În Conferinţa Generală UNESCO din 17 Noiembrie 1999, data de 21 Februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne, prin care se promovează recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume, în special a limbilor grupurilor minoritare. La origine, a fost Ziua Mişcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începînd din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de către poliţie, care au militat pentru recunoaşterea limbii Bengali în Pakistan (ce cuprindea pe atunci statul Bangladesh).
Statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare diferite. În prezent, potrivit statisticilor oficiale, mai mult de jumătate din limbile lumii este pe cale de dispariţie.
Cred ca toate acestea ne vor face sa fim mai conştienţi în privinţa responsabilităţii ce ne revine în privinţa păstrării limbii materne turce, aici în România, chiar dacă uneori suntem „convinşi“ că nu noi suntem responsabili de acest fapt ci alţii.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Circa 100 de elevi care învaţă limba turcă drept limbă maternă au participat sâmbătă, 25 februarie la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba Turcă. În acest an s-au înscris în concurs elevii din clasele IV-XII de la şcolile din judeţul Constanţa în care se studiază limba turcă. Concursul a fost organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi a fost găzduit de Colegiul Naţional „Kemal Atatürk’ din Medgidia. Elevii intraţi în competiţie au avut de rezolvat subiecte de limba şi literatura turcă potrivit programele şcolare parcurse la clasă. În topul instituţiilor de învăţământ cu 11 elevi clasaţi la faza naţională a olimpiadei s-a situat Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” din Medgidia. Locurile I au fost ocupate de: Memedula Ghionul, clasa a –IV- a Şcoala „Constantin Brâncuşi” din Medgidia, Albayrak Buket, clasa a –V-a Şcoala „B.P.Haşdeu” din Constanta, Dokuyucu Sevda, clasa a -VI-a Şcoala „Spectrum”, Daut Aisel, clasa a- VII a Şcoala Nr.1 Valu lui Traian, Emirasan Elif clasa a VIII a Şcoala Nr. 1 Valu lui Traian, Iusuf Ayda clasa a IX a, Liceul „Ovidius” Constanţa, Alzaitri Alaa, clasa a- X -a, Liceul Internaţional de Informatică din Constanţa, Harman Bahriye Yildiz, clasa a -XI -a Colegiul Naţional„Kemal Atatürk” din Medgidia şi Reşid Unal, clasa a- XII -a, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanţa. Din comisia de examinare a lucrărilor au făcut parte: inspectorul şcolar prof. Ene Ulgean, prof. Subihan Iomer, prof. Narciz Semuran Memet, prof. Nurdanie Bolat, prof. Vildan Sadik, prof. Sevil Önder şi prof.Özgür Kıvanç. Secretarul comisiei a fost profesorul Anefi Icbal iar comisia de contestaţii a fost constituită din prof. Ene Ulgean şi prof. Ervin Ibraim. Elevii clasaţi pe primele locuri se vor întrece la faza naţională a olimpiadei care se va desfăşura conform declaraţiei inspectorului de specialitate din cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet, în perioada 2-6 aprilie.
Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat preşedintele comisiei de învăţământ, inspector de specialitate în cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet şi secretarul comisiei de învăţământ a U.D.T.R., prof. Iomer Subihan care a obţinut rezultate deosebite la acestă etapă a olimpiadei.
Vă prezentăm tabelul nominal cu rezultatele olimpiadei de limba turcă, faza judeţeană:
Nurgean Ibraim
| NR. CRT. | NUMELE ŞI PRENUMELE | CLASA | ŞCOALA DE PROVENIENŢĂ | NOTA | PREMIUL |
|---|---|---|---|---|---|
| 1. | ASAN GEANSEL | IV | Şc. NR.1 VALU LUI TRAIAN | 8,10 | MENŢIUNE |
| 2. | ETEM ALEV | IV | Şc. MIRCEA DRAGOMIRESCU | 9,05 | LOCUL II |
| 3. | ETEM ARZU | IV | Şc. MIRCEA DRAGOMIRESCU | 8,65 | LOCUL III |
| 4. | MEMEDULA GHIONUL EDNA | IV | Şc. C. BRÂNCUŞI | 9,55 | LOCUL I |
| 5. | AKSOY EZGI DOGA | V | ŞCOALA SPECTRUM | 9,15 | LOCUL II |
| 6. | NURLA AYGEAN | V | Şc. LUCIAN GRIGORESCU | 8,65 | MENŢIUNE |
| 7. | SERCANYESA FURCAN | V | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,90 | LOCUL III |
| 8. | SULIMAN BILGHE | V | Şc. C. BRÂNCUŞI | 8,55 | MENŢIUNE |
| 9. | ALBAYRAK BUKET | V | Şc. B. P. HAŞDEU C-ţa | 9,50 | LOCUL I |
| 10. | ARDUCLUOGLU OYKU | VI | Şc. C. BRÂNCUŞI | 9,80 | LOCUL II |
| 11. | COCÎI HANDE | VI | Şc. C. BRÂNCUŞI | 9,60 | MENŢIUNE |
| 12. | DOKUYUCU RUVEYDA | VI | ŞCOALA SPECTRUM | 9,90 | LOCUL I |
| 13. | MEMET FERDA | VI | Şc. C. BRÂNCUŞI | 9,50 | MENŢIUNE |
| 14. | MEMET MELISA MELEK | VI | Şc.LUCIAN GRIGORESCU | 9,50 | MENŢIUNE |
| 15. | SALIM ONUR | VI | Şc. CASTELU | 9,50 | MENŢIUNE |
| 16. | YUCETAŞ GIZEM | VI | ŞCOALA SPECTRUM | 9,70 | LOCUL III |
| 17. | AKYOL HALIME BETUL | VII | ŞCOALA SPECTRUM | 9,20 | MENŢIUNE |
| 18. | CAITAUL IPEC | VII | Şc. C. BRÂNCUŞI | 9.30 | LOCUL III |
| 19. | DAUT AISEL | VII | Şc. Nr. 1 VALU LUI TRAIAN | 9.70 | LOCUL I |
| 20. | DEMIRCAN MELISA | VII | Şc. GHEORGHE ŢIŢEICA | 9.50 | LOCUL I |
| 21. | ŞACHIR BILGE | VII | Şc. M. SADOVEANU | 9,20 | MENŢIUNE |
| 22. | UNSALAN MELISA | VII | LICEUL OVIDIUS | 9.50 | LOCUL II |
| 23. | HUSEIN FATIMA | VII | Şc. GHEORGHE ŢIŢEICA | 9,10 | MENŢIUNE |
| 24. | DEMIRCAN ESRA | VIII | Şc. GHEORGHE ŢIŢEICA | 9,30 | MENŢIUNE |
| 25. | DOKUYUCU ŞIFANUR | VIII | ŞCOALA SPECTRUM | 9,40 | LOCUL II |
| 26. | EMIRASAN ELIF | VIII | Şc. Nr. 1 VALU LUI TRAIAN | 9,50 | LOCUL I |
| 27. | HUSEIN NELIDA | VIII | Şc. C. BRÂNCUŞI | 9,50 | LOCUL I |
| 28. | ALZAITRI ANAS | VIII | Şc. B. P. HAŞDEU | 9,50 | LOCUL I |
| 29. | OKUMUS BERNA | VIII | LICEUL OVIDIUS | 9,35 | LOCUL III |
| 30. | IUSUF AYDA | IX | LICEUL OVIDIUS | 9,50 | LOCUL I |
| 31. | MILITARU ELENA | IX | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,00 | MENŢIUNE |
| 32. | OSMAN SIZEN | IX | LICEUL OVIDIUS | 9,00 | LOCUL II |
| 33. | POLATCELIK MELISA | IX | C. N. MIRCEA CEL BĂTRÂN | 8,85 | LOCUL III |
| 34. | ALZAITRI ALAA | X | LICEUL INTERNAŢIONAL | 9,75 | LOCUL I |
| 35. | CHERIM ELIF | X | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,70 | LOCUL III |
| 36. | IURUC EBRU | X | Gr. Şc. COBADIN | 8,70 | LOCUL III |
| 37. | IUSEIN RUVEYDE | X | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,10 | MENŢIUNE |
| 38. | KOMURCU SEDA NUR | X | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 9,20 | LOCUL II |
| 39. | AMET IURCHIE | XI | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 9,00 | LOCUL III |
| 40. | BORSEIT ALEV | XI | Gr. Şc. COBADIN | 8,35 | MENŢIUNE |
| 41. | HARMAN BAHRIYE YILDIZ | XI | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 9,10 | LOCUL II |
| 42. | IUSEIN SIBELGIAN | XI | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,60 | MENŢIUNE |
| 43. | OLTEANU GABRIELA | XI | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,00 | MENŢIUNE |
| 44. | IAŞAR GHIULDENIS | XII | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,05 | MENŢIUNE |
| 45. | REŞID UNAL | XII | C. N. MIRCEA CEL BĂTRÂN | 9,45 | LOCUL II |
| 46. | VELI TAIFUN | XII | C. N. „KEMAL ATATURK“ | 8,35 | MENŢIUNE |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
De 12 ani, la 21 februarie se sărbătoreşte în fiecare an, Ziua Internaţională a Limbii Materne. Ziua a fost proclamată de Conferinţa Generală UNESCO din 17 noiembrie, 1999 pentru a promova recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume şi în special a limbii grupurilor minoritare.
În România sunt recunoscute 19 minorităţi naţionale toate având reprezentare în Parlament. Printre acestea se numără: maghiarii, germanii, ruşii lipoveni, turcii, tătarii, ucrainienii, romii, sârbii, armenii, evreii ş.a. elevii aparţinând acestor minorităţi având posibilitatea să studieze limbile materne în şcoli, la cerere.
Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost marcată şi la Şcoala Nicolae Titulescu din Constanţa. Conform declaraţiilor profesorului de limba turcă Ervin Ibraim mai mulţi copii de etnie turcă, tătară, rromă, maghiară, români şi aromâni au vorbit despre discriminare şi au învăţat cuvinte precum:salut, prietenie, toleranţă, id messenger în limbile materne ale fiecăruia.
În urmă cu 60 de ani, la 21 februarie 1952, un grup de studenţi de la Universitatea din Dacca a manifestat pentru recunoaşterea limbii bengali ca una dintre cele mai vorbite limbi de pe teritoriul Pakistanului. Manifestaţia s-a încheiat cu deschiderea focului de către forţele de ordine pakistaneze.
Sorina Asan
Comisia de învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale şi-a desemnat preşedintele, în urma alegerilor desfăşurate pe 29 februarie. În funcţia de preşedinte a fost aleasă prof.Vildan Bormambet reprezentanta Uniunii Democrate Turce din România iar în cea de vicepreşedinte Cristian Burtea, reprezentantul rromilor. Secretarul comisiei reprezintă UDTTMR şi este doamna Seidali Zulfie. Este prima oară când un reprezentant al UDTR accede la funcţia de preşedinte al comisiei de învăţământ al CMN. La alegeri au participat şefi ai comisiilor de învăţământ din cadrul comunităţilor de germani, turci, tătari, ruşi lipoveni, ucraineni, ruteni, slovaci, italieni, greci şi rromi.
Vildan Bormambet deţine funcţia de şef al comisiei de învăţământ din cadrul UDTR şi este inspector de specialitate în cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului.
În cadrul întrunirii au fost prezentate rezultatele provizorii ale primei monitorizări a aplicării „Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România”, informaţii despre „Şcoala Altfel” şi noua metodologie de lucru pentru desfăşurarea olimpiadelor şcolare.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Conform statutului UDTR, din patru în patru ani, se aleg comitetele de conducere ale filialelor. De această dată startul alegerilor a fost dat de comunitatea turcă din Techirghiol, care s-a adunat în data de 19 februarie pentru a-şi desemna conducătorii. L-au reales pe Nazmi Hasan ca preşedinte, pe Memet Sebatin vicepreşedinte şi pe Gavazoglu Riza secretar.
La doar câteva zile distanţă, mai exact pe data de 24 februarie, filiala Hârşova şi-a desemnat conducerea în persoana domnului Memet Reduan preşedinte, Osman Hairi vicepreşedinte şi Memet Geaner secretar. La doar o zi distanţă, 25 februarie, comunitatea turcă din Amzacea s-a adunat pentru a constitui filiala şi a-şi desemna conducătorii. Cu gândul la noile alegeri locale cei prezenţi şi-au dat seama, cam târziu de altfel, că pot face mult mai multe pentru comunitate dacă sunt parte a organizaţiei reprezentative a minorităţii turce, UDTR. Aşadar, la iniţiativa unui grup de femei inimoase s-au adunat laolaltă peste treizeci de persoane de origine turcă într-o primă şedinţă de constituire. Acest gen de organizare este un drept social al tuturor cetăţenilor ţării noastre, fiind în acelaşi timp un bun prilej de apropiere între oameni şi de petrecere a timpului liber. Cum scopul principal al UDTR este şi promovarea calităţilor umane, acest gen de organizare teritorială deschide noi ferestre către valorile comunitare. Numai împreună ne putem conserva şi promova naţionalitatea, religia şi cultura.
Revenind la sedinţa de constituire, aceasta a fost deschisă de secretarul general, Ervin Ibraim, care a prezentat statutul, scopul şi obiectivele UDTR. În continuare, domnul Osman Fedbi, preşedinte UDTR, a luat cuvântul arătând că întârzierea constituirii filialei nu îi impiedică să se alinieze în cel mai scurt timp în rândul filialelor foarte active şi le promite celor prezenţi că vor primi sprijin material şi logistic accentuând faptul că UDTR poate accesa doar fonduri pentru proiecte culturale şi educaţionale, aprobate de DRI. Pentru probleme sociale, de orice natură, este solicitat ajutorul primăriilor locale şi al instituţiilor publice specifice. Cum la şedinţă a fost prezent şi primarul localităţii, încă de pe acum noua filială UDTR obţine promisiunea de sprijin a comunităţii turce, a membrilor filialei Amzacea UDTR. Înainte de a se trece la alegerea comitetului de conducere, se dă cuvântul cetăţenilor, membri ai comunităţii, care aduc la cunoştinţă staff-ului UDTR nemulţumirile lor, adunate în toţi aceşti ani. După ce îşi descarcă sufletul se trece la alegerea comitetului de conducere. Domnul Fehmi Suat a fost ales preşedinte. Acesta este născut pe 10 noiembrie 1969, este căsătorit şi are doi copii, un băiat de 14 ani şi o fetiţă de nouă ani. Cum a fost preocupat de mic de munca pământului şi creşterea animalelor era firesc să urmeze cursurile unei facultăţi de agronomie. După ce îşi termină studiile universitare devine inginer agronom şi pune în practică toate cele învăţate în propria societate.
Vicepreşedinte este aleasă doamna Filiz Sali, născută pe 7 aprilie 1972, casnică, mama unei fete de 11 ani. Dânsa este chiar una din cele care au format comisia de iniţiativă pentru formarea filialei Amzacea UDTR.
Pentru funcţia de secretar este ales domnul Şucuredin Memet, născut pe 21 ianuarie 1972, de profesie maistru revizor tehnic, căsătorit, tatăl a două fete, una de 13 ani iar cealaltă de 8 ani.
Odată aleşi cei trei conducători ai filialei toţi cei prezenţi stabilesc, de comun acord, data următoarei şedinţe în care se va desemna componenţa comisiilor de lucru şi calea pe care o vor urma de acum înainte. În zilele ce au urmat toate filialele UDTR şi-au ales comitetele de conducere fiind pregătite astfel pentru alegerile locale, consilieri şi primari. În încheiere nu ne rămâne decât să îi felicităm pe toţi cei aleşi şi să le urăm tuturor succes în activitate.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Gheorghe Zamfir; 9-15 Şubat tarihleri arasında Bodrum, İzmir, Ankara, İstanbul ve Eskişehir’de verdiği 5 konserde Türkiye’deki sevenleriyle buluştu!
Gheorghe Zamfir’in, farklı müzikal dünyalar arasında bir köprüye benzetilen repertuarını seslendirdiği konserleri; Bodrum, İzmir, Ankara, İstanbul ve Eskişehir’deki müzikseverlerden büyük ilgi gördü. Sanatçı repertuarında, çingene müziğine, ana vatanı Romanya’nın folkloruna duyduğu sevgiye her zaman yer verirken, bunları Puccini, Verdi, Mozart, Schubert gibi bestecilerin eserleriyle bir arada çalarak etkileyici performanslar sergiliyor.
200’den fazla albüme, 750 milyondan fazla albüm satışına, sayısız ödüllere, 5 kıtada turnelere imza atan Gheorghe Zamfir; Pan Flüt’ü üflemeli çalgıların arasında çok önemli bir yere kavuşturarak, müzikteki yerinin sahip olduğu sihri gözler önüne seriyor. Onlarca yıldır tüm dünyada bir ikon olarak kabul edilen, yaşayan efsane Gheorghe Zamfir; dünya basını ve dinleyicileri tarafından “Pan Flütün Kralı” gibi isimlerle anılırken, mitolojik tarifiyle “Tanrının Enstrümanını Yeniden Canlandıran Adam” olarak da onurlandırılıyor.
Repertuarındaki çok yönlülük ve yaratıcılık, sanatçıya dünya çapında övgüler ve ödüller getirirken, Zamfir aynı zamanda Fransa’da “Chevalier des Arts et Lettres de France” ve “20. Yüzyılın En Popüler Besteci ve Sanatçısı” unvanlarına da layık görüldü. “Benim için en önemli olan şey yaratıcılıktır.” diyen sanatçı, film müziklerinde de büyük bir başarı yakaladı. Gheorghe Zamfir; “Once Upon a Time in America”, “The Karate Kid” gibi filmlerin müziklerine imza atarken, Quentin Tarantino’nun “Kill Bill Vol. 1” isimli filminde, James Last Ortchestra ile kaydedilen “The Lonely Shepherd” parçasıyla da büyük dikkat çekti. Aynı zamanda sanatçının “Once Upon a Time in America” adlı parçası, “Öyle Bir Geçer Zaman Ki” isimli sevilen dizide sık sık Türk dinleyicilerinin karşısına çıkıyor.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
|
Cum aţi ajuns să ocupaţi funcţia de director al Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa? Care a fost parcursul carierei dumneavoastră profesionale? A fost dificil pentru dumneavoastră să vă definitivaţi studiile în Germania la una dintre cele mai vechi şi prestigioase univeristăţi cum este cea din Göttingen. În ce fel v-au influenţat anii petrecuţi în Occident având în vedere diferenţele culturale dintre cele două ţări? În ceea ce priveşte Centrul Cultural „Yunus Emre”, politicile sale culturale există vreun model de centru cultural străin pe care să îl urmeze mult mai tânărul centru turc, de pildă Institutul Cultural „Goethe” pe care dumneavoastră l-aţi frecventat în tinereţe? Ce cursuri se desfăşoară în momentul de faţă la Centrul Cultural „Yunus Emre” Constanţa şi câţi cursanţi îi păşesc pragul? Cum au fost selectaţi profesorii care predau cursuri în cadrul Centrului Cultural „Yunus Emre”? Aţi avut o primă întâlnire cu lideri ai comunităţii turce din Constanţa. Cum apreciaţi prima întâlnire cu preşedintele Osman Fedbi si cu secretarul general Ervin Ibraim? Cum apreciaţi comunitatea musulmană din România? Există diferenţe între musulmanii din România şi cei din Turcia sau cei din Orientul Mijlociu, de exemplu? Care sunt proiectele pe care urmează să le desfăşuraţi în acest an în cadrul Centrului Cultural „Yunus Emre”? |
Kariyeriniz hakkında bilgi verebilir misiniz? Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezindeki göreviniz nasıl gelişti? Almanya’nın en eski ve saygın üniversitelerinden birisi olan Göttingen üniversitesinde doktoranızı sürdürmeniz kolay olmasa gerek. Batıda geçirdiğiniz yıllar sizi nasıl etkiledi?Türkiye ve Almanya arasında kültürel açıdan ne gibi farklar var? Yunus Emre Türk Kültür Merkezinin izlediği politikalarda örnek aldığı herhangi bir yabancı kültür merkezi var mıdır, örneğin „Goethe” Enstitüsü? Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde hangi kurslar devam ediyor ve kaç kursiyeriniz vardır? Köstence YETKM’de ders veren hocalar hangi kriterlere göre seçildiler? Köstence’deki Türk toplumunun liderleriyle görüştünüz. BaşkanFedbi Osman ve genel sekreter Ervin İbraim ilk görüşmenizi nasıl anlatırsınız? Romanya’daki müslüman toplumunu nasıl değerlendirirsiniz? Örneğin Romanya’da yaşayan müslüman toplumu ve Türkiye veya Ortadoğu’da yaşayan müslümanlar arasında bir fark var mı? Bu yıl içerisinde, Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde hangi faaliyetleri gerçekleştirmeyi amaçlıyorsunuz? |
Interviu realizat de Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
|
Bundan 14 asır önce peygamberlerin getirdiği öğretilerin bir değer olarak algılanmaktan vazgeçilmesi sonucu insanlık’ itikadı ve ahlaki bir çöküş içerisine girmiş, kendi elleriyle yaptıkları putlara tapmaya başlamış, zina ve kumar yaygınlaşmış, güçsüzlerin ve yetimlerin ezilmesi adeta normal bir davranış haline gelmişti. İşte tam bu sırada Milâddan sonra 571 senesi, Fil Yılı’nda, 12 Rebiülevvel (20 Nisan) pazartesi gecesi sabaha karşı Mekke’de Hz. Muhammed dünyaya gelmiştir. Hz. Muhammed’in dünyaya gelişi insanlık tarihi için önemli bir dönüm noktasıdır. Hz. Muhammed, kendinden önceki Peygamberlerin yaptığı gibi Allah’ın emriyle insanlara, Allah’a, içinde yaşadıkları canlı ve cansız çevreye ve kendi nefislerine karşı yerine getirmeleri gereken sorumlulukları tebliğ etmiş, anlatmış, öğretmiş ve uygulamalı olarak göstermiştir. Bu sayede, bunalım ve karanlık içerisinde olan insanlık derin bir nefes almış, aydınlığa kavuşmuştur. Peygamber Efendimiz Hz. Muhammed’in dünyaya teşrif ettiği günün yıldönümü, 3 Şubat Cuma akşamı Mevlid Kandili olarak idrak ettik. Peygamberimizin doğumunu her yıl mevlit kandili olarak kutlamaktayız. Peygamberimizin doğumunu anmak, kasideler okumak, ilahiler söylemek ve tatlılar dağıtmak gelenek oldu. Bu sene Köstence cemaati Kral camide toplandı. Hanımlara özel Kumluk camide program yapıldı. Kur‘an kurslarına katılan hanımlar Nilgün Güneş hanımla güzel bir program hazırladılar. Programa T.C Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Aytekin Akçin de katıldılar. Her sene olduğu gibi Mevlid Kandili Romanya’nın tüm camilerinde kutlandı. İmamlar mevlidler okuyup programlar hazırladılar. Böylece birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi doyasıya idrak ettik. |
Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teritoriale ale U.D.T.R. din localităţile Cernavodă, Tuzla, Hârşova, Eforie, Techirghiol şi Băneasa au sărbătorit cu bucurie şi emoţie Naşterea Profetului Muhammed (Mevlid Kandili). În această zi plină de înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Carol I din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi cu mâinile deschise s-au rugat într-o linişte deplină cu toate că interiorul geamiei devenise neîncăpător.Imamul geamiei a recitat versete din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni părinţi, vecini, prieteni; să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii. |
Firdes Musledin
În data de 3 februarie 2012 pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa s-a organizat un spectacol pentru a sări în ajutorul Andradei Broască, o tânără din Eforie care suferă de leucemie, boală ce necesită un transplant de măduvă în străinătate ale cărui costuri ajung la suma de 150.000 de euro.
Evenimentul intitulat „Andrada are nevoie de noi” a fost realizat cu sprijinul Arhiepiscopiei Tomisului, al Crucii Roşii Constanţa şi Ligii Studenţilor Universităţii „Ovidius”.
Casa de Cultură a Sindicatelor a găzduit, vineri după-amiază, un concert caritabil în cadrul căruia au cântat mai mulţi artişti constănţeni, mobilizaţi pentru a sări în ajutorul studentei. Prezent în sală, alături de peste 400 de constănţeni, a fost şi tatăl Andradei, Viorel Broască, acesta mulţumind tuturor pentru sprijin.
Pe scenă au urcat Corala Arhiepiscopiei Tomisului, Şcoala de dans sportiv „Magic Star”, Denisa Ştefania Lucan, Cătălina Olteanu, Clubul de dans sportiv „Black Sea”, T&L, Polifonic Band, Gigi Dumitrele, Marian Gănescu şi Mihai Trăistariu, interpretul de muzică grecească Ionuţ Galani şi formaţia Asteria. Pe lângă aceşti artişti de renume pe scenă a ieşit şi Ansamblul „Kardelen” din Cumpăna.
Cel ce a încheiat evenimentul a fost interpretul Mihai Trăistariu, bucuros şi el să o ajute pe tânăra Andrada şi optimist, ca de obicei. „Nu e prima dată când vin la un concert caritabil. Le onorez, de obicei, pe toate şi mă pun în locul familiilor afectate. Nu fac mare lucru… decât să cânt, adică ceea ce îmi place cel mai mult să fac, plus că nici nu mă deplasez departe, fiind iarnă. Îi rog astfel pe toţi cei cu posibilitate să o ajute pe Andrada cu ce pot şi sperăm ca gestul nostru să nu fie în zadar. Îi doresc tot binele din lume, atât ei, cât şi familiei”, a declarat artistul.
Arhiepiscopia Tomisului, prin intermediul mai multor biserici din judeţ, desfăşoară în paralel o strângere de fonduri pentru Andrada. Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a declarat că Arhiepiscopia va fi reprezentată în cadrul acestui spectacol de Corala Bărbătească «Cuvântul Bun». „Şansa Andradei la viaţă depinde de strângerea sumei de 150.000 de euro, necesară pentru efectuarea unei operaţii de transplant de măduvă”.
La Eforie s-au confecţionat urne mobile cu fotografia Andradei, ce au fost plasate la oficiile poştale din cele două staţiuni, la grădiniţa şi creşa din Eforie Sud şi la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Eforie Sud.
Îi dorim multă sănătate Andradei şi dorim să se întoarcă cât mai repede alături de colegii ei din facultate.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În nordul Dobrogei, străjuieşte vechiul lanţ muntos Măcin, considerat ca unul din cei mai bătrâni din Europa. Aspectul actual confirmă vechimea prin aspectul de dealuri prin altitudinea redusă, datorită vitregiilor naturii. Culmile lor golaşe se oglindesc în apele liniştite ale Braţului Vechi al Dunării. La poalele lor, vei găsi un cochet orăşel ce păstrează numele vestitului lanţ – Măcin, locuit de oameni gospodari deosebit de primitori.
De acest loc mirific, plin de împrejurimi ce-ţi pot asigura câteva zile pentru descoperirea frumuseţilor naturii, se leagă şi originea neuitatului rapsod al cântecului dobrogean Grigore Kiazim. Într-o iarnă friguroasă, pe 12 februarie 1913 vine pe lume într-o familie mixtă, mama de naţionalitate română iar tatăl de naţionalitate turcă. cel ce a fost mândria acestui oraş.
Dragostea pentru muzică şi pasiunea pentru mandolină instrument ce a devenit prietenul cel mai apropiat al artistului, realizând cele mai reuşite creaţii în plan naţional şi internaţional. La vârsta de şapte ani primeşte de la părinţi mult dorita mandolină. Evenimentul s-a transformat dintr-un simplu gest de familie în începutul vieţii artistice neîntrerupte aproape 70 de ani. Acest prieten n-a fost niciodată părăsit fiind nelipsită din mâna artistului.
La 18 ani pleacă la Bucureşti, drumul fiind fără întoarcere. Singurul său ţel era consacrarea. Talentul său atrage atenţia muzicanţilor. Au urmat ani de căutări, de încadrare în repertoriu muzical al timpului, de promovare a propriului repertoriu, de şlefuire a stilului, reprezentând perioada configurării personalităţii artistice. Anul 1934 este decisiv pentru poziţia artistului în folclorul românesc. Devine colaborator al Radiodifuziunii Române. Activează ca redactor muzical în cadrul redacţiei de folclor, după care se dedică creaţiei instrumentale. Abordează folclorul şi la cobză. Activând alături de orchestra Radiodifuziunii Române, cu care a avut multe realizări. Este primul cobzar angajat la formarea Ansamblului „Ciocârlia” (1949) şi formarea Ansamblului „Rapsodia Română” (1971). Colaborează cu Ansamblul „Periniţa” şi „ Doina” al Armatei. Timpul liber şi-l dedica tot muzicii.
Întrebat despre modul în care a reuşit să impună mandolina instrument ce nu e tradiţional în folclorul românesc, alăturând-o viorii, naiului, fluierului, cimpoiului, ţambalului artistul spune: „La bază este multă muncă cu dragoste şi cu multă pasiune, indiferent dacă este mandolină sau vioară. Cei mai grei sunt primii 50 de ani…”
Despre calităţile lui Grigore Kiazim Aurel Băleanu scria: „În mâinile sale, mandolina capătă puteri miraculoase. La fel şi cobza, banjoul sau chitara. L-am văzut şi l-am ascultat pe marile scene, la radio, pe micul ecran. Strunele instrumentelor sale ne picurau în suflet o stare de vis şi ne aducea din amintirile vremii tânguirea suavă a doinei, atmosfera de poveste, a baladei, voia buna şi sprinteneala horei. Ca prin farmec, pluteau în văzduh, slobozite din tainicele instrumente, susur de izvoare, freamăt de codri, mângăieri de valuri, tril înalt de ciocârlii. Ascultându-le, uneori, nu se putea desluşi precis: al omului, al mandolinei sau al amândurora? Acel magician al instrumentelor cu coarde se numea Grigore Kiazim
Datorită talentului, meritelor şi succeselor obţinute de către rapsodul Grigore Kiazim numele oraşului şi a regiunii a reprezentat un izvor nesecat pentru culegerea sutelor de melodii înregistrate pe cele 40 de discuri ale sale. Amintim câteva: Sârba dobrogeană, Beteala miresei, Şapte văi, Geamparale, Sârba din Măcin, devenite cu timpul adevărate şlagăre. La acestea se adaugă numeroase înregistrări de muzică populară turcească adunate cu pricepere şi neobosită migală de pe plaiuri dobrogene.
Aplauzele s-au stins demult… mărturie rămân doar înregistrările păstrate în fonoteca Radio şi discurile. Amintiri…
Măcinenii nu l-au uitat. Au hotărât ca în fiecare an să-l sărbătorească. Aşa s-a născut Festivalul „Grigore Kiazim”, care de la o vreme a fost uitat.
Pe data de 10 februarie 2012, o zi de iarnă însorită, dar geroasă (-14 grade C.) Pe marginea drumului încă tronau grămezi mari de zăpadă făcute de utilajele de dezăpezire şi fireşte, de către gospodarii măcineni. Zăpada strălucea la lumina soarelui şi scrâşnea sub încălţările trecătorilor. Nici o altă culoare nu aduce atâta pace; ca albul zăpezii. Te uiţi pe fereastră cum ninge şi troienele de zăpadă ţi se aştern uşor şi pe minte. Albul hipnotizează!
În această zi Biblioteca orăşenească „Prof. Ion Buzea” împreună cu organizaţia locală a UDTR au organizat comemorarea marelui rapsod al cântecului dobrogean Grigore Kiazim. La acest eveniment au participat o parte dintre rudele celui sărbătorit, reprezentanţii etniei turce şi numeroşi măcineni.
La început bibliotecara Doina Ţandără a vorbit despre viaţa şi activitatea interpretului Grigore Kiazim. Apoi domnul primar Ichim Andone a subliniat importanţa acestui eveniment şi a spus că a făcut demersuri pentru renovarea Casei de cultură ce poartă numele marelui rapsod Grigore Kiazim. Domnul profesor Babă Viorel a propus reluarea festivalului „Grigore Kiazim”, iar domnul primar şi toţi cei prezenţi au fost de acord.
În faţa celor prezenţi Grupul vocal- instrumental al Şcolii generale „Gheorghe Banea” sub conducerea profesorului de muzică Babă Viorel a prezentat un spectacol reuşit. Elevii s-au prezentat îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale dobrogene. Şi cântecele interpretate de ei au fost numai piese dobrogene.
Spectacolul a început cu muzică cultă interpretată de doi viitori pianişti. Elevul Raul Rusu din clasa a III-a a interpretat corect şi cu pasiune la pian piesele „O iubite Augusti” şi „Fiir Elis” de Ludwig von Beetoven, iar elevul Florin Cabaua a interpretat cu multă dăruire piesele „Dor de primăvară” de Wolfgang Amadeus Mozart şi „Dans ungar” de Johannis Brams.
Apoi, Grupul vocal-instrumental a interpretat, cu multa vigoare şi dăruire, cântecele: „Fetele de la Măcin”, „Hora dobrogeană”, „Dunăre, potecă lină”. Elevii au fost răsplătiţi cu aplauze prelungite.
Grupul instrumental a interpretat cu multă virtuozitate piesele: „Ofiţereasca”, „Horă” şi „Sârba”.
Au urmat soliştii vocali acompaniaţi atât de grupul instrumental cât şi de grupul vocal. Astfel, eleva Prodan Andra a cântat cu mult suflet cântecul „Lăzărelul”.Elevul Breazu Andrei a interpretat cântecul „Mândră fată de pescar”. Jipa Vlad ne-a încântat cu piesa „Frunzuliţă pom rotat” iar Banea Olimpia ne-a dezmierdat cu cântecul „Am iubit un dobrogean”. Fiecare interpret a fost îndelung aplaudat. Publicul a fost plăcut impresionat de această întâlnire.
Prof. VIRGIL RITCO
Măcin-Tulcea
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
“AB-Türkiye Kültürlerarası Diyalog Müzeler Hibe Programı Müze Profesyonelleri İçin Çok Taraflı Eğitim Projesi” kapsamında, Romanya ve Avusturya’dan gelen heyet Mevlana Müzesi’ni ziyaret etti.
Başbakanlık Vakıflar Genel Müdürlüğü Dış İlişkiler Daire Başkanı Davut Gazi Benli, Mevlana Müzesi’nde yaptığı açıklamada, Vakıflar Genel Müdürlüğünün Viyana Etnoğrafya ve Romanya Sibiu Brukenthal Müzesi ile birlikte organize ettiği proje kapsamında Romanya ve Avusturya’dan gelen temsilcilerin, Mevlana Müzesi başta olmak üzere Konya’daki müzeleri ziyaret edeceğini söyledi.
Projenin, 13 Şubat’ta Ankara’da düzenlenen büyük ölçekli bir programla başladığını anımsatan Benli, “Programa Başbakan Yardımcısı Sayın Bülent Arınç da katıldı. Program süresince bir hafta boyunca Konya’da ve Ankara’da müzelerimiz ziyaret edilecek” dedi.
Hem Romanya hem de Avusturya’dan ilgili müzelerin karşılıklı ziyaretler gerçekleştireceğini dile getiren Benli, şunları kaydetti:
“Ayrıca 3D sanal müze uygulamaları ortak olarak organize ediliyor. Projemiz boyunca konserler de düzenlenecek. Bir takım tiyatro Oyunları da sergilenecek. 17 Şubat akşamında TRT Ankara Radyosu fuayesinde Türk Musikisi konseriyle program sona erecek. Amacımız kültürlerarası diyaloğa katkıda bulunmak ve kültürlerin buluştuğu yerler olan müzelerin bu proje vasıtasıyla ortak bir takım faaliyetler gerçekleştirebilmesi.”
Esenlik Malatya Belediyespor’un 11 yaşındaki masa tenisi sporcusu Alican Şeker, Romanya’da düzenlenen “Eurokids Uluslararası Kampı”na davet edildi.
Esenlik Malatya Belediyespor’un 11 yaşındaki masa tenisi sporcusu Alican Şeker, Romanya’da düzenlenen “Eurokids Uluslararası Kampı”na davet edildi.
Türkiye Masa Tenisi Federasyonu 2011-2012 yılı faaliyet programında yer alan ve Avrupa Masa Tenisi Birliği (ETTU) tarafından 18-24 Şubat tarihleri arasında Romanya’da gerçekleştirilecek olan Eurokids Uluslararası Kampı’nda Türkiye’yi temsil edecek olan 11 yaşındaki Alican Şeker, çalışmalarını Turgut Özal Kamp Eğitim Merkezi Masa Tenisi Salonu’nda sürdürüyor.
Esenlik Malatya Belediyespor Kulübü Başkanı Orhan Barman, AA muhabirine yaptığı açıklamada, Türkiye Masa Tenisi Federasyonunun bu kamp için iki sporcuyu davet ettiğini, bunlardan birisinin Alican olduğunu belirterek, “Kulübümüz sporcusu olan küçük dev sporcu Alican Şeker’i tebrik ediyor, başarılarının devamını diliyorum. Ülkemizi ve ilimizi en iyi şekilde temsil ettiği için kendisini kutlarım” dedi.
Şeker’in antrenörü Ömer Tekin de, Malatya’dan Eurokids Uluslararası Kampına davet edilen Alican Şeker’in, geçen yıl da Antalya’da yapılan Eurokids Uluslararası Kampına katıldığını söyledi.
Sporcunun, aynı zamanda 1. Lig’de mücadele eden Esenlik Malatya Belediyespor adına müsabakalara çıktığını ifade eden Tekin, Alican’ın çalışmalarını günde 3 saatlik antrenmanla sürdürdüğünü dile getirdi.
Masa tenisi sporunu severek yaptığını belirten Alican Şeker ise Antalya’da yapılan Eurokids Uluslararası Kampının büyük faydasını gördüğünü belirterek,
“Tekrar bu kampa davet edilmem beni çok mutlu etti. Romanya’da yapılacak olan kampta Türkiye’den 2 sporcu davet edildi. Fenerbahçe Spor Kulübü’nden bayan sporcu ile Malatya’dan beni davet ettiler. Ülkemi en iyi şekilde temsil etmek istiyorum. Bizlere güvenen ve destek olan herkese teşekkür ediyorum” diye konuştu.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
“Fetih 1453” filminin yapımcısı ve yönetmeni Faruk Aksoy, filmin uzun uğraşlar sonucunda hazırlandığını belirterek, “Bu filmin gerçekten milletimize yakışır şekilde vizyona girmesi için elimizden geleni yapmaya çalıştık” dedi.
“Fetih 1453” filminin yapımcısı ve yönetmeni Faruk Aksoy, filmin uzun uğraşlar sonucunda hazırlandığını belirterek, “Bu filmin gerçekten milletimize yakışır şekilde vizyona girmesi için elimizden geleni yapmaya çalıştık” dedi.
Nişantaşı’ndaki City Life sinemalarında, İstanbul’un fethedilme tarihine ithafen saat 14.53’te yapılan filmin ilk gösterimi, Oyuncu ve teknik ekibin katılımıyla gerçekleştirildi.
Gösterim öncesinde gazetecilere açıklama yapan Aksoy, olağanüstü heyecanlı olduğunu ifade ederek, “Dün gece hiç uyumadım. 3 yıla yayılan bir projeydi bu. 21 haftada çekimler gerçekleştirildi. Yüz binlerce metrekare platolar kurduk. 10 bine yakın aksesuar ve silah ürettik. Kostümler için 45 bin metre kumaş kullandık. Bu filmin gerçekten milletimize yakışır şekilde vizyona girmesi için elimizden geleni yapmaya çalıştık” diye konuştu.
Aksoy, teknoloji, para ve birikimlerini bu filmde ortaya koyduklarını vurgulayarak, “Filmin özel bir günde vizyona girmesi benim uğurumdur. Bugün saat 14.53’te filmimiz vizyona girdi. Oyuncular, uzun bir dövüş, at binme eğitiminden geçtiler. Çok uzun süre senaryo üzerinde çalışıldı. Beni çok tatmin eden sonuçlar ortaya çıktı” dedi.
Bir gazetecinin, “Recep İvedik” filminin izlenme rekoru kırmasına ilişkin sorusu üzerine Aksoy, “Takdir milletindir” dedi.
Filmin gösteriminin ardından gazetecilere açıklama yapan Oyunculardan, filmde Fatih Sultan Mehmet’i canlandıran Devrim Evin, “Biz de filmi sizlerle ilk defa izledik. Umarım halkımız beğenir. Fatih Sultan Mehmet gibi tarihe büyük iz bırakmış birini canlandırmak benim için büyük onurdur” diye konuştu.
Filmde Ulubatlı Hasan rolündeki İbrahim Çelikkol da filmin Türk Milletine hayırlı olmasını dileyerek, “Umarım izleyenler sevmiştir” dedi.
Gösterimin ardından izleyicilere, filmin Oyuncuları ve yönetmeninin imzalarının bulunduğu afişler dağıtıldı.
Yapımcılığını Faruk Aksoy, Servet Aksoy ve Ayşe Germen’in üstlendiği filmde, Devrim Evin, İbrahim Çelikkol, Dilek Serbest, Recep Aktuğ, Erden Alkan’ın yanı sıra geniş bir Oyuncu kadrosu bulunuyor. Senaryosunu, İrfan Saruhan ve Atilla Engin’in yazdığı filmin müziklerini Benjamin Wallfisch yaptı.
17 milyon dolarlık bütçenin ayrıldığı, Osmanlı Padişahı Fatih Sultan Mehmet’in çocukluğundan fetihlerine kadarki sürecin anlatılacağı filmin izlenme rekoru kırması bekleniyor.
Türkiye genelinde 850 salonda vizyona giren film, Almanya, Hollanda, Belçika, Avusturya, Fransa, İngiltere, İsviçre, KKTC, Ortadoğu ülkeleri, Endonezya, Malezya, Rusya, Arnavutluk, Bosna-Hersek, Sırbistan, Makedonya, Kosova, Romanya, Yunanistan, Güney Kore, Tayland, Japonya ve Amerika’da da sinemaseverlerle buluşacak.
Kaynak: haberler.com
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Tarihçilerin duayeni Prof. Dr. Halil İnalcık, Türk Kültür ve Sanatları Ortak Yönetimi (TÜRKSOY) onur madalyasını törenle aldı.
Devlet Resim ve Heykel Müzesinde düzenlenen törene, Kültür ve Turizm Bakanı Ertuğrul Günay, TÜRKSOY Genel Sekreteri Düsen Kaseinov, Türkiye Cumhuriyeti’nin ilk Kültür Bakanı Prof. Dr. Talat Sait Halman, Topkapı Sarayı Müzesi Başkanı Prof. Dr. İlber Ortaylı, öğretim üyeleri ve öğrenciler katıldı.
Törende konuşan Günay, Prof. Dr. İnalcık’ın yaptığı araştırmalar, bütün yaşamı ve eserleriyle, yetiştirdiği isimlerle Türk dünyasının övündüğü en büyük isimlerden olduğunu belirterek, “İnalcık, gerçekten bütün eserleriyle, kitaplarıyla, yaptıkları ve yaşadıklarıyla bizim kültürümüzün mücessem bir çınarı gibi yaşamaktadır. Ben de ona nice sağlıklı, güzel yıllar diliyorum” dedi.
Dünyanın pek çok yerinde alanında isim yapmış kişilerin İnalcık’ı takdir ettiğini dile getiren Günay, ABD’li ünlü sosyolog Immanuel Wallerstein’ın, “Bugün dünyanın bütün üniversitelerinde İnalcık okutuluyor, İnalcık’ı okuyorlar. İnalcık sıradan bir tarihçi değil. İnalcık, gerçekten metodolojisi, bakış tarzıyla bir ekol kurmuş bulunan müstesna bir tarihçidir. Onun yazdıkları, kitapları, makaleleri, ansiklopedi maddeleri, bu alanda çalışanlar için müstesna bir hazine değerindedir” sözlerini aktardı.
Günay, sözlerini şöyle sürdürdü:
“Gerçekten bizim için büyük bir övünç kaynağı. Dünyanın bütün üniversitelerinde kendisine, kitaplarına başvurulan, bir anlamda Osmanlı’nın ve Ön Asya coğrafyasının, Doğu Avrupa coğrafyasının bütün gerçeğini dünyaya öğretmekte ışık tutan bir büyük bilim insanı. Ben hocamın yazdıkları üzerinde bir değerlendirme yapmayı kendim için haddini aşmak sayarım ama genelleme yapmaktan kaçınmış, olayları somut biçimde ele almış ve somut biçimdeki olaylar üzerine derinliğine çalışmış ve sanırım genellemelerden sakındığı için de çok daha zahmetli bir araştırma yolu seçmiş, ama çok daha özgün sonuçlara varmıştır.
Türkiye Cumhuriyeti onun hakkını nasıl öder, biz millet olarak hakkını nasıl öderiz bilmiyorum. Daha önce Kültür ve Turizm Bakanlığımız, Bakanlığın Kültür Sanat Büyük Ödülünü takdim ederek ifade etmeye çalışmış, aynı şekilde 2005 yılında Cumhurbaşkanlığımız teşekkürünü ifade etmeye çalışmış. Şu anda benim de dönem koordinatörü bakan sıfatını onurla taşıdığım TÜRKSOY’umuz kendisine onur madalyasını sunarak teşekkürümüzü bir kez daha ifade etmek istiyoruz.”
Günay, Prof. Dr. İnalcık’a, “Hocam Allah size güzel yıllar versin. Eserleriniz, yaptıklarınız, yazdıklarınız, Türk milleti yaşadıkça, dünya yaşadıkça yaşasın ve hayatımız sizin yazdıklarınızla daha iyiye ve daha güzele doğru ilerlesin” diye hitap etti.
TÜRKSOY Genel Sekreteri Kaseinov da Türk dünyası tarih ve kültürünün araştırılması ve tanıtılması yolunda büyük gayret sarf etmiş ve önemli başarılara imza atan İnalcık’a onur madalyası vermekten mutluluk duyduklarını söyledi.
Türk dünyasının çok önemli tarihçiler yetiştirdiğini ifade eden Kaseinov, “Prof. Dr. İnalcık’a tüm Türk dünyası adına bir kez daha minnettarlığımızı sunmak istedik. Onun her eseri bir referanstır” dedi.
Prof. Dr. Halil İnalcık da törende yaptığı konuşmada sözlerine, “Bu salonda, 1935’te rahmetli Atatürk, şu balkonda otururken Afet Hanım bu kürsüden ilk dersini vermişti Dil ve Tarih Coğrafya Fakültesinin. Ben Dil ve Tarih Coğrafya Fakültesinin ilk talebesiyim, bir numaralı talebesiyim” diyerek başladı.
Atatürk’ün Türklüğe, Türkiye Türklerine ve dünya Türklerine geleceğin yollarını gösteren ve açan büyük lider olduğunu dile getiren İnalcık, “Talihin cilvesine bakın o zaman bir genç olarak, bu kürsüde, bu toplantıda, bu sıralarda oturan bir öğrenci olarak Atatürk’ün huzurunda yıllar sonra, 75 sene sonra tekrar buraya geliyorum ve onun bize gösterdiği yolda hizmet etmiş bir nefer olarak burada sizi selamlıyorum. Bu ne büyük saadettir” diye konuştu.
Salondakilerin büyük alkışı üzerine, “Sizin alkışlarınız benim ömrümü uzatıyor” diyen İnalcık, “Biliyorsunuz 95 yaşındayım ve TÜRKSOY’un bana bu şerefi bahşetmesinin bilmediğiniz bir sebebi var. Benim babam 1905’te Ruslar Japonlar ile savaşa girdikleri zaman Rus Ordusuna hizmet etmemek için bu memlekete sığındı” sözleriyle kendisiyle ilgili fazla bilinmeyen bir konuyu aktardı. İnalcık, sözlerini şöyle sürdürdü: “Benim hemşehrilerim, akrabalarım Stalin tarafından bir gecede, 300 bin Kırımlı hemşehrim vagonlara tıkılarak Orta Asya’ya gönderildi. Çoğu vagonlarda ölmüştür. Onların hatırasını anmak isterim. Türk’ü dünyada hiç sevmezler, çünkü her tarafta efendi olmuştur. O 300 bin insanın hatırasını bizden başka kimse anmamıştır. Türkler, bugün Ruslar’ın Avrasya dediği bölgede, yani Moğolistan’dan Macaristan’a kadar step bölgelerinin hakimiydiler. Birbirleri arkasından bu sahada büyük imparatorluklar kurdular. İlki Çin kaynaklarının Hiung-nu dediği imparatorluk, Çin’in kuzeyinde büyük bir imparatorluk, step imparatorluğunu kurdu. Çin titriyordu onun karşısında ve büyük seddi, bugün dünyanın Ay’dan görülen yegane abidesidir Çin Seddi, onu yaptılar, ne kudretli bir imparatorluk, Çin’i böyle büyük bir eseri yapmaya mecbur etmiştir.
Hiung_nu’lar M.Ö 2. asırda kaynaklarda biliyoruz. Ondan sonra Moğollar bu step imparatorluğuna hakim oldular. Attila onlardan biri oldu. Moğollar’dan sonra 6. yüzyılın ortalarında Bumin Kağan tekrar bu step bölgesindeki kabileleri Türk-Moğol kabilelerini birleştirdi. Yeniden bir imparatorluk kurdu, bunun bugün yaşayan Orhun Abidelerinde ilk defa Türk adıyla Türk imparatorluğunu kurdu. Bu İmparatorluk, Moğolistan’dan Kafkasya’ya kadar muazzam bir imparatorluktu. Türk, dünya imparatorlukları kurmuş bir ırk demeyeceğim bir millettir. Bu bölgedeki bütün at üzerinde savaşan kabileleri toplayıp imparatorluk kuran bir ırkız. İslam dünyasına girdiğimiz zaman Orta Asya’dan Akdeniz’e kadar Selçuklu İmparatorluğu’nu kurduk.”
Osmanlı İmparatorluğu’nun kurulmasıyla da Türkler’in dünyaya hakim olduklarını anlatan İnalcık, “İşte bizi hem alkışlarlar hem de çekemezler. Öyle imparatorluklar kurmuş bir milletiz. Bugün büyük problemler karşısında Türkiye… Ama tarihimizi bilelim, büyük imparatorlukların çocuklarıyız” diyerek sözlerini tamamladı.
Daha sonra İnalcık’a Kültür ve Turizm Bakanı Günay tarafından onur madalyası takıldı. Prof. Dr. İnalcık, elini öpen Bakan Günay’a sarılarak teşekkür etti. İnalcık, kendisine verilen madalyayı da öperken uzun süre ayakta alkışlandı.
Türkiye Cumhuriyeti’nin ilk Kültür Bakanı Talat Sait Halman da İnalcık’ın yaşayan en büyük Osmanlı tarihçisi olduğunu belirterek, “Bugün İnalcık’ı alkışlayanlardan gözlerim kamaşıyor. Tarihi Shakespeare gibi duyumsamış, Mozart gibi bestesini yapmıştır” dedi.
İnalcık’ın tarihi ışık gibi aydınlatarak bugünlere geldiğini dile getiren Halman, “İnalcık bir hakikat anlatıcısıdır. Hiçbir menfaati yoktur. Gerçek bilim insanı da böyle olur” diye konuştu.
Topkapı Sarayı Müzesi Başkanı Prof. Dr. İlber Ortaylı ise Halil İnalcık’ın her yönüyle genç tarihçiler için örnek teşkil ettiğini söyledi. Tarihçiliğin “filolojik bir amelelik” gerektirdiğini, çünkü belgelerin dikkatle incelenmesinin büyük önem taşıdığını vurgulayan Ortaylı, genç tarihçileri ise konuya ciddiyetle eğilmedikleri gerekçesiyle eleştirdi.
“Tarihçilik bir Türk genci için kör makasla mukavva kesmektir. Ne kolej eğitimi ne de medrese eğitimi yeter” diyen Ortaylı, “Prof. Dr. İnalcık, eserleri en çok çeviriye ulaşan yazarlardan biridir. İnalcık, ‘Made in Turkey’ bir münevverdir. Her şeyin bu memlekette öğrenilebileceğinin, yapılabileceğinin en iyi örneğidir” ifadelerini kullandı.
Kaynak: haberler.com
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Domnia lui Murâd 1 nu s-a limitat la o serie de victorii militare, care de altfel nu ar fi fost suficiente pentru a-i asigura supremaţia asupra ţărilor cucerite sau aservite. Începând cu domnia sa, ba chiar cu a lui Orkhân, sunt aplicate regulile ocupaţiei otomane. Din punct de vedere al sultanului, orice teritoriu cucerit cu sabia îi aparţine în mod legitim şi definitiv, fie că este luat în războiul sfânt împotriva unui necredincios, fie că este smuls de la un musulman ale cărui acţiuni dăunează războiului sfânt. Şi câte posibilităţi oferă această a doua condiţie! Dacă un oraş se predă fără luptă, otomanii nu îl distrug. Un fort, o dată cucerit este dărâmat sau este ocupat de o mică colonie militară otomană şi serveşte ca bază în noile razii sau cuceriri.
Politica de colonizare mergea mai departe: practica transferurilor de populaţie, constantă la otomani, pare să fi început foarte devreme, având un scop mai ales militar; era vorba de trecerea populaţiilor anatoliene în Rumelia, pentru a alimenta războiul sfânt. Existau însă şi deplasări spontane, având câteodată ca punct de plecare alte principate. Noii veniţi întemeiau sate sau cartiere separate de cele ale indigenilor, iar fiecare îşi păstra modul de viaţă şi religia. În ceea ce priveşte aristocraţia locală, ea a fost de cele mai multe ori integrată în sistemul timariot1, soluţie ce asigura liniştea în regiune şi întărea armata. Timarioţi creştini puteau fi întâlniţi şi în secolul al XV -lea.
În timp ce ghâzi se instalau la frontiere şi conducătorii locali erau integraţi treptat, administraţia otomană prindea contur în Rumelia. Atraşi de posibilităţile de carieră şi de alte înlesniri – un cadiu putea fi timariot – ulemalele au adaptat practicile administrative musulmane, marcate de toleranţa vizavi de necredincioşi, într-o perspectivă a ordinii, a unei bune gestiuni şi a rentabilităţii fiscale.
Fondatorul dinastiei de viziri Candarh, Kara Kha1î1 Khayreddîn Paşa, a jucat un rol esenţial în fundamentarea unei administraţii centralizate. Acest ’alîm2, cadiu de Bilecik, de Iznik, apoi de Brusa, a inaugurat postul de kâdi ’asket; „judecător suprem al armatei”, în fapt, şeful ierarhiei ulemalelor până la crearea funcţiei de şeykh ul-islâm. Cumulând conducerea administraţiei şi comanda armatei, el este considerat primul mare vizir veritabil. El a avut şi un rol important în constituirea unei trezorerii de stat şi în punerea la punct a sistemului de registre (defter), care va fi baza instituţiei timariote. Tot în timpul lui Murâd 1 a fost creat primul berbeiberlic (beylerbeyilik), al cărui titular avea sarcina de a-i supraveghea pe sangeacbei (sancak bey), adică pe reprezentanţii locali ai autorităţii care administrau oraşele şi provinciile, fiind ajutaţi de cadii. Lâlâ Şâhîn a fost primul beilerbei (beylerbey) de Rumelia. Al doilea berleiberlic (beylerbeyilik), al Anatoliei, va fi creat în 1393 de Bâyezîd 1.
În fine, tot lui Murâd 1 şi lui Kara Khalîl Khayreddîn Candarh, statul otoman le datorează una dintre creaţiile cele mai originale: ienicerii (în turcă yeniceri „trupa nouă“, „armata nouă“). Originea acestora se află în obiceiul care acorda emirului dreptul de a lua a cincea parte din prizonierii făcuţi în timpul războiului sfânt (pencyek/ pencik). Este probabil ca Murâd să fi avut această idee după cucerirea Traciei, putând constitui o armată cu cei răpiţi în cursul raziilor. Sistemul de recrutare s-a perfecţionat în timp prin apariţia devşirme, „strângerea“, „adunarea“. Astfel, încă din timpul lui Murâd 1, s-au pus bazele unei administraţii care nu mai era a unui principat de ghâzî, ci a unui veritabil imperiu.
În ciuda morţii neaşteptate a lui Murâd pe câmpul de luptă de la Kosovo, nu au existat probleme de succesiune. Murind, Murâd îl desemnase ca urmaş pe fiul său cel mare, Bâyezîd, care participa la lupte. Având acordul tatălui său, noul emir avea şi norocul de a-şi putea intra în atribuţii imediat. El a preferat totuşi să scape de un posibil rival şi a ordonat uciderea fratelui său.
Bâyezîd avea o puternică personalitate, aşa cum spune şi porecla sa, Yildmm, „Fulgerul”. În vârstă de 35 de ani, el făcuse deja proba calităţilor sale: trimis înjurul anului 13 81 guvernator al fostului principat Germiyân, el susţinuse interesele orientale ale imperiului şi se făcuse remarcat în luptă. Se datorează porecla sa victoriilor sau rapidităţii sale de mişcare? Cert este că întotdeauna va fi activ şi întreprinzător. Crescut ca fiu al unui prinţ puternic, necuD.oscând înfrângerea, avea conştiinţa măreţiei sale. În propriii săi ochi, el era mai mult decât un simplu conducător de ghâzi. Faţă de creştinii vasali, se purta mai mult ca un suzeran decât ca un luptător întru credinţă. Practica războiul sfânt, dar se vroia mai mult-un puternic suveran. Astfel se explică gestul său de la sfârşitul anului 1394 de a-i cere califului abbasid din Cairo învestitura ca sultan de Rum; stăpân al Rumeliei şi al Anatoliei occidentale, el dorea – sau visa- să reînvie sub sceptru musulman Imperiul roman universal.
Inteligent, întreprinzător şi rapid, cu un spirit deschis, dar dominator, nepăsător la alte opinii, astfel apare Bâyezîd 1 în oglinda deformatoare a Istoriei.
Imperiul lăsat de Murâd s-a dovedit repede a fi fragil. Ca să evite nemulţumirea musulmanilor, dar şi pentru că nu era capabil să păstreze pentru multă vreme teritoriile prinţului karamanid ’Alâeddîn, Murâd preferase să îl cruţe. Însă pericolul de aici va veni: profitând de absenţa otomanilor, prinşi în Europa, ’Alâeddîn îi strânsese înjurul său pe cei mai mulţi dintre beii anatolieni, pe puternicul Kadi Burhâneddîn din Sivas, pe conducătorii din Sarukhan, Germiyân, Menteşe şi Harnîdeli, iar aceştia au reluat ofensiva. Germiyânidul Ya’kâb Bey luă înapoi teritoriile cedate cumnatului său Bâyezîd în 1387 şi Kadi Burhâneddîn cuceri Kirşehir, în timp ce ’Alâeddîn cucerea Beyşehir şi înainta până la Eskişehir.
Abia urcat pe tron, Bâyezîd trebui deci să ia măsuri. Mergând la Brusa, el adună armata. Creştinii au jucat aici un rol considerabil, din moment ce era asistat de Paleologii Manue1 al II-lea şi Ioan al VII-lea, şi de Ştefan Lazarevic, în fruntea unui contingent sârb. Candaridul Siileymân, care domnea în Kastamonu, veni şi el în sprijinul otomani lor, care îl susţinuseră împotriva tatălui său.
Bâyezîd începu operaţiunile de recucerire în iarna 1389-1390. În afară de Philadelphia (Alaşehir), ultima posesiune bizantină în Anatolia, care a fost luată la sfârşitul anului 1390, el va anexa principatele Sarukhan, Aydm, Menteşe, Hamîdeli şi Germiyân. Cu excepţia Smirnei, aflată în continuare în mâinile cavalerilor de Rhodos, întregul mal occidental al Asiei Mici trecea sub control otoman. În mai 1390, Bâyezîd va reconfirma privilegiile acordate veneţienilor de emirii din Efes şi din Milet, locuri ce vor servi ca bază în expediţiile împotriva insulelor creştine.
Adevăratul duşman rămânea karamanidul ’Alâeddîn. În toamnă, Bâyezîd recuceri Beyşehir şi asedie Konya. Nigde, Akşehir, Aksaray cad la rândullor, când situaţia se schimbă brusc. Dimensiunea succeselor otomane l-a neliniştit pe candarid: unificarea Anatoliei sub sceptru otoman ameninţa, de la un punct, propriul. său principat. El a considerat deci că e mai bine să-şi părăsească aliaţii şi s-a apropiat de Kadi Burhâneddîn, cu care a semnat un acord antiotoman, şi a început discuţiile privitoare la ajutorul acordat karamanidului. Această ameninţare l-a determinat fără îndoială pe Bâyezîd să ducă tratative cu ’Alâeddîn învins. Prin acordul semnat, eile cucerite în decursul anului, dar ’Alâeddîn rămânea la est de Carşamba.
1. Timâr: atribuirea veniturilor unui teren, cu titlu de soldă, unui militar otoman – câteodată unui funcţionar civil sau religios – cu sarcina de a-l cultiva, de a-şi plăti taxele şi impozitele cuvenite şi de a furniza armatei otomane, în caz de nevoie, un număr de soldaţi proporţional cu veniturile obţinute.
2. Alîm, singular de la ’ulema (ulemale): doctor în legea coranică.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Vaktiyle yoksul bir oduncu varmış. Karısı ve yedi çocuğuyla bir kulübede otururmuş. Çocukların en sonuncusu minicikmiş. Ona “Parmak Çocuk”adını takmışlar.
Günün birinde parasızlıktan yiyeceksiz kalmışlar. Ne yapacağını şaşıran anne ile baba çocukları ormana bırakmaya karar vermişler belki zengin bir avcı onları alır götürür diye.
Parmak Çocuk onların konuşmalarını duyup ceplerini beyaz çakıl taşlarıyla doldurmuş. Onları birer birer yere atmış. Bu taşları izleyen çocuklar evlerine dönebilmişler.
Anne ile baba çocukları yine ormana götürüp bırakmışlar. Ama Parmak Çocuk bu kez yola ekmek kırıntısı atmış. Ne yazık! Kuşlar kırıntıları yemiş.
Çocuklar korkudan ağlamaya başlamışlar. Parmak Çocuk ağaca tırmanmış. Uzaktan ışığı yanan bir ev görmüş. Gidip kapıyı çalmışlar.
Kapıyı açan kadın “Burası devin evidir. O çocuk yer” demiş. Sonra çocukları yatağın altına saklamış.
Dev eve gelince çocukları bulmuş.
– “Şimdi karnım tok. Yarın hepinizi yerim” demiş.
Dev ile karısının yedi tane kızları varmış. Başlarında altın taçları, geniş bir yatakta uyuyorlarmış.
Parmak Çocuk kardeşlerinin takkelerini almış, küçük dev kızların taçlarıyla değiştirmiş.
Sabah olunca dev, takkeli çocukların boyunlarını kesmiş.
Anne kendi kızlarının boyunlarını kesik görünce bayılmış. Dev ise öyle öfkelenmiş ki hırsından uçurumdan yuvarlanıp ölmüş.
Parmak Çocuk ile kardeşleri de kurtulmuşlar.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
400 gr somon füme
300 gr krem peynir
50 gr iri çekilmiş Antep fıstığı
1 kırmızı soğan
Frenk soğanı
· Peynirli rulo somon füme hazırlanışı
Kırmızı soğanın kabuğunu soyup enine ikiye kesin. Yarısını küp şeklinde doğrayın. Somon fümeleri yağlı kağıt üzerine dikdörtgen olacak şekilde dizin. üzerine krem peyniri yayın. Küp doğranmış soğan ve fıstıkları serpiştirip rulo şeklinde sarın 1 saat buzdolabında bekletin. Soğanın diğer yarısını halka şeklinde doğrayın. Somon ruloyu servis tabağına alın. Yanlarına halka kırmızı soğan ve frenk soğanlarını yerleştirin. Fıstık serpiştirip servis yapın.
Peynirli rulo somon füme artık hazır, afiyet olsun.
8 pirzola
2 arpacık soğan
Yarım çay bardağı zeytinyağı
Tuz
Karabiber
Kekik
· Nane soslu pirzola hazırlanışı
Soğanların kabuklarını soyup geniş bir kaseye küçük doğrayın. Zeytinyağı, kekik ve pirzolaları ekleyip iyice karıştırın ve üzerini örterek en az 3 saat buzdolabında bekletin. Yapışmaz yüzeyli tavada önlü arkalı kızarıncaya kadar pişirin. Tuz, karabiber serpiştirin. Nane sosu ile servis yapın.
200 gr bitter çikolata
200 gr tereyağı
3 yumurta
75 ml kefir
85 gr kek unu
85 gr un
Yarım tatlı kaşığı karbonat
350 gr toz şeker
25 gr kakao
230 gr bitter çikolata
200 ml krema
çikolata ruloları
· Çikolatalı pasta hazırlanışı
Fırını 140 dereceye ayarlayın. 22 cm’lik kelepçeli kek kalıbına yağlı kağıt serin. çikolatayı küçük parçalara bölüp tereyağı ile birlikte eritin. Yumurtalar ve kefiri ayrı bir kapta karıştırın. Unlar, karbonat, şeker ve kakaoyu bir kasede harmanlayın. çikolataya önce yumurta daha sonra un karışımlarını ekleyip karıştırın. Hamuru kelepçeli kalıba aktarıp yaklaşık 1 saat ya da kürdan batırıldığında temiz çıkıncaya kadar pişirin. Soğumaya bırakın. üzeri için kremayı kaynatmadan ısıtın. Küçük parçalara bölünmüş çikolatayı ekleyip eriyinceye kadar karıştırın. Oda ısısında ılınmayı bırakın. Keki kalıptan çıkartıp spatula yardımıyla ganajı kekin üzerine sürün. üzerini çikolata ruloları ile süsleyip servis yapın.
Çikolatalı pasta artık hazır, afiyet olsun.