1 decembrie este Ziua Naţională a României. La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România.
Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.
Vom cita din Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională primele 4 articole:
Trebuie să adăugăm că, la realizarea acestui act istoric şi-au adus aportul sute de etnici turci care şi-au dat viaţa pentru făurirea acestui deziderat comun al tuturor cetăţenilor români.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.
Aşa cum sublinia şi istoricul Florin Constantiniu, “…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.“
Pentru a marca semnificaţia acestei zile conducerea Uniunii Democrate Turce din România prin reprezentanţii săi, preşedinte Osman Fedbi, şi secretarul general au depus coroane la Cimitirul Central din Constanţa alături de alte personalităţi marcante din judeţul Constanţa.
Comisia de cultură a Uniunii Democrate Turce din România în parteneriat cu Şcoala „Mihail Coiciu“a organizat pe data de 29 decembrie „Ziua Naţională a României“ şi a reunit elevi din şcolile constănţene. În cadrul evenimentului un grup de elevi de la Şcoala „Mihail Coiciu“a susţinut un program literar artistic dedicat zilei de 1 Decembrie. Ansamblul de dansuri folclorice Fidanlar au oferit publicului un spectacol inedit şi au întreţinut atmosfera de sărbătoare. În cadrul aceluiaşi eveniment aproximativ 50 de elevi s-au întrecut la un concurs de recitare şi unul de cultură generală având ca temă Actul istoric de la 1 Decembrie 1918.
Premianţii concursului de recitare au fost: Târna Teodor, Şc. „Mihail Coiciu“, Rădulescu Rareş, Şc. „Mihail Coiciu“, Reşid Iris, Şc. nr. 30 „Ghe. Ţiţeica“, Gheneghez Ebru. Şc. nr. 12 „B.P. Haşdeu“ şi Pavel Miruna, Şc. „Mihail Coiciu“. La concursul de cultură generală cei premiaţi au fost: Alexandroaia Anelis, Şc. nr. 12 „B.P.Haşdeu“, Mihail Bianca, Şc. „Mihail Coiciu“, Custură Alexandra, Şc. nr. 11, Tală Mădălina, Şc. „Mihail Coiciu“, Murtaza Alper, Şc. nr. 30 „Ghe. Ţiţeica“ şi Cluci Claudiu. Câştigătorii au fost premiaţi de către preşedintele U.D.T.R., ing. Osman Fedbi şi au primit cadouri şi diplome care să le amintească de Ziua Naţională a României.
La eveniment a participat d-na consul general al Republicii Turcia la Constanţa care a dorit să fie alături de U.D.T.R. la sărbătoarea Zilei Naţionale a României.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 18 decembrie a.c. a avut loc şedinţa Consiliului Naţional şi de bilanţ anual a U.D.T.R. La manifestare au participat peste 100 de persoane, reprezentând membrii Consiliului Naţional, membrii ai filialelor noastre, precum şi angajaţi ai Uniunii Democrate Turce din România.
În acest cadru s-au prezentat rapoartele de activitate ale comisiilor de specialitate şi ale departamentelor U.D.T.R. De asemenea, conducerea uniunii, prin persoana domnlui Osman Fedbi, preşedinte, a tras concluziile şi a prezentat planurile de activitate pentru anul 2012.
Pentru U.D.T.R., anul 2011 a însemnat continuarea tuturor proiectelor lansate în anii anteriori, pe plan cultural şi educaţional. Nu putem să amintim decât de „Primăvara Comunitară“, acţiune care a cumulat multe evenimente: simpozion şi spectacol de gală; „19 mai – Festival Cultural Sportiv al Tineretului“ care s-a desfăşurat pe 5 zile şi pe mai multe domenii: expoziţii tradiţionale, culinare, de publicaţii, competiţii sportive, masă rotundă, simpozion, spectacol de gală, concerte. Tot în acest cadru putem, aminti de „Ziua Minorităţilor“, în cadrul căreia 15 personalităţi marcante ale minorităţilor naţionale au fost omagiate şi premiate, ca recunoştinţă a activităţii depuse de-a lungul întregii vieţi pentru comunitate şi pentru omenire. De asemenea, nu putem uita de acţiunile pentru copii şi tineret, de olimpiadele şcolare, de excursiile pentru olimpici, Festivalul de Artă Culinară care anul acesta s-a desfăşurat la Măcin.
La moment de bilanţ, sperăm ca şi anul viitor, dumneavoastră, cititorii noştri, să fiţi ca întotdeauna alături de noi la toate manifestările pe care Uniunea Democrată Turcă din România le organizează şi le derulează spre beneficiul comunităţii.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În fiecare an Ziua Minorităţilor este sărbătorită de UDTR cu mare fast. Şi anul acesta s-a sărbătorit acest eveniment pe data de 14 decembrie, în sala „Remus Opreanu” a Instituţiei Prefecturii Constanţa.
Data de 18 decembrie constituie un reper memorabil în evoluţia drepturilor legate de protecţia minorităţilor naţionale. La 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase. Acest document internaţional este primul care oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a Minorităţilor Naţionale. România s-a raliat acestei tendinţe apărute pe plan internaţional prin aprobarea HG nr. 881/ 1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca fiind Ziua Minorităţilor Naţionale din România. Din 1999, autorităţile române au marcat prin diferite evenimente şi festivităţi această sărbătoare, contribuind la mai buna cunoaştere a diversităţii etnoculturale a ţării noastre în rândul opiniei publice.
Dacă anul trecut Comisia de cultură a omagiat personalităţile comunităţii turce care şi-au pus amprenta în promovarea culturii noastre, anul acesta Uniunea Democrată Turcă din România a oferit diplome şi plachete personalităţilor comunităţii locale pentru activitatea desfăşurată în scopul păstrării şi promovării tradiţiilor şi pentru contribuţia la păstrarea identităţii.
Aceştia au fost: consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, muftiul Culului Musulman din România Muurat Iusuf, subsecretarul de stat din cadrul DRI Sali Negiat, prefectul Claudiu Iorga Palaz şi subprefectul Aidun Curt Mola, Gevat Nejdet – inspector general adjunct în cadrul ISJ Constanţa, Murat Actuan – director al Direcţiei Judeţene de Cultură Constanţa, echipa TVR 1 Carmen Ştefănescu şi Traian Popescu, preşedintele UDTTMR Varol Amet, Hacic Jean Garabet preşedintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanţa, Aurel Papari preşedintele Fundaţiei Cultural Ştiinţifice Andrei Şaguna, Antoniadis Eftimiu preşedintele comunităţii Elene „Elpis“din România filiala Constanţa, Rădulescu Ioana, preşedinte Comunitatea Bulgară din Constanţa, Nichifor Vorobiov, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni.
Într-o atmosferă de sărbătoare s-a arătat că dialogul intercultural cât şi respectul pentru diversitate a existat la noi de sute de ani, prezentând invitaţilor muzică, pictură şi nu în ultimul rând invitaţie la lectură prin lansarea cărţii „Comunitatea Musulmană din Dobrogea, Pagini de cultură şi civilizaţie”, aparţinând prof.univ.dr. Ibram Nuredin. Seara a fost completată cu muzică clasică, intrepretată de Merve Uysal, elevă în clasa a V a la Colegiul Naţional de Arte ”Regina Maria” ce a interpretat sonată de Scarlatti, iar Alev Gafar studentă la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj a interpretat muzică clasică turcească cât şi internaţională. Invitate din partea comunităţilor bulgare şi tătare au fost solistele Carpuz Teodora şi Filiz Emin.
Tânăra solistă Şirin Narenji a interpretat muzică populară dobrogeană, demonstrând încă odată diversitatea florilor ce însufleţesc şi completează tradiţiile şi cultura românească, oferind în acelaşi timp o privire de ansamblu asupra răspândirii diferitelor minorităţi pe teritoriul României.
Corul „Mehtap” aparţinând UDTR, coordonat de d-na Accoium Durie, dirijat de Yılmaz Türkoğlu şi-a îmbogăţit repertoriul şi cu muzică clasică turcească, încântând publicul prin interpretarea pieselor.
La sfârşitul manifestării invitaţii au putut admira expoziţia de pictură ebru şi pictură cu ness intitulată „Lumini ale sufletului”, lucrări realizate de Serin Türkoğlu.
Prin această acţiune ne-am străduit să demonstrăm încă odată că multiculturalitatea este o realitate trăită in România, ce presupune recunoaşterea pluralismului, şi a varietăţii identităţii culturale a oricărei minorităţi.
Serin Türkoğlu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioda 12-13 decembrie, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială în Republica Turcia, la invitaţia omologului său Abdullah Gül. Din delegaţia oficială au făcut parte ministrul de externe Teodor Baconschi, cel al economiei, industriei şi mediului de afaceri, Ion Ariton dar şi deputatul Iusein Ibram precum şi ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil. În prima zi a vizitei, preşedintele României şi membrii delegaţiei oficiale au fost primiţi cu onoruri militare de preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gül. În cadrul întrevederii, cei doi preşedinţi au reconfirmat că relaţiile bilaterale sunt excelente şi sunt caracterizate de un dialog politic activ. Numai în acest an, trei miniştri turci, cel al transporturilor, ministrul de externe şi ministrul culturii au efectuat vizite oficiale în România şi au avut întâlniri cu omologii lor români. Discuţiile bilaterale dintre cei doi şefi de stat au inclus subiecte precum cooperarea regională şi evoluţiile din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii precum şi prelungirea vizelor de muncă în România pentru cetăţenii turci de la un an la cinci, deschiderea unui nou punct RO-RO pe linia Samsun-Constanţa, Clinica de Oftalmologie „Europe Eye” deschisă de curând la Bucureşti, investiţie cu capital turcesc, construcţia unei geamii în Bucureşti şi a unei biserici la Istanbul. Un alt subiect abordat de preşedintele Turciei a fost situaţia Geamiei Hunchiar din Constanţa, monument istoric aparţinând comunităţii musulmane, subiect intens mediatizat chiar şi în presa internaţională. Preşedintele Traian Băsescu a promis că va studia situaţia şi deciziile justiţiei în ceea ce priveşte construcţia modernă din imediata apropiere a lăcaşului de cult musulman. În cadrul întâlnirii, cei doi preşedinţi au semnat Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic dintre România şi Turcia, parteneriat ce fixează ca domenii prioritare de cooperare: politica externă, justiţia şi afacerile interne, politica militară şi de securitate, economia, energia, protecţia mediului, cultura şi ştiinţa. Tot în cadrul întrevederii, preşedintele României a reafirmat sprijinul ferm al ţării noastre pentru aderarea Turciei la UE. Ambele părţi au remarcat contribuţia comunităţii turce din România şi a celei române din Turcia, la apropierea relaţiilor dintre cele două ţări şi la consolidarea legăturilor de prietenie statornică. Chiar în urmă cu o lună de zile în sprijinul acestor relaţii tradiţionale au fost deschise la Bucureşti şi Constanţa Centre Culturale „Yunus Emre”.
Tot la Ankara, preşedintele Băsescu şi membrii delegaţiei oficiale au depus o coroană de flori la Mausoleul lui Mustafa Kemal Atatürk şi au vizitat ansamblul muzeal ridicat în onoarea primului preşedinte din istoria Turciei. Conform declaraţiilor deputatului Iusein Ibram întâlnirea preşedintelui Băsescu cu premierul Regep Tayyip Erdoğan s-a desfăşurat tête-à-tête datorită stării de sănătate a premierului turc, care a suferit de curând o complicată intervenţie chirurgicală. Convorbirea s-a desfăşurat la Istanbul şi potrivit unui comunicat de presă discuţiile au vizat „stadiul proiectelor economice aflate în derulare”, cei doi oameni de stat exprimându-şi interesul pentru „realizarea unor conexiuni pe magistralele de transport de energie electrică precum şi pentru implementarea unor proiecte convenite la nivel european pentru gazoductul Nabucco. În cea de a doua zi a vizitei oficiale, demnitarii români au participat la Istanbul, la Forumul Economic Turcia- România unde preşedintele Băsescu şi-a exprimat interesul pentru sporirea investiţiilor turceşti în România. Vizita oficială a mai cuprins întâlniri cu Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu şi cu membrii comunităţii române din Turcia.
Potrivit declaraţiei deputatului Iusein Ibram în perioada 28-30 decembrie va avea loc la Edirne o întâlnire a ministrului de externe al Turciei, Ahmet Davutoğlu cu parlamentari din ţările din Balcani, întâlnire la care va participa şi reprezentantul în Parlament al Uniunii Demcrate Turce din România.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Departamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat în perioada 9-14 decembrie o serie de manifestări culturale cu prilejul Zilei Minorităţilor Naţionale, care se sărbătoreşte în fiecare an, la 18 decembrie. DRI a deschis seria de evenimente culturale vineri, 8 decembrie cu o Gală de Filme Documentare realizate de televiziunea publică, un Festival de datini şi obiceiuri de iarnă din zonele ţării şi un târg de tradiţii. Evenimentul a fost organizat de DRI în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Complexul Naţional Muzeal Astra Sibiu şi Elite Gallery. Sâmbătă, 10 decembrie a avut loc masa rotundă cu tema „Dialogul Civilizaţiilor”. Discuţiile la care au participat şi reprezentanţi ai minorităţilor etnice au fost mediate de Ana Dumitrescu, UNESCO, Paris.
Manifestările prilejuite de Ziua Minorităţilor Naţionale au continuat şi duminică, 11 decembrie cu masa rotundă cu tema „Perspective culturale-Parteneriate între DRI şi UNESCO. Proiecte pe tema minorităţilor naţionale”.
Luni, 12 decembrie la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” a avut loc prezentarea proiectului „Aleea Minorităţilor” şi a fost lansat volumul „Convieţuire interetnică şi multiculturalitate în Dobrogea-Atmagea, un sat german”, ce poartă semnătura Paulei Popoiu.
Tot cu prilejul Zilei Minorităţilor Naţionale, Departamentul pentru Relaţii Interetnice a lansat marţi, 13 decembrie, la Bucureşti compact discul „Confluenţe Muzicale” realizat de Asociaţia Acapella şi a organizat un concert de colinde în diferite limbi în interpretarea Acapella. Seara s-a încheiat cu o recepţie oferită de secretarul de stat Attila Marko la care au participat lideri ai comunităţilor etnice.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Türk Birliğinde AşureHicri Senenin ilk ayı olan Muharrem ayının 10. günü Aşure Günüdür. Muharrem ayın diğer aylar arasında ayrı bir yeri olduğu gibi, Aşure Gününün de diğer günler içinde daha mübarek ve bereketli bir konumu bulunmaktadır. |
Aşure la UDTRUniunea Democrată Turcă din România a celebrat ziua de Aşure, a zecea zi din prima lună a calendarului islamic, Muharrem, la sediul din Constanţa al uniunii. Ziua de Aşure este un moment tradiţional islamic de pomenire pentru mai multe evenimente biblice. |
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Duminică, 11 decembrie s-a desfăşurat la Constanţa cea de-a V-a ediţie a Târgului de binefacere „Să dăruim împreună”. Evenimentul a fost organizat de consulatele generale şi de cele onorifice din oraşul de la ţărmul Mării Negre în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa. Primul târg de binefacere în care s-au implicat reprezentanţele diplomatice din Constanţa s-a desfăşurat în decembrie 2007, la iniţiativa consulului general turc din acea perioadă, Haluk Ağça.
În deschiderea evenimentului, prefectul Judeţului Constanţa, Claudiu Palaz i-a sfătuit pe vizitatori să cumpere cât mai multe produse: „Vă rog să achitaţi mai mult pentru ceea ce cumpăraţi, chiar dacă facem speculă, facem speculă pentru o cauză nobilă.”
Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Füsun Aramaz a spus: „Consulatele Generale şi cele onorifice au colaborat foarte strâns pentru realizarea acestui proiect. Prefectul Claudiu Palaz este mereu aproape şi ne sprijină în toate activităţile. Dorim să facem ceva pentru oamenii din oraşul şi din judeţul Constanţa în care ne simţim atât de bine”.
Consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva i-a invitat pe participanţii la eveniment să cumpere de la toate standurile deoarece scopul este caritabil. Consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, Su Yanwen a mărturisit: „este o bucurie să particip la un târg de binefacere alături de diplomaţii altor ţări din Constanţa şi folosesc acest prilej de a le ura constănţenilor să întâmpine cu bine sărbătorile de iarnă şi Anul Nou”.
Şi în acest an, comisia de femei din cadrul U.D.T.R. a onorat invitaţia consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz de a participa cu produse de patiserie şi mâncăruri tradiţionale la Târgul de binefacere. Astfel, membrele comisiei de femei au reuşit să atragă un număr mare de cumpărători cu delicioasele baclavale şi sarailii. Potrivit declaraţiilor preşedintelului comisiei de femei Amet Melek şi a vicepreşedintelui Accoium Durie produsele de patiserie preparate de membrele comisiei au fost vândute în numai 4 ore, suma strânsă din vânzare cifrându-se la 900 de lei. Tot Melek Amet a mai declarat că membrele comisiei de femei au mai donat pentru tombolă, un fier de călcat, o cafetieră, ceasuri şi un serviciu de cafea.
Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a oferit la tombolă peste 80 de premii, Consulatul Republicii Populare Chineze peste 60, Consulatul Federaţiei Ruse la Constanţa peste 40 iar Consulatul Onorific al Norvegiei peste 30. O contribuţie importantă la fondurile strânse a avut-o şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea (TIAD) care a oferit obiecte de uz casnic şi bani strânşi din vânzarea de preparate culinare. Din vânzarea biletelor de tombolă şi a produselor expuse spre vânzare s-au strâns 22.000 de lei, bani care au fost donaţi Azilului de Bătrâni din Poarta Albă.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Profesorul universitar doctor Ibram Nuredin a lansat un nou volum dedicat comunităţii turce, intitulat „Comunitatea musulmană din Dobrogea-Pagini de cultură şi civilizaţie”. Cartea a fost publicată la editura Ex Ponto, cu sprijinul financiar al Uniunii Democrate Turce din România şi este o continuare a volumelor „Musulmanii din România” şi „Urme de cultură şi civilizaţie din istoria comunităţii turce din România”, scrisă în limba turcă. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala „Remus Opreanu” a Instituţiei Prefectului Judeţului Constanţa, în cadrul manifestărilor culturale organizate de UDTR cu prilejul Zilei Minorităţilor Naţionale, sărbătorită în fiecare an la 18, decembrie.
Aşa cum mărturiseşte autorul în prefaţă, „cartea, scrisă cu dragoste, cu obiectivitate, cu multă trudă şi acribie ştiinţifică este rezultatul unor îndelungi şi fructoase cercetări de arhivă istorică, al unor lecturi memorialistice şi literare, al vizualizării unor creaţii de artă plastică, al bucuriei şi emoţiei întâlnirii cu elemente ale civilizaţiei materiale şi culturii spirituale a turcilor şi tătarilor din acest colţ de ţară românească, Dobrogea.”
Ibram Nuredin valorifică în cartea sa informaţii din lucrări precum: „Dobrogea în pragul veacului al- XIX-lea scrisă de geograful Ionescu M. Dobrogeanu, „Din istoria turcilor dobrogeni” scrisă de Mehmet Ali Ekrem dar şi de la Direcţia Generală a Arhivelor Statului sau din rapoartele prefecţilor Scarlat Vârnavă şi N.T Negulescu privind situaţia generală a judeţului Constanţa.
„Comunitatea musulmană din Dobrogea“ este structurată pe cinci capitole referitoare la: Populaţia musulmană din Dobrogea, Învăţământul în limba maternă, Viaţa religioasă, Viaţa comunităţii musulmane reflectată în arhive şi în alte izvoare documentare şi Arhiva personală. Prezent la lansare profesorul univ. dr Nuredin Ibram le-a mărturisit invitaţilor, cu fesul pe cap:„Personal sunt un cetăţean român, dar nu mi-e jenă să spun că sunt un etnic turc care ştie că lumea turcă este foarte largă, diversă şi colorată şi aş vrea să înlătur anumite prejudecăţi că există o ruptură între turci şi tătari. Şi tătarii fac parte din lumea turcică. Eu personal nu fac distincţie, dincolo de unele particularităţi legate de lexic, de modul de viaţă; există o identitate comună, grosso-modo de cultură, de viaţă între turcii şi tătarii din Dobrogea”. Publicul numeros, prezent la lansarea cărţii a avut posibilitatea să obţină un exemplar, cu semnătura autorului.
Aşa cum susţine şi Ibram Nuredin în Prefaţă, cartea este un argument pro-identitate. „Paginile despre învăţământul în limba maternă şi despre practica religiei islamice mărturisesc identitatea unei comunităţi care din voia destinului istoric de peste opt secole s-a aşezat în acest colţ de ţară, Dobrogea noastră, a strămoşilor şi urmaşilor noştri”.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La încheierea mandatului său în România, ambasadorul rus a ţinut să efectueze o vizită oficială de rămas bun la Constanţa unde s-a întâlnit cu prefectul judeţului, Claudiu Palaz, cu muftiul Muurat Iusuf şi cu lideri ai comunităţilor turce şi tătare.
Preşedintele U.D.T.R. Osman Fedbi şi secretarul general, Ervin Ibraim au participat la întrunirea ambasadorului Federaţie Ruse la Bucureşti, Alexander Churilin cu lideri ai comunităţii musulmane din România. Întrunirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, marţi, 13 decembrie, la Constanţa, la sediul Muftiatului Cultului Musulman din România.
În cadrul discuţiilor, ambasadorul rus Alexander Churilin a declarat că în perioada mandatului său au fost făcuţi paşi importanţi în domeniul colaborării dintre România şi Federaţia Rusă şi că minorităţile etnice din România beneficiază de drepturi şi libertăţi, statul fiind preocupat de toate comunităţile etnice. În cadrul întrevederii cu muftiul Muurat Iusuf s-a pus accentul pe realizarea unor proiecte culturale comune cu musulmani din Federaţia Rusă care să contribuie la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state.
Pe parcursul vizitei oficiale excelenţa sa, ambasadorul Alexander Churilin a fost însoţit de consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cursuri de Caligrafie Otomană la Centrul Cultural Turc Yunus Emre ConstantaÎn data de 26 Noiembrie 2011 la Centrul Cultural Turc Yunus Emre Constanţa au început cursurile de Caligrafie Otomană. Cursul a fost primit cu interes de iubitorii de artă. La primul curs au fost prezentate informaţii generale privind această caligrafie şi s-au stabilit procedurile şi metodele de lucru. Cursurile de Caligrafie Otomană vor avea loc odată la două săptămâni, sâmbătă, la orele 13:00 la Centrul Cultural Turc Yunus Emre Constanţa. Ca stil caligrafic se va studia Nesih Mesk Murakkai a lui Mehmet Sevki. |
Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde ôHusn-u Hat Kursları Başladıİslam kültüründe, güzel yazı anlamında kullanılan, sözün ve ruhta cereyan eden fikrin, duyguların alfabe ve yazı vasıtaları ile resmedilmesine dayanan Hüsn-ü Hat kursu Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde 26 Kasım 2011 tarihinde başlamıştır. Geleneksel Türk Sanatlarından olan Hüsn-ü Hat, sanatseverler tarafından ilgiyle karşılanmış; ilk ders, sanatın tanınması, usül ve yöntemlerin belirlenmesi ile devam etmiştir. Geleneksel usül ile sürdürülecek olan kurs on beş günlük periyotlarda atolye çalışması şeklinde saat 13.00’te Köstence YETKM binasında yapılacaktır. Kurs süresince öğrenciler tarafından hazırlanan meskler tashih edilecek, müfredat olarak Mehmet Sevki Efendi’nin Nesih Mesk Murakkai eseri takip edilecektir. |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Specialiştii din învăţământ, precum doamna Bormambet Vildan, inspector şcolar de specialitate, efectuează cercetări asupra metodelor şi mijloacelor de pregătire şcolară, le actualizează şi le avizează, controlează, monitorizează şi sprijină întreaga activitate educaţională la nivel naţional. Pentru a afla mai multe în acest sens şi a vă informa pe dumneavoastră, cititorii revistei, ne-am permis să-i adresăm mai multe întrebări, doamnei Bormambet Vildan, la care am primit răspunsuri elocvente şi sincere pe care vi le prezentăm în următoarele rânduri.
1. Ce modificări aţi face în învăţământul în limba maternă pentru ca sistemul să devină mai eficient?
Predarea şi învăţarea disciplinei Limba şi Literatura Maternă are un rol primordial în formarea personalităţii elevilor, în păstrarea identităţii naţionale, în verbalizarea unor achiziţii ştiinţifice, în modul de formare a deprinderilor şi abilităţilor de comunicare orale şi scrise. De aceea consider ca fiind oportună educaţia împreună cu părinţii în vederea ridicării gradului de conştientizare a valorilor.
2. Ce proiecte de viitor v-aţi propus?
Prioritară în această perioadă de reformă prin care trece învăţământul românesc este sincronizarea cu cerinţele sistemului de învăţământ, în general, prin elaborarea de programe şcolare noi la disciplinele limba şi literatura turcă, religie islamică, de manuale şcolare şi materiale didactice auxiliare, stimularea competitivităţii prin organizarea a cât mai multor concursuri şcolare naţionale şi internaţionale, creşterea numărului de elevi care studiază limba maternă şi totodată sprijinirea acţiunilor de înfrăţire între şcoli din România şi ţara mamă, Turcia.
3. Care ar fi problemele învăţământului în limba maternă turcă?
Problemele învăţământului în limba maternă turcă ar fi inexistenţa unui sistem de învăţământ cu predare integrală în limba turcă, lipsa acută de manuale şcolare şi materiale didactice auxiliare, dezinteresul părinţilor şi neimplicarea acestora în actul educaţional.
4. Cum credeţi că ar putea fi rezolvate aceste probleme?
Soluţiile privind rezolvarea acestor probleme pot fi: identificarea factorului uman extern care poate deveni partener al actului educaţional în limba maternă; asigurarea de condiţii optime pentru desfăşurarea procesului educaţional (cadre didactice calificate, valorificarea laturii vocaţionale, manuale şcolare, săli de clasă) şi continuarea colaborării cu UDTR şi UDTTMR.
5. Cum aţi caracteriza situaţia sistemului de învăţământ în limba maternă?
Sistemul de învăţământ existent cuprinde nivelurile preşcolar, şcolar, liceal şi universitar. Acest lucru demonstrează faptul că asigură finalitate procesului de învăţământ.
6. Care este în opinia dumneavoastră cea mai utilă prevedere a legii 1/2011 în domeniul învăţământului?
Legea nr. 1/2011 este cea mai bună lege de până acum, o lege complexă, care satisface toate cerinţele unui învăţământ de calitate, iar cea mai importantă secţiune pentru noi este Secţiunea 12 din Lege în care sunt articolele legate de învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.
7. Ce face noua lege pentru învăţământul în limba maternă?
În primul rând în finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard pentru elev sau preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare predarea în limba minorităţii naţionale sau a limbii minorităţii naţionale; s-au introdus discipline noi pentru studierea în limba maternă pe lângă Limba maternă, Istoria şi tradiţiile minoritătilor s-a introdus şi Educaţia muzicală, Geografia şi Istoria. Dacă într-o şcoală sunt doar câţiva elevi care doresc să studieze limba maternă li se va asigura transport sau decontare de bilete pentru a se deplasa în localitatea unde poate studia.
8. Care credeţi că sunt priorităţile asupra cărora ar trebui să lucraţi?
În primul rând pe elaborarea de manuale şcolare conform noii Programe Şcolare, colaborarea cât mai strânsă cu cele două uniuni, şi anume Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Muslumani din România în vederea sprijinirii învăţământului în limba turcă din România şi, nu în ultimul rând, cât mai multe întâlniri cu cadrele didactice care predau limba turcă.
9. Cum colaboraţi cu Inspectorul şcolar din cadrul ISJ Constanţa?
Colaborarea cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa este una bună. Nici nu poate fi altfel deoarece este inspectoratul judeţului cu cel mai mare număr de elevi care studiază limba turcă şi de aceea este necesară o colaborare foarte strânsă din toate punctele de vedere.
10. Cum se vede din interior imaginea şi activitatea inspectorului şcolar de la Constanţa?
Inspectorul şcolar de specialitate din cadrul ISJ Constanţa are multe sarcini atât la nivelul disciplinei sale cât şi la nivelul inspectoratului.
11. Aveţi a vă reproşa ceva?
Poate doar faptul că din cauza activităţii pe care mi-am dedicat-o muncii la catedră şi a activităţilor pe care le-am organizat şi la care am participat nu am putut să fiu mereu lângă familia mea şi faptul că nu am suficient timp pentru ridicarea nivelului meu profesional.
12. Care este gradul de pregătire al profesorilor de limba turcă?
90% din cadrele didactice care predau limba turcă sunt calificate, majoritatea fiind licenţiaţi a Facultăţii de Litere, secţia română- turcă din cadrul Universităţii “Ovidius” din Constanţa, a Colegiului de Institutori-limba turcă din cadrul Universităţii “Ovidius” din Constanţa şi a Colegiului Naţional “Kemal Atatürk”.
13. Există în sistem profesori cu o slabă pregătire?
Când spuneţi cu slabă pregătire consider că vă referiţi la profesorii necalificaţi. Da, avem acei 10% care provin din alte profiluri şi care doresc să predea limba turcă în urma unui examen.
14. Vă gândiţi să faceţi un top al performanţelor profesorilor?
Aprecierea meritelor profesorilor cu rezultate bune este o idee pe care o agreez. Chiar facem acest lucru la Ziua Profesorului Turc, care se sărbătoreşte în fiecare an la 24 Noiembrie cu sprijinul UDTR. Organizăm această zi şi pentru a-i premia pe profesori.
15. Colaboraţi bine cu profesorii?
Colaborez cu ei prin inspectorii, metodiştii şi responsabilii de cercuri pedagogice.
16. Dacă ar trebui să nominalizaţi cinci profesori care fac cinste învăţământului în limba maternă pe cine aţi alege?
Îmi este foarte greu să fac această nominalizare, dar totuşi voi numi pe Ali Leman, Agiemin Baubec, Ene Ulgean, Seidali Zulfie, Mustafa Ali Memet, însă nu-i pot omite pe profesorii mei Emin Emel şi Mahmut Nedret.
17. Dar dintre elevi sau foşti elevi?
Copii minunaţi cu performanţe deosebite au fost Memiş Hayat, Memet Irfan, Suliman Hulia, Yuksel Nalan, Giumaidin Feza şi lista e mult mai lungă dar am ales doar cinci.
18. Sunteţi un om puternic şi minunat. Cum v-aţi acomodat în scaunul de inspector având în vedere că aţi fost cam greu de convins să preluaţi această funcţie, la momentul în care aţi fost propus?
Aveţi dreptate, am fost cam greu de convins, adică un an de întâlniri, dar pot să spun că tot ce fac aici fac cu plăcere şi entuziasm, în fiecare zi învăţ altceva. Mi-e greu pentru faptul că nu sunt lângă familie şi am ajuns în această funcţie acum în această perioadă de reformă, când totul se schimbă. Mulţumesc pentru aprecierile dv., încerc să fiu puternică dar asta se face doar cu sprijinul celor din jur, a familiei, prietenilor, colegilor şi nu în ultimul rând a echipei cu care lucrezi. De aceea aş dori să mulţumesc şi pe această cale tuturor celor care sunt alături de mine, dar cel mai mult familiei mele.
19. Cum este colaborarea cu colegii din cadrul ministerului?
În direcţia unde lucrez suntem un colectiv unit, fiecare are un cuvânt de spus, ne înţelegem foarte bine începând de la secretarul de stat, directorul general, directorul adjunct şi colegii din direcţie, suntem cu toţii ca o familie, fiecare aparţinem unei minorităţi, dar ţelul este comun, acela de a sprijini dezvoltarea învăţământului în limba maternă
20. Pe viitor intenţionaţi să reveniţi la catedră sau vă tentează munca la minister?
Nu pot să vă spun decât că deocamdată voi continua aici la minister, mai ales pentru că acum este o perioadă în care avem multe de făcut din cauza schimbărilor care se produc în învăţământul din România.
21. Vă este dor de elevi, de catedră?
Îmi este foarte mult dor de cei peste 250 de elevi ai mei din Şcoala “Constantin Brâncuşi” din Medgidia, care frecventau orele de limba turcă, mi-e dor de elevii clasei unde eram eu diriginte, dar şi de colegii mei. Cu o parte dintre ei mai socializăm prin intermediul internetului şi încerc să ajung la toate activităţile organizate de şcolile din Medgidia şi nu numai.
22. Ce le-aţi transmite părinţilor?
Părinţilor aş dori să le cer mai mult sprijin şi interes faţă de educaţia copiilor în general şi în special în limba maternă având în vedere că menirea noastră este de a ne aduce aportul pentru a o păstra şi în viitor ca fiind o vie limbă vie şi, de ce nu, instrumental lingvistică, care să îi ajute pe viitorii tineri în integrarea lor în societate.
23. Dar elevilor?
Elevilor aş dori să le amintesc încă o dată de importanţa studierii limbii materne şi de aceea să ia în serios aceste ore, să participe la toate activităţile şi concursurile care se organizează atât la nivelul şcolii cât şi la nivel local, judeţean, naţional şi chiar internaţional.
24. V-aţi gândit vreodată să lucraţi în alt domeniu?
Nu m-am gândit nicio clipă să lucrez în alt domeniu, chiar nu mă văd făcând altceva decât să predau, să fiu cu copiii, să organizez acţiuni, să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru învăţământul în limba turcă.
25. Toţi cei întrebaţi de noi consideră că postul pe care îl ocupaţi vi se potriveşte ca o mănuşă, vă reprezintă. Dumneavoastră ce simţiţi în acest sens?
Sinceră să fiu nu ştiu dacă mi se potriveşte aşa cum aţi spus dumneavoastră, dar pot să spun că încerc să fac faţă tuturor provocărilor.
26. Sunteţi la curent cu activităţile profesorilor?
Sunt la curent cu activităţile lor, încerc să particip la toate activităţile organizate de ei, discutăm de problemele legate de orele de limba turcă şi religie islamică, de materialele didactice care le folosesc la ore, despre programul pe care îl au etc.
27. Există săli dotate cu tehnică modernă?
Din păcate sunt doar câteva săli cu dotare tehnică modernă, mai precis care au calculatoare provenite din donaţii.
28. Cum este programul de studiu?
Programul de studiu al profesorilor este greoi deoarece trebuie să-şi desfăşoare orele la începutul sau sfârşitul programului elevilor, trebuie să adune elevii pe grupe din diferite clase, de multe ori stau mai mult în şcoală, timp în care trebuie să-şi pregătească fişele şcolare necesare următoarelor ore de curs.
29. Vă gândiţi să vizitaţi şcolile şi liceele cu clase cu predare a limbii turce?
Deja am vizitat câteva şcoli din judeţul Constanţa, printre care şi Colegiul Naţional “Kemal Atatürk” din Medgidia, dar intenţionez să vizitez şi şcoli din judeţul Tulcea.
30. Am înţeles că sunteţi chiar în stadiul de elaborare a unui set de chestionare pentru a fi completate de elevi. Aţi organizat întâlniri cu reprezentanţii elevilor pentru a face o evaluare a profesorilor de către elevi?
Sunt în stadiul de elaborare a unui set de întrebări pe care vreau să îl dau elevilor atât prin intemediul internetului, cât şi personal la diverse întruniri, printre care şi Olimpiada Naţională de Limbă Turcă.
31. Aveţi o adresă online la care să puteţi comunica cu profesorii şi elevii?
Am o adresă personală, dar şi adresa de la minister pentru a comunica foarte uşor cu ei.
32. UDTR ţine legătura cu dumneavoastră, vă sprijină în activitate? Vă este alături, vă susţine?
UDTR este, pentru mine, a doua familie unde mă regăsesc şi am colegi cu care colaborez şi mă sprijină în activităţile mele. Vreau să îi mulţumesc şi pe această cale domnului preşedinte, Osman Fedbi, pentru încrederea acordată şi pentru sprijinul pe care mi-l oferă.
33. Comisia de învăţământ din cadrul uniunii a avut o contribuţie la actualul text al legii învăţământului?
Nu a avut nici o contribuţie deoarece nu a existat o cerere oficială în acest sens.
34. La Consfătuirea Profesorilor din data de 30 septembrie, în calitate de inspector, aţi insistat asupra activităţilor extraşcolare ale elevilor. Cum şi cât influenţează ele formarea personalităţii lor în viitor?
Activităţile extraşcolare formează trăsături şi caractere solide cum ar fi sociabilitate, competitivitate, colegialitate, curiozitate şi dragoste pentru cunoaşterea şi cultivarea tradiţiilor specifice etniei noastre.
Vă mulţumesc, doamnă inspector, pentru amabilitate şi promtitudine. Succes în activitate şi cariera profesională.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În fiecare an, la 10 decembrie, în lumea întreagă, este sărbătorită Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Şi acest an evenimentul a fost marcat de Uniunea Democrată Turcă din România printr-un seminar tematic, ajuns la a doua ediţie, la data de 10 decembrie, în cadrul căruia s-au prezentat în principal drepturile la libera exprimare, la libera opinie, dreptul de a alege o religie şi dreptul la educaţie. Manifestarea s-a desfăşurat la Constanţa şi a avut ca beneficiari un număr însemnat de tineri din cadrul comunităţii turce din România.
Seminarul a fost iniţiat de comisia de tineret din cadrul UDTR, cu scopul de a aduce în atenţia celor mai tineri membri ai comunităţii Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În cadrul seminarului au luat cuvântul inspector de specialitate din cadrul M.E.C.T.S., Vildan Bormambet, consilier de specialitate din cadrul Prefecturii Constanţa, Leila Hagisalim, preşedinte comisia de cultură a UDTR Serin Türkoğlu şi, nu în ultimul rând, preşedinte U.D.T.R. ing. Fedbi Osman.
Acţiunea s-a desfăşurat într-un cadru prietenesc, bucurându-se de succes în rândul tinerilor participanţi.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ca în fiecare an şi anul acesta sărbătoarea “Aşure”’ a fost organizată la mai multe filiale ale Uniunii Democrate Turce din România. Una din filiale a fost cea din Cumpăna care pentru mine are un loc aparte. Aş vrea să felicit în primul rând primarul localităţii Mariana Gâju, care este de apreciat pentru tot ceea ce a făcut şi face aici în localitate. Este alături de musulmanii din localitate şi face tot posibilul să ajute comunitatea prin multe proiecte pe care eu acum nu aş putea să le enumăr deoarece aş schimba conţinutul articolului. Preşedintele filialei d-nul Bari Muselim împreună cu preşedinta comisiei de femei d-na Gevrie Gafar au organizat „Aşure” în noul spaţiu închiriat. Sediul filialei este în cartierul unde majoritatea populaţiei sunt musulmani, lângă geamia din localitate. La această activitate doamnele împreună cu d-na Gevrie au pregătit aşure, gogoşi şi prăjituri. Cum e tradiţia la noi, la intrare toate doamnele au fost servite cu bomboane. Invitatele au putut vizita sediul filialei unde au avut ocazia de a admira camera miresei – “gelin odasi”. Această cameră este împodobită cu obiecte moştenite de la bunici reprezentând zestrea miresei prin broderii, ţesături, marame, covoare, batiste, obiecte de uz casnic,obiecte de cult, hainele lucrate de tinerele fete care acum sunt o valoare inestimabilă. Doamnele vârstnice au răspuns la unele întrebări adresate de tinerele fete în legătură cu portul şi unele tradiţii ale comunei. După ce s-au degustat bucatele tradiţionale o doamnă mai vârstnică a recitat rugăciunea de după încheierea mesei.
La acest eveniment prezente din partea U.D.T.R a fost vicepreşedinte a comisiei de cultură d-na Melek Osman, vicepreşedinte comisiei de femei d-na Durie Accoium, iar din partea “Radio T” Selmin Arif,redactor şef şi Deria Amet, speaker.
Primarul localităţii, Mariana Gâju după ce a servit din tradiţionalul aşure a admirat noul sediu al filialei şi ne-a adresat vorbe frumoase legate de noi, turcii. Discursul d-nei primar a emoţionat pe mulţi dintre noi aşa că vi-l prezentăm şi d-voastră, cititorilor noştrii.
„Ne aflăm în sediul uniunii turce, filiala Cumpăna, sediu care se află într-o casă de oameni gospodari, turci, în cartierul care populaţia majoritară este musulmană. Este cu atât mai valoroasă, această casă cu cât ea este amplasată în apropierea geamiei, lăcaşul sfânt pentru fraţii noştrii musulmani din comuna Cumpăna. Numai nişte femei curate sufleteşte, gospodine desăvârşite puteau să împodobească această casă frumoasă cu mult suflet dar cu mult gust şi care demostrează păstrarea tradiţiei de sute de ani a ceea ce înseamnă portul popular turcesc, a ceea ce înseamnă vestimentaţia sau podoabele care le primeau tinerele mirese când păşeau în viaţă.
Felicit gospodinele conduse de doamna Gafar Gevrie care este preşedinta comisiei de femei turce din comuna Cumpăna şi preşedintele filialei Bari Muselim care este alături de ele. Întotdeauna când femeia şi bărbatul muncesc umăr lângă umăr lucrurile sunt de ispravă. Cât de frumos este să vezi marama pe care şi-o punea tânăra mireasă când cobora din căruţa purtată după un alai! Cât de frumoase sunt cadourile pregătite de tânăra fată pentru socrii!
Cât de frumoase sunt veşmintele pe care le purta tânăra turcoaică! Dar ne ducem mai departe şi vedem cum a pregătit locul în care să îşi legene pruncul, rodul dragostei lor. Vedem cum le-a pregătit cu mult suflet şi şi-a prins talismanul de deochi, să nu fie deocheat pruncul.
Dar ce este mai frumos şi pentru mine impresionant este să văd femeile vârstnice, înţeleptele comunei care s-au adunat laolaltă să vadă ce fac fiicele tinere turcoaice ale comunei pentru că le este drag să vadă că încă împletesc, le este drag să le vadă că sunt bucătărese pricepute, le este drag să vadă cât sunt de unite.Convieţuim precum fraţii în comuna noastră şi suntem o dovadă de convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene. Este, pentru noi, încă un pas înainte în ceea ce înseamnă unitate, dorinţa de a arăta copiilor noştrii că viaţa unei naţiuni este cultura ei proprie, dorinţa de a-i învăţa pe copiii noştrii cine sunt, de unde vin, care le sunt rădăcinile tradiţionale şi încotro se îndreaptă. Este în acelaşi timp dorinţa de a demonstra încă o dată că împreună putem duce mai departe unite steagul Turciei şi al României spre izbândă pentru comuna Cumpăna.”
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Marţi, 20 decembrie 2011, începând cu orele 20.00, Pavilionul Expoziţional, Kupolla Ballroom, a găzduit un important eveniment social şi monden, aflat la prima ediţie, Balul de Safir, organizat la iniţiativa unei liceene. Pentru a investi în inteligenţa tinerilor cu rezultate excepţionale în activitatea şcolară au fost invitaţi să dea o mână de ajutor toţi cei preocupaţi de soarta acestora. Printre invitaţi s-au aflat reprezentanţi ai autorităţilor locale, politicieni, agenţi economici şi bineînţeles reprezentanţi ai UDTR, nelipsiţi, de altfel, la astfel de evenimente.
35 de tineri cu rezultate remarcabile la numeroase olimpiade au fost aplaudaţi, felicitaţi şi au primit câte o bursă lunară în valoare de 300 de lei, pentru o perioadă de un an. Aceste burse le dau şansa unui viitor mai bun şi de aceea sperăm să se poată acorda mult timp de acum înainte. Printre aceşti tineri minunaţi cu rezultate deosebite la olimpiadele internaţionale de fizică, matematică sau chimie s-au aflat, spre mândria noastră, două tinere de origine turcă. Cele două tinere, ce reprezintă o strălucită carte de vizită a comunităţii turce, au mulţumit pentru aprecierea şi sprijinul acordat. Fericite onorate, mândre de rolul pe care l-au avut în acest eveniment au fost şi mai bucuroase pentru că alături de ele şi mai ales pentru ele s-au aflat printre invitaţi reprezentanţi ai comunităţii din care provin. Cele două tinere, de origine turcă, ce au primit burse de excelenţă sunt:
Acı Filiz, în vârstă de 15 ani, elevă în clasa a-IX-a a Liceului nr.2, Dragomir Hurmuzescu, din Medgidia. Locuieşte în Valea Dacilor şi anul trecut ca elevă în clasa a-VIII-a a Şcolii Generale Constantin Brâncuşi din Medgidia, sub îndrumarea doamnei profesor Cidem Gazi, a ocupat locul III la Faza Naţională a Olimpiadei de Limbă şi Literatură Turcă.
Emirasan Elif, în vârstă de 14 ani, elevă în clasa a-VIII- a, a Şcolii Generale nr. 1 din Valu Traian, având-o ca indrumător pe doamna profesor Ene Ulgean a obţinut acest an o menţiune la Faza Naţională a Olimpiadei de Limbă şi Literatură Turcă.
În numele redacţiei revistei Hakses şi a întregii comunităţi turce le mulţumesc pentru realizările lor, acestor două tinere, de care suntem mândri. Am trăit alături de ele momente frumoase şi emoţionante pentru care le suntem recunoscători şi le dorim să aibă parte în viaţă de cele mai frumoase zile.
Melek Osman
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
de Nicolas VATIN
Ocupat în Anatolia, Murâd I nu a avut vreme până în 1365 să se intereseze de Tracia şi să profite de Gallipoli, excelentul cap de pod în Europa pe care fratele său îl dăruise dinastiei în martie 1354. În anii care au urmat, înaintarea turcă continuase sub conducerea emirului, a guvernatorului său Lâlâ Şâhîn Paşa, a conducătorilor ca Evrenos Bey sau Hâci Ilbegi: Dimetoka (Didymotica) fusese ocupată în noiembrie 1361, în timp ce Murâd I înainta, probabil provizoriu, în jurul Contantinopolului, cucerind Çorlu, Misinli, Lüleburgaz, preluând astfel controlul asupra fortăreţelor de pe ruta Adrianopole-Constantinopol.
După ce moartea lui Ştefan Duşan, în 1355, provocase destrămarea imperiului sârb, în Balcani nu mai exista o forţă capabilă să se opună turcilor. Neliniştit de această înaintare, ţarul bulgar Ioan Alexandru a încercat să se apropie de turci, intrând astfel în conflict cu regele Ungariei şi cu împăratul bizantin. Confruntat cu această coaliţie, Ioan al V-lea se întoarse către Occident în 1355, promiţând supunerea Bisericii greceşti către Sfântul Scaun pentru un ajutor militar. În fapt, intransigenţa celor două partide nu a permis realizarea unirii religioase. Eforturile diplomatice ale lui Ioan al V-lea nu au fost totuşi complet inutile, din moment ce ierarhia latină a Levantului a fost autorizată să organizeze cruciada. Pe 1 aprilie 1364, ducele Amedeo de Savoia prelua crucea la Avignon. Expediţia avea drept obiectiv oficial Ţara Sfântă, dar primul său scop era apărarea statelor latine din Grecia, posesiunile veneţiene, Smirna şi Bizanţul.
Ludovic cel Mare al Ungariei se pregătea şi el pentru respingerea turcilor din Balcani. După ce îi atacase pe bulgari, el părea gata să se întoarcă împotriva turcilor în primăvara anului 1366, când Ioan al V-lea merse să-I întâlnească la Buda. Însă împăratul bizantin nu primi nimic de la regele ungar, iar, la întoarcere, chiar i se refuză trecerea prin Bulgaria de către Şişman. Blocat la Vidin, îşi datoră salvarea, într-un sfârşit, lui Amedeo de Savoia. Acesta părăsise Veneţia în iunie 1366 în fruntea unei flotile destul de puternice. Cucerind Gallipoli (23 august), el ajunse la Constantinopol în septembrie şi, după cucerirea mai multor oraşe la Marea Neagră, obţinu eliberarea lui Ioan al V-lea. Pe 14 mai 1367, Amedeo luă înapoi de la turci Enneakossia (Küçük Çekmece) şi zece zile mai târziu dădu foc poziţiilor lor de la Kaloneyro (Büyük Çekmece); în iunie, la plecarea sa spre Veneţia, înapoie toate aceste cuceriri împăratului bizantin.
Pentru otomani, pierderea cetăţii Gallipoli era un eveniment capital. Reţinut până atunci în Asia Mică şi nedispunând de marină, Murâd, rămas de acum fără bazele sale europene, se găsea la cheremul ajutorului bizantin, veneţian sau genovez. Această situaţie va dura aproape zece ani.
Unirea Bisericilor Romei şi a Contantinopolului fusese deja luată în considerare în timpul basileului Mihail al VIII-lea (1261-1282), în momentul când Carol de Anjou ataca Imperiul bizatin pentru a-l supune dominaţiei latine. Proclamată la Consiliul de la Lyon (iulie 1274), ea nu a fost niciodată aplicată din cauza atitudinii papei Martin al IV-lea, a ostilităţii populaţiei şi clerului bizantin, apoi a dezastrului înregistrat de Carol de Anjou în Sicilia în 1282. Această politică de unire religioasă este reluată mai târziu, când împăraţii bizantini vor întâmpina mari dificultăţi în faţa turcilor: este cazul lui Ioan al V-lea şi, în secolul următor, al lui Ioan al VIII-lea. În zadar, de altminteri.
Turcii continuau între timp să înainteze în Rumelia, însă rolul exact deţinut de otomani este greu de precizat. Luarea Adrianopolelui (Edirne) a dat naştere unei bogate literaturi, datele propuse de specialişti variind între 1361 şi 1371. S-a admis multă vreme că Murâd a cucerit oraşul cu puţin timp după venirea sa la putere, în 1362, dar este cert că grecii îl controlau încă (sau din nou) în 1366; Adrianopole trebuie deci să fi fost cucerit după această dată. Problema cronologiei o pune şi pe cea a forţelor turceşti prezente atunci în Europa. La moartea lui Orkhân, acestea ocupau un loc considerabil şi în creştere. De îndată ce cucereau un oraş, ei distrugeau zidurile sau instalau aici noi trupe pentru a construi o bază de atac. Politica otomană de încercuire a Constantinopolului nu pare totuşi să fi început înainte de anii 1360.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1 kg balkabağı
1 diş sarımsak
Yarım çay bardağı zeytinyağı
2 yemek kaşığı toz şeker
Yarım çay kaşığı tarçın
2 yemek kaşığı balzamik sirke
Tuz
Karabiber
Taze nane
· Baharatlı balkabağı hazırlanışı
Balkabaklarını 1cm kalınlığında dilimleyin. Sarımsağı ince dilimleyip zeytinyağında soteleyin. Balkabaklarını ekleyip sotelemeye devam edin.
Tarçın ve şekeri ekleyip karıştırın. Sirkeyi ilave edip tuz, karabiber serpiştirin. Ocaktan alıp üzerine kapak kapatın ve 15 dakika dinlendirin. Servis tabağına alıp taze nane ve haşhaş tohumu ile süsleyip servis yapın.
Baharatlı balkabağı artık hazır, afiyet olsun
240 gr bitter çikolata
⅓ su bardağı süt
3 yemek kaşığı toz şeker
⅛ çay kaşığı tuz
2 yumurta sarısı
4 yumurta akı
200 ml soğuk krema
Çikolatalı mus: çikolatayı benmari usulü eritin. Soğumaya bırakın.Yumurta sarılarını karıştırma kabında çırpın. Sos tenceresinde süt ve şekeri eriyinceye kadar karıştırın ve kaynama noktasına gelince ocaktan alın. Yumurta sarılarını bir kaba alın. üzerine sürekli karıştırarak sütü ilave edin. Sütlü karışımı çikolataya ekleyin. Yumurta aklarını cam bir kaba alın. Kabı içinde sıcak su dolu bir kabın üzerine yerleştirip sürekli karıştırın. Kaynama noktasına gelmeden ocaktan alın. Tuz ekleyip tel çırpıcıyla iyice çırpın. Yumurta aklarının üçte birini çikolatalı karışıma ekleyip yavaş hareketlerle yedirin. Buzlukta soğuttuğunuz karıştırma kabına kremayı alın ve mikserle katılaşıncaya kadar çırpın. çikolatalı karışıma ekleyip yine yavaş hareketlerle yedirin. Kaplara paylaştırın ve buzdolabında 2 saat bekletin. Taze meyvelerle süsleyip servis yapın.
Çikolatalı mus artık hazır, afiyet olsun.
4 tavuk pirzola
2 kırmızıbiber
2 arpacık soğan
2 diş sarımsak
1 çay bardağı zeytinyağı
4 dal taze kekik
Tuz
Taze çekilmiş karabiber
· Kırmızıbiberli tavuk pirzola hazırlanışı
Geniş bir kasede zeytinyağı, tuz, taze çekilmiş karabiber, rendelenmiş sarımsak ve taze kekikleri karıştırın. Soğan ve kırmızıbiberleri küçük küp şeklinde doğrayarak ilave edin. Pirzolaları ekleyip iyice karıştırın. üzerini streç film ile kapatıp en az 3 saat buzdolabında bekletin. Tavuk etlerini sostan çıkartıp elektrikli ızgara üzerinde önlü arkalı kızarıncaya kadar pişirin. Kızartılmış ekmek ve közlenmiş biberle servis yapın.
Kırmızıbiberli tavuk pirzola artık hazır, afiyet