Cum influențează atentatul de la Charlie Hebdo comunitatea musulmană din România.” Dezbaterea a fost organizată de Muftiatul Cultului Musulman din România împreună cu UDTTMR care a fost şi gazda manifestării.
Participanții la dezbatere şi-au exprimat regretul față de atentatul sângeros din redacția Charlie Hebdo, catalogat drept o crimă abominabilă. Toți cei prezenți la dezbatere au subliniat faptul că este necesar să prevenim tendințele de radicalism şi atacurile xenofobe. Referitor la acest aspect muftiul Murat Iusuf a spus că există în Constanța două centre care servesc drept lăcaşuri de cult şi unde se desfăşoară activități religioase, acestea funcționând în cadrul unor fundații şi neavând avizul Muftiatului pentru a desfăşura astfel de activități. „Vrem să prevenim orice infiltrare a unor persoane care au tendințe de radicalism. În România, viața religioasă a comunității musulmane trebuie să fie sub coordonarea Muftiatului Cultului Musulman”, a precizat Murat Iusuf.
Parlamentarii prezenți la dezbatere au promis că vor amenda legea cultelor prin care fundațiile religioase să funcționeze numai cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte sau al Muftiatului Cultului Musulman. Amendarea legii Cultelor va fi înaintată la începutul sesiunii parlamentare şi va fi sprijinită de toți deputații şi senatorii constănțeni. Potrivit deputatului Mihai Lupu va exista o amendare a legii cultelor cu consultarea Secretariatului General al Guvernului, în aşa fel încât practica religioasă a cultului musulman să țină de un aviz, nu consultativ, ci de unul direct, pentru că sunt anumite dogme care contravin tuturor religiilor şi atunci această legislație trebuie să fie coordonată de un muftiat care este recunoscut legal în România.
La dezbatere au luat parte deputații: Iusein Ibram, Varol Amet, Mihai Lupu, Victor Manea, Dănuț Culețu, Florin Gheorghe, Mircea Dobre, Mihai Tararache, senatorii Nicolae Moga, Mircea Banias,Gigi Chiru şi Gelil Eserghep, preşedinte UDTTMR.

Prima şedință din acest an a Consiliului Minorităților Naționale

Luni, 12 ianuarie a.c. a avut loc prima reuniune în plen a Consiliului Minorităților Naționale. La şedință au participat preşedinți ai organizațiilor minorităților naționale din România, deputații şi reprezentanți ai departamentelor financiar-contabile. La reuniune au luat parte membri ai conducerii Departamentului pentru Relații Interetnice, secretar de stat Katalin Lacziko Enikö, subsecretar de stat Aledin Amet.
Discuțiile s-au axat pe bugetul pe anul în curs, pe probleme organizatorice ale organizațiilor minorităților naționale şi pe Legea minorităților naționale.
Din partea UDTR la reuniune au participat preşedintele UDTR, Osman Fedbi, deputatul Ibram Iusein şi contabil Dragomir Nicuşor.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Mihai Eminescu, luceafărul poeziei româneşti

„Ca şi muzica, poezia lui Eminescu scoate din enormul inconştient stări nebănuite de suflet, pe care le lasă cu nelămuritul lor şi, exprimând inexprimabilul, ne face cunoscut, în clipe de fulger, profund sufletul nostru… Farmecul acestei poezii se explică prin efectul ei asemănător cu al muzicii. De aici şi senzația de infinit pe care o dă poezia lui Eminescu. Emotivitatea care este principiul explicativ al poeziei eminesciene a avut nevoie de imagini sugestive, de sonorități de formă.“

Cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu Uniunea Democrată Turcă din România a organizat pe data de 15 ianuarie 2015 o manifestare dedicată poetului național. În cadrul evenimentului au fost recitate poezii în limbile turcă şi română semnate de Mihai Eminescu. Între recitatori s-au numarat profesor Emin Emel, vicepreşedintele comisiei de femei Accoium Durie şi profesor Once Ceku. Vicepreşedintele comisiei de cultură, Osman Melek a recitat în premieră poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie“ în limba turcă în traducere proprie.
Totodată a fost vernisată şi o expoziție de volume cu opera eminesciană tradusă în limba turcă. Despre opera filosofică a poetului a vorbit preşedinta filialei U.D.T.R. Galați, Gülten Abdula care a facut o paralelă între opera lui Eminescu şi cea a lui Yunus Emre.
Prezent la eveniment, scriitorul Ovidiu Dunăreanu alături de bunul său prieten, comandor de aviație, prozator şi romancier Ioan Roman, Dunăreanu a declarat: „Ne-am întânit aici la un moment de mare înălțare spirituală şi sufletească. Este o lecție de toleranță, este o lecție de apreciere a valorilor comune pe pământul acesta al Dobrogei. Ați reuşit să-l aduceți pe Eminescu la imaginea lui adevărată, din păcate tinerele generații încearcă să-i diminueze valoarea. Un reper fundamental al sufletului românesc în univers nu poate fi clintit niciodată de pe soclul lui.“
La activitate au fost prezenți preşedintele UDTR Osman Fedbi, subsecretar de stat în cadrul DRI Amet Aledin, viceconsul al Republicii Turcia la Constanța Özgen Topçu şi consulul general Ali Bozçalışkan care a declarat: „Doresc să mulțumesc Uniunii Democrate Turce din România pentru organizarea acestui eveniment cultural unde l-am comemorat pe marele poet național român Mihai Eminescu. Este o seară literară, dedicată poeziei, iar Eminescu este o personalitate culturală care a consolidat poporul român. Vreau să precizez că şi poporul turc are astfel de personaje, poeți naționali ce au marcat literatura turcă.“

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Preşedintele UKID oaspete al liderilor UDTR

În data de 26 ianuarie preşedintele Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim au avut o întrevedere cu preşedintele Asociației Internaționale pentru Dezvoltare şi Cooperare, Musa Serdar Çelebi. Întrevederea s-a desfăşurat în prezența Consulului General al Republicii Turcia la Constanța, Ali Bozçalışkan, a directorului Centrului Cultural Turc «Yunus Emre», a reprezentantului Muftiatului Cultului Musulman din România, Refi Ergün şi a secretarului general TIAD «Dobrogea», Attila Baykara. Discuțiile s-au axat în principal pe realizarea unor proiecte în parteneriat printre acestea numărându-se Festivalul „Sarı Saltuk” preconizat a se desfăşura la începutul lunii septembrie a acestui an. În cadrul festivalului va fi lansată o carte dedicată lui Sarı Saltuk, figură legendară care a răspândit religia islamică în Balcani şi va fi organizat un pelerinaj la mormântul său de la Babadag, precum şi la cel al lui Koyun Baba. Se preconizează ca până la festival să se realizeze o cale de acces la mormântul lui Koyun Baba cu sprijinul TIKA. Programul festivalului va include şi o serie de spectacole folclorice la care vor participa artişti din România şi din Turcia.
La întâlnirea cu reprezentanții Asociației Internaționale pentru Dezvoltare şi Cooperare au participat preşedintele comisiei de cultură Serin Türkoğlu dar şi vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Melek Osman care vor coordona proiectul din partea UDTR. La discuții au mai fost prezenți viceconsulul Özgen Topçu, ataşatul pe probleme de cult islamic Aytekin Akçın din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanța şi Ozan Sarıkaya – UKID. Asociația Internațională pentru Dezvoltare şi Cooperare a mai organizat manifestări culturale dedicate lui Sarı Saltuk şi în Turcia, Macedonia, Azerbaidjan precum şi în România.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Întâlnire la Muftiatul Cultului Musulman

În data de 22 ianuarie Muftiatul Cultului Musulman a fost gazda unei întâlniri între imami şi reprezentanții celor două uniuni. La şedință au participat: secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş şi Consulul Republicii Turcia la Constanța, Ali Bozçalışkan. Din partea Uniunii Democrate Turce prezent la eveniment a fost preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi. În discursul său Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi a transmis salutul primului ministru şi al ministrului de culte apoi a declarat că va sprijini renovarea geamiilor şi construirea de geamii noi în limita posibilităților, pe bază de proiecte. Victor Opaschi a continuat precizând că va susține realizarea de excursii pentru tineri şi copii în scop cultural şi a continuat despre islamul model practicat în România, relațiile paşnice dintre majoritari şi minoritari de-a lungul timpului declarând că „Statul român sprijină păstrarea islamismului tradițional dobrogean”.
E. S. Osman Koray Ertaş a vorbit despre întâmplările recent petrecute la Paris care au adus deservicii asupra imaginii musulmanilor. A susținut păstrarea islamului tradițional din Dobrogea, declarând că „viața e cel mai scump lucru dăruit de Allah şi nimeni nu are dreptul să-l curme. Religia noastră este o religie a toleranței şi a păcii”. În cadrul discuțiilor s-a afirmat prezența unei filiale a TIKA în România( Agenția Turcă pentru Dezvoltare şi Cooperare) şi ridicarea investițiilor de către oamenii de afaceri turci din România.
În cadrul şedinței s-a pus în discuție ca decedații musulmani în spitale să fie dați familiilor în cel mult 6 ore iar în cazul deceselor suspecte în cel mult 24 de ore.
A doua zi, activitatea a continuat cu vizitarea localităților Babadag, Isaccea şi Măcin unde reprezentanții oficiali s-au întâlnit cu comunitatea musulmană. Aici au vizitat monumentele istorice precum Sari Saltuk, Gazi Ali Paşa, moscheile Aziziye din Isaccea şi Mestan Aga din Măcin. Din delegația oficială au făcut parte muftiul cultului musulman, Murat Yusuf, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, Consulul Republicii Turcia la Constanța, Ali Bozçalışkan şi reprezentanți ai Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea.

Kumluk Camiide Mevlid Kandili

“Ben güzel ahlakı tamamlamak için gönderildim” buyuran peygamberimiz, miladın 571’inci yılı, kameri aylardan Rebiulevvel’in 12’nci Pazartesi gecesi sabaha karşı Mekke’de dünyaya geldi. Şüphesiz O’nun doğumu, beşeriyetin saadeti açısından, insanlık tarihinin en önemli olayıdır.
Kuran-ı Kerimde buyurulduğu gibi O, alemlerin Rabbinden, alemlere rahmet olarak gönderildi (Enbiya, 107). Onun doğum nedeniyle tüm müslümanlar dünyada onun doğumunu kutladılar.
Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya da tüm camilerinde programlar yapılarak Mevlid Kandili kutlandı. İmamlar mevlitler okuyup programlar hazırladılar. Köstence’de program Kumluk camiide yapıldı. Program ikindi namazından sonra başlayarak sohpet, mevlid, ilahiler ve dua ile devam etti. Programa Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf, T.C Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Aytekin Akçin ve Köstence imamları katıldılar. Köstence cemaati yoğun ilgi göstererek Kumluk camiyi doldurdular.
Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisyonu programa katılan tüm cemaate ikramlarda bulundu.
Böylece birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi doyasıya idrak ettik. Bu mubarek gecede yapılan dualar, okunan mevlidler ve söylenen ilahiler kabul olmasını niyaz ederim ve hocalarımıza söylemiş oldukları ilahiler, okudukları mevlitlerle bizlere duygu dolu anlar yaşattıkları için Allah razı olsun.

Sărbătoarea Mevlid la geamia Kumluk din Constanța

Vineri, 2 ianuarie musulmanii din România au celebrat sărbătoarea Mevlid Kandili, Noaptea naşterii Profetului Muhammed. Evenimentul marcat în a 12- a noapte din luna Rebiul Evvel a calendarului islamic, a fost prima dintre cele cinci nopți luminate pentru musulmani, care de altfel sunt denumite Kandil. Nopțile sfinte din calendarul musulman au primit denumirea Kandil (Luminate), în timpul Sultanului Selim al II-lea (sec. XVI) când acesta a decis în mod oficial iluminarea minaretelor moscheilor cu lumânări pentru a vesti credincioşilor caracterul sfânt al acestora.
Membrii comunității turce din Constanța şi ai filialelor teritoriale ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoție Naşterea Profetului Muhammed. În această zi plină de înțelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toți cei prezenți la geamia Kumluk din Constanța s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi s-au rugat într-o linişte deplină cu toate că interiorul geamiei devenise neîncăpător. Imamul geamiei a recitat versete din Coran şi în predica ținută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni părinți, vecini, prieteni, să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluții pentru rezolvarea problemelor comunității.
La eveniment, pe lângă enoriaşi, au participat muftiul cultului musulman din România, d-nul Iusuf Murat, ataşatul pe probleme de cult din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanța, d-nul Aytekin Akçin, preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi, imami, reprezentanți ai UDTR şi reprezentanți ai UDTTMR.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

“Türkiye’de Daha Fazla Römen Yatırımcı Bekliyoruz“

Radio T, „Ne mutlu Türküm Diyene“ programına katılan Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu Ticaret Ataşesi sayın Sezen Leventoğlu ile yapılan mülakat

– Efendim merhabalar!
– Merhaba!

– Davetimizi kabul ettiğiniz için çok teşekkür ederiz!
– Ben teşekkür ederim davet ettiğiniz için, çok memnuniyetle katıldım programınıza.

– Öncelikle sizleri tanıyalım, ne kadar zamandır Köstence’de siniz?
– Köstence Ticaret Ataşesi olarak Ekim 2012 tarihinden itibaren Köstence’de hizmet vermekteyiz. Ataşeliğimiz başkonsolosluğumuzun bünyesinde, görev bölgemiz Romanya’nın Dobruca bölgesi olarak bilinen Tuna Nehri ve Karadeniz arasında kalan bölgeyi kapsamakta. Ticaret ataşeliğimiz başlıca görevleri Dobruca bölgesindeki ihracat ve ticaret fırsatları araştırmak ve yeni yatırım alanları teşvik edilmesine sağlamak, iş adamlarımızın sorunlarını çözümlenmesine yardımcı olmak, Türkiye ve Romanya arasında ticaret ve alım heyetleri organize etmek gibi sıralanabilir. Ayrıca Dobruca bölgesi Romanya ekonomisinde son zamanlarda önemi arttan bir bölge. Bu bölgenin Türkiye’de tanıtılmasıda görevlerimiz arasında yer almaktadır.

– Bildiğiniz gibi Türkiye stratejik konumuyla Avrupa ve Asya kıtalarında bulunuyor ve aynı zamanda iki önemli denize çıkışı var, Karadeniz ve Akdeniz, küresel ekonomideki belirsizlik ürüten faktörlerin bağlımında Türkiye ekonomisi nasıl gelişiyor?
– Dediğiniz gibi Türkiye son dönemde kendi oldukça geliştirmiş bir ülke, son dönemde rekabet kurallarının işlediği özel sektörün ekonomide öncü olduğu devletin düzenleyici rol oynadığı, liberal dış ticaret politikası uygunlandığı serbest ticaret ekonomisi aslında Türkiye. Son yıllarda ekonomide yapısal reformlara büyük önem verildi, geçtiğimiz dönemde özelleştirme sürece hızlandırıldı, kamu maliyesi düzenlendirildi ve çeşitli bir sürü reform gerçekleştirildi ve bu reformlar sayesinde ekonomik kurumların alt yapısı güçlendirildi. Özel kurumlar oluşturması süretiyle uluslararası piyasalarda meydana gelebilecek dalgalanmalara karşı ekonomi dayanıklı hale getirildi ve tüm bunları neticesinde son on yılda Türkiye ekonomisi Avrupa Birliği üyelik sürecinin de etkisi büyük bir dönüşüm gerçekleştirdi ve pek çok alanda yapısal reformlar hayata geçirildi. Bu ekonomik büyümenin neticesi olarak ta son zamanda Türkiye dünyanın on altıncı, Avrupa’nın da altıncı büyük ekonomisi olarak kayıtlara geçti. Küresel maali kriz nedeniyle pek çok ülkenin ekonomisi daralma gösterirken özellikle 2010 ve 2011 yıllarında Türkiye ekonomisi büyük bir gelişme kaydetti. Ticaret rakamlarına bakacak olursak 2014 yıllı Ocak – Kasım ayı döneminde, ihracatı 145 milyar dolar olarak gerçekleştirildi. Türkiye’nin asıl hedefide 100 ‘ncü yılını kutlayacak 2023 yılında ihracatını 500 miliyar dolara çıkarmak, bizde bu konuda çalışıyoruz.

– Başarılar dileriz!
– Sağolun!

– Romanya’nın son zamanlardaki ekonomik gelişimiyle görüşünüz nedir?
– Romanya Avrupa’nın Güney Doğusunda yer alan, Polonya’dan sonra Orta ve Doğu Avrupa’nın ikinci en büyük pazarı. Bu Aralık 1989 devrimden sonra serbest piyasa sistemine adapte olmaya çalışıyor halen, kısa sürede hisselerin çoğu devlet kontrölü altına alındı, şeffaf bir yönetim sistemi getirildi, vatandaşların hayat standartaların arttırılması için oldukça fazla çalışmalar yapıldı ve tüm bunların neticesinde Ocak 2007’de Avrupa Birliğine tam üye oldu Romanya, bu da Romanya’yı Avrupa’nın cazib ülkelerinden biri haline getirdi. Ülke ekonomisinin karşı karşıya olduğu elbette çeşitli problemler var, ekonomik problemler var, ancak, İMF, Avrupa Komisiyonu Dünya Bankası Romanya ile birlikte çeşitli projeler gerçekleştirilerek bu problemlerin üstesinden gelinmesine yardımcı oluyorlar. 2008 yılında yaşanan küresel, finansal kriz nedeniyle bu olumlu seyreden süreç biraz sekteye uğradı elbette, ancak 2010 yılından bu yana toparlanma sürecinde Romanya ve 2014’te yaklaşık 3,5% oranında büyüme gerçekleştirdi. Romanya’nın ihracatı 70% fazlası, Avrupa Birliğine banka varlıklarınıda yaklaşık 80% Avrupa Birliği ülkelerinde yerleşip bankalara ait, dolayısıyla Avrupa Birliğin yaşanan herhangi bir ekonomik, finansal kriz Romanya’yı çok hızlı ve büyük kapsamlı etkiliyor, ülkede rekabet gücünü arttırmaya yönelik politikalar gerçekleştirmesi ve Romanya’nın Avrupa Birliği’nin dışındaki ülkeleri de ihracat gerçekleştirilmesi belki bu finansal krizlere yatkınlığını biraz olsun azaltabilir diye düşünüyorum.

– Romanya ve Türkiye aynı coğrafya bölgesinde bulunuyorlar, bu yakınlık iki ülke arasındaki kültürel ve ekonomik ilişkilerine yardımcı oldu mu?
– Elbette ki oldu. İki ülke arasında yüzlerce yıl öncesine dayanan güçlü tarihi ve kültürel bağlar var. Biz hem aynı Balkan coğrafiyası içinde hem de aynı Karadeniz havzasında bulunuyoruz, bu da Türkiye ile Romanya’yı herhangi bir fiziki sınırı olmazsa bile, hem Karadeniz üzerinden hem Balkan coğrafyası üzerinden komşu ülke yapıyor, aslında, bu çerçevede Türkiye Romanya arasındaki ilişkiler üstdüzeyde var olan yakın diyalog çerçevesinde ürütülüyor. 2010 yılında eski cumhurbaşkanı sayın Băsescu Türkiye’yi ziyaret etti ve bu esnada stratejik ortaklık belgesi imzalandı ve 2013 yılındada bunun eylem planı imzalandı, böylece aramızdaki siyasi ilişkilere üst düzeye çıkarıldı. Diğer taraftan ekonomik ve ticari ilişkiler Avrupa Birliği üyesi olması ile birlikte Romanya’nın, Türkiye Avrupa Birliğinin gümrük birliği mevzuatı çerçevesinde sorumsuz bir şekilde ilerliyor zaten. İki ülke arasında hem bu kültürel ve ekonomik bağlar elbette ki neticesine ticaret hacmi olarakta verdi. 2012’de 4,3 milyar avro olan ticaret hacmimiz 2013’te 4,5 milyar avro olarak yükseldi. 2014 yılının ilk dokuz ayına baktığımızda geçen yıl dokuz ayı ile kıyaslarsak 6% bir gelişme gösterdi ticaretimizde. Şu an Romanya ve Türkiye arasında hem kültürel, hem siyasal, hem ekonomik ilişkiler çok şükür ki sorunsuz bir şekilde devam ediyor.

– Eğer bir sıralama yaparsak Romanya’da yatırım yapan ülkeler arasında Türkiye hangi sırada bulunuyor?
– Türk sermayeli şirketler, firma sayısı bakımından tüm yabancı sermayeli şirketler arasında baştan üçüncü Romanya’da yatırılan toplam sermaye miktarına baktığımızda ise 15’nci sırada yer almaktadır. Bu çok önemli bir rakamdır Türkiye için amma bu bize neyi gösteriyor? Romanya’nın hem Türkiye’ye hem türk vatandaşlarına, hem türk yatırımcılara oldukça kolaylık gösterdiğini, kolaylık sağladığını, yatırım ortamını geliştirdiğini gösteriyor, bunun içinde aslında teşekkür ediyoruz Romanya’nın hükümetine.

– Romanya’da bulunan Türk firmaların ve bunların yatırım hacmini söyleyebilir misiniz?
– Hâlâ Romanya’da yaklaşık 13500 adet türk sermayeli şirket bulunmakta ve bu firmalarca toplam 712,4 miliyon dolarlık bir sermaye transfer edilmiş durumda. Romanya makamlarının ikamet memlekete esasında verdiği kayıtta türk firmalarına ait sermaye toplamı 500 milyon avro, diğer taraftan üçüncü ülkelerden aktarılan sermaye ile birlikte Romanya’da bulunan türk firmalarına ait sermaye toplamı 1 milyar avrodur.

– Türk yatırımcılar römen iş ortamını nasıl algılıyorlar, Romanya’da bulunan Türkiye’deki yatırımcıların favori alanları nelerdir?
– Romanya’da türk yatırımı çok fazla, hem miktar olarak, hem hacim olarak, bunun bir nedeni de Romanya’nın Türklere sağladığı kolaylık. Vergi politikası Avrupa Birliği standartları çerçevesinde açıkça düzenlenmiş şekilde. Çalışma hayatı düzenleyen yasalar Avrupa Birliği standartları ile uyumlu. Türk menşeli sanayı eşyasına gümrük vergisi uygulanmıyor şu an, Türkiye Avrupa Birliği gümrük birliği sebebiyle, siyasi istikrar sağlanmış durumda Romanya’da, faiz hadleri düşük, döviz kurları istikrarlı, özellikle son sene içinde fiyat seviyeside istikrarlı bir şekilde seyrediyor, yabancı sermaye yatırımları tehnoloji düzeyini ileştirmiş olmasıda büyük bir avantaj Türkiye için, Avrupa Birliği üyeliği sebebiyle Avrupa Birliği fonlarından yararlanma imkânı var, muhtelif projelerde koleziyon fonlarıda dahil olmak üzere uluslararası kaynaklardan ortak finansman sağlanması imkânıda var, dolayısıyla Romanya şu an için oldukça şeffaf mevzuatı takip edilebilir, vergileri takip edilebilir, yatırım ortamı açısından Türkiye için oldukça el verişli bir ortam. Türk yatırımlarıda genellikle endustri, bankacılık, ticari, türizm, tarım ve taşımacılık alanlarında gerçekleşmiş durumda.

– Bizlere Romanya’ da bulunan başarılı Türk firmalarıda örnekler verebilir misiniz?
– Başta Türk şirketlerimiz, Arctic Türkiye’de Arçelik bilinen beyaz eşyacı Arctic var, Erdemir Romanya, demir çelik alanında, Prolemn, Credit Europe Bank, Garanti Bank büyük yatırımlar arasında sayılabilir. Önümüzdeki dönemdede gerçekleşmesi planlanan çok büyük yatırımlar var ve görüşmeler devam etmekte.

– Türk Hava Yolları Romanya’da bilinen ve tanılan bir şirket. Bu hava yolu şirketi römenlerin tarafından ilgi görüyor mu?
– Türkiye Römenlerin hem çok sevdiği hem de yakından takip ettiği bir ülke. Bu açıdan bizde burada bulunan Türk olarak hiç yabancılık çekmiyoruz aslında, dolayısıyla Türk Hava Yollarının başlattığı seferlede Römenler tarafından oldukça ilgi gördü ve yakından takip ediliyor. 2013 Mayıs ayında başlattı Türk Hava Yolları Köstence –İstanbul seferlerini, ilk başta haftada üç gün olarak başladı, geçtiğimiz yaz başı dörde çıkarıldı bu seferler. Bunun yanında Bükreş günde üç sefer, Bükreş – İstanbul seferleri yapıyor, bununda günde dörde çıkarıltması için halen çalışmalar devam ediyor çünkü yoğun bir talep var bu yöndede. Öbür taraftan Türk Hava Yolları şimdi Köstence’den Cargo seferlerini başlattı, bu da iş adamlarının çok ilgisini çekeceğini düşünüldüğü bir alan, umarım önümüzdeki günlerde daha çok Türk Hava Yollarına talep olur çünkü burada gerçekten THY’nin kalıcı olması en büyük temennimiz, THY böyle istiyor, takip ettiğim kadarıyla Römenlerin talebi bu yönde, inşallah sefer sayısı daha da artacak.

– Türkiye ve Romanya arasında su üzerinden bağlantılar kurabilir mi? Şu anda iki ülke arasında planlanan böyle bir durum var mı?
– Eskiden RORO seferleri vardı, Pendik –Köstence, Romanya ve Türkiye’nin faydalanacağı bir sefer hattı, Pendik – Köstence. Kasım 2011 tarihinde açıldı amma çeşitli sebepler nedeniyle 2012 Eylül de askıya alındı bu seferler. Bu hattın tekrar açılması için hem Römen tarafı, hem Türk tarafı çok istekli ve her platforma gerek bakanlar yüzyüze görüştükte, gerekse daha alt seviyelerde bizler her fırsatta bunu dile getiriyoruz çünkü iş adamlarınında bu yönde talebi var, ellimizden gelen çalışmayı yapıyoruz bu hattın tekrar açılması için, bakalım önümüzdeki dönem ne gösterecek, umarım en kısa zamanda tekrar açılır bu sefer.

– Türkiye’den Römen işadamları için yatırım olanakları varsa, bunları bizler ile paylaşmak ister misiniz?
– Türkiye yabancı yatırımcılar için önemli yatırım fırsatları sunmaktadır. Son on yılda hayata geçirilen kökle ekonomik reformlar sayesinde Türkiye yatırım açısından avantajlı bir konumdadır, şu anda, yabancı yatırımcılar tereddüt etmeksizin Türkiye’de yatırım yapabilmesi için uygun yasal altyapı tessiz edilmiştir. Yabancı yatırımcılar yerel yatırımcılar arasında yasal açıdan hiç bir fark bulunmamaktadır. Yerel yatırımcıların faydalandığı bütün hak ve hükümlülükler yabancı yatırımcılar içinde geçerlidir, güvenli bir ortam sağlanmıştır yabancı yatırımlar için. Doğrudan ve yabancı yatırımlar bakımından Türkiye’ye egsersiz kılan, özellik Avrupa, Orta Doğu, Küzey Afrika ve Orta Asya açılan bir kapı niteliğindedir Türkiye. İstanbul hem karayoluyla, hem uçak mesafesiyle oldukça kısa bir mesafedir. Romanya’ya bürokratik engellerde büyük ölçüde azaltılmıştır, vergi sisteminde iyileştirmeler sağlanmıştır. Dünyada önde gelen yatırım merkezlerinden biri haline gelmesi amaçlanmaktadır. Türkiye’nin böylelikle 2012 Nisan ayında teşvik sistemi devreye girmiştir, amaç yine yabancı yatırımları çekmektir. 31 Aralık 2012 tarihi itibariyle yaklaşık 32000 adet yabancı sermayeli şirket bulunmaktadır Türkiye’de. 2012 yılı sonu ihtibariyle toplam doğrudan yabancı yatırım miktarıda 130 milyar doları aşmış olmaktadır. Daha fazla Römen yatırımcı bekliyoruz Türkiyeye’de.

– Çok teşekkür ederiz ve çalışmalarınızda başarılar diliyoruz!
– Ben teşekkür ederim, cok sağolun!

„Aşteptăm mai mulți investitori români în Turcia“

În interviul acordat postului de radio,„ Radio T“ al Uniunii Democrate Turce din România am făcut cunoştință cu ataşatul comercial din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanța, doamna Sezen Leventoğlu. Debutul activității sale a avut loc în luna octombrie a anului 2012 şi se desfăşoară în cadrul Consulatului General Republicii Turcia la Constanța. Zona de interes este Dobrogea iar principalele obiective urmărite sunt exportul, explorarea oportunităților de comerț şi încurajarea unor noi domenii de investiții. Instituța vine în sprijinul oamenilor de afaceri turci şi înlesneşte rezolvarea eventualelor probleme, de exemplu organizarea comerțului şi a comisiilor de colaborare între România şi Turcia. Dobrogea reprezintă o zonă importantă în economia României iar sarcina ataşatului este să facă cunoscută această zonă şi în Republica Turcia.
Poziția strategică a Turciei, situată pe două continente, Asia şi Europa precum şi ieşirile la Marea Neagră şi Marea Mediterană ocupă un rol important în dezvoltarea economiei Republicii Turcia. Turcia este o țară care s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă, este lider în economia sectorului privat potrivit normelor de concurență din cadrul statului. În Turcia se aplică politica externă liberală. În ultimii ani s-a acordat o mare importanță pentru reformele structurale, privatizarea s-a accelerat atâta timp cât a fost organizată reforma finanțelor publice şi diverse reforme au fost realizate iar prin intermediul lor a fost consolidată infrastructura instituțiilor economice. Prin implementarea instituțiilor private s-au evitat eventualele fluctuații care pot să apară pe piața internațională şi să apere economia de aceste posibile efecte. În urma acestor rezultate, în ultimul deceniu, economia Turciei, în timpul procesului de aderare la Uniunea Europeană a cunoscut un proces major de transformare şi a dobândit reforme structurale în multe domenii. Ca urmare a acestei creşteri economice Turcia se situează pe locul al XIV-lea mondial şi locul al VI-lea în economia Europei. Multe țări au fost afectate de criza economică în perioada anilor 2010-2011 însă Turcia a înregistrat un adevărat progres. Dacă ar fi să privim volumul schimburilor comerciale ale anului 2014, perioada lunilor ianuarie-noiembrie se observă că exporturile au atins valori de 145 miliarde de dolari. Principalul obiectiv al Turciei este ca în 2023 să atingă valoarea de 500 milarde dolari.
La întrebarea despre dezvoltarea economiei româneşti din ultima perioadă ataşatul ne-a vorbit despre poziția României care se află în sud – estul Europei şi care după Polonia este a doua mare piață în Europa centrală şi de est. După revoluția din 1989 România încearcă să se adapteze la sistemul de piață liberă, în scurt timp acțiunile au intrat sub controlului statului, a fost implementat un sistem de management transparent, au fost făcute o mulțime de eforturi pentru a îmbunătății nivelul de trai al cetățenilor iar în urma tuturor acestor eforturi în anul 2007 România devine membră a Uniunii Europene. Aderarea la Uniunea Europeană a făcut ca România să ocupe un rol semnificativ în Europa.
Ecomonia țării se confruntă cu diverse probleme dar cu proiecte sprijinite şi susținute de FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială se vor rezolva cu siguranță. Criza economică din anul 2008 a afectat economia României dar din 2010 economia s-a redresat asfel încat în 2014 s-a înregistrat o creştere economică de 3,5%.
Orice criză ecomomică sau financiară care atinge Uniunea Europeană afectează în mod direct şi România şi duc la politici care vizează creşterea competivității țării şi punerea în aplicare a exporturilor din România în țări din afara Uniunii Europene şi care pot reduce susceptibilitatea apariției unor noi crize economice.
Între cele două țări care se află în aceeaşi arie geografică există legături istorice, culturale cât şi economice destul de vechi. Turcia şi Româniase învecinează atât prin zona balcanică cât şi prin intermediul Mării Negre. Cele două țări sunt într-un strâns dialog şi dezvoltă relații economice puternice. În anul 2010 Turcia a fost vizitată de fostul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu şi a fost semnat un parteneriat strategic între cele două state în urma căruia relațiile politice au fost întărite. Pe de altă parte relațiile economice şi comerciale cu România care este stat al Uniunii Europene se dezvoltă fără probleme din punct de vedere al legislației uniunii vamale. Legăturile culturale şi economice au dus la mărirea volumului schimburilor comerciale.
În România firmele cu capital turcesc ocupă locul trei. Este un scor important pentru Turcia şi demonstrează încă odată facilitățile acordate atât cetățenilor turci cât şi investitorilor din această țară. Pe această cale statul turc mulțumeşte statului român pentru sprijinul acordat în acest sens.
Volumul de investiții ale firmelelor turceşti este unul mare. În România activeză aproximativ 13500 firme cu capital turcesc şi au tranzacții în valoare de 712,4 milioane de dolari. Investițiile turceşti în România sunt numeroase şi implică diverse domenii de activitate. Nu se aplică taxe vamale mărfurilor de origine turcă şi asta încurajează comerțul între cele două țări. Cursul de schimb valutar stabil şi ratele dobânzilor scăzute favorizează investițțile turceşti în România. Investițiile sunt în domeniul industriei, bancar, comercial, turism, agricultură şi transport. Câteva exemple sunt firma de produse electronice Arctic, Erdemir în domeniul fierului vechi, Prolemn şi cele două banci bine cunoscute în România Credit Europe Bank şi Garanti Bank. Se aşteaptă în cel mai scurt timp şi alte investiții la fel de importante.
Turcia este o țară cunoscută şi apreciată de către români. Turkish Airlines este o companie care a promovat foarte bine în România. În luna mai 2013 a fost introdusă cursa Constanța – Istanbul, cu plecare de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu care la început a avut trei zboruri pe săptămână însă începând cu vara anului 2014 numărul acestora s-a ridicat la patru. Zboruri către Istanbul se fac şi de la Bucureşti în număr de patru pe zi iar în urma cererilor se lucrează pentru mărirea numărului acestora. Zborurile Cargo din Constanța pe care le pune la dispoziție compania aeriană Turkish Airlines vin în sprijinul oamenilor de afaceri turci cărora le uşurează activitatea comercială. Se doreşte ca această companie să ramână permanent în Constanța şi de ce nu, să mărească numărul zborurilor.
Legătura maritimă dintre cele două țări este una importantă. Se poate aminti cursa pe Marea Neagră, Pendik – Constanța care a fost înființată în noiembrie 2011 însă din diverse motive ea s-a sistat. Se fac demersuri atât de către partea turcă cât şi de către partea română pentru reluarea acestei curse. Discuțiile se poartă la nivel de ministere dar şi de către autoritățile locale constanțene.
Turcia oferă numeroase oportunități de investiții investitorilor străini. Reformele din economia turcească din ultimii zece ani au încurajat mult acest proces. Investitorii străini se bucură de aceeaşi legislație ca si investitorii locali. Turcia este o poartă deschisă pentru investitorii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia Centrală. Turcia îşi propune să devină unul dintre cele mai importante centre de investiții din lume. Pe această cale se aşteaptă mai mulți investitori români în Turcia.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

“Soydaşlarımızın da Bulunduğu Romanya’da Ülkemi Temsil Etmekten Büyük Onur Duyuyorum”

Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi olarak görevinize başladığınız 1 Ekim 2014 tarihinden bu yana “Hakses” dergisine verdiğiniz ilk mülakattır. Romanya’daki Türk toplumu üyeleri olan okuyucularımız adına bu mülakatı vermeyi kabul ettiğiniz için teşekkür ediyoruz.

– Genç bir Büyükelçisiniz, ilk defa Türkiye Cumhuriyeti’nin bir dış temsilciliğinin başındasınız. Mesleki açıdan hem Türkiye’de hem yurtdışında eğitim gördünüz. Mesleki kariyerinizi anlatır mısınız?
– Öncelikle derginiz okuyucularına hitap etmekten büyük mutluluk duyduğumu belirtmek isterim. Buna vesile olduğunuz için size ve derginizin tüm çalışanlarına teşekkür ederim.
Bükreş’e Büyükelçi olarak atanmadan önce Cumhurbaşkanı Özel Kalem Müdürlüğü ve Dışişleri Bakanı Özel Kalem Müdür Yardımcılığı görevlerinde bulundum, ayrıca Türkiye’nin Vaşington ve Sofya Büyükelçilikleri ile Cenevre’deki Birleşmiş Milletler nezdindeki Daimi Temsilciliği’nde çeşitli unvanlarla görev yaptım.
Sizin de belirttiğiniz gibi Bükreş’teki Büyükelçilik görevime 1 Ekim 2014’te başladım. Soydaşlarımızın da bulunduğu Romanya’da ülkemi temsil etmekten büyük onur duyuyorum.

– Yoğun siyasi diyalog sonucunda ikili ilişkilerin hareketlendiği bir dönemden sonra Romanya’ya geldiniz. Aralık 2011’de Ankara’da Stratejik Ortaklık Anlaşması, Mart 2013’te Stratejik Ortaklığın Eylem Planı imzalandı. Türkiye ve Romanya arasındaki mevcut ikili ilişkileri nasıl değerlendiriyorsunuz?
– Stratejik ortaklık iki ülke arasındaki ilişkilerin olumlu niteliğini ifade etmek için kullanılan en güçlü tabirdir. Bahsettiğiniz gibi, bizim Romanya’yla stratejik ortaklığımız iki ülke Cumhurbaşkanlarınca imzalanan bir belgeyle kayıt altına alınmıştır. Dolayısıyla, bu ortaklık sadece bir iyi niyet beyanından ibaret değildir. 2013’te Dışişleri Bakanlarımız tarafından imzalanan Eylem Planı ise, bu ortaklığın hayata geçirilmesine yönelik somut adımları kayıt altına almış ve bizler gibi uygulayıcılara çok iddialı bir yol haritası sunmuştur.
Mevcut duruma baktığımızda, Romanya’yla ilişkilerimizin olumlu seyrinden büyük memnuniyet duyuyoruz. İkili münasebetlerimiz ekonomi, ticaret, kültür, askeri ve savunma gibi alanlarda önemli seviyelere ulaştı. Örneğin, ilişkilerimizin en önemli veçhelerinden birini oluşturan ekonomik ve ticari işbirliğimiz ele alındığında, Türkiye ve Romanya’nın Balkanlarda birbirlerinin en büyük ticari ortakları olduğunu memnuniyetle müşahede ediyoruz. Bu bağlamda hedefimiz, 2014 yılında 6 milyar Dolar’ı aşan ikili ticaret hacmimizin yakın dönemde 10 milyar Dolar’a ulaşmasıdır. Diğer yandan, ülkemizin Romanya’da üçüncü ülkeler üzerinden gelenlerle birlikte toplam 5 milyar Dolar’ı aşan yatırımlarının bulunduğunu da ayrıca vurgulamak isterim.
Ülkelerimiz bölgesel ve uluslararası meselelerde benzer görüşleri paylaşıyor. NATO başta olmak üzere, uluslararası kuruluşlarda yakın bir mesai yürütüyoruz. Bükreş, ülkemizin AB üyeliğini destekleyen en önemli AB başkentlerinden biridir.
Hiç şüphesiz, Romanya ile çok yönlü ilişkilerimizin önemli ayaklarından birini de kültür alanındaki işbirliğimiz teşkil ediyor. 2011 Kasım ayında faaliyete geçen Bükreş ve Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezleri, düzenledikleri eğitim faaliyetleri ve kültürel etkinliklerle iki ülke halklarının etkileşimine büyük katkı sağlıyorlar.
Ortak tarihi geçmişimiz Türkler ile Romenleri birbirine yaklaştırmıştır. İki halk arasında karşılıklı güvene dayanan özel bir ilişki mevcuttur. Ayrıca, ülkelerimiz arasında sağlam ve kalıcı bir dostluk köprüsü oluşturan Türk-Tatar soydaşlarımızın varlığı, Romanya’yla ilişkilerimizi daha da özel kılıyor. Romen makamlarının soydaşlarımıza karşı izleyegeldiği ve tüm bölge ülkelerine örnek teşkil edebilecek nitelikteki kapsayıcı ve hoşgörülü tutumunu takdirle karşılıyoruz.
Öte yandan, 1990’dan sonra Romanya’nın zor günlerinde buraya gelip yerleşen işadamlarımız aradan geçen 20 yılda Romen toplumuna çok iyi entegre olmuşlardır. Sayıları 20 bini bulan bu yeni toplumumuz iki ülke arasında ilave bir dostluk bağı oluşturmuş durumdadır.
Tabiatıyla, ikili ilişkilerimizin ulaştığı memnuniyet verici düzey, karşılıklı üst düzey ziyaretlerde de kendini gösteriyor. Başta Cumhurbaşkanı, Meclis Başkanı, Başbakan ve Dışişleri Bakanı düzeyinde olmak üzere karşılıklı ziyaret ve temaslar, ikili ilişkilerimize ivme kazandırıyor. Önümüzdeki dönemde bu temasların artarak devam etmesi, ilişkilerimizin her alanda daha da ilerlemesi ve iki ülke halkının yararına olacak somut neticeler elde edilmesi temel hedeflerimizden biridir.

– 2014 yılında hem Türkiye’de hem Romanya’da yapılan Cumhurbaşkanlığı seçimleri sonrasında hem Bükreş hem Ankara’daki Cumhurbaşkanlık Saraylarında değişiklikler olmuştur; eski Başbakan Recep Tayyip Erdoğan ilk turda seçmenlerin sempatisini kazanmıştır. Eski Cumhurbaşkanı Abdullah Gül tarafından Ankara’da yapılan açıklamaya göre „iki ülke arasındaki siyasi ve güvenlik alanındaki ilişkileri olağanüstü düzeydedir”. İki Cumhurbaşkanın değişmesinin iki ülke arasındaki siyasi ve askeri ilişkilerin gelişmesini etkileyeceğini düşünüyor musunuz?
– Romanya’yla stratejik ilişkilerimize siyaset üstü bir anlayışla yaklaşıyoruz. Aynı anlayış biçimi Romanya bakımından da geçerlidir. Bu nedenle son 25 yılda ilişkilerimiz artarak gelişmektedir.
Romanya, Karadeniz üzerinden yakın bir komşumuz, güçlü tarihsel bağlara sahip olduğumuz önemli bir ortağımız ve güvenilir bir müttefiğimizdir. İki ülke arasındaki siyasi ve askeri ilişkiler her geçen yıl artan bir ivmeyle ilerlemektedir.
Belirttiğiniz gibi, iki ülkede de Cumhurbaşkanları değişmiştir. Sayın Cumhurbaşkanımız Romanya’yla ilişkilerimize her zaman stratejik bir anlayışla yaklaşmıştır. Cumhurbaşkanı Sayın Iohannis’in de Türkiye’yle ilişkiler konusunda benzer bir anlayışa sahip olduğunu biliyorum. İki Cumhurbaşkanı’nın ilk resmi temaslarını kısa süre içinde yapması için gerekli hazırlıkları yaptığımızı derginiz vasıtasıyla duyurmak isterim.

– Kısa bir süre önce, “Yeni Türkiye. Dış politikada devamlılık ve değişim” konulu Büyükelçiler Konferansına katıldıktan sonra Ankara’dan döndünüz. Türkiye’nin dış politikasının yeni hareket yönleri neler olacaktır? Romanya’yı etkileyecekler mi?
– Sözkonusu Türkiye ile Romanya olduğunda, asırlara yayılan ortak tarih sayesinde iki ülke ve halkları arasında süregelen bir dostluktan bahsediyoruz.
Geçtiğimiz yıl iki ülke arasındaki diplomatik ilişkilerin 136. yılını kutladık. 1990’dan itibaren süratle gelişen ilişkilerimiz çerçevesinde, önce yakın birer müttefik ve ticari ortak haline geldik, bilahare, sizin de belirttiğiniz gibi, 2011 Aralık ayında en üst düzeyde kayda alınan bir belgeyle stratejik ortak olduk.
Romanya’yla ilişkilerimizi her alanda daha da geliştirmek için büyük bir potansiyel olduğunu düşünüyoruz.
Değişim hayatın kaçınılmaz bir unsurudur. Dış politikada da sizden bağımsız etkenler nedeniyle değişim yaşanabilmektedir. Türkiye-Romanya ilişkilerinde ise devamlılık esastır. Bölgesel ve uluslararası konjonktürdeki değişimin bizi birbirimize daha da yakınlaştırdığını söyleyebilirim.

– Kısa bir süre önce Avrupa, 10 Fransız gazetecinin ölümüyle sonuçlanan terörist olayı yaşadı. Başbakan Davutoğlu, 11 Ocak tarihinde Fransa Cumhurbaşkanı F. Hollande tarafından düzenlenen dayanışma yürüyüşüne katıldı. Avrupa’da terörizmle mücadelede Türkiye’nin rolü nedir?
– Paris’teki menfur terör saldırısını şiddetle kınıyoruz. Terörün dini, milliyeti, temsil ettiği herhangi bir değer yoktur. Terörizm insanlığa karşı suçtur ve hiç bir gerekçeyle mazur görülemez. Şiddet kültürünün daha da yaygınlaşmasını ve derinleşmesini önlemek üzere gerekli tedbirleri almak tüm insanlığın vazifesidir.
Esasen yüce dinimizle asla bağdaşmayacak olan bu tür eylemler Batı’da İslam düşmanlığı ve Müslümanlara karşı önyargıyı körüklüyor. İslam’ın terörizmle birlikte anılmasını kabul edemeyiz.
Sorunlu bölgelerle çevrelenmiş olmasına rağmen, demokratik ve laik nitelikleriyle siyasi ve ekonomik istikrar içinde yoluna devam eden Türkiye’nin geleneksel İslam anlayışının muhafazası bakımından taşıdığı önemi, özellikle Paris’te yaşanan bu terör olayı ile Irak ve Suriye’deki gelişmeler daha da net ortaya koydu.
Örneğin, Balkanlar’da Müslüman toplumun asırlardır mevcudiyeti sayesinde halen varlığını sürdüren hoşgörülü geleneksel İslam anlayışının muhafaza edilmesi noktasında Diyanet İşleri Başkanlığımızın çabalarının ne denli önemli olduğunu hepimiz gördük.
Öte yandan, Avrupa’nın güneyde ve doğuda hududunu teşkil etmesi bakımından, terörle mücadelede Türkiye’yle işbirliğinin kritik öneme sahip olduğu yadsınamaz. Türkiye’nin halihazırda iki milyona yakın Suriyeliyi misafir etmesi de, Avrupa üzerindeki baskıyı kaydadeğer biçimde hafiflettiğini hatırlatmak isterim.

– Romanya’da, Türk asıllı Romen vatandaşlarından oluşan kalabalık bir Türk toplumu var ve siz liderleriyle görüşmelerde bulundunuz. Romanya Demokrat Türk Birliği’nin etnik-kültürel değerleri tanıtma faaliyetlerini nasıl değerlendiriyorsunuz?
– Romanya’daki Türk-Tatar soydaşlarımız ve vatandaşlarımız bizim için büyük önem taşıyor. İki ülke arasında insani bir köprü oluşturarak, güçlü ekonomik, kültürel ve sosyal bağların kurulmasını sağlıyorlar.
Buradaki Türk toplumunun, anayasal haklar ve çok kültürlü toplum yapısı çerçevesinde kurmuş olduğu Romanya Demokrat Türk Birliği, kültürel ve dini kimliğin korunması ve geliştirilmesi bakımından önemli bir işlev görüyor. Birlik, ürettiği projeler ve düzenlediği çeşitli faaliyetlerle, soydaşlarımızı çeşitli vesilelerle biraraya getirerek iletişimde sürekliliği sağlıyor, birlik duygusunu ve dayanışmayı güçlendiriyor. Aynı zamanda da Türk kültürünün hem soydaş gençlerine aktarılması, hem de Romen toplumuna en iyi şekilde tanıtılmasına hizmet ederken, ülkenin kültürel mozaiğinin devamına da katkıda bulunuyor.
Hepsinden öte, soydaşlarımıza yönelik, sosyo-kültürel ve akademik içerikteki böyle bir derginin varlığı, ayrıca Radyo T’nin yayınları, Birliğin soydaş toplumunun sosyo-kültürel yaşamında ne kadar önemli bir yere sahip olduğuna işaret ediyor.

– Köstence’de Türkiye Cumhuriyeti Devletinin desteğiyle kurulmuş olan, Türkçe, Tatarca ve Romence yayın yapan Radyo T var. Bu radyonun frekansını genişleterek, Cernavoda veya diğer Dobruca köylerinde dinlenebilme projesi var mı?
– Radyonun yayın süresinin günlük 9 saatten 24 saate çıkarılması öngörülüyor. Ancak, bunun için frekans tahsis edilmesi gerekiyor. Radyo T yönetimi bu yöndeki çalışmalarını sürdürüyor. Radyonun daha uzun süreli yayın yapmasının yanısıra, Dobruca bölgesinin tümüne hitap etmesi soydaşlarımızın genel arzusudur. Bu hususta da mesafe alınmasını ümit ediyorum.

– Mülakatımız yıl başında yapılıyor ve bu nedenle okuyucularımıza yeni yıl vesilesiyle bir mesaj iletmenizi rica ediyoruz.
– 2014 yılında olduğu gibi, 2015 yılında da ortak kültür ve değerlerimizin yaşatılmasına yönelik çeşitli proje ve faaliyetlerde Romanya’daki tüm soydaşlarımızla birlikte olacağımızı ümit ediyorum.
Derginiz aracılığıyla şahsım ve Büyükelçilik mensupları adına tüm okuyucularınızın yeni yılını en içten dileklerimle kutluyor, 2015’te Türk-Romen ilişkilerinin daha da ileri götürülmesini diliyorum.

„Sunt foarte onorat să reprezint Turcia în România, țară unde trăiesc numeroşi compatrioți.”

Interviu cu E.S. Osman Koray Ertaş ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Turcia la Bucureşti

Este primul interviu pe care îl acordați publicației noastre, de la preluarea mandatului de ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Turcia la Bucureşti, la data de 1 octombrie 2014. Vă mulțumim că ați acceptat acest interviu în numele cititorilor noştri, membri ai comunității turce din România.

– Sunteți un ambasador tânăr, este pentru prima dată când îndepliniți funcția de şef al misiunii diplomatice a Republicii Turcia într-o țară. V-ați format profesional atât în Turcia cât şi în străinătate. Care este parcursul carierei dumneavoastră profesionale ?
– În primul rând doresc să-mi exprim bucuria de a interacționa cu cititorii revistei Hakses şi țin să vă mulțumesc dumneavoastră şi întregii echipe redacționale pentru acest prilej.
Înainte de numirea mea ca ambasador la Bucureşti am fost Şeful Cabinetului Preşedintelui Republicii Turcia şi Secretar I în cadrul Ministerului de Externe, de asemenea am îndeplinit diverse funcții în cadrul ambasadelor Republicii Turcia la Washington şi Sofia, precum şi în cadrul Misiunii Permanente a Organizației Națiunilor Unite de la Geneva.
Aşa cum ați precizat şi dumneavoastră, mi-am început misiunea de ambasador al Republicii Turcia la Bucureşti la data de 1 octombrie 2014. Sunt foarte onorat să reprezint Turcia în România, țară unde trăiesc numeroşi compatrioți.

– Ați venit în România după o perioadă în care relațiile bilaterale s-au bucurat de dinamism datorită dialogului politic intens. În decembrie 2011 a fost semnată la Ankara, Declarația comună a Parteneriatului Strategic iar în martie 2013 s-a semnat Planul de acțiuni al Parteneriatului Strategic. Cum apreciați relațiile bilaterale dintre Turcia şi România la momentul actual?
– Relațiile bilaterale sunt cuvintele cele mai puternice pentru a exprima natura pozitivă a relațiilor dintre cele două țări. Aşa cum ați spus, Parteneriatul Strategic între țara noastră şi România se bazează pe un document semnat între preşedinții celor două țări. Prin urmare, acest parteneriat nu este doar o declarație a bunelor intenții. Planul de acțiuni semnat de către miniştrii de externe în anul 2013 a reprezentat luarea de măsuri concrete pentru punerea în aplicare a parteneriatului, şi pentru noi, cei care vom pune în practică acest parteneriat a fost ca o hartă rutieră.
Analizând situația actuală, nu putem fi decât foarte încântați că relațiile noastre cu România au o tendință pozitivă. Relațiile bilaterale în domenii precum economie, comerț, cultură, militar şi de apărare au atins niveluri semnificative. Spre exemplu, luând în considerare unul dintre cele mai importante aspecte ale cooperării noastre, cel economic şi comercial, putem observa cu bucurie că în Balcani, Turcia şi România sunt cei mai mari parteneri comerciali. În acest context, scopul nostru este ca schimbul comercial de 6 miliarde de dolari din anul 2014 să ajungă la 10 miliarde în viitorul apropiat. Pe de altă parte, aş dori să subliniez că investițiile în terțe țări făcute de Turcia în România depăşesc suma de 5 miliarde de dolari.
Țările noastre împărtăşesc aceeaşi opinie privitoare la probleme regionale şi internaționale. Desfăşurăm o activitate strânsă de lucru în cadrul organizațiilor internaționale, în special NATO. Bucureşti este una din capitalele europene importante care sprijină intrarea țării pe care o reprezint în Uniunea Europeană.
Fără îndoială parteneriatul cultural reprezintă un pilon important al relațiilor multilaterale cu România. Centrele culturale turce Yunus Emre din Constanța şi Bucureşti, şi-au început activitatea în luna octombrie a anului 2011, prin activitățile educaționale şi evenimentele culturale organizate contribuind major la interacțiunea populațiilor celor două țări.
Trecutul istoric comun a apropiat românii şi turcii. Există o relație specială între cele două popoare bazată pe încredere reciprocă. În plus, prezența turcilor şi tătarilor pe aceste meleaguri, puntea solidă şi durabilă de prietenie între țările noastre, face chiar mai specială relația noastră cu România. Salutăm pe această cale interesul arătat de autoritățile române față de concetățenii noştri, precum şi atitudinea tolerantă şi favorabilă relaționării ce poate constitui un exemplu demn de urmat de toate țările din regiune.
Pe de altă parte, oamenii de afaceri care au venit şi s-au stabilit aici în vremurile dificile de după 1990 au fost foarte bine integrați în societatea românească. Această nouă comunitate de aproximativ 20000 de oameni reprezintă deja o legătură suplimentară de prietenie între cele două țări.
Nivelul relațiilor noastre bilaterale este dovedit în mod natural de vizitele reciproce la nivel înalt. Vizitele şi contactele reciproce în primul rând ale preşedintelui republicii, apoi ale preşedintelui parlamentului, primului-ministru şi ale ministrului de externe dau impuls relațiilor noastre bilaterale. Continuarea progresivă a acestor contacte în perioada imediat următoare, progresul în toate domeniile relațiilor noastre şi obținerea unor rezultate concrete de care vor beneficia ambele părți reprezintă unele din obiectivele noastre principale.

– În 2014 atât înTurcia cât şi în România au avut loc alegeri prezidențiale care au adus schimbări atât la Palatul Prezidențial din Bucureşti cât şi la Ankara unde fostul premier Recep Tayyip Erdoğan a câştigat simpatia electoratului din primul tur de scrutin. Ultima declarație făcută la Ankara de fostul preşedinte Abdullah Gül situa „relațiile politice cât şi în domeniul securității dintre cele două state la un nivel excepțional”. Credeți că schimbarea celor doi preşedinți va influența evoluția relațiilor politice şi militare dintre cele două țări ?
– Parteneriatul strategic cu România este privit cu o înțelegere mai presus de politică. Aceeaşi abordare este aplicată şi de România. Prin urmare, relațiile noastre din ultimii 25 de ani sunt într-o continuă dezvoltare.
România este unul din vecinii noştri apropiați prin Marea Neagră, un important partener cu care avem legături istorice puternice şi un aliat de încredere. Relațiile politice şi militare cresc puternic pe an ce trece.
Aşa cum ați precizat, în ambele țări s-au schimbat preşedinții. Preşedintele nostru a avut întotdeauna o abordare strategică a relațiilor noastre cu România. Sunt convins că şi preşedintele României domnul Klaus Iohannis împărtăşeşte acelaşi punct de vedere asupra relațiilor cu Turcia. Aş dori să anunț prin intermediul revistei dumneavoastră că facem pregătirile ca în cel mai scurt timp posibil să se realizeze primul contact oficial al preşedinților celor două țări.

– V-ați întors de curând de la Ankara unde ați participat la Conferința ambasadorilor cu tema: „Turcia nouă. Continuitate în politica externă şi transformare”. Care vor fi noile direcții de acțiune în politica externă a Turciei? Vor influența acestea România?
– Subiectul reprezentându-l România şi Turcia, vorbim despre o istorie comună de secole şi despre o continuă prietenie între cele două țări şi popoare.
Anul trecut am sărbătorit 136 ani de relații diplomatice între țările noastre. În cadrul relațiilor în continuă dezvoltare din anul 1990, la început am devenit aliați şi parteneri comerciali apropiați, mai apoi, aşa cum ați precizat şi dumneavoastră, prin documentul semnat în luna decembrie a anului 2011 şi recunoscut la nivel înalt, am devenit parteneri strategici.
Credem că există un mare potențial de dezvoltare a relațiilor cu România în orice domeniu.
Schimbarea este un aspect inevitabil al vieții. Se pot produce modificări în politica externă datorate unor factori independenți de dvs. Continuitatea este însă esențială în relațiile România-Turcia. Pot să afirm că schimbările în conjunctura regională şi internațională au apropiat şi mai mult țările noastre.

– Europa s-a confruntat de curând cu un act de terorism în care şi-au pierdut viața 10 jurnalişti francezi. Premierul Davutoğlu a participat la marşul de solidaritate organizat de preşedintele F. Hollande la Paris în data de 11 ianuarie. Care este rolul Turciei în combaterea terorismului în Europa?
– Condamnăm cu fermitate atacul terorist atroce din Paris. Terorismul nu reprezintă nicio valoare religioasă, națională. Terorismul este o crimă împotriva umanității şi nu poate fi iertat pentru niciun motiv. Este datoria întregii omeniri să ia măsurile necesare pentru a preveni răspândirea şi accentuarea violenței. În esență, astfel de acțiuni incompatibile cu religia noastră alimentează ostilitatea în Occident față de Islam şi prejudecățile împotriva musulmanilor. Nu putem accepta ca Islamul să fie menționat alături de terorism.
Deşi înconjurată de regiuni problematice, Turcia, care continuă caracterul democratic şi secular al stabilității politice şi economice, a arătat clar importanța menținerii islamului tradițional de toleranță, în special prin prisma evenimentelor teroriste trăite în Paris şi a evoluției situației din Irak şi Siria.
De exemplu, datorită prezenței de secole a societății musulmane în Balcani s-a păstrat până în prezent conceptul de Islam tradițional şi am văzut cu toții eforturile depuse în acest sens de Ministerul Cultelor din Turcia.
Pe de altă parte, având în vedere că Turcia se află la granițele de sud şi est ale Europei, este de netăgăduit importanța critică pe care Turcia o deține în cooperarea în lupta împotriva terorismului. Vreau să amintesc aici că Turcia, prin găzduirea a aproape două milioane de sirieni, a atenuat considerabil presiunea asupra Europei.

– În România există o comunitate turcă numeroasă reprezentată de etnicii turci, cetățeni români cu ai căror lideri ați reuşit să aveți întâlniri. Cum apreciați activitatea de promovare a valorilor etno-culturale a Uniunii Democrate Turce din România?
– Etnicii turci şi tătari precum şi compatrioții noştri ce trăiesc în România sunt de mare importanță pentru noi. Formând un pod uman între cele două țări, ajută la stabilirea de puternice relații economice, culturale şi sociale.
Uniunea Democrată Turcă din România, înființată în structura drepturilor constituționale şi a societății multiculturale, are un rol important în dezvoltarea şi protecția identității culturale şi religioase. Uniunea, prin proiectele şi activitățile organizate asigură continuitatea în comunicare în rândul compatrioților noştri prin reunirea lor cu diverse ocazii. În acelaşi timp, asigură transferul culturii turce către tineri precum şi prezentarea acesteia în cel mai bun mod în fața societății româneşti, contribuind astfel la continuitatea mozaicului cultural românesc.
Mai presus de toate, prezența unei astfel de reviste cu conținut socio-cultural şi academic destinat etnicilor noştri, precum şi emisiunile postului Radio T, arată locul important pe care uniunea îl are în viața socio-culturală a comunității.

– La Constanța există Radio T, un post care emite în limbile turcă, tătară şi română care a fost înființat cu sprijinul statului turc. Există premise ca acest post să îşi extindă frecvența de emisie pentru a putea fi ascultat şi de etnicii turci din Cernavoda sau din alte localități dobrogene?
– Se are în vedere prelungirea programului de emisie a radioului de la 9 la 24 ore zilnic. Însă, ca acest lucru să fie posibil, trebuie alocată o frecvență. Conducerea Radio T continuă să lucreze în această direcție. Pe lângă mărirea timpulu de emisie, este dorința generală a compatrioților noştri ca Radio T să emită în toată zona Dobrogei iar eu sper ca acest lucru să fie realizat.

– Deoarece interviul nostru se desfăşoară la început de an, în încheiere vă invit să le adresați un mesaj cititorilor noştri cu prilejul Anului Nou.
– Sper ca şi în 2015, aşa cum a fost şi anul trecut, să fim alături de etnicii din România la diverse proiecte şi activități dedicate păstrării şi promovării culturii şi valorilor noastre comune.
În numele meu precum şi al diploma´┐Żlor Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti adresez tuturor cititorilor revistei dvs. cele mai bune urări pentru Anul Nou şi doresc ca anul 2015 să aducă o şi mai mare dezvoltare a relațiilor turco-române.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Edirne’de 30. İl Müftüleri İstişare Toplantısı

13–16 Ocak tarihleri arasında Edirne’de 30. İl Müftüleri İstişare Toplantısı yapıldı. Toplantı, İstiklal Marşın okunuşu ile başladı, Selimiye Camii Baş İmam-Hatibi Süleyman Demiray’ ın okuduğu Kur’an-ı Kerim ile devam etti.
Üç gün süren toplantının açılış programına Diyanet İşleri Başkanı Prof. Dr. Mehmet Görmez, Balkan ülkeleri Diyanet İşleri Başkanları, Diyanet İşleri Başkanlığının üst düzey yöneticileriyle 81 İl Müftüsü katıldı. Toplantıya Romanya Müslümanları Müftüsü Murat YUSUF da katıldı.
Diyanet İşleri Başkanlığının son altı ay içerisinde gerçekleştirdiği faaliyetlerin anlatıldığı sinevizyon gösteriminin ardından konuşan Diyanet İşleri Başkanı Görmez, son zamanlarda Türkiye’de, İslam coğrafyasında ve dünyada yaşanan gelişmelere değinerek, İslam dünyasında ve insanlık aleminde herkese üzüntü veren hadiselerin yaşanmaya devam ettiğini hatırlattı.
Diyanet İşleri Başkanı Sayın Prof. Dr. Mehmet GÖRMEZ, gündem oluşturan ve gündeme damgasını vuran, konuşmasında “Son yıllarda İslam âleminde on iki milyon insan çeşitli sebeplerle öldürüldü. Geçen hafta da Fransa’da on iki kişi katledildi. On iki milyon insanın öldürülmesine ses çıkarmayanların, on iki insan için dünyayı ayağa kaldırmasını ibretle izliyoruz”. “ Medeniyet ve Demokrasi götürüyoruz denilen yerlere maalesef vahşet, ölüm ve zülüm götürüldü.” “Müslümanların birbirlerine karşı cihat ilan etmeleri kabul edilemez. En büyük cihat, zulme, cahilliğe ve fitne-fesada karşı yapılan cihattır.” sözleri gündeme damgasını vurdu.
Romanya Müslümanları Müftüsü Murat YUSUF da konuşmasını Türkçe yaptı ve kısaca şöyle konuştu: Evladı Fatihan diyarından sizlere kucak dolusu selam getiriyorum. Romanya da Müslümanlık derken Sarı Saltuk akla gelir. Romanya nüfusunun % 3 ü Müslüman’dır. Biz Türkiye ile aynı takvimi kullanıyor ve aynı anda Bayram yapıyoruz. Türkiye’ye dini her konuda uymaktayız.
30. İl Müftüleri İstişare Toplantısı, 5 Çalıştay konusunu 10 Grup Çalışması ile değerlendirdi ve Raporlar hazırlandı. Bu raporlar Genel Kurulda sunuldu ve kurulda görüşüldü. Türkiye Diyanet Vakfı Şube Yapılanmaları ve Öğrenci Yurtları ile Vakfın Hizmetlerini Genel Müdür İsmail Palakoğlu anlattılar.
Toplantımız Genel Değerlendirme ve Kapanış bölümü Diyanet İşleri Başkanı Sayın Prof. Dr. Mehmet GÖRMEZ İl Müftüleri Sonuç Bildirgesini okumasıyla sona erdi.
İlklerin yaşandığı Edirne İl Müftüleri İstişare Toplantısı, yine bir ilk ile son buldu. 16 Ocak Cuma günü bütün İl Müftüleri İrşat Programı’na katıldı. Diyanet İşleri Başkanı Selimiye Camiinde, Başkanlıktan gelen hocaları ve 81 İl Müftüsü de, Trakya’da bulunan, Edirne, Tekirdağ ve Kırklareli Merkez Camileri ve bunların ilçelerindeki merkezi Camilerde Vaaz ü Nasihat yaptı.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Deşteaptă-te, române!

„Deşteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918) şi al Republicii Moldova (1991-1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile şi aranjamentul aparțin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Aşa a fost şi în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), primul şial doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți şi emis pe toate stațiile radio.
În ziua revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.
Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti reunită cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În acelaşi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.
Titlul „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deşteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Ziynet Sali

Evcilik oyunlarında bile hep şarkıcı rolünü oynayan Ziynet Sali kendini bildi bileli önce ailesinin sonra eğitimi boyunca tüm okullarının solisti olur
Çocukluğunu İngiltere’de geçiren daha sonra ailesinin dönüş kararı ile Kıbrıs’ta yaşamaya devam eden sanatçı lise eğitimini tamamladıktan sonra K.K.T.C Kültür Bakanlığı T.S.M Korosu’nun en genç solisti olur. İçinde yer alan müzik tutkusu artık hedefi olmuştur ve müzik eğitimi almak üzere sınavlara girerek İstanbul Teknik Üniversitesi Devlet Konservatuar’ını kazanır.
1994 yılında girdiği sınavı başarıyla geçer ve artık hayallerinin şehri İstanbul’da müzik eğitimine başlamıştır. Eğitimine devam ederken piyano eşliğinde İngilizce ve Latin şarkılar söyleyerek profosyonel sahne çalışmalarına ilk adımını atar. 1999 yılında İstanbul Teknik Üniversitesi Devlet KonservatuarI’ndan dördüncülükle mezun olur. Artık müzik öğretmenidir ancak atamasının yapılmaması üzerine profosyonel müzik çalışmalarına devam eder. İngilizce, Latince ve Türkçe repertuarını geliştirirken bir taraftan da dönemin popüler bir plak şirketinde çalışmaya başlar. Böylece bir çok albüm prodüksiyonun yapım ve üretim sürecine tanıklık ederek bu konuda tecrübe kazanır.
2000 yılında aynı plak şirketinden yayınlanan ilk albümü BA-BA müzik severlerle buluşur. Albümde A-PAPA isimli Yunan şarkının Türkçe cover’ı da yer almaktadır. BA-BA isimli bu şarkıyı Türkçe ve Yunanca yorumlar ve Yunanca aksanı ile dikkat çeker.
2004 yılında yayınladığı ikinci albümü “Amman Kuzum” ülke çapında ses getirir. 2006 yılında “Mor Yıllar” isimli üçüncü solo albümü yayınlanır. Bu albümde yer alan “Zordur Oğlum” isimli şarkı ile ilk kez ülkemizi uluslararası bir yarışmada temsil eder ve “Euro Dance” yarışmasında tüm Avrupa’da yapılan halk oylamasıyla birincilik kazanır. Türkiye’de yaptığı albümler ve konserlerle başarısını pekiştirmeye devam ederken Yunan medyasının da dikkatini çeker. Türk ve Yunan Kültürü’nü ve şarkılarını popüler boyutta projelendirerek hayata geçiren ilk Türk kadın sanatçı olarak kendisine “Barış Elçisi” ünvanı verilir.
Müziğin sınırsızlığı içinde kendi sınırlarını geliştirmeyi felsefe edinen Ziynet Sali aynı zamanda ruhunda yer alan Akdeniz’in egzotizmi ve romantizminin izlerini müziğine de yansıtma arzusundadır. Bu arzusunu 2008 yılında yayınladığı dördüncü solo albümü “Herkes Evine” ile gerçekleştirir. Sezen Aksu, Sinan Akçıl, Mustafa Ceceli gibi ülkenin önemli söz yazarı, besteci ve aranjörleriye birlikte çalıştığı albüm müzik listelerinde uzun süre ilk sıralarda yer alır. Albümden “Herkes Evine” ve “Beş Çayı” isimli şarkıları o yılın en çok dinlenen şarkıları arasındaki yerini alır. Aynı yıl “Bizde Böyle” isimli Sezen Aksu imzalı ilk single çalışması ile müzik severlerle buluşur. Single şarkısı ve klibi ile yılın en çok konuşulan projelerinden biri olur.
2010’da yılın ilk günü yayınlanan “Rüya” isimi ikinci single’ı radyo play listlerini ölçümleyen uluslarası müzik ölçümleme şirketi www.nielsenmusicontrol.com verilerine göre yılın en çok çalınan şarkısı olur ve Kral Tv tarafından ödüle layık görülür. 2010 yılını “Bize Yeter” isimli üçüncü single çalışması ile kapatır.
2011 yılında yine konuk sanatçı olarak yer aldığı Enbe Orkestrası & Bahzat Gerçeker “Kalbim” isimli albümünde seslendirdiği “Dolaşayım Damarlarında” isimli şarkısı kısa sürede liste başı olur.
2012 Mayıs ayında çıkardığı “Sonsuz Ol” isimli albümünde Ozan Çolakoğlu, Ozan Doğulu ve Mustafa Ceceli gibi müzik adamları ve Sezen Aksu, Kenan Doğulu, Sıla Gencoğlu, Pakize Barışta, Zeki Güner, Onur Baştürk ve Sinan Akçıl gibi değerli söz yazarı ve bestecilerle çalışan sanatçı bu albümden Alışkın Değiliz, Favori Aşkım, Yanabiliriz, Her şey Güzel Olacak ve Deli isimli şarkılarının video kliplerini yayınladı. Her şey Güzel Olacak isimli video klip yılın en iyi video klibi seçildi. Aynı yıl yayınlanan “Sonsuz Ol & Remixes” isimli albümünde Ozan Doğulu, Suat Ateşdağlı, Hüseyin Karadayı, Kıvanç K, Kaan Gökman, Burak Yeter, Yasin Keleş, David Saboy, Emrah Karaduman gibi önemli DJ’lerin çalışmaları yer aldı.
İstanbul’daki ilk büyük açıkhava konserini Eylül 2012’de KüçükÇiftlik Park’ta veren sanatçıyı 7000 kişi izledi. “Bir Akdeniz Rüyası” isimli konser; repertuar, ses ve sahne düzeni, kareograf ve şovlarıyla yılın en çok konuşulan konserlerinden biri oldu. Yunanlı sanatçı Angela Dimitrou ve dünyaca ünlü klarnet virtüözü Vassilas Salias’ın konuk sanatçı olarak yer aldığı konserde sanatçıya flamenko dans sanatçısı Manuel Reina, Makedonya’nın ünlü brass grubu Agusev CAMBO Orkestrası ve dans kareografisiyle Natalie Marble eşlk etti. Bir süre sonra yayınlanan konserin Dvd’si D&R listelerinde haftalarca bir numarada kaldı.
2013 Eylül ayında söz ve müziği Sinan Akçıl’a ait olan görsel kreatif çalışmalarını Hüseyin Ercayhan’ın video klip yönetmenliğini ise Mete Özgencil’in üstlendiği “Gelemiyorum Yanına” isimli single’ı müzik listelerinde bir numaraya yerleşti. Single sonrası Sonsuz Ol isimli albümünde yer alan sözleri Sıla Gencoğlu bestesi Sıla Gencoğlu – Efe Bahadır ortak çalışması olan “Senin Olsun” isimli şarkısının video klibini yayınladı.
Konser, turne ve albüm çalışmalarına devam eden sanatçı MED Yapım’ın hazırladığı ve Kanal D‘ de yayınlanan X Factor isimli yarışmada Emre Aydın, Ömer Karacan ve Armağan Çağlayan ile birlikte jüri üyeliği yapmaktadır.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

Rulouri de cataif umplut

Ingrediente:

500 gr cataif proaspăt
200 gr de nucă
5 ouă

Sirop:
750 gr de zahăr
apă cât să acopere zahărul
zeama de la o jumătate de lămâie

Mod de preparare:

  1. Se desfac firele de cataif cu mâna.
  2. Se pune pe palma deschisă o fâşie de cataif în centrul căreia se aşează o lingură de nucă tocată după care se rulează precum o sarma.
  3. Într-un castron se bat ouăle. Fiecare rulou de cataif este trecut prin ou şi se aşează pe o tavă întinsă.
  4. Se prăjesc în baie de ulei bine încinsă.
  5. Într-o cratiță se pun cele 750 gr de zahăr şi apa astfel încât zahărul să fie acoperit de apă şi zeama de lămâie şi se fierbe până se îngroaşă.
  6. Se lasă şerbetul la răcit după care se pun rulourile pentru 3-5 minute.
  7. Se scot pe platoul de servit şi se ornează cu nucă măcinată sau fistic după preferințe.

Kadayıf dolması

Malzemeler

500 gr tel kadayıf
1 su bardağı iri çekilmiş antep fıstığı
250 gr tereyağı
4 su bardağı tozşeker
2 su bardağı su

Yapılışı

Su ve tozşekeri kaynatın. Şurubu buzdolabında soğutun.
Kadayıfı elinizle tel tel ayırarak mutfak tezgahına yayın. Antep fıstıklarını ortasına serpip sıkıca sarın. Uygun bir fırın tepsisine yerleştirin. Tereyağını eritip kadayıf dolması üzerine dökün ve 180 dereceye ayarlı fırında 20 dakika pişirin. Fırından çıkarınca soğuk şurubu üzerine dökün. Dövülmüş antep fıstığı serpip, sade dondurma ile servis yapın.

Valide Sultan böreği

Malzemeler

5 hazır yufka
2 yumurta
6 soğan
2 su bardağı süt
1.5 çay bardağı sıvıyağ
1 çay kaşığı karabiber
2 su bardağı çekilmiş ceviz
40 gr Tereyağı
Tuz
1 çorba kaşığı çörekotu

Yapılışı

Soğanları soyup doğrayın. 30 gr tereyağını tencerede kızdırıp soğanı soteleyin. Rengi biraz koyulaşınca cevizi ekleyip devamlı karıştırarak 2-3 dakika pişirin. Ocaktan alın.
Süt, yumurtalar, sıvıyağ, tuz ve karabiberi çukur bir kapta çırpın. Fırın tepsisini yağlayın. Yufkalardan birini tepsiye kenarları taşacak şekilde yayın. Üzerine sütlü karışımdan gezdirip biraz ceviz serpin. İkinci yufkayı buruşturarak yerleştirin. Kalan malzemeleri aynı şekilde ekleyip sıralamayı tamamlayın. Dışa sarkan yufkayı içe doğru kıvırıp üzerini kalan eritilmiş tereyağı ile yağlayın. Çörekotu serpip önceden ısıtılmış 180 dereceye ayarlı fırında pişirin. Ilınınca dilimleyip servis yapın.

Plăcinta sultanei mamă

Ingrediente:

Aluat:
500 gr de făină
2 ouă
o lingură de ulei
o ceaşcă de apă
sare

Umplutură:
două ouă
două cepe mari
două pahare de apă cu lapte
o jumătate de ceaşcă de ulei
piper
sare
două pahare de apă cu nucă mărunțită
40 gr de unt
o linguriță de chimen negru

Mod de preparare:

  1. Într-un bol se pune făina cernută. Se deschide un bazin unde se pun cele două ouă, un praf de sare, o lingură de ulei şi o ceaşcă de apă.
  2. Se amestecă compoziția până se obține o cocă de consistență elastică care se lasă la odihnit pentru 5-10 minute.
  3. Din cocă se întind foi cu diametrul de cca. 80 de cm.
  4. Ceapa se spală, se curăță, se taie mărunt după care se sotează în 30 de grame de unt până devine aurie.
  5. Într-un bol se pregăteşte un sos din lapte, ouă, ulei, sare şi piper.
  6. Se unge o tavă de cuptor cu puțin ulei peste care se aşează prima foaie astfel încât marginea să rămână în afara tăvii. Se pun câteva linguri de sos, un strat din ceapa sotată şi o mână de nucă mărunțită.
  7. Se pune a doua foaie de data aceasta încrețită peste care se adaugă două, trei linguri de sos, nucă şi ceapă. Se procedează astfel până se termină foile.
  8. După ce se adaugă ultima foaie încrețită se închide cu marginea primei foi peste care se pune restul de unt topit şi sosul de lapte care a rămas.
  9. Se ornează cu chimen negru din abundență.
  10. Se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade pentru 45 minute.
  11. Se serveste călduță sau rece.

▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲

română / türkçe: · română ·
türkçe
ediţia / autorul: · ediţia ·
autorul
alegeţi:
revista tipărită:
Ianuarie 2015
legături: