În 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat „Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase", primul document internaţional care oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor, iar România, alături de alte state, recunoscând importanţa acestei Declaraţii, a decis ca ziua de 18 decembrie să fie celebrată ca Zi a minorităţilor naţionale.
Multiculturalitatea şi interculturalitatea reprezintă o realitate în care trăim. Ea presupune recunoaşterea pluralismului şi a varietăţii culturale, a identităţii culturale a oricăror comunităţi etnice. În România se pune un accent deosebit pe recunoaşterea reciprocă de valori, pe cultivarea unui spirit de dialog, pe comunicare şi colaborare între diverse culturi existente în spaţiul în care trăim.
O serie de manifestări organizate în aceste zile reflectă diversitatea socio-culturală cu care etniile minoritare însufleţesc şi completează tradiţiile şi cultura românească, oferind, în acelaşi timp, o privire de ansamblu asupra răspândirii diferitelor minorităţi pe teritoriul ţării noastre şi asupra modului în care tradiţiile minorităţilor şi ale majorităţii s-au influenţat şi s-au potenţat reciproc, în decursul anilor de coexistenţă.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În 1992, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat declaraţia cu privire la drepturile minorităţilor naţionale. Acesta a fost primul document prin care fiecărei populaţii minoritare îi sunt garantate drepturile. Ziua minorităţilor naţionale a fost adoptată de ţara noastră în decembrie 1998 şi este sărbătorită în România pe data de 18 decembrie.
Uniunea Democrată Turcă din România, a organizat o manifestare dedicată acestei zile. Astfel, sâmbătă, 11 decembrie, la restaurantul Colonadelor din Constanţa, începând cu ora 11.00 a avut loc un spectacol omagial. Personalităţi marcante ale minorităţilor turce au fost aduse pe scenă: Mustafa Ali Mehmet, Emin Emel şi Agiemin Baubec.
Tuturor acestor personalităţi, U.D.T.R., prin domnul preşedinte Osman Fedbi, le-a înmânat diplome, medalii şi premii de recunoştinţă. Pe lângă prezentările bine documentate, comisia de cultură a U.D.T.R. a realizat mici filmuleţe de prezentare, cu viaţa şi activitatea artistică sau profesională a persoanelor omagiate, filmuleţe puse pe CD-uri şi distribuite celor interesaţi.
Această zi a fost un bun prilej de a ne promova calităţile umane şi a ne expune valorile şi tradiţiile culturale. În paralel cu momentele omagiale a avut loc un spectacol de gală susţinut de ansamblurile folclorice: Kardelen – filiala Cumpăna U.D.T.R., Mehtap şi Delikanlılar – filiala Constanţa U.D.T.R.
Construit în jurul multiculturalităţii, prin îmbinarea tradiţiilor turceşti cu cele ale celorlalte etnii acest eveniment a atras numeroşi oaspeţi din zonele învecinate. Aceste evenimente trebuie trăite, nu numai cunoscute. Considerăm că intenţia de valorificare a relaţiilor sociale, culturale şi educaţionale a fost atinsă iar rezultatele imediate sunt argumentate serios de complimentele şi admiraţia participanţilor, precum şi de reflectarea acestei manifestări în mass-media centrală şi locală.
Mustafa Ali Mehmet – istoric, profesor, filosof, istoric, turcolog, cercetător ştiinţific, poet, orientalist, s-a născut la 14 decembrie 1924, în oraşul Bazargic, pe vremea aceea pământ românesc, fiul lui Ali şi Refie. A avut o contribuţie importantă la dezvoltarea învăţământului din România, publicând diverse studii, articole, lucrări inestimabile ce ne înfăţişează o lume vie şi descoperă istoria unui neam semeţ şi mândru: turcii. Împreună cu Ali Cafer Ahmet Naci a întocmit manuale necesare predării limbii turce. A tradus ultima carte sfântă, Coranul, în limba română. A fost distins cu un număr important de premii şi distincţii. A publicat volume de documente turceşti privind istoria României şi cronici otomane despre Ţările Române. A tradus din Seyahatname-ul lui Evliya Celebi despre Ţările Române şi Dobrogea. Este singurul turcolog şi istoric din România care a scris în anul 1976 Istoria turcilor în limba română.
Mustafa Ali Mehmet este încă un istoric şi scriitor de excepţie. Această activitate ilustră este un motiv de mândrie pentru toţi turcii din România şi pe această cale transmitem recunoştinţa noastră veşnică pentru contribuţia adusă la propăşirea culturii turce în cei peste 50 de ani de activitate pusă în slujba etniei.
Emel Emin – poetă, traducătoare, profesoară, s-a născut în Dobrici (Pazargic) Bulgaria, în anul 1938, la data de 12 decembrie. A absolvit în anul 1960 Facultatea de llimbă şi literatură turcă, specializarea orientalistică la Universitatea de Stat „Kliment Ohridski“ din Sofia. A profesat 7 ani în Dobrici şi Belogradeţ, judeţul Varna. În 1967 se stabileşte la Constanţa, în urma căsătoriei cu inginerul Emin Atila. Au doi copii: Ingi şi Tamer. Îşi dedică întreaga viaţă profesiei sale de suflet, învăţământul. Formează generaţii întregi de elevi şi studenţi, fiind unul dintre primii profesori de limbă turcă din România. Începând cu anul 1972 a predat în şcoli şi licee constănţene, iar din 1991 devine lector de literatură turcă la Facultatea de Litere şi Colegiul de institutori „M.K. Ataturk“ din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa, până la pensionare. Începând cu anul 2000 este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Constanţa. De asemenea, este membră a Societăţii de limbă turcă, Ankara. Fire sensibilă şi sentimentală, îşi publică primele poezii în revista „Renkler“ (Culori) Bucureşti. Colaborează la ziarele Hakses şi Karadeniz Constanţa. Publică articole care fac cunoscute cultura turcă şi de asemenea participă la numeroase simpozioane internaţionale, prezentând comunicări în domeniul literaturii turce. Emel Emin este apreciată ca fiind o poetă înţeleaptă, profundă şi sensibilă. Temele de bază ale operei sale sunt: dorul, speranţa şi suferinţa. Îi este dor de locurile natale, de mamă, de tată, de sora Emine, de bunic, de câmpia cea verde, de casa mică, de gălăgia copiilor, de flori şi frumuseţea naturii. Lirica creată de Emel Emin cucereşte printr-o mare sinceritate, prin francheţe. Un capitol important al operei sale este dedicat copiilor. În unele poezii, priveşte viaţa prin ochii unui copil. În altele, încearcă să predea o lecţie. Simplitatea din viaţa ei se reflectă în operă şi în limbajul folosit. Întreaga operă reflectă o sensibilitate şi o puritate a sentimentelor pe care poeta le transmite în viaţa de zi cu zi. Ea este o persoană simplă şi vrea să rămână aşa: mamă, soţie, profesor şi prieten. Acestea le consideră mai mult decât suficiente. După ieşirea la pensie îşi dedică viaţa scrisului. Tema creaţiei sale se poate rezuma într-un singru cuvânt: iubirea. Iubirea de mamă, soţie, de natură, de neam şi de ţară. Autoarea se identifică cu omul simplu: „bir basit insanım“.
Conf.univ.dr, Agiemin Baubec – orientalist, filolog, turcolog, conferenţiar universitar, scriitor, cercetător – s-a născut în comuna Albeşti, judeţul Constanţa, pe data de 3 ianuarie 1939. Ne-a influenţat viaţa, iar noi i-am adus omagiu. Este absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti şi a Facultăţii de Limbi Orientale, Univesitatea de Stat din Moscova. Este doctor în filologie. Căsătorit din anul 1966 cu Neilufer, profesor de matematică, în prezent pensionară, au o fiică cu care se mândresc, Geafer Baubec Deniz, avocat la Baroul Bucureşti. În decursul anilor a elaborat şi publicat o serie de articole, studii şi cărţi de specialitate. În anul 2010 cu sprijinul financiar al UDTR a fost publicat Dicţionarul român-turc, turc-român şi Gramatica limbii turce contemporane, lucrări de o inestimabilă valoare. A participat cu comunicări ştiinţifice la multe congrese şi simpozioane ştiinţifice. Ca bun cunoscător al limbilor turcă, tătară şi rusă elaborează şi publică, pentru prima oară în România dicţionare şi ghiduri de conversaţie, publicate şi în Turcia. A tradus în limba română beletristică şi folclor turcesc (proverbe şi basme turceşti). A publicat diferite antologii de texte pentru Cursul practic şi Antologie de texte literare privind toată literatura turcă. Pentru activitatea desfăşurată a primit o serie de premii şi diplome. Pentru o viaţă dedicată comunităţii, mulţumirile noastre eterne.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Reporter: Stimate domnule deputat, România încheie peste numai câteva zile un an de criză economică resimţită de majoritatea românilor, precum şi de membri comunităţii turce pe care o reprezentaţi în Parlament. Care au fost în acest an priorităţile dumneavoastră în calitate de parlamentar?
Iusein Ibram: Priorităţile propunerilor mele legislative au vizat în special măsuri sociale pentru toţi românii, cu precădere în domeniul sănătăţii. În prezent se află la comisii propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii dar şi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.271/ 2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Am în vedere domeniul sănătăţii deoarece reforma se realizează cu paşi mici iar sistemul sanitar se confruntă cu probleme deosebit de grave. Spitalele acumulează datorii foarte mari, există multe disfuncţionalităţi, lipseşte personalul medical calificat. Nu poţi să ai o populaţie sănătoasă dacă deţii un sistem sanitar bolnav.
Tot în acest an am iniţiat un proiect de lege pentru acordarea de despăgubiri cetăţenilor aparţinând comunităţii turce din fosta insula Ada Kaleh, proiect care în prezent se află pe ordinea de zi.
Reporter: Acestea sunt doar câteva din iniţiativele dumneavoastră legislative. Aş dori să mai amintim totuşi câteva, cele care vizează domeniul sistemelor informatice şi anume, proiectul de lege privind interoperabilitatea sistemelor informatice care se află la comisii şi proiectul de lege privind măsurile de securitate ale sistemelor informatice care se află pe ordinea de zi. Nu aş vrea să omitem nici propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr.371/2004 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei comunitare.
Să părăsim domeniul Legislativului şi să abordăm comunitatea turcă pe care o reprezentaţi în Parlament. Cum apreciaţi activitatea UDTR în 2010?
Iusein Ibram: 2010 a fost un an bogat în acţiuni pentru Uniunea Democrată Turcă din România prilej cu care a câştigat un plus de imagine, acţiunile fiind mediatizate atât la nivel local cât şi naţional.Acest lucru nu face decât să îmi întărească încrederea că uniunea promovează valorile culturale ale etnicilor turci şi că zestrea culturală a turcilor din România contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc. În plan politic, uniunea a traversat un an bun, rezultatele electorale la nivelul conducerii acesteia fiind lipsite de surprize datorită excelenţei conduceri asigurate în ultimii 4 ani de preşedintele Osman Fedbi, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal şi secretarul general, Ervin Ibraim echipă care a mai obţinut încă un mandat la alegerile din septembrie. Tot în acest an, UDTR a consolidat bunele relaţii pe care le deţine cu reprezentanţele diplomatice ale Republicii Turcia în România, consulul general Füsun Aramaz fiind prezent la toate acţiunile uniunii.
Reporter: Încă de la începutul acestui an aţi făcut demersuri către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru a obţine fondurile necesare reabilitării geamiei de la Isaccea. Care este situaţia la momentul actual?
Iusein Ibram: Geamia din Isaccea este monument istoric şi necesită ample lucrări de reabilitare. În acest an am reuşit să obţinem 300. 000 de lei din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar, suma nu este suficientă. Cu aceşti bani am reuşit să înălţăm clădirea şi să consolidăm fundaţia. Sperăm ca în acest an să mai găsim fonduri împreună cu Muftiatul Cultului Musulman din România să o restaurăm complet.
Reporter: Ce vă doriţi pentru anul 2011?
Iusein Ibram: În primul rând îmi doresc să fie finalizate toate iniţiativele mele legislative inclusiv cea care îi are în vedere pe etnicii turci de la Ada Kaleh. Sper totodată că şi în acest an vor fi promovate identitatea etnică şi religioasă a etnicilor turci din România prin intermediul acţiunilor iniţiate de U.D.T.R. Le doresc tuturor turcilor un an mai bun, plin de împliniri în plan profesional.
Interviu realizat de Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În fiecare an, la 10 decembrie, în lumea întreagă, este sărbătorită Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. În acest an evenimentul a fost marcat de Uniunea Democrată Turcă din România printr-un seminar tematic la data de 12 decembrie, în cadrul căruia s-au prezentat în principal drepturile la libera exprimare, la libera opinie, dreptul de a alege o religie şi dreptul la educaţie. Manifestarea s-a desfăşurat la Constanţa şi a avut ca beneficiari un număr însemnat de tineri din cadrul comunităţii turce din România.
Seminarul a fost iniţiat de comisia de tineret din cadrul UDTR, cu scopul de a aduce în atenţia celor mai tineri membri ai comunităţii Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În cadrul seminarului au luat cuvântul subprefectul judeţului Constanţa, Aidun Curt-Mola, profesor metodist din cadrul C.C.D. Constanţa, Narcis Amza, Inspector de specialitate din cadrul M.E.C.T.S., Vildan Bormambet, consilier de specialitate din cadrul Prefecturii Constanţa, Leila Hagisalim, consul general al Republii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz şi nu în ultimul rând, preşedinte U.D.T.R. ing. Fedbi Osman.
Acţiunea s-a desfăşurat într-un cadru prietenesc, bucurându-se de succes în rândul tinerilor partici-panţi.
Minever Omer
Birleşmiş Milletler Genel Kurulu, 10 Aralık 1948 yılında İnsan Hakları Evrensel Bildirisini kabul etmiştir. 10 Aralık ile başlayan hafta Birleşmiş Milletlere üye ülkelerde İnsan Hakları Haftası olarak kutlanır. İnsan Hakları Evrensel Bildirisi, insan hakları konusuna tam bir tanım amaçlayarak hazırlanmıştır. Esas amaç, bu tanıma uyan insan haklarının hiçbir tereddüde meydan vermeden uygulanmasıdır.
İnsan hakları, kişiyi özü ile yaşatacak kurallardır. Bu kurallar, insanı insan yapan kurallar olarak da tarif edilebilir. İnsan hakları 10 Aralık 1948’de başlamış bir olgu değildir. Dünya kurulalı insana, insan haklarına saygı her çağda zamana uygun olarak gösterilmiştir. İnsanların kendi istekleri dışında yaşamak zorunda bırakıldıkları şartlara tarih boyunca rastlanmıştır. Kullara kulluk etmek, köle hayatı yaşamak, işkencelere maruz kalmak bu yaşantıya örnek olarak verilebilir. Bu olguların dayanılmaz olduğu dönemlerde insanlar hoşnutsuzluklarını bir şekilde ortaya koyma zorunluluğu hissettiler. Bu hoşnutsuzluklarını ortaya koyarak 1215 yılında İngiltere’de Kral John’a karşı haklarını savunmak amacıyla bazı istekler ortaya koydular. Ortaya konan bu kararlı tavır karşısında kral bir antlaşma metnini kabul etmek zorunda kaldı. Hazırlanan Özgürlükler Belgesi kabul edildi. İnsan hakları konusunda sözden öteye geçilmiş oldu. Artık insan hakları metne dökülmüş, insanların kısıtlanamayacak bazı hakları güvence altına alınmış oluyordu. İnsanların yaşayışlarında, hayati konularda eşit haklara sahip oldukları fikri 1776 yılında Amerika’da yayımlanan Bağımsızlık Bildirisi ile de pekişmeye başlamış oldu. İnsan hakları ile ilgili bir başka çalışma Fransız İhtilali zamanında yapılmış ve 1789 yılında İnsan Hakları Bildirisi yayımlanmıştır. Bütün bu çalışmalar insanların daha çağdaş yaşama isteğinin birer ürünüdür. Zamanında insan haklarının tam ve hiçbir ayrım yapmadan korunmaması bu zorunluluğu kaçınılmaz kılmıştır. Sözde var olması, tam uygulanmasını sağlamamıştır. Yapılan eksik uygulamalar, insanın insana yaptığı eziyetler insan kişiliğini zedeler olmuştur.
Bireysel karşı koymalar etkili olamamıştır. Bu sebeple tam bağımsız ülkelerde yaşayan insanların haklarının, artık devletleri yönetenlerin güvencesi altında olması fikri ağırlık kazanmıştır.
İnsan haklarını, insanın kendisi değil, yasalar, eşit olarak hiçbir ayrım yapmadan koruyacaktır.
Birleşmiş Milletler Genel Kurulunda kabul edilen bildiri ile insanların daha bağımsız yaşamaları öngörülmüş, bu 30 maddelik bildiriye uyulması konusunda gerekli yasal düzenlemenin yapılması istenmiştir.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 18 decembrie Uniunea Democrată Turcă din România a celebrat 20 ani de activitate neîntreruptă, odată cu şedinţa Consiliului Naţional şi de Bilanţ anual, la care au participat pe lângă membrii Consiliului Naţional, angajaţi UDTR, membrii ai comisiilor de specialitate şi departamente UDTR, numeroşi reprezentanţi a filialelor noastre. Filialele reprezentate au fost: Constanţa, Tulcea, Măcin, Isaccea, Babadag, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Bucureşti, Medgidia, Mangalia, Tuzla, Eforie, Techirghiol, Cumpăna, Valu lui Traian, Cobadin, Fântâna Mare, Văleni, Lespezi, Dobromir, Băneasa, Făurei, Cernavoda, Hârşova. Cum fiecare filială a avut cel puţin patru reprezentanţi, numărul persoanelor prezente a atins, depăşind chiar, 150 participanţi.
Lucrările şedinţei Consiliului Naţional au fost deschise de preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi anunţând că majoritatea membrilor convocaţi sunt prezenţi.
Şedinţa a avut următoarea ordine de zi:
În continuare domnul Osman Fedbi, preşedintele UDTR, prezintă materialul de la punctul 1 şi 2 al ordinii de zi. S-a dat cuvântul domnului Ibraim Ervin, secretar general UDTR, să prezinte Programul de măsuri, după care s-a solicitat înscrierea la cuvânt pentru dezbaterea materialelor prezentate. După epuizarea discuţiilor, s-a supus la vot adoptarea Programului de măsuri. După vot se dă cuvântul preşedintelui UDTR. Acesta recomandă tuturor delegaţilor prezenţi direcţiile de acţiune pentru realizarea obiectivelor adoptate.
Fiecare delegat al Consiliului a primit următoarele documente:
Pe lângă acestea, fiecare a primit o agendă, un calendar triptic, un calendar de buzunar, un pix.
După încheierea lucrărilor Consiliului Naţional s-a luat o scurtă pauză de cafea. În continuare comisiile de specialitate şi departamentele UDTR au prezentat rapoartele de activitate pe anul 2010. Au fost amintite simpozioanele, spectacolele, festivalurile, concertele, mesele rotunde, lansările de carte, expoziţiile tradiţionale, expoziţiile culinare, competiţiile sportive, olimpiadele şcolare, taberele şi excursiile organizate. Bineînţeles nu a lipsit raportul financiar care a cuprins în detaliu o mulţime de cifre ce prezentau situaţia financiară pe activităţi, investiţii, etc. De asemenea preşedintele uniunii, domnul Osman Fedbi a prezentat un raport-bilanţ în care a scos în evidenţă faptul că, comisiile de cultură, tineret şi femei au avut o evoluţie vizibilă, acţiunile organizate de aceste două comisii fiind foarte apreciate şi mediatizate. În plus, domnul preşedinte a arătat şi mai buna implicare în acţiuni şi evenimente a membrilor filialelor Cobadin, Cernavodă, Techirghiol, Cumpăna, Medgidia, Tulcea, Constanţa, cărora le-a mulţumit îndemnându-i la implicare şi activism pe toţi membri filialelor UDTR.
În continuare a avut loc momentul aniversar în cadrul căruia au fost celebraţi şi evidenţiaţi toţi cei care în aceşti 20 ani şi-au asumat răspunderea în rezolvarea problemelor comunităţii turce. Astfel, 35 de persoane au fost elogiate şi au primit din partea organizatorilor farfurii omagiale, obiecte personalizate pentru această ocazie, diplome şi flori. De asemenea, nu au fost uitaţi colaboratorii constanţi.
Îi amintim şi pe această cale pe cei care au avut un aport important la istoria U.D.T.R.:
La moment de bilanţ şi moment aniversar, pentru a încheia anul într-o atmosferă plăcută, toţi participanţii au fost invitaţi la masă pentru a sărbători împreună sfârşitul unui an plin de activităţi frumoase şi eficiente, organizarea unor festivaluri naţionale şi internaţionale care au căpătat o adevărată tradiţie la UDTR şi se bucură de aprecierea locuitorului judeţului Constanţa şi au dus la dezvoltarea identităţii culturale a comunităţii turce şi dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul academic şi administraţia publică asigurând, astfel, o ofertă culturală permanentă.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca şi evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei şi Munteniei în 1859, proclamarea independenţei absolute a ţării de sub dominaţia otomană, consfinţită pe câmpul de lupta de armata română în războiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stapânirea străină de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918. Aceste memorabile momente din 1918 au făcut ca jertfa ostaşilor români în primul război mondial să nu fi fost zadarnică. Ceea ce la 1600 – prin fapta Viteazului – fusese doar o clipă de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasă realizare a acestui popor. „În aceasta zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui ca robi rodul ostenelilor noastre”.
Pentru a aduce un omagiu eroilor căzuţi Uniunea Democrată Turcă din România a participat la festivitatea de comemorare care a avut loc la Cimitirul Central din Constanţa, secţiunea eroii căzuţi în primul război mondial, unde au depus coroane din partea conducerii şi a deputatului Ibram Iusein. Au fost prezenţi domnul preşedinte Osman Fedbi, preşedintele onorific Asan Murat şi secretarul general Ervin Ibraim.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Türk Birliği'nde AşureHicri Senenin ilk ayı olan Muharrem ayının 10. günü Aşura Günüdür. Muharrem ayın diğer aylar arasında ayrı bir yeri olduğu gibi, Aşura Gününün de diğer günler içinde daha mübarek ve bereketli bir konumu bulunmaktadır. Bu vesile ile Türk Birliği Din Komisyonu yeni alınan binaya mevlid okuttu ve aşure tatlısı hazırladı. Erkeklere, hanımlara ve gençlere ayrı tarihlerde aşure yapıldı. Bu faaliyete Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Sn. Osman Fedbi, ve din Komisiyon Başkanı Sn.Remzi İslam misafirleri ağırladılar. Davetimize onore eden misafirlerimizin aralarında Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Muurat Yusuf, T.C. Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. İsmail Özkan, Dobruca TİAD Başkan Yardımcısı Sn.Zeki Uysal, İl Başkanı Sn.Husein Cadir ve Köstence imamları bulundular. Hanımlara 22 Aralık tarihinde aşure günü hazırlandı. Aşure tatlısına misafirlerimizin arasında T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Füsun Aramaz, T.C Köstence Başkonsolosluğu Muavin Konsolos Sn. Şebnem Atasoy, TIAD Kadın Kolları Başkanı Sn. Yasemin Uysal, TIAD Kadın Kolları üyeleri Nurten Vural ve Işık Felişan hanımlar katıldılar. 23 Aralıkta gençlere özel sempoziyum düzenlenerek aşure tatlısı sunuldu. Gençlerimizin öz kültürümüze bağlı, manevi değerlerimize saygılı olmaları için önemli ve büyük çabalar ister. Bu sebeple iyi yetiştirme hususunda her konuya dikkat etmek gerekiyor. Türk Birlği olarak gençlerimizin bu tür faaliyetlere katılmalarını destekliyoruz ve onlara teşekkür ediyoruz. Aralık ayında Tulça ve Tekirgöl şubelerinde bu tür faaliyetler düzenlendi. Köstence’de yemekleri hazırlayan Emine Islam hanım ve arkadaşlarına gönülden teşekkür ederim. |
Aşure la U.D.T.R.Uniunea Democrată Turcă din România a celebrat ziua de Aşure a zecea zi din prima lună a calendarului islamic, Muharrem la noul sediu din Constanţa al uniunii. Slujba religioasă de Aşure a servit şi drept ocazie de sfinţire a noului sediu central UDTR. Ziua de Aşure este un moment tradiţional islamic de pomenire pentru mai multe evenimente biblice. Fiind o pomenire, la Aşure se practică şi un moment de slujbă religioasă. Această zi este o sărbătoare binecunoscută şi prilej de adunare, un obicei foarte vechi în istorie. Zilele de Aşure sunt animate şi se încheie întotdeauna cu o masă bogată în culori, în arome şi savori. Anul acesta, desertul tradiţional Aşure a fost pregătit pentru invitaţii uniunii din 17 ingrediente, nelipsind arpacaşul, năutul, porumbul, migdalele sau caisele uscate. Istoricul acestei sărbători, care, după cum susţin unii, ar avea în cea mai mare parte conotaţii laice, îşi găseşte începuturile în perioada Profetului Noe. După potop, toţi cei care se aflau în arca ce ajunsese pe uscat s-au dus în căutarea hranei. Până s-au întors ei, Profetul Noe le-a pregătit o gustare din rămăşiţele ce se mai găseau pe arcă.Cum ziua de Aşure este simbolul multiculturalismului, ziua îndemnului la înţelegere şi toleranţă între oameni de etnii şi culturi diferite, UDTR, prin comisia de religie a organizat la Constanţa, Tulcea şi Techirghiol mai multe mese tradiţionale ce s-au desfăşurat la sediul UDTR, sediile filialelor amintite şi la geamiile din judeţ. La această acţiune alături de noi au fost prezenţi Consulul Republicii Turcia la Constanţa d-na Fusun Aramaz, Muftiul Cultului Musulman d-nul Muurat Yusuf, ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa,d-nul Ismail Özkan, vicepreşedintele oamenilor de afaceri turci din Dobrogea d-nul Zeki Uysal, preşedintele Organizaţiei Judeţene UDTR Constanţa d-nul Husein Cadir şi imamii geamiei din cartierul Chilia. Pe lângă aceşti invitaţi, nelipsiţi au fost preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi, preşedintele comisiei de cultură d-na Serin Türkoğlu, preşedintele comisiei de femei Melek Amet şi preşedintele comisiei de tineret d-nul Erkan Musledin. Dorim să mulţumim d-nei Islam Emine care a contribuit la realizarea acestui eveniment prin mobilizarea doamnelor care au pregătit delicatesele tradiţionale bucătăriei noastre. Musafirii şi reprezentanţi mass media, au fost surprinşi de bogăţia culinară şi imaginaţia debordantă a gospodinelor şi au putut servi din bucatele pregătite în aceste zile, după reţete transmise din generaţie în generaţie. |
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Consiliul Europei a organizat la începutul lunii decembrie un seminar cu tema: „Dialog Intercultural Media şi luptă împotriva discriminării”. Evenimentul s-a desfăşurat la Istanbul în cadrul campaniei „Spune Nu Discriminării” sub patronajul direct al Comitetului Ministerial al Consiliului Europei din Turcia.
Seminarul a fost organizat cu scopul de a le oferi jurnaliştilor o mai bună înţelegere a beneficiului pe care îl are pentru fiecare dintre noi promovarea dialogului intercultural şi combaterea discriminării. Cei 80 de jurnalişti din Europa participanţi la eveniment au avut posibilitatea să vadă diferite forme de exprimare a diversităţii în ţări europene precum: România, Turcia, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, Portugalia şi Norvegia.
Mesajul pe care îl transmite Consiliului Europei prin intermediul acestui eveniment este că promovarea dialogului intercultural constituie o responsabilitate colectivă dar se realizează de fiecare individ în parte. Atât jurnaliştii cât şi instituţiile în care aceştia lucrează au un rol important în combaterea discriminării şi în încurajarea dialogului intercultural prin propunerea de idei pentru promovarea culturii şi toleranţei, a înţelegerii reciproce. Mijloacele de comunicare de masă au rolul de a informa opinia publică şi de a fi formatori de opinie.
Conform diferitelor rapoarte naţionale şi europene discriminarea continuă să se manifeste şi să facă victime. De aceea jurnaliştii trebuie să fie uniţi şi să promoveze dialogul intercultural, să conştientizeze masele că deţin anumite drepturi.
Sorina Asan
La 13 decembrie a fost inaugurat, la Constanţa primul monument dedicat eroilor musulmani care şi-au pierdut viaţa în cele două războaie mondiale. Monumentul se află în Cimitirul Central Musulman şi a fost construit în urma unei iniţiative legislative adoptate în Parlament în 2009. Monumentul, placat cu marmura albă a fost dezvelit în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor publice locale, ai Muftiatului Cultului Musulman din România, ai liderilor uniunii turce şi ai celei tătare, ai misiunilor diplomatice străine în România, precum şi în prezenţa a numeroşi credincioşi musulmani.
La inaugurare au participat: preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, ing. Osman Fedbi, secretarul general, prof. Ervin Ibraim, preşedintele comisiei de religie, Islam Remzi, subprefectul judeţului Constanţa, Aidun Curt-Mola, muftiul cultului musulman din România, Muurat Iusuf precum şi lideri ai UDTTMR. La eveniment au mai fost prezenţi: consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Reva Mikhail Mikhailovici şi consulul general al SUA la Bucureşti, James Gray.
La Monumentul Eroului Musulman au fost depuse coroane de flori din partea Instituţiei Prefectului Judeţului Constanţa, a Uniunii Democrate Turce din România, a U.D.T.T.M.R. şi a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea.
Este pentru prima oară când statul român aduce un omagiu şi ridică un monument în semn de recunoştinţă pentru soldaţii şi ofiţerii de religie musulmană, fie ei turci ori tătari căzuţi la datorie, sub culorile drapelului României.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
İslâm dini birlik ve beraberliğe büyük önem vermiştir. Günde beş vakit namazın cemaatle kılınmasını teşvik edilmesi, haftada bir Cuma ve senede iki kez bayram namazlarını topluca kılınması bu önemden kaynaklanmaktadır. Cemaatle namaz, oluşturulmak istenen birlik ruhunun bir göstergesidir. Allah Teâlâ bu ibadetlerin ifa edildiği mescitler hakkında şöyle buyuruyor: “Mescidler şüphesiz Allah’ındır. O halde, Allah ile birlikte kimseye yalvarmayın (kulluk etmeyin)”. “Ey Adem’in çocukları! Her mescide gittiğinizde güzel elbiselerinizi giyin!..” Camiye gelirken güzel ve temiz elbise giymeli, mümkünse ağır olmayan güzel koku sürmeli, soğan, sarımsak gibi başkalarını rahatsız edecek şeyler yememelidir. Özellikle ayak ve çorap temizliğine dikkat edilmelidir. Camiler her zaman temiz tutulmalı, misk, gül suyu, güzel kokularla kokulanmalıdır. Camiye girerken “Allah’ım bana rahmet kapılarını aç!” şeklinde dua edilir.Ön saflarda yaşlılara ve ilim adamlarına yer vermek, ön safta boş yer varken arkada farza durmamak, imamın arkasında bulunan kişinin gerektiğinde onun yerine geçebilecek biri olması, camide kendine ait bir yer tutmaması ve çıkanlara engel olacak şekilde durmaması diğer tavsiyeler arasında yer alır.Camide namaz, zikir, Kur’an, tesbih ve dua ile meşgul olunmalıdır. Camide yüksek sesle ve faydasız şeyler konuşulmamalı, başkalarının ibadet huzurunu bozacak söz ve davranışlardan kaçınılmalıdır.Bir başka hadis-i şerifte, “Cemaatle kılınan namazın, tek başına kılınan namazdan yirmiyedi derece daha faziletli” olduğunu bildirmiştir. Camiden çıkarken “Allahım! senin lütuf ve keremini dilerim” şeklinde dua edilmesi de adaptandır.Günümüzde bazı kişiler vardır kimonlar cemaatle kılınan namazın faziletini bilmeyip camiye gidenleri soğutmaya çalışıyorlar. Biz bu tür hareketlerde bulunan şaşkınlara fırsat vermeyelim ve camiye giderek Allah’a karşı görevimizi yapmaya çalışalım.
Hazırlayan: Firdes Musledin
Diyanet İşleri Başkanlığı görevini 8 yıldır yürüten Prof. Ali Bardakoğlu görevini tamamladı. Bu görevi başarıyla tamamlayan Sn. Bardakoğlu bu önemli görevi Sn. Mehmet Görmez’e dervretti. Sn Bardakoğlu zamanında Romanya Müftülüğü ile Türkiye Diyanet İşleri Başkanlığı bir çok başarılı projelere imza attılar. Bizlere her sene Kuranı Kerim, din dersi kitapları, takvimler eksik etmeyen, maddi ve manevi destekleri olan toplumuza mutluluk verdiler. Umarız yeni başkanla bu projelerin devamı gelir ve Romanya Türk azınlığını aynı sevgi ile ve saygı ile karşılar.
Prof. Dr. Mehmet Görmez, 1959 yılında Gaziantep’te doğdu. İlk öğrenimini Nizip’te, orta öğrenimini Gaziantep İmam Hatip Lisesinde tamamladı. 1983’te Ankara Üniversitesi İlahiyat Fakültesinde yüksek öğrenime başladı.
Bir yandan yüksek öğrenimini sürdüren Prof.Dr. Görmez, diğer yandan önce Kırıkkale’de Kuran kursu öğreticiliği, ardından Ankara’da imam-hatiplik ve vaizlik görevlerinde bulundu.
1994’te “Sünnet ve Hadisin Anlaşılması ve Yorumlanmasında Metodoloji Sorunu” adlı teziyle doktorasını bitirdi. Sözkonusu doktora çalışması, 1996’da Türkiye Diyanet Vakfı İslam Araştırmaları Birincilik Ödülü aldı. 1995-1997 yıllarında Ahmet Yesevi Üniversitesi İlahiyat Fakültesinde dersler verdi.
Anadolu Üniversitesi İlahiyat ön lisans programının hazırlanmasında görev alan Prof.Dr. Görmez, 1997-1998 yıllarında inceleme ve araştırmalar yapmak üzere İngiltere’de bulundu. 1998’de yardımcı doçent, 1999’da doçent, 2006 yılında da profesör oldu. 2001–2003 yıllarında Hacettepe Üniversitesi Eğitim Fakültesinde dersler verdi.
Prof. Dr. Mehmet Görmez, 13 Ağustos 2003’te Diyanet İşleri Başkan Yardımcılığı görevine atandı. Yayınlanmış bir çok eseri bulunan Görmez, evli ve üç çocuk babası olup, Arapça ve İngilizce biliyor.
Diyanet İşleri Başkanlığı koltuğunu devralan Mehmet Görmez göreve başlaması nedeniyle bir mesaj yayımladı.
“11.11.2010 tarihi itibarıyla çok ağır, ama onurlu, çok büyük ve şerefli bir emanet olan Diyanet İşleri Başkanlığı görevi uhdeme tevdi edilmiş bulunmaktadır. Bu görevi üstlenirken niyazım ve melceim Cenâb-ı Hakk’ın yardım ve desteğidir. Bu ulvi yolda en büyük temennimiz ‘istikamet’ üzere ayağımız sürçmeden, Allah’ın rızasına uygun olarak görevimizi layıkıyla yapmak olacaktır.
Bu vesileyle, Cumhuriyet tarihi boyunca Diyanet İşleri Başkanlığı görevini ifa eden ve bize zengin bir miras bırakan bütün saygıdeğer başkanlarımızı rahmetle, şükranla ve minnetle yâd ediyor; ülke sathında olduğu gibi, dünyanın dört bir yanında insanlığa hizmet eden teşkilat mensuplarımızı ve aziz milletimizi gönülden selamlıyorum.
Cumhuriyetle yaşıt olan Diyanet İşleri Başkanlığı, yerleşik geleneği, kurumsal devamlılığı, gündelik politikanın dışında kalan siyaset üstü duruşu ve herkesi kuşatan hizmet anlayışıyla daima milletimizin teveccüh ve takdirini kazanmıştır. Bu yöndeki ilkesel kararlılığı bundan böyle de devam edecektir. Başkanlığımızın halkımız nezdindeki saygınlık ve etkinliğini artırmak ve teşkilatımıza toplumun ihtiyaçlarına paralel olarak yeni ufuklar ve derinlikler kazandırmak öncelikli ödevimizdir.
Yüzyıllar boyu bu topraklarda seher vaktinde Ezan-ı Muhammedi ile başlayan gün, yatsı vakti yine ezanı Muhammedî ile tamamlanmıştır. Mabetleri, mihrapları, minberleri, kürsüleri hep ilahi rahmet çağrısının yankılandığı yerler olmuştur. Allah’ın izniyle sonsuza kadar da bu böyle olacaktır. Bize düşen, bu çağrıyı yenilemektir. Bize düşen, bu çağrıyı bugünün insanına duyurmaktır.”
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Toplam 21 adet olan kılıçlar dikkatli bir tasniften geçirilerek Mukaddes Emanetler Bölümü’nde itina ile korunmuşlardır. Kılıçların ismi kendilerine nisbet olundukları zatlardan kalan kısımları, çoğunlukla çelik tabanlarıdır. Kabza, balçak, kın, ağızlık, çamurluk, bilezik ve halka gibi detayları ile üzerindeki süslemeler daha sonraki dönemlerde yapılmışlardır. Tahta üzerine deri kaplı kabza ve kınları zamanla çürümüş olduklarından, Topkapı Sarayı sanatkarlarınca yenilenmişlerdir.
Hz. Muhammed ve ashabı tarafından İslam tarihinde büyük önem taşıyan harplerde kullanılan bu kılıçlar, teberrüken muhafaza edilmelerinden başka Osmanlılar zamanında bir geleneğe de konu olmuşlardı: Taklid-i seyf (kılıç kuşanma) merasimi. Padişahın tahta çıkmasından birkaç gün sonra gerçekleştirilen merasim, Batılı yazarlarca kralların taç giyme törenlerine benzetilmiştir.
Kılıç kuşanmak için, önceden ilan edilen bir günde merasimle Eyüb Sultan’a gidilir, Hazreti Halid’in türbesinde bu kılıçlardan ya da Osman Gazi ile Yavuz Sultan Selim’in kılıçlarından uygun görülen biri veya ikisi dua edilerek padişaha kuşatılırdı. Mübarek kılıçları padişahın beline şeyhülislam, nakibüleşraf, çelebi efendi ya da zamanın ileri gelen şeyh efendilerinden bir zat takardı. Padişah Eyüb’e karadan giderse deniz yoluyla, denizden giderse kara yoluyla dönerdi. Alayın karadan gidişi ya da dönüşü sırasında Fatih Sultan Mehmed başta olmak üzere selatin türbeleri de ziyaret edilir, bu yüzden kılıç kuşanma merasimine türbeler ziyareti de denilirdi. Bu sırada pek çok sadakalar verilir, kurbanlar kesilirdi.
Eyüb Sultan Türbesi’nde kılıç kuşanma merasimlerinin başlaması Fatih Sultan Mehmed iledir. Fatih, Eyüb Sultan’ın kabrinin bulunmasından sonra yeni fetihlere öncülük etmesi için Akşemseddin’in eliyle burada kılıç kuşanmış, dua edilmişti.
Osmanoğullarında ilk kılıç kuşandığı kayıtlı olan padişah ise Yıldırım Bayezid’ dir. Niğbolu Zaferi münasebetiyle Kahire’deki Abbasi Halifesi Mütevekkil Alallah, Bayezid’e Sultanü’r Rum unvanını tevcih ederken bir de kılıç göndermişti. Yıldırım söz konusu kılıcı Emir Sultan Hazretleri eliyle kuşandı. Tahta cüluslardaki ilk taklid-i seyf merasimi de yine Emir Sultan eliyle II. Murad’a İcra edildi. Daha önceleri Osman Gazi’ye Hz. Mevlana’nın oğlu Sultan Veled, Ahi Evran, Hacı Bektaş-ı Veli ve Şeyh Edebali’nin kılıç kuşattıklarına dair malumatlar varsa da bu bilgiler rivayetten öteye gitmemektedir.
Kılıç kuşatmanın asıl kaynağını Asr-ı Saadet’e kadar götürmek mümkündür. Hazreti Peygamber Aleyhisselarn, kendisi kılıç kuşarıdığı gibi ashabdan bazı zatlara da kılıç kuşatmıştır. Nitekim Hayber’in fethinde Hazreti Ali’ye zırh giydirip kılıç kuşatmıştı.
Kaynak: "Sultanların Silahları" – Hilmi Aydın
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Există în popor o legendă. În timpul potopului, Noe ar fi luat pe Arca sa, la porunca lui Dumnezeu, câte o pereche din fiecare vieţuitoare. Se crede că, la terminarea potopului, Arca lui Noe ar fi poposit pe meleaguri dobrogene. Explicaţia fiind flora şi fauna extrem de diversificată a acestei zone. Argumentul adus este legat de existenţa unei roci cu formă de barcă pe colina Iacobdeal de 341m. Copiii i-au dat acestei formaţiuni curioase numele de „La bărcuţa”. Conform legendei aici ar fi poposit Arca lui Noe!
O curiozitate deosebită în zonă o reprezintă Lacul Iacobdeal (Lacul de inimă sau Lacul la fântâna). Este ascuns, fiind înconjurat de stânci şi versanţi, fiind destul de greu de descoperit. Punctul de reper este existenţa unor construcţii din beton părăsite astăzi, ce serveau fostei mine. Imaginea peisajului ce cuprinde lacul şi versanţii ce-l înconjoară te uimesc.
Piatra de Iacobdeal se pare că se extrăgea cu mijloace rudimentare chiar de pe timpul Imperiului Otoman. După Războiul de Independenţă din 1877- 1878, Dobrogea se alipeşte României, fapt ce a accelerat refacerea şi modernizarea întregii ţări. Începe perioada marilor construcţii. Numai în acest ţinut dobrogean se construieşte podul de la Cernavodă, podul Constanţa, folosindu-se granitul din zona amintită. Primii exploratori ai granitului au fost pietrarii italieni. România, fiind în plin avânt economic, era un fel de „terra promessa” către care se îndreptau speranţele de câştig, pentru o viaţă mai bună. O mărturie, în acest sens, o aduce permanentizarea comunităţii italiene,venită pe aceste locuri, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea.După o bună şedere la Iacobdeal, italienii se vor stabili definitiv la Greci,chiar sub poalele muntelui de unde extrăgeau granitul. Zona acoperită de apă (Lacul Iacobdeal) a fost un punct de extracţie a unui granit foarte dur. Această apă a izvorât din adâncul zonei hercinice, a Hortului Nord Dobrogean.
Este un lac aparte prin modul de formare, putând fi inclus în rândul celor antropice, luând naştere prin activitate umană.
S-a format într-o cuvetă, rezultată din extragerea pietrei dure, rocă eruptivă, folosită în : construcţii, pavaje, terasamente de cale ferată, consolidarea digurilor etc.
Prin dinamitare, s-a ajuns în adâncul masivului granitic atingându-se un filon de rocă dură, feldspatică, greu de prelucrat. De aici necesitatea excavării a două galerii în masa pietroasă. Astfel, au fost intersectate unele straturi acvifere cu debit bogat, aflate sub presiune, care au ieşit „la zi” în lungul excavaţiei, cu multă forţă, umplându-le cu apa care, apoi, s-a revărsat, ocupând cuveta carierei.
Aici exploatarea rocii s-a întrerupt, locul „căldării granitice” fiind luat de lacul cu formă de inimă, configuraţie determinată de o mică peninsulă, situată pe latura dinspre răsărit.
„La fântâna” este un lac de sine stătător. Nu are legătură cu o altă unitate acvatică. În el nu se varsă nici o apă curgătoare. Nu are niciun canal de scurgere spre Dunăre. Roca granitică, ce-l înconjoară, îi conferă aspectul de „căldare”, de parcă ar fi un lac glaciar şi nu antropic.
Se alimentează pe două căi:
pe cale subterană, din izvoare ale cărui număr nu este cunoscut, deşi s-au întreprins scufundări pe fundul lacului şi în galeriile sale de către scufundători, cercetări limnologice etc.
de la suprafaţă; din precipitaţii (ploi, topirea zăpezilor etc)
Volumul lacului este influenţat atât de climatul arid de nuanţă continental-submediteraneană, cât şi de aportul de apă venit din izvoare. Volumul şi nivelul acestuia este fluctuant. Cota apelor lacului variază între 6-7 metri şi 30-35 de metri
Suprafaţa este influenţată de nivelul apei. La nivel maxim, suprafaţa luciului ajunge până la un hectar.
Roca granitică pe care s-a format, alcătuită din cuarţ, feldspad, mică etc, dar şi cu un oarecare conţinut de radon, face ca apa lacului să aibă o radioactivitate mai ridicată, fiind abiotică. Aşa se explică faptul că elementele biotice, vegetaţie, faună sunt sărace. Este un lac auster, fără vegetaţie acvatică în vecinătatea malurilor sale. Nu este prezent niciun fir de stuf, papură, rogoz, pipirig, lintiţă sau nufăr etc, aşa cum ar fi normal. Fauna piscicolă este redusă, deşi populările cu peşte de Dunăre au fost repetate. Cei existenţi sunt piperniciţi. În jurul lacului nu există broaşte.
Având un anume specific propriu, lacul „La Fântâna” poate fi inclus în aria atracţiilor turistice din nordul Dobrogei pentru : modul său de formare, unic în ţară, de lac antropic pe masiv granitic;austeritatea peisajului, vegetaţia de stepă ierboasă din jurul său;forma de inimă într-o căldare; este un lac care nu seacă, apa sa menţinându-se rece şi în verile toride; interesantă este limpezimea apei şi culoarea ca de smarald.
Unicitatea locului şi originalitatea lui, aura legendară care îl înconjoară,sunt tot atâtea ispite pentru cei care doresc să viziteze peisaje deosebite.
Prof. Virgil Ritco,
Măcin/Tulcea
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
125 ml su
75 gr margarin
100 gr un
3 yumurtanın sarısı
100 ml süt
50 gr krema
75 gr toz pasta kreması
150 gr marzipan
40 gr bitter çikolata
25 gr badem içi
Kırmızı gıda boyası
Hamur için su ve yağı tencerede bir taşım kaynatın. Kaynayınca unu ilave edip sürekli karıştırarak 5 dakika pişirin. Ocaktan alın. Soğuyunca yumurta sarılarını birer birer ilave ederek karıştırın. Pürüzsüz bir kıvam elde edin. Karışımı sıkma torbasına aktarın. Yağlı kağıt serili fırın tepsisine yarısı armut şeklinde, yarısı top şeklinde hamurlar sıkın. Önceden ısıtılmış 170 dereceye ayarlı fırında yarım saat pişirip soğumaya bırakın.
Krema için süt, krema ve toz pasta kreması hamur kıvamına gelinceye kadar mikserle beş dakika çırpın. Sıkma torbasına aktarıp yuvarlak hamurların içini cep şeklinde açıp içini doldurun.
Dekor için marzipandan bir kaç tatlı kaşığı kadarını ayırın. Kalanını kırmızı gıda boyası ile renklendirip yoğurun. Bu hamurdan burun ve şapkalar hazırlayın. Eritilmiş çikolatadan gözler ve düğmeler hazırlayın, badem içlerinden kollar hazırlayın. Beyaz marzipan hamurundanda sakallar hazırlayın. Servis yapın.Minik Noel Baba kurabiyeleri artık hazır, afiyet olsun.
1 orta boy hindi
1 soğan
1 çorba kaşığı domates salçası
1 tatlı kaşığı pul biber
1 tatlı kaşığı toz kırmızı biber
1 kahve fincanı ayçiçeğiyağı
45 gr tereyağı
Bazı yemek tarifleri fazlaca zaman ve emek ister. Bu da onlardan biri…
Sos için soğanı soyup kıyın. Domates salçası,pul biber,kırmızı toz biber ve ayçiçeğiyağını bir kasede karıştırın.Karışımı fırça yardımıyla temizlenmiş hindinin her tarafına sürün.Oda ısısında yarım saat bekletin.
Fırının derecesini 170 dereceye ayarlayın.Hindiyi ızgaranın üzerine yerleştirip yaklaşık 3.5 saat eti pişirin.Pişme sırasında üzerinin fazla kararmaması için folyo ile örtün.
Hindi etini arada bir çevirerek pişirin.Her saatte bir hindinin üzerine birkaç nohut büyüklüğünde tereyağı sürün.Hindi eti iyice pişince fırından alın.Siyah ve beyaz üzümlerle veya dilediğiniz sebzelerle birlikte servis yapın.
Yılbaşı hindisi artık hazır, afiyet olsun.
1 orta boy karnabahar
Yarım limonun suyu
Kızartmak için:
ayçiçeği yağı
tuz
karabiber
1 su bardağı un
1 su bardağı galeta unu
2 yumurta
1 çorba kaşığı limon suyu
yarım su bardağı maden suyu
250 gr yoğurt
4 diş sarımsak
15 gr tereyağı
1 çay kaşığı pul biber
Karnabaharı temizleyip çiçeklerini ayırın ve bol suyla yıkayın. Tencereye alıp üzerini örtecek kadar su ve limon suyu ilave edin. Hafif yumuşayana kadar haşlayıp süzün.
Pane için un, yumurtalar, limon suyu ve maden suyunu bir kaseye alıp malzemeleri birbirine yedirene kadar karıştırın.
Karnabahar çiçeklerini önce hazırladığınız unlu karışıma sonra galeta ununa bulayın. Ayçiçeği yağını derin bir tavaya alıp ısıtın. Karnabaharları ilave edip çevirerek kızartın. Kağıt havlu üzerine alıp fazla yağını çektirin. Servis tabağına alın.
Sarımsakları soyup ezin. Yoğurdu bir kaseye alıp çırpın. Sarımsakları yoğurda ekleyip karıştırın. Servis tabağına aldığınız karnabaharın üzerine gezdirerek dökün.
Tereyağını küçük bir tavada eritip pulbiberi kavurun. Bekletmeden yoğurdun üzerine gezdirerek dökün. Taze biberiye ile süsleyip servis yapın.
Yoğurt soslu karnabahar pane artık hazır, afiyet olsun.