Cu toţi ştim că Ziua Internaţională a Copiilor este pe 1 iunie. Dar pentru noi turcii şi nu numai, 23 aprilie reprezintă de asemenea Ziua Copiilor. Aceasta pentru că fondatorul statului modern turc, Mustafa Kemal Atatürk a dedicat această zi copiilor de pretutindeni cu prilejiul proclamării suveranităţii naţionale a Republicii Turcia. Cu timpul această zi a devenit Ziua Copiilor sau a Copilăriei din mai multe state şi comunităţi turce dar şi de altă naţionalitate.
În ultima vreme numeroşi copii, indiferent de naţionalitate se duc în Republica Turcia unde participă la diverse festivităţi, leagă prietenii cu copii turci – unele sperăm pentru o viaţă. Acest fapt nu face decât să ne bucure pentru că nu-i aşa, copiii reprezintă viitorul nostru, iar peste ani se vor vedea roadele acestor activităţi.
Pentru copiii noştri e un motiv în plus de bucurie că au două sărbători numai ale lor. Devenită tradiţională pentru U.D.T.R. „Sărbătoarea copilăriei“a fost marcată printr-o serie de manifestări etno-culturale şi întreceri sportive. Aproximativ 200 de copii de etnie turcă au intrat ăn competiţie, s-au bucurat împreună de succesele primilor clasaţi şi au primit premii din partea U.D.T.R.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Predealul a găzduit timp de patru zile, mai exact în perioada 14 – 17 aprilie a.c. Olimpiada Naţională de Limbă şi Literatura Turcă. Aşteptată cu nerăbdare în fiecare an de elevi, cea de a XV-a ediţie a olimpiadei, moment de confruntare, dar şi de glorie a elevilor şi a profesorilor care i-au pregătit este şi bucuria familiilor elevilor, a şcolilor care îşi văd împlinite eforturile. La această competiţie au participat 44 elevi din Constanţa şi Tulcea care au obţinut cele mai bune rezultate la etapa judeţeană. Participanţii au fost primiţi în mod festiv pe data de 15 aprilie la ora 11, la Primăria Predeal de către inspectorul de specialitate în cadrul M.E.C.T.S., doamna prof Bormambet Vildan, inspectori şcolari, profesori, scriitori, directorul Liceului Mihail Săulescu-Predeal, doamna Valentina Elena Ivan, directorul Colegiului Naţional M.K. Atatürk din Medgidia, domnul prof. Accan Mologani, director cabinet secretar de stat, doamna Eva Nagy, consilier de stat al cabinetului vicepriministrului, doamna Gabriela Pazstor, consilieri în primăria Predeal şi M.E.C.T.S., primarul oraşului Predeal, domnul Ionel Goidescu, cât şi de preşedintele U.D.T.R., domnul Osman Fedbi.
După vizitarea liceului „Mihail Săulescu“ din Predeal, cei 44 de elevi au putut afla lucruri noi din lucrările „Un poet şi un erou-Mihail Săulescu“, prezentat de profesor Crina Noslacan şi „Eminescu, magul călător în stele“, prezentat de profesor Ion Campan. La ora 15, cu emoţie, elevii au intrat în sălile de clasă special amenajate în unitatea şcolară pentu desfăşurarea probei scrise. Testul s-a desfăşurat pe parcursul a trei ore şi a fost diferenţiat pe clase adresându-se elevilor din clasele VII-XII. Acest gen de acţiuni se organizează, an de an, pentru încurajarea elevilor, pregătindu-i pentru examenele viitoare, oferindu-le subiecte ce respectă programa şcolară şi anul lor de studiu. Concursul naţional s-a desfăşurat sub forma unui test pe trei secţiuni de subiecte: literatură, gramatică, compoziţie. A fost o competiţie şcolară loială iar în urma evaluării concurenţilor li s-au oferit 17 premii şi 5 menţiuni. Conducerea U.D.T.R. a apreciat eforturile pe care le-au depus profesorii pentru pregătirea elevilor participanţi la faza naţională a olimpiadei şi i-a felicitat pentru rezultatele elevilor. De asemenea i-a felicitat şi a mulţumit organizatorilor şi gazdelor, unităţilor de învăţământ implicate, inspectoratelor şcolare, consiliilor locale dar şi partenerilor care contribuie la buna desfăşurare a activităţii noastre. Totodată a felicitat toţi elevii care au ajuns la performanţa de a reprezenta şcoala la această competiţie.
Devenită tradiţie, această manifestare axată pe competivitate şi calitate a continuat astfel: comisia de evaluare şi comisia de contestaţii formată din cadre didactice selectate au corectat lucrările participanţilor la olimpiadă întocmind cu foarte mare atenţie clasamentul pentru a afişa rezultatele finale iar pe de altă parte elevii şi profesorii însoţitori au participat la un program de vizitare a Predealului şi împrejurimilor sale după care au vizitat Muzeul Primei Şcoli Româneşti şi Biserica Neagră din Braşov. Acest program s-a desfăşurat pe tot parcursul zilei de 16 aprilie. Ziua de 17 aprilie a fost rezervată în exclusivitate festivităţii de premiere, care a avut loc la Primăria Predeal. Cei 22 de elevi câştigători au primit diplome din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa şi nenumărate premii din partea U.D.T.R., U.D.T.T.M.R., Liceul Internaţional de Informatică Constanţa, Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti şi T.I.A.D. Dobrogea.
Pe lângă acestea patru elevi din cei şase care s-au clasat pe locul întâi la Olimpiada Naţională de Limbă şi Literatură Turcă din România vor participa la Olimpiada Internaţională de Limbă Turcă pentru comunităţi care studiază limba turcă ca limbă maternă. Deasemenea cei şase clasaţi pe primul loc vor fi trimişi de D.R.I. într-o excursie în, Spania şi cei clasaţi pe locurile doi şi trei într-o tabără la munte în România iar Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti îi trimite pe elevii de pe primul loc într-o excursie de câteva zile în Ankara, capitala Turciei.
Melek Osman
| Nr. crt. | Nume / prenume | Clasa | Şcoala de provenienţă | Nota | Premiul | Profesor îndrumător |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | ALZAITRI ANAS | VII | ŞC. CU CLS. I-VIII „B. P. HAŞDEU” CONSTANŢA | 9,80 | I | GELAL FERDIS |
| 2. | APTI AYLIN | VII | LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „N. ROTARU” CONSTANŢA | 9,70 | II | IOMER SUBIHAN |
| 3. | HUSEIN NELIDA | VII | ŞC.CU CLS. I-VIII „C. BRÂNCUŞI” MEDGIDIA | 9,55 | III | HUSEIN SIBEL |
| 4. | OKUMUŞ BERNA | VII | LICEUL TEORETIC „OVIDIUS” CONSTANŢA | 9,55 | III | OMER OZGEAN |
| 5. | EMIRASAN ELIF | VII | ŞC. CU CLS. I-VIII NR. 1 VALUL LUI TRAIAN | 9,50 | M1 | ENE ULGEAN |
| 6. | DEMIRCAN ESRA | VII | ŞC.CU CLS. I-VIII „GHE. ŢIŢEICA” CONSTANŢA | 9,40 | M2 | IOMER SUBIHAN |
| 7. | GIUMADIN FEIZA | VIII | ŞC. CU CLS. I-VIII „C. BRÂNCUŞI” MEDGIDIA | 9,50 | I | GAZI CIDEM |
| 8. | OSMAN SIZEN | VIII | ŞC. 1 VALU LUI TRAIAN | 9,20 | II | ENE ULGEAN |
| 9. | ACÎ FILIS | VIII | ŞC. CU CLS. I-VIII „C. BRÂNCUŞI” MEDGIDIA | 9,10 | III | GAZI CIDEM |
| 10. | MAMUT GEANAN | VIII | ŞC. CU CLS. I-VIII „C. BRÂNCUŞI” MEDGIDIA | 8,20 | M1 | GAZI CIDEM |
| 11. | AYSENUR TOPALOGLU | IX | LICEUL INT. DE INFORMATICĂ BUCURESTI | 9,55 | I | YAKUP KARATOSUN |
| 12. | ALAA ALZAITRI | IX | LICEUL INT. DE INFORMATICĂ CONSTANŢA | 8,75 | III | OMER OZGEAN |
| 13. | HARMAN BAHRIYE YILDIZ | X | COLEGIUL NAŢIONAL ”K. ATATURK” MEDGIDIA | 9,60 | I | ONDER SEVIL |
| 14. | IUSEIN SIBELGIAN | X | COLEG. NAŢ. ”K. ATATURK” | 9,40 | II | OMER BOZATLI |
| 15. | AMET IURCHIE | X | COLEGIUL NAŢIONAL ”K. ATATURK” MEDGIDIA | 9,10 | III | OMER BOZATLI |
| 16. | OLTEANU GABRIELA | X | COLEGIUL NAŢIONAL ”K. ATATURK” MEDGIDIA | 8,10 | M | ONDER SEVIL |
| 17. | REŞID UNAL | XI | COLEGIUL NAŢIONAL ”MIRCEA CEL BĂTRÂN” CONSTANŢA | 9,75 | I | IOMER SUBIHAN |
| 18. | IŞIK AMYRA SEVDA | XI | LICEUL INTER. DE INFORMATICĂ CONSTANŢA | 9,25 | II | CABAŞ HULYA |
| 19. | IAŞAR GHIULDENIS | XI | COLEGIUL NAŢIONAL ”K. ATATURK” MEDGIDIA | 9,20 | III | OMER BOZATLI |
| 20. | AMET AIHAN | XII | COLEGIUL NAŢIONAL ”K. ATATURK” MEDGIDIA | 9,50 | I | ERHAN CELIK |
| 21. | AMET GHIULNAZIK | XII | LICEUL TEORETIC „DECEBAL” CONSTANŢA | 8,60 | III | OMER OZGEAN |
| 22. | ŞERIF YASEMIN AYLA | XII | LICEUL INT. DE INFORMATICĂ CONSTANŢA | 8,40 | M1 | MEMET SEMURAN |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ajunsă la a X-a ediţie, „Primăvara Comunitară“ a reunit şi anul acesta reprezentanţi ai mai multor comunităţi etnice din Dobrogea. Evenimentul, având ca organizator Uniunea Democrată Turcă din România, prin comisia de cultură, a pus accent atât pe promovarea obiceiurilor de primăvară, dar şi pe etalarea tradiţiilor în cadrul unui spectacol multietnic.
La simpozionul care a debutat la orele 14,00, vineri, 8 aprilie, au participat pe lângă turci, şi tătari, greci, ruşi-lipoveni, aromâni, cât şi reprezentanţi ai majorităţii. Simpozionul s-a bucurat de o participare numeroasă, atât persoane oficiale, cum ar fi vice-consulul Republicii Turcia la Constanţa d-ra Şebnem Atasoy, deputatul U.D.T.T.M.R. Amet Aledin, deputatul U.D.T.R. Ibram Iusein, preşedintele U.D.T.T.M.R. Amet Varol, preşedintele U.D.T.R. d-nul Osman Fedbi, secretarul general al U.D.T.R. d-nul Ibraim Ervin, subsecretar de stat Sali Negeat, reprezentant DRI, d-na Rodica Precupeţu, subprefectul judeţului Constanţa d-nul Aidun Curt-Mola, consilier în cadrul prefecturii Constanţa d-na Leila Hagi-Salim.
În cadrul simpozionului a avut loc o proiecţie cu imagini care au adus în atenţia celor prezenţi momente sugestive din timpul ediţiilor precedente; au fost prezentate lucrări despre tradiţiile şi obiceiurile de primăvară. După simpozion a avut loc premierea concursului de creaţie literară cu tema „Primăvara“. În continuare a avut loc o specială lansare de carte, semnată Nilgun Panaitescu şi Nurgean Ibraim şi prezentată de prof. Stere Stavrositu, care a făcut deliciul celor prezenţi. După acest moment, toţi participanţii au fost invitaţi la o cafea turcească şi un mic protocol unde, bineînţeles, deliciul l-au constituit baclavalele.
Toate evenimentele acestei zile s-au petrecut la sediul central al UDTR.
„Primăvara Comunitară“ a continuat sâmbătă după amiază cu spectacolul de gală, găzduit de Cercul Militar Constanţa. Pe scenă privirile şi auzul spectatorilor au fost încântate de ansamblurile: Delikanlilar, Kardelen, Mehtap, Karadeniz, Dobrogeanca, Elpis, Gok Kusagi, Genc Umutlar, Sureya, Kaynanalar, Filizler, Fidanlar, Grup 5, Dunaiskie Tantori, Giuneamea, precum şi ansamblul de dansuri folclorice al Colegiului National Kemal. Ataturk Medgidia.
În foaierul Cercului Militar a fost deschisă expoziţia tradiţională turcă „O cameră a amintirilor“ la realizarea căreia şi-au adus contribuţia Osman Melek şi Menseit Seriha. Aici s-au putut admira obiecte vechi din lada de zestre a bunicilor rămase încă de pe vremea otomană – ţesături, broderii fine, dar şi ibrice în care se face celebra cafea turcească, narghileaua, o roată veche de ţesut, cărţi şi alte obiecte cu parfum de apocă.
Ca organizator al acestui amplu eveniment, U.D.T.R. a asigurat cazarea şi masa participanţilor, transportul, protocolul pentru simpozion, materialele promoţionale şi consumabile, locaţia unde s-au desfăşurat spectacolul, precum şi premiile pentru concurs şi pentru prestaţie deosebită în cadrul spectacolului interetnic.
Participarea numeroasă la simpozion şi la spectacol atestă succesul de care s-a bucurat acest eveniment, precum şi articolele publicate în presă şi materialele difuzate la TV.
Minever Omer
În cadrul festivalului „Primăvară comunitară” desfăşurat la Constanţa, în perioada 4-5 aprilie a fost lansată cartea celor două tinere jurnaliste, Nurgean Ibraim şi Nilgün Panaitescu, „Din bucătăria turcilor dobrogeni”. Mult aşteptată de comunitatea turcă dar şi de cei dornici să prepare acasă savuroasele mâncăruri turceşti, cartea cuprinde 100 de reţete de salate, aperitive, mâncăruri tradiţionale, patiserie şi dulciuri.
Prezentarea cărţii a fost realizată de profesorul Stere Stavrositu, personalitate cu o experienţă de 60 de ani în domeniul gastronomiei, autor a numeroase cărţi de specialitate. Domnia sa a subliniat că autoarele cărţii „Din bucătăria turcilor dobrogeni” au redactat cu migală reţetele culinare turceşti dezvăluind publicului secretele bucătariei orientale, născută în palatele sultanilor.
Nurgean Ibraim una din autoarele cărţii notează în Postfaţă: „În lada de zestre a tinerelor turcoaice din Dobrogea se află reţete culinare scrise şi secrete nescrise, lucruri pe care le considerăm ca fâcând parte din identitatea noastră etnică. La rugămintea româncelor dar şi a altor reprezentate ale minorităţilor etnice din Dobrogea am aşternut pe hârtie o parte din reţetele mâncărurilor noastre tradiţionale. De la delicioasa plăcintă cu spanac şi yufka până la trandafirii în sirop şi la smochinele umplute, reţetele culinare pot fi puse în practică de oricine dacă doreşte să gătească din plăcere.” La rândul său Nilgun Panaitescu aminteşte în Argumentul său: „Toate aceste preparate şi multe altele au fost adaptate de către gospodinele noastre la ingredientele existente aici în zonă , iar bucătăria românească a adoptat o mulţime de preparate care au intrat direct în patrimoniul gastronomic românesc. Acest material s-a născut din dorinţa de a consemna măcar o parte din această moştenire, ca astfel să prevenim sau măcar să întârziem pierderea acestora.”
Prima ediţie a cărţii „Din bucătăria turcilor dobrogeni” s-a epuizat în numai câteva zile, astfel încât cartea a fost reeditată. La lansarea cărţii au participat: preşedintele UDTR, Osman Fedbi, secretarul general Ervin Ibraim, deputatul Iusein Ibram, preşedintele comisiei de cultură Serin Türkoğlu moderatoarea evenimentului, subsecretarul de stat în cadrul D.R.I., Sali Negeat subprefectul judeţului Constanţa, Aidun Curt-Mola, Rodica Precupeţu, şef serviciu în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, profesorul turcolog Mustafa Ali Mehmet, Şebnem Atasoy, viceconsul al Republicii Turcia la Constanţa, jurnalişti, un numeros public.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cu prilejul zilei de 23 aprilie, Ziua Suveranităţii Naţionale şi a Copilului din Republica Turcia Uniunea Democrată din România în parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Inspectoratul Scolar Judeţean Constanţa şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat o serie de manifestări la Palatul Copiilor din Constanţa. Copiii de etnie turcă şi tătară din şcolile judeţului Constanţa s-au întrecut în cele mai distractive competiţii: desene pe asfalt, alergarea în sac, dans şi au transmis prin eseuri gandurile lor despre sărbătoarea copilăriei. Cei mai buni dintre participanţi au fost premiaţi în cadrul unei ceremonii festive ce a avut loc în sala de spectacol a Palatului Copiilor în prezenţa doamnei consul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, a preşedintelui U.D.T.R., Osman Fedbi, deputatului Ibram Iusein şi a conducerii U.D.T.T.M.R.
Cum muzica şi dansul fac deliciul oricărei petreceri, ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti „Kardelen“ sub îndrumarea doamnei Musledin Firdes aparţinând Uniunii Democrate Turce din România, filiala Cumpăna au încântat numerosul public cu momentul lor artistic.
Nurgean Ibraim
Çocukluk, her insanın hayatındaki en sevdiği dönemdir. Çocukluk hatıralarla dolu bir dönemdir ve her insan çocukluk anılarını sevgiyle kalbinin bir köşesinde saklar.
On iki yaşında olmama rağmen çocukluk hatıralarımı sevgiyle hatırlıyorum ve o günlere geri dönmek için can atıyorum.
En güzel anılarımdan birisi, beş yaşındayken annemle parkta dolaşırken, küçük bir köpek yavrusu bulmuştum. Bu küçük, bembeyaz köpek yavrusunun bacağı yaralıydı ve ona çok acımıştım. Onu, eve alıp, iyileştirmek istiyordum. Anneme rica ettim, o da benı kırmadı ve minik köpeği eve aldık.
İlk önce, küçük arkadaşımı yıkadım, sonra da nefis bir yemek yedirdik. Ayağını iyileştirmek için, annem bir veteriner çağırdı ve minik köpeğin yaralarını sarıp, onu iyileştirdi. Artıkö yeni arkadaşıma bir isim koymanın zamanı gelmişti. Adını, Şirin koydum, çünkü çizgi filmdeki şirinler gibi küçücük bir bedeni vardı.
Bu minik yaratık Şirin, benim çocukluğumun bir simgesidir ve her zaman bana o günleri hatırlayacak.
Çocukluk en saf ve en temiz duygularla doludur, hayatımızdaki en güzel dönemdir, çünkü her çocuk hayatın zorluklarını bilmeden hiçkimseye kötülük yapmadan ve küçük bir gülümseyi yüzünden eksik etmeden, çocukluğunu yaşar ve büyüdüğünde de bu muhteşem günleri hatırlar ve onları yeniden yaşamayı ister.
Bence benim yaşımdaki çocuklar, çocukluklarını yaşamalılar ve her zaman saf ve temiz duygular beslemeliler çünkü, eğer, zorluklarla karşılaşırsak onları sadece iyilikle yenebiliriz.
Husein Fatima,
VI B sınıf “Gh. Ţiţeica“ Okulu
În perioada 20-25 aprilie 2011 inspectorul de specialitate din cadrul MECTS, doamna Vildan Bormambet a participat la o serie de activităţi dedicate Zilei Suveranităţii Naţionale si a Copilului din Republica Turcia la invitaţia Federaţiei Internaţionale a Cadrelor Didactice din Eur-Asia şi a şcolii „Mahmut Çatalkaya“ Bursa.
Delegaţia română a vizitat Inspectoratul Şcolar Judeţean Edirne care a fost întâmpinată de domnul inspector general Şerafettin Demirci şi Centrul de Educaţie Populară unde au fost prezentate atelierele de lucru atât ale copiilor cât şi ale adulţilor în timpul activităţilor. Decoraţiile în săpun au atras atenţia delegaţiei române, specificul acestei zone.
La invitaţia prefecturii Edirne, echipa de dansuri populare a Palatului Copiilor din Constanţa sub conducerea doamnei coregraf Kastal Magdolna au încântat privirile spectatorilor cu dansuri populare româneşti.
Al doilea obiectiv vizitat a fost Şcoala cu clasele I-VIII „Şehit Etem“ din Gemlik, şcoală înfrăţită cu Şcoala cu clasele I-VIII „Lucian Grigorescu“ din Medgidia.
23 aprile a fost ziua participării la festivităţile dedicate Zilei Copilului ce s-au desfăşurat pe stadionul „Bursa Spor“ din Bursa alături de oficialităţile locale (prefect, inspectori şcolari, cadre didactice). România a fost reprezentată de echipa de dansuri populare din Brăila.
În finalul vizitei în Turcia d-na inspector Vildan Bormambet a luat cuvântul în cadrul seminarului „Educaţia şi viitorul“ care a avut loc la Şcoala „Şehit Mahmut Çatalkaya“ din Bursa.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
A devenit tradiţie pentru Uniunea Democrată Turcă din România să sărbătorească Ziua Internaţionale a Copilului din 23 aprilie împreună cu copiii din diferite localităţi ale Turciei. Cu acest prilej s-a dat curs invitaţiei Primăriei Ciorlu-Turcia U.D.T.R fiind reprezentată de grupul de copii, ”Kardelen” filiala Cumpăna. Alături de ansamblul Kardelen România a fost şi grupul de dans sportiv şi indian din Cumpăna. Copiii erau emoţionaţi deoarece pentru prima dată au călătorit în Republica Turcia. Ei au fost cazaţii la familiile copiilor turci de la şcoala care organiza festivitatea de această dată. Cu emoţie erau aşteptaţi de ”fraţii” lor pe care urmau să-i cunoască şi la care trebuiau să stea pe parcursul a trei zile. Directorul şcolii ”Unilever-iş I.O.O” Corlu a ales cu grijă dintr-un număr de 1200 elevi 25, cei mai sârguincioşi elevi pentru a fi gazdele copiilor de aceleaşi vârste din România. Unii au plecat cu inimile strânse deoarece poate, pentru prima oară plecaseră de acasă şi erau oaspeţii unor copiii pe care nu-i cunoşteau dar, după numai trei zile copiii au legat strânse prietenii şi s-au despărţit cu lacrimi în ochi.
Pentru copiii participanţi festivităţile prilejuite de sărbătoarea de 23 aprilie-„Ziua copilului şi a Independenţei Naţionale” a Republicii Turcia au reprezentat momente de neuitat. Pe parcursul celor trei zile copiii noştri au participat la spectacole grandioase pe stadionul din Corlu, cât şi pe platforma amenajată lângă primărie încântând publicul cu dansuri tradiţionale specifice zonei dobrogene, cu dansuri sportive şi indiene. Şi de această dată steagul României a fluturat cu mândrie. copiii noştri culegând aplauzele şi admiraţia publicului. Incă o dată am fost mândri că suntem fii celor două ţări, România şi Turcia.
Delegaţia ce a reprezentat Uniunea Democrată Turcă din România formată din doamnele: Serin Turkoglu, Melec Osman, Musledim Firdes şi Omer Minever, a fost primită de primarul oraşului Corlu, d-nul Unal Baysan, de directorul Casei Corpului Didactic cât şi de directorii celor mai prestigioase şcoli din Corlu, cu acest prilej făcându-se schimb de cadouri simbolice.
Serin Türkoglu
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ultima recepţie oferită de E.S. ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ayşe Sinirlioğlu s-a desfăşurat la sediul misiunii diplomatice, pe 5 aprilie. Sala de protocol a ambasadei s-a umplut până la refuz de invitaţi dornici să îi ureze succes doamnei ambasador în viitoarea misiune diplomatică pe care o va îndeplini la Madrid şi să îi mulţumescă pentru activitatea desfăşurată în România.
Aşa cum declara diplomatul turc, Ayşe Sinirlioğlu în debutul discursului său, nu se aştepta ca un număr atât de mare de membri ai comunităţii turce, oameni de afaceri turci sau care îşi desfăşoară activitatea în România să vină la ambasadă să îşi ia rămas bun. E.S. arăta în discursul său că: „nu este important pentru un ambasador când îşi începe misiunea diplomatică într-o ţară ci atunci când părăseşte acea ţară şi lasă în urmă o serie de proiecte finalizate”. Ambasadorul Turciei a promis că va urmări de la Madrid continuarea cursurilor de limba turcă începute în 2010 la Bucureşti şi Constanţa, cursuri care se desfăşoară la cererea membrilor comunităţii turce din România.
Ambasadorul Turciei a conferit diplome şi i-a felicitat pe cursanţii de la Bucureşti care au absolvit cursul de limba turcă. Şefa promoţiei din Bucureşti a fost Menacai Elmas, absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Printre invitaţii la recepţie s-au numărat: deputatul Ibram Iusein, directorul Radio T, prof.Ervin Ibraim, inspectorul de specialitate din cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet, subprefectul judeţului Constanţa Aidun Curt-Mola, muftiul cultului musulman din România, Muurat Iusuf, profesorul turcolog Mustafa Ali Mehmet, lideri ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci, numeroşi membri ai comunităţii turce.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În data de 17 aprilie U.D.T.R. a organizat un simpozion cu tema „Preceptele religioase ale profetului Muhammed şi rolul acestora în conservarea identităţii spirituale“. La simpozion au participat muftiul cultului musulman Iusuf Murat, ataşatul pe probleme religioase din cadrul Consulatului Republicii Turcia, reprezentanţi ai cultului musulman din Romania, profesori de religie islamică şi elevi care studiază religia islamică. S-au ţinut prelegeri despre învăţămintele ce se desprind din Coran – Cartea Sfântă a Islamului dar şi despre viaţa profetului Muhammed. Evenimentul a avut un caracter interactiv astfel încât participanţii au purtat discuţii libere, au putut pune întrebări şi să primească răspunsuri de la specialiştii în religia islamică.
Scopul simpozionului a fost de a capta interesul invitaţilor pentru preceptele religioase, învăţăminte care să fie transmise mai departe din generaţie în generaţie şi totodata, să fie puse în practică în viaţa socială. Prin tematica abordată simpozionul încurajează toleranţa faţă de toate religiile şi faţă de alte etnii şi constituie un factor important pentru conservarea identităţii spirituale a etnicilor turci.
În săptămâna premergătoare a simpozionului s-a organizat un concurs de compoziţii literare la diferite categorii de vârste. U.D.T.R., prin comisia de religie a premiat elevii câştigători la concursurile organizate anterior acestui eveniment.
Cu speranţa şi dorinţa de bună înţelegere între oameni, membrii comisiei de religie considerând că acest gen de proiecte sunt un prilej de întărire a spiritului de fraţie, unitate şi întrajutorare a membrilor comunităţii, de afirmare a identităţii islamice şi a coeziunii sociale au în vedere continuarea organizării acestui gen de acţiuni.
Firdes Musledin
Muftiatul Cultului Musulman din România în colaborare cu Consulatul General al Republicii Turcia, la Constanţa, prin Ataşatul de Cult islamic şi Colegiul Naţional „Kemal Atatürk”, din Medgidia, a organizat în perioada 14-20 aprilie 2011 o suită de manifestări cultural religioase, prilejuită de celebrarea anuală a sărbători „Săptămâna Naşterii Profetului Muhammed (s.a.v)“ Anul acesta, tema acestei sărbători a fost „Profetul Muhammed şi educaţia de a îndura pe cineva”.
Manifestările reunite sub egida „Săptămâna Naşterii Profetului Muhammed (s.a.v)”, au debutat, sâmbătă 16 aprilie la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa, cu un simpozion cultural religios, dedicat acestui eveniment din istoria Islamului. În cadrul manifestării au susţinut prelegeri: Şeful Cultului Musulman din România, Muftiul Iusuf Murat şi invitatul din Republica Turcia, conf. univ.dr. Ali Kaya de la Facultatea de Teologie Islamică din cadrul Universităţi „Uludağ” din Bursa.
Evenimentul a început cu recitarea unui verset din Coran, prelegerile invitaţilor iar în final a avut loc un recital de cântece religioase (ilahiuri), dedicate Profetului Muhammed (s.a.v), interpretat de corul de elevi al grădiniţei bilingve „Zubeyde Hanım” din Constanţa. În zilele următoare au avut loc slujbe religioase la Geamia „Esmahan Sultan” Mangalia şi la Geamia din Bucureşti.
Suita manifestărilor dedicate sărbătorii „Săptămâna Naşterii Profetului Muhammed (sav)“, a inclus simpozioane şi manifestări religioase care au fost organizate la Grădina Botanică din Galaţi. La sediul Centrului de Educaţie şi Cultură al Muftiatului Cultului Musulman din România au fost organizate în data de 16 aprilie 2011, un bazar de binefacere coordonat de doamnele care învaţă Coranul.
La aceste manifestări cultural religioase au participat viceconsulul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, d-na Şebnem Atasoy, preşedintele Asociaţiei oamenilor de afaceri turci din Dobrogea d-nul Haci Vural, preşedintele comisiei de religie din cadrul U.D.T.R d-nul Islam Remzi şi membrii comunităţii musulmane.
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
O delegaţie din Republica Turcia condusă de Memet Kılıç, responsabil pentru Europa de sud est în cadrul Consiliului pentru Comunităţile Turce din Străinătate a efectuat o vizită oficială în judeţul Constanţa, la finele lunii aprilie
Primul obiectiv al vizitei delegaţiei oficiale l-a constituit Uniunea Democrată Turcă din România. La sediul uniunii, Memet Kılıç s-a întreţinut într-o atmosferă cordială cu secretarul general, prof. Ervin Ibraim care le-a prezentat oaspeţilor informaţii despre comunitatea turcă din Dobrogea, despre drepturile şi libertăţile de care se bucură turcii din România. Prof Ervin Ibraim a declarat: „la nivelul judeţelor Constanţa şi Tulcea unde trăiesc majoritatea etnicilor turci există 80 de cadre didactice care predau limba turcă la nivel preşcolar, primar, gimnazial şi liceal şi circa 4500 de elevi care studiază această limbă. Anual se desfăşoară olimpiade şcolare la limba turcă şi la religia islamică în care se afirmă elevii cu performanţe la aceste discipline.”
Oaspeţii din Republica Turcia s-au arătat interesaţi de publicaţiile tipărite de uniune în special de cursurile practice de învăţare a limbii turce şi de dicţionarul bilingv turc- român, român-turc al profesorului Agiemin Baubec.
Memet Kılıc a afırmat că există posibilitatea derulării unor proiecte de parteneriat în domeniul învăţământului şi în cel economic între U.D.T.R. şi Consiliul pentru Comunităţile Turce din Străinătate, după vizita de documentare întreprinsă în România.
Delegaţia condusă de Memet Kılıç a mai vizitat Radio T şi Muftiatul Cultului Musulman din România, unde a fost primit de muftiul Muurat Iusuf.
Pe parcursul şederii în oraşul de la ţărmul Mării Negre, membrii delegaţiei turce au fost însoţiţi de viceconsulul Turciei la Constanţa, Mesut Çevik.
Sorina Asan
În perioada 8-11 aprilie, două fregate aparţinând Marinei Militare a Republicii Turcia s-au aflat în portul Constanţa. Fregatele TCG „Gediz” şi TCG „Barbaros” au efectuat exerciţii militare împreună cu fregata „Ferdinand” aparţinând Marinei Militare Române. Din echipajul grupării militare turce au făcut parte şi două femei. Locotenentul Gökcen Fırat a declarat în exclusivitate pentru Hakses că practică această meserie de mai bine de 10 ani şi pentru ea este o pasiune fără de care nu ar putea trăi.
Pe parcursul şederii în Portul Constanţa o delegaţie a grupării navale TCG „Gediz” şi TCG „Barbaros” condusă de contramiralul Mücahit Sişloğlu a efectuat vizite la: Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa, la Comandamentul Flotei Române, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” precum şi la Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa.
Cu prilejul vizitei delegaţiei militare turce, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a oferit o recepţie la care au participat: oficialităţi locale, lideri ai comunităţilor turce şi tătare, reprezentanţi ai Forţelor Navale Române, ofiţeri de marină turci precum şi reprezentanţi ai consulatelor generale şi onorifice deschise la Constanţa.
Printre invitaţi s-au numărat: preşedintele U.D.T.R. ing. Osman Fedbi, secretarul general, prof. Ervin Ibraim, deputatul Iusein Ibram, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Reva Mikhail Mikhailovici, consulul Republicii Populare Chineze la Constanţa, Su Yanwen, consulul onorific al Norvegiei la Constanţa, Laurenţiu Lazăr, subprefectul judeţului Constanţa Aidun Curt-Mola, muftiul cultului musulman dın România, Muurat Iusuf, Rodica Precupeţu, şef serviciu în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice ş.a.
Din partea UDTR au mai luat parte:preşedintele comisiei de cultură Serin Turkoğlu, preşedintele comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet şi preşedintele comisiei de religie, Islam Remzi.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În perioada 14-16 aprilie s-a desfăşurat la Istanbul, Reuniunea Reprezentanţilor Instituţiilor Publice de Radio şi Televiziune din Europa de sud est. În cadrul reuniunii s-a discutat în principal despre digitalizarea arhivelor din radiourile şi televiziunile publice precum şi despre concurenţa acestor instituţii cu mass media private şi în format digital.
În cadrul evenimentului, într-o atmosferă cordială, în prezenţa vicepremierului turc Bülent Arınci a fost semnat protocolul de colaborare dintre Radio T şi Radio – Televiziunea Turcă. Protocolul a fost semnat de directorul general al Radio T, prof. Ervin Ibraim şi de omologul său turc, Ibrahim Şahin. Documentul semnat prevede schimbul reciproc de programe, buletine informative şi de muzică între cele două posturi de radio.
La reuniunea de la Istanbul au participat directori generali şi preşedinţi de instituţii media publice din: România, Turcia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Kosovo, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Albania, şi Bulgaria.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În dicţionarul limbii turce se găsesc 11127 cuvinte. Dintre acestea 100 cuvinte reprezintă nume de rudenii. Cu toate acestea în vorbirea uzuală sunt folosite în jur de 30 cuvinte. În România, foarte puţine dintre acestea sunt cunoscute şi utilizate. Am considerat interesant şi util în acelaşi timp publicarea acestei liste, bineînţeles cu corespondentul sau explicaţia în limba română. În numărul trecut am publicat numele feminine, în acest număr vom publica numele masculine, urmând ca în numărul viitor să publicăm numele neutre.
| Eril | İsimler | Açıklama | Nume masculine | Explicaţie |
|---|---|---|---|---|
| 1. | adam | koca | soţ | soţ |
| 2. | ağa | yaşça daha büyük erkek kardeş | frate | frate mai mare |
| 3. | ağabey | yaşça daha büyük erkek kardeş | frate | frate mai mare |
| 4. | amca | babanın kardeşi (erkek) | unchi | fratele tatălui |
| 5. | amuca | babanın kardeşi (erkek) | unchi | fratele tatălui |
| 6. | baba | biyolojik, sosyal ya da hukukî anlamda erkek ebeveyn | tată | părintele biologic, social sau juridic de sex masculin |
| 7. | bacanak | karının kızkardeşinin ya da ablasının kocası | cumnat | soţul surorii |
| 8. | bey | koca | soţ | soţ |
| 9. | birader | kardeş (erkek) | frate | frate |
| 10. | damat | kızın kocası | ginere | soţul fiicei |
| 11. | dayı | annenin kardeşi (erkek) | unchi | fratele mamei |
| 12. | dayı oğlu | annenin erkek kardeşinin oğlu | văr | fiul fratelui mamei |
| 13. | dayıoğlu | annenin erkek kardeşinin oğlu | văr | fiul fratelui mamei |
| 14. | dede | annenin ya da babanın babası | bunic | tatăl mamei sau al tatălui |
| 15. | ede | yaşça daha büyük erkek kardeş, ağabey {bölgesel halk ağzı} | frate | frate mai mare (regionalism) |
| 16. | emice | babanın kardeşi (erkek) | unchi | fratele tatălui |
| 17. | enişte | ailedeki kadınlardan birisinin kocası | cumnat/unchi | soţul unei femei din familie |
| 18. | güvey | ailedeki kadınlardan birisinin kocası | cumnat | soţul unei femei din familie |
| 19. | hala oğlu | babanın kızkardeşinin oğlu | văr | fiul surorii tatălui |
| 20. | herif | koca | soţ | soţ |
| 21. | içgüvey | ailedeki kadınlardan birisinin kocası | ginere | soţul unei femei din familie |
| 22. | içgüveysi | ailedeki kadınlardan birisinin kocası | ginere | soţul unei femei din familie |
| 23. | ini | karının erkek kardeşi ya da ağabeyi, kayınbirader {bölgesel halk ağzı} | cumnat | fratele mai mic sau mai mare al soţiei (regionalism) |
| 24. | kardeş | erkek kardeş | frate | frate |
| 25. | kayın | karının erkek kardeşi ya da ağabeyi | cumnat | fratele mai mic sau mai mare al soţiei |
| 26. | kayınbirader | karının erkek kardeşi ya da ağabeyi | cumnat | fratele mai mic sau mai mare al soţiei |
| 27. | kayınço | karının erkek kardeşi ya da ağabeyi | cumnat | fratele mai mic sau mai mare al soţiei |
| 28. | kayınbaba | eşin babası | socru | tatăl soţului/soţiei |
| 29. | kayınpeder | eşin babası | socru | tatăl soţului/soţiei |
| 30. | kaynata | karının babası | socru | tatăl soţiei |
| 31. | kızan | oğul | fiu | fiu |
| 32. | kızancık | oğul | fiu | fiu |
| 33. | koca | öznenin eşi | soţ | soţ |
| 34. | kuzen | annenin veya babanın kardeşlerinin erkek çocuğu | văr | fiul unchiului sau mătuşii |
| 35. | mahdum | oğul | fiu | fiu |
| 36. | oğul | erkek evlât | fiu | fiu |
| 37. | peder | baba | tată | tată |
| 38. | refik | koca | soţ | soţ |
| 39. | teyze oğlu | annenin kızkardeşinin oğlu | văr | fiul surorii mamei |
| 40. | uşak | oğul | fiu | fiu |
| 41. | zevc | koca | soţ | soţ |
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Luna aceasta Şcoala nr. 30 „Ghe. Ţiţeica“ din Constanţa a fost gazda orelor de practică pedagogică la disciplina limba şi literatura turcă. Sub îndrumarea doamnei profesoare Iomer Subihan studenţii de la secţia de limba şi literatura turcă din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius Constanţa au exersat predarea limbii turce elevilor din clasele I-VIII ale Şcolii „Gheorghe. Ţiţeica“. Pornind de la motto-ul „Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât timp gândurile lor sunt robite şi tulburate de vreo patimă. Întreţineţi-i deci într-o stare de spirit placută dacă vreţi să vă primească învăţăturile. Este tot atât de imposibil să imprimi un caracter frumos şi armonios într-un suflet care tremură, pe cât este de greu să tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care se mişcă.” (John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”) studenţii au folosit cele mai moderne metode de predare activă, metoda de predare învăţare interactivă în grup, metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare, metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii şi metode de cercetare în grup. Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al informaţiei, al complexităţii. De aceea, investiţia în inteligenţa, creativitatea şi capacitatea de inovare a indivizilor, a grupurilor va extrem de rentabilă în viitor. Şi cum cel mai bine despre toate astea ne poate vorbi o studenta practicantă iată câteva din gândurile acesteia prezentate în limba turcă:
“Çok değerli mentor hocam Subihan Hanım ve Sevgili Hakses Dergisi çalışanları ve okuyucuları;Tuba Özer
În perioada 1-3 aprilie s-a desfăşurat în localitatea Komotini din Grecia, Conferinţa Femeilor Turce din Balcani. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de preşedintele comisiei de femei, Amet Melek şi de vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Accoium Durie. Tema conferinţei din acest an o constituit-o: „Rolul femeii în viaţa politică, societatea civilă, învăţământ şi cultură”.
Amet Melek a declarat: „Conferinţa femeilor din Balcani este un eveniment important pentru organizaţia noastră, o oportunitate de a relaţiona cu femeile de etnie turcă din Balcani, de a ne împărtăşi problemele dar şi de a găsi împreună soluţii la acestea. În cadrul conferinţei voi vorbi despre comisia de femei a U.D.T.R. despre acţiunile organizate în scopul promovării rolului femeii de etnie turcă în societatea românească.”
În debutul conferinţei a fost vernisată o expoziţie de artizanat cu ţesături şi broderii lucrate manual, păstrate de-a lungul timpului de comunitatea turcă din Grecia. La lucrările conferinţei au participat femei de origine turcă din ţări precum: Turcia, Bulgaria, Macedonia, România, Grecia dar şi din regiunea Kosovo.
pagini realizate de Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Robert MANTRAN
Înfrângerea lui Mouzalon i-a făcut pe bizantini să caute alte mijloace pentru a opri înaintarea turcilor. În 1304, împăratul Andronic al II-lea trimise soli pe lângă Ghazan Han pentru a-i propune o alianţă matrimonială. El spera că mongolii, stăpâni ai Anatoliei centrale şi orientale de la victoria lor asupra selgiucizilor de la Kosedagh (1243), îi vor tempera pe emirii prea cutezători de la frontiere.
În acest timp, presiunea exercitată de turci continuă să crească. Pachymeres relatează că numeroase oraşe – dintre care nu toate pot fi identificate – au avut de suferit, cum sunt Nicomedia (Izmit), Niceea (Iznik), Belokomis, Angelokomis, Anagourdes, Platanea, Melangeia, Kroulla (Gurle) şi Katoikia (Kite?). O armată condusă de Sgouros, formată din arbaletrieri bizantini, a fost învinsă în apropiere de Katoikia. Locuitorii din Belokomis participă la înfruntare, însă oraşul lor, rămas rară apărare, este prădat de Osman (1304).
Istoricii bizantini nu relatează nimic important în ceea ce priveşte evenimentele din Bithynia dintre 1304 şi cucerirea Brusei, douăzeci şi doi de ani mai târziu, căci atenţia lor era îndreptată către atacurile turceşti venite dinspre Marea Egee, duse de alţi conducători, dar şi de mercenarii catalani. Însă nici Osman şi aliaţii săi nu au rămas pe loc; o dovedesc faptele de arme povestite de cronicile otomane. Sunt cucerite, prin forţă sau prin capitulare, o serie întreagă de târguri: Kite, Kestel, Dinboz, Adranos, Leblebicihisar, Mekece, Akhisar, Geyve, Lefke, Karacepuş. Aceste cuceriri nu sunt din păcate datate, iar unele sunt rară îndoială ulterioare morţii lui Osman.
Dacă luăm în considerare toponimele, expansiunea otomană urmează trei direcţii. Osman şi aliaţii săi merg la început de-a lungul malului stâng al Sakaryei şi taie accesul spre oraşul Niceea (Iznik) dinspre partea estică. În partea de vest, ei au mers către Lopadion (Ulubad) şi Adranos, ocolind prin nord şi prin sud masivul muntos Olimp (Uludagh) şi lăsând la o parte Brusa (Bursa), prea fortificată pentru a putea fi luată cu asalt. Înaintarea lor spre sud-est îi pune în contact cu vecinii musulmani. Atunci când Osman o răpeşte, conform legendei, pe frumoasa Malkhatun, viitoarea mamă a lui Orkhân, existau bei (beg) turci la Inonu şi la Eskişehir. De altfel, cronicarii pomenesc în repetate rânduri de neînţelegerile ce domneau între beiul de Germiyân şi Osman. Graniţa dintre statul otoman şi vecinii musulmani este instabilă în această epocă, un registru otoman menţionând existenţa unor fundaţii pioase ridicate cu autorizaţia lui Osman şi Orkhânîn provincia Sultanoyuyu. Mai târziu, atât Siileymân Paşa cât şi Murâd 1 vor organiza campanii ÎIi direcţia Ankarei, zonă de influenţă a dinastiei Eretnizilor.
După toate probabilităţile, Osman moare între septembrie 1323 şi martie 1324. Chiar dacă a trăit într-adevăr până la cucerirea Brusei (6 aprilie 1326), aşa cum susţin câţiva cronicari şi călătorul arab Ibn Battâta, cu siguranţă el nu şi-a mai exercitat puterea din martie 1324. Avem ştire de şase fii ai săi – Orkhân, Coban, Melek, Hamîd, Pazarlu şi Alâeddîn – şi o fiică, Fatma. Orkhân îi succede, nu fără greutăţi, căci este în competiţie cu fratele său, Alâeddîn care renunţă la tron, nu ştim dacă forţat sau de bunăvoie.
În 1324, Orkhân, care va scoate pentru totdeauna statul otoman din anonimat, avea deja trei fii mari, deci nu mai era chiar tânăr. Primul său succes în calitate de suveran este cucerirea Brusei. Asediat ani întregi şi învins de foamete, oraşul capitulează pe 6 aprilie 1326. Pe 13 mai 1327, oraşul Lopadion este şi el inclus în statul otoman.
Confruntat cu aceste succese, Andronic al III-lea, care îi succede bunicului său în 1328, se hotărăşte să înfrunte în persoană pericolul otoman la Mesothenia (aproape de actualul Kocaeli). Bătălia are loc la Pelekanon, pe 10 iunie 1329. Rănit, împăratul se îmbarcă la Philokrene cu destinaţia Constantinopol, în timp ce soldaţii săi, refugiaţi la început în cetăţile din apropiere, se reîntorc la Scutari (Uskudar) pe jos. De partea otomană, bătălia îl costase viaţa pe Pazarlu, fratele lui Orkhân.
După această victorie, Orkhân nu mai are a se teme de armata bizantină. Niceea se predă pe 2 martie 1331, iar Orkhân începe asediul asupra Nicomediei (Izmit). Drept urmare, Andronic al li-lea începe tratativele de pace cu Orkhân. Aceasta s-a încheiat în august 1333, iar împăratul a promis să plătească 12000 de hyperperi pentru fortăreţele situate între Nicomedia şi capitală. Armistiţiul va fi de scurtă durată: în 1337, turcii cuceresc Nicomedia.
Anexarea teritoriului aflat în interiorul cotului făcut de râul Sakarya se situează, în timp, între cucerirea Brusei şi a Niceei. Desigur, în epoca lui Osman, călăreţii turci făcuseră incursiuni în această regiune, îndrumaţi de Samsa Cavuş, însă nu era vorba de cuceriri de durată. Primul stat care cade în mâinile otomanilor este cel al lui Murâdeddîn Hamza (menţionat doar de Şihâbeddîn al-Umari), a cărui capitală era Kaviya, actualul Geyve. Apoi, vine rândul oraşelor mai îndepărtate, Goynuk, Tarakh Yenicesi şi Mudumu, care se predau lui Siileymân, fiul lui Orkhân. Toate aceste oraşe sunt otomane în momentul în care Ibn Battâta le vizitează, în iarna 1333-1334 . Cine erau stăpânii mai înainte? Poate turco-tătarii, parţial creştinaţi de către bizantini, dar care se aliaseră cu conducători din Kastamonu. În orice caz, aceste oraşe nu mai făceau parte din Imperiul bizantin încă din ultimul sfert al secolului al XIII-lea.
Extinderea către vest îi va pune pe otomani în concurenţă cu emiratul Karesi , care ţâşni se din tenebrele istoriei aproape în acelaşi timp cu emiratul lui Osman. Campania fără rezultate pe care Mihail al IX-lea, fiul lui Andronic al II-lea, o întreprinsese cu catalanii în regiunile din preajma Mării Marmara şi a Mării Egee (1304) pentru a-i respinge pe turci lasă câmp liber noilor veniţi, care ocupă toată regiunea Pergamului până la Dardanele. Certurile continue dintre bizantini şi mercenarii catalani, cărora li s-au alăturat şi turci, nu fac decât să agraveze situaţia de o parte şi de alta a strâmtorii. Izvoarele arabe, în special călătorul Ibn Battâta, povestesc că oraşul Pergam era în ruină şi că la Bahkesir nu a găsit o moschee deschisă pentru rugăciunea de vineri, ceea ce înseamnă că ocupaţia turcă era de dată recentă. Pe de altă parte, izvoarele bizantine povestesc despre deznădejdea ce cuprinsese peninsula Gallipoli după ce Mihail al IX-lea fusese învins la Apros de către catalani şi aliaţii lor turci (1305).
Se pare că Orkhân a profitat de disensiunile apărute în emiratul Karesi pentru a-l anexa (1334-1335). Cronicile otomane spun că populaţia, nemulţumită de prinţul care urcase pe tron după moartea lui Aclan Beg, îl prefera pe fratele acestuia, Dursun, care intrase în serviciul lui Orkhân. Aceste cronici nu confirmă însă decât în parte izvoarele occidentale, bizantine sau arabe. Conform mărturiilor contemporane, emiratul era împărţit în două în preajma anului 1333. La Bahkesir domnea Demir Han, iar la Pergam, Yakhşi. Andronic al III-lea consideraseprudent să facă pace cu Demir Han în 1328, înainte de a-l ataca pe Orkhân un an mai târziu. Nu este imposibil ca Orkhân să-i fi purtat pică lui Demir Han şi să-i fi susţinut pe cei care reprobau această politică; privite din acest unghi, afirmaţiile cronicilor otomane câştigă, poate, mai multă credibilitate. În ceea ce-l priveşte pe Yakhşi, flota sa fusese serios avariată de corăbiile trimise de papă, de regele Franţei, de insula Rhodos, Veneţia şi Cipru. În 1341, el conduce o incursiune turcă în Tracia. Înainte de a riposta, Ioan Cantacuzino încheie pacea cu Orkhân: evident, aceasta nu urmărea numai izolarea lui Yakhşi, ci mai ales incitarea lui Orkhân împotriva sa. În fine, în 1345, un oarecare Siileymân ar fi trimis din Troia trupe socrului său, Vatatzes. Otomanii ar fi cucerit deci emiratul Karesi în etape, ultima situându-se puţin după 1345. O cronologie musulmană dă ca dată 749 (1348-1349), dar ea pare târzie, căci cronicarul ’Aşikpaşazâde relatează că ultimul emir de Karesi a fost dus la Brusa, unde a murit de ciumă, doi ani mai târziu. Or, ştim că ciuma a atins această regiune în 1347-1348.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ormandaki dev köknar ağacının kovuğunda, bir tavşan ailesi yaşıyordu.
Anne, baba ve dede tavsandan olusan bu ailenin bir de sevimli yavrusu vardı: Dişlek Tavşan!
Yavru tavşanın öndeki iki dişi, üst dudağını yırtıp dışarı fırlamış gibi duruyordu. O yüzden, herkes ona Dişlek Tavşan diyordu. Kar gibi beyaz tüyleri, yuvarlak kırmıZi gözleri, pembe dudaklarıyla çok sevimliydi.
Sevimli olduğu kadar çok da düzenliydi. Her şeyi yerli yerine koyardl. Kendi eşyalarını topleqerek annesine yardımcı olurdu. Köknarın yanındaki küçük bahçede dedesinin yetiştirdiği sebzelerin mutfağa yerleştirilmesi onun işiydi. Lahanaları, havuçları, marulları yaban gülleriyle çevrili yaynakta yıkamak ona zor gelmiyordu. Tersine işe yaramaktan mutlu oluyordu.
Böylece annesi vakit kaybetmeden yemeklerini hazırlayabiliyordu. Kalan zamanlarındaysa, ailesine kışlık battaniyeler, paltolor. yün çoraplar ve başlıklar örüyordu.
Dişlek Tavşan arkadaşlarıyla da iyi geçiniyordu. Hiç kırmıyordu onları. Bu yüzden de yuvasından kafasını uzotrnosqlo birlikte sincaptan tarla faresine, ardıç kuşundan kelebeğe kadar hepsinin yüzü gülüyordu. Cik cik ederek. kanat çırparak. kuyruk sallayarak sevinçlerini belli ediyorlardl.
Ne var ki. Dişlek Tavşan’ ın mutluluğu fazla sürmedi. Ilık bir 8az günüydü. Orman, rüzgörın da etkisiyle buram buram yavşan otu, kekik. nane kokuyordu.
Küçük tavşan kaynakta havuç yıkıyordu. Birden gözü, sudaki görüntüsüne ilisti. Daha önce görmediği bir yüzle burun buruna gelince, birden ürperdi.
Eh, ne yapsın zavallı! Kocaman bir çift kulak. dudaklarını yırtıp fırlayacakmış gibi duran dişler. bir çift kırmızı erik gibi panldoqcn gözler, kimi olsa korkutur tabi.
Dişlek Tavşan, şöyle bir sağına soluna baktı. Etrafta bir değişiklik yoktu. Yaban güllerinin üzerinde kelebekler uçuşuyor, sincap ağacın kovuğundaki yuvasına harıl harıl ceviz taşıyordu. Bal arısı, konduğu çiçekten: ötüp duran ağustos böceğine kıs kıs güıüyordu…
Kücük tavsanın icine bir kusku düstü. Ormana yabancı bir hayvan gelmiş olsaydı: böyle rahat davranmazlardı. O çirkin, o korkunç yaratık kaynağın başında olacak da, onlar günlük yaşamlarını sürdürecekler: öyle mi! Olacak şey değildi bu.
“Yoksa düş mü gördüm?” dedi içinden.
Eğilip yeniden baktı suya. Yine o kocaman kulaklar… Yine o dudakları yırtıp dışarı fırlayacakmış gibi duran iri dişler… Yine iri iri açılmış o kırmızı gözler…
Korkudan elleriyle yüzünü kapatıp bir kez daha baktı. Bir de ne görsün! Sudaki yaratık da, kar beyaz tüylü patileriyle yüzünü kapatmasın mı!
Bir şaşyrdı!
Ne yapması gerektiğini kestiremedi bir an. Yıkadığı havuçları kaynağın başında bırakıp kaçmayı düşündü… Tam bu sırada, arkasında bir ayak sesi duydu.
Heyecanla dönüp baktı. Gelenin dedesi olduğunu görünce rahatladı. Sevinçle dede tavşanın kolları na atıldı hemen.
Dede tovşon onu bu hölde görünce merak etti. Nedenini sordu. Bir yandan da, bahçede çamurlanan ellerini yıkıyordu.
Dişlek Tavşan, başından geçenleri büyük bir heyecanla dedesine anlattı.
Yaşlı tovşon katıla katıla gülmeye başladı.
Küçük tcvson, kendisini korkutan bir olcqo dedesinin gülmesine çok şaşırmıştı. Hatta, biraz da üzülmüştü.
Çok geçmeden dedesine kırılmanın anlamsız olduğunu kavradı. Çünkü dedesi. kaynakta gördüğü şeyin, sudaki kendi görüntüsü olduğunu söyledi ona. Hatta onu kaynak başına götürüp denemelerle de gösterdi.
Dişlek Tavşan rchctlorruş: eski şen şokrak höline dönüvermişti. Kelebekle oynamaya başladı. Kelebek. kahverengi ve mor benekli kanatlarını çırparak başının üzerinde uçuyordu. Dişlek Tavşan da, kulaklarını solleqerek ona mutlu mutlu gülümsüyordu.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
1 su bardağı süt
1 yemek kaşığı kuru maya
3 yemek kaşığı yoğurt
1 yumurta
1 tatlı kaşığı toz şeker
1 çay bardağı zeytinyağı
4 su bardağı un
500 gr kıyma
4 soğan
2 domates
2 sivri biber
Yarım demet maydanoz
Yarımşar yemek kaşığı domates salçası ve biber salçası
1 çay bardağı su
1 çay kaşığı toz kırmızı biber
Tuz
Karabiber
Ayçiçeği yağı
· Kıymalı bohça böreği hazırlanışı
· Kıymalı bohça böreği: Lezzet çay davetleriniz için harika tarifler sunuyor. Mayayı sütle birlikte bir kaba alıp karıştırın. Yoğurt, yumurta, şeker ve zeytinyağını ekleyip karıştırmaya devam edin. Unu ilave edip yoğurun. Üzerini örtüp 1 saat bekletin. Soğanları ve domatesleri temizleyip küçük doğrayın. Biber ve maydanozu temizleyip kıyın. Kıyma, 1 çay bardağı su, soğan, salçalar, domates, maydanoz, biber, karabiber, tuz ve kırmızı biberi bir kaba alıp yoğurun. Hamuru parçalara ayırıp kare şeklinde açın. Hamurun ortasına harcı paylaştırın. Kenarlarını içe doğru bohça şeklinde kapatın. Açılmaması için parmaklarınızla hamurların kenarlarını iyice yapıştırın. Ayçiçeği yağını tavaya alıp ısıtın. Böreklerin iki tarafını kızartıp servis tabağına alın. Sıcak servis yapın.
Kıymalı bohça böreği artık hazır, afiyet olsun.
500 gr tavuk göğüs eti
2 kereviz sapı
2 salatalık
Yarım su bardağı ince dövülmüş ceviz
1 su bardağı yoğurt
Yarım demet dereotu
Tuz
Karabiber
Ceviz içi
Lezzet’in salata tarifleri ile sofralarınıza tat katın. Tavuk göğüs etlerini tencereye alıp tuzlu suda iyice haşlayın. Salatalık ve kereviz saplarını çok ince doğrayın.
Yoğurdu çırpın. Haşlanmış tavuk etlerini ufak küp şeklinde doğrayın. Ceviz, tuz ve karabiberi ilave edip hepsini bir kapta karıştırın. Dereotunu ince kıyıp üzerine serpin. Ceviz içi ile süsleyip servis yapın.
Yoğurtlu tavuk salatası artık hazır, afiyet olsun.
250 gr yumuşak tereyağı
200 gr bitter çikolata
300 gr toz şeker
110 gr kek unu
150 gr un
25 gr kakao
2 yumurta
2 tatlı kaşığı vanilya esansı
100 gr dondurulmuş vişne
200 gr ekstra çikolata
125 gr ekstra tereyağı
Rendelenmiş beyaz çikolata
Kakao
· Vişneli çamur kek hazırlanışı
· Vişneli çamur kek:
Lezzet’in yemek tarifleri gibi kek tarifleri çok ilgi görüyor. 22 cm’lik kelepçeli kek kalıbını iyice yağlayın. Bir sos tenceresinde tereyağını eritin. Kırılmış çikolata ve toz şekeri ilave edin. Karıştırarak pişirip şeker iyice eriyince ateşten alın. Kek unu, un, kakao, vanilya esansı ve yumurtaları ekleyip iyice karıştırın. Dondurulmuş vişneleri ekleyip karıştırın. Kek kalıbına karışımı boşaltın ve önceden ısıtılmış 170 dereceye ayarlı fırında 45 dakika pişirin. Bir sos tenceresinde çikolata ve tereyağını karıştırarak eritin. Pürüzsüz hale gelince ocaktan alıp soğumaya bırakın. Kek soğuyunca servis tabağına ters çevirip üzerini çikolatalı sosla kaplayın. Ortasına rendelenmiş beyaz çikolataları yerleştirip kakao serpin ve servis yapın.
Çikolatayı kabak soyacağı ile keserek pastanızın veya kekinizin üzerine dekoratif süsleme yapabilirsiniz.