Cu toţi ştim că Ziua Internaţională a Copiilor este pe 1 iunie. Dar pentru noi turcii şi nu numai, 23 aprilie reprezintă de asemenea Ziua Copiilor.
Aceasta pentru că fondatorul statului modern turc, Mustafa Kemal Atatürk a dedicat această zi copiilor de pretutindeni cu prilejul proclamării suveranităţii naţionale a Republicii Turcia.
Cu timpul această zi a devenit Ziua Copiilor din mai multe state şi comunităţi turce dar şi de altă naţionalitate.
Pentru copiii noştri e un motiv în plus de bucurie că au două sărbători numai ale lor.
Bineînţeles că şi cu acest prilej Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o acţiune frumoasă dedicată copiilor.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
În conformitate cu decizia Consiliului Naţional U.D.T.R. din 29.03.2008 s-a început campania de alegeri a unor noi conduceri pentru filialele noastre. După patru ani statutari, timp în care vechile conduceri ale filialelor noastre şi-au făcut mai mult sau mai puţin datoria a venit momentul să vedem dacă cei din conducerea filialelor noastre merită un nou mandat sau trebuie înlocuiţi.
Deoarece obiectivul de bază al U.D.T.R. este exprimarea, protejarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi, conducerea centrală a cerut tuturor reprezentanţilor filialelor noastre să propună şi să aleagă oameni energici şi competenţi pentru a putea face faţă proiectelor şi acţiunilor ce se vor derula în următorii ani, al căror impact să ajungă până la ultimul cetăţean român de origine turcă.
Seria de reorganizare a continuat în luna aprilie cu filiala Brăila. Numeroşi membri, adunaţi la sediul filialei, şi-au ales în unanimitate de voturi noua conducere: Zarife Zodilă – preşedinte, Oprea Tair – vicepreşedinte, Osman Cornelia – secretar. Prezent la această adunare secretarul general al U.D.T.R., Ibraim Ervin, urează felicitări conducerii nou alese şi o activitate cât mai fructuoasă.
În săptămâna următoare, în data de 20 aprilie 2008, la Casa de Cultură din Cobadin, membrii comunităţii turce din comună alege noua conducere compusă din Raim Naim – preşedinte, Memet Etem şi Gelil Carani – vicepreşedinţi, Ali Adnan – secretar. Preşedintele U.D.T.R. Osman Fedbi, prezent la aceste alegeri, face un bilanţ al acţiunilor derulate în ultimii patru ani, amintind încă odată tuturor rolul pe care şi-l asumă şi felicită nouă echipă de conducere.
Omer Minever
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La începutul lunii aprilie s-a înfiinţat Fundaţia Româno-Americană. Fundaţia deţine un patrimoniu de aproximativ 150 de milioane de dolari SUA şi în prima etapă îşi va concentra atenţia asupra programelor de educaţie şi antreprenoriat. Aceste programe vor fi direcţionate către zonele geografice şi grupurile sociale cu acces limitat la resurse.
Programele se vor axa în principal pe acordarea de burse de studii, consiliere şi stagii de pregătire, diverse proiecte vizând dezvoltarea sectorului privat, prin parteneriate şi cu instituţii şi organizaţii din SUA. Obiectivul principal al fundaţiei este de a găsi soluţii creative la probleme legate de educaţie şi formare profesională.
Aşa cum rezultă dintr-un comunicat de presă din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, „crearea Fundaţiei se datorează succesului înregistrat de Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), organizaţie prezentă în România, din anul 1994. Datorită profesionalismului, Consiliului de Administraţie, al managementului şi al echipei sale, RAEF a îndeplinit cu succes obiectivele încredinţate de Congresul American prin legea privind sprijinirea de către Statele Unite a democraţiilor est-europene obţinând rezultate remarcabile prin investiţii de succes.”
Preşedintele american, George W. Bush a declarat: „Fundaţia Româno-Americană este un dar al poporului american, pentru poporul român.”
Sorina Asan
În perioada 18-19 aprilie Constanţa a găzduit Caravana Dialogului Intercultural, proiect itinerant în care sunt implicaţi tineri care învaţă în licee, în care se predă în una din limbile minorităţilor naţionale, de pe teritoriul României. Proiectul se derulează în contextul Anului European al Dialogului Intercultural. Manifestarea a fost iniţiată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice în scopul de a testa gradul de înţelegere al liceenilor, a conceptelor şi obiectivelor Anului European al Dialogului Intercultural şi pentru a le pune la dispoziţie un cadru non-formal, pentru o competiţie bazată pe cunoştinţe.
Proiectul a debutat vineri, 18 aprilie la Hotelul Ibis din Constanţa, într-o atmosferă de dialog interetnic şi comunicare interculturală.La startul competiţiei s-au înscris echipe de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria", Colegiul „Mircea cel Bătrân" şi Colegiul Energetic. În deschidere, tinerii au vizionat un film cu caracter educativ care combate discriminarea interetnică, apoi au urmat discuţiile pe tema discriminării rasiale. În cadrul discuţiilor tinerii participanţi au vorbit despre propriile trăiri în diverse situaţii în care se simt minoritari, despre ceea ce cred ei despre identitatea etnică. Cei mai mulţi au declarat că în liceele în care învaţă nu sunt priviţi ca minoritari şi că participă la competiţia obţinerii de rezultate bune la învăţătură la fel ca şi colegii lor majoritari.
În cadrul programului elevilor le-au fost prezentate informaţii referitoare la Departamentul despre Relaţii Interetnice şi despre Anul European al Dialogului Intercultural. Fiecare grupă de elevi şi-a prezentat propria viziune despre dialogul intercultural şi a completat un chestionar cu întrebări pe această temă. După această probă concurenţii au discutat despre întrebările din chestionar la care au avut probleme în a identifica răspunsul corect după care, fiecare echipă a ilustrat o situaţie de dialog intercultural printr-un joc pe roluri. La probele practice competiţia a fost strânsă iar departajarea a venit o dată cu proba scrisă unde, echipa Colegiului „Mircea cel Bătrân" s-a detaşat câştigând concursul.
Aidun Curt-Mola, consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, coordonatorul Caravanei Dialogului Intercultural de la Constanţa a declarat: „În acest an DRI acordă o atenţie deosebită programelor pentru tineret deoarece tinerii sunt viitorii lideri ai comunităţilor etnice. 2008 este Anul European al Dialogului Intercultural iar tinerii trebuie să înveţe ce înseamnă conceptele de multiculturalitate, de multilingvism să se implice în proiecte interetnice şi în schimburi culturale, pentru că spaţiul european în care trăim ne cere imperios acest lucru".
Caravana Dialogului Intercultural a mai trecut prin oraşe precum: Reşiţa, Timişoara, Miercurea Ciuc, Cluj Napoca şi Suceava. Faza finală a concursului se va desfăşura la începutul lunii, la Braşov.
Sorina Asan
La începutul lunii aprilie, Constanţa a fost gazda şedinţei Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale. În cadrul întâlnirii lunare membrii CMN au discutat despre rolul mijloacelor de comunicare de masă în promovarea proiectelor culturale şi a imaginii minorităţilor etnice din România.
Participanţii la şedinţă au afirmat că există o lipsă de interes a jurnaliştilor din presa naţională pentru mediatizarea evenimentelor din cadrul comunităţilor etnice şi că de cele mai multe ori, imaginea minorităţilor naţionale este reflectată numai negativ, în goana jurnaliştilor după senzaţional.
Serin Gafar, preşedinta comisiei de cultură din cadrul CMN a declarat: „relaţia Uniunii Democrate Turce din România cu presa locală este una specială, deoarece, noi suntem primii care prin comunicate de presă ne promovăm proiectele culturale. Astfel, nu există interpretări sau erori în articolele jurnaliştilor care preiau informaţiile direct de la sursă. Mai mult decât atât, cotidianul Cuget liber are o pagină săptămânală în care sunt reflectate evenimentele din cadrul comunităţilor etnice."
Prezentă la şedinţa comisiei de cultură, jurnalista Adina Bocai, autoarea paginii Interetnica din cotidianul Cuget liber a spus:„ iniţial, am privit această pagină dedicată minorităţilor etnice ca pe un experiment şi după numai câteva luni am primit şi feed-back-ul, multe mesaje pozitive. Sigur, subiectele din pagină sunt legate de comunităţile etnice active, care derulează proiecte culturale şi care doresc să fie comunităţi deschise prin promovarea zestrei culturale".
Preşedinţii comisiilor de cultură din cadrul CMN au propus ca la anul să găsească o modalitate financiară de a asigura un spaţiu într-un cotidian naţional pentru promovarea proiectelor culturale şi a evenimentelor din cadrul comunităţilor etnice pe care le reprezintă. Aceasta, ar fi una din soluţiile pentru ca minorităţile naţionale să fie mediatizate, să fie cunoscute de majoritate.
Sorina Asan
În perioada 23-27 aprilie s-a defăşurat la Tekirdağ, Turcia, Congresul Internaţional al Balcanilor. Comunitatea turcă din România a fost reprezentată de secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România, profesorul Ervin Ibraim care a prezentat comunicarea ştiinţifică, „Turcii din România.”
În cadrul Congresului au fost susţinute comunicări ştiinţifice având ca temă: influenţele exercitate de moştenirea otomană şi turce asupra statelor din Balcani precum şi cooperarea dintre comunităţile turce din aceste regiune.
Manifestarea a fost organizată de Centrul de Studii Strategice Turcia-Asia (TASAM) în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Cabinetul Primului Ministru al Republicii Turcia, Prefectura Tekirdağ, Asociaţia Primăriilor din Tracia de Sud-Est şi a fost finanţată de TIKA (Agenţia Turcă pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională), instituţie guvernamentală care implementează proiecte internaţionale, în varii domenii şi în diverse ţări. La Congres au participat istorici şi cercetători din: SUA, Grecia, Macedonia, Bulgaria, Turcia şi România.
Profesorul Ervin Ibraim a declarat: „este o onoare pentru UDTR să fie reprezentată la o manifestare ştiinţifică de o asemenea amploare. Este un eveniment pentru turcii din ţările balcanice, un prilej de comunicare interculturală deoarece, deşi suntem de origine turcă, ne formăm şi vorbim limba ţărilor în care trăim, preluând mai mult sau mai puţin conştient din zestrea culturală a acestora.”.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ajunsă la cea de-a VII-a ediţie Festivalul „Primăvara Comunitară” s-a desfăşurat anul acesta sub egida „2008-Anul Dialogului Intercultural”. Festivalul a cuprins două componente – un simpozion cu tema „Datini şi obiceiuri de primăvară la comunităţile etnice din Dobrogea” şi un spectacol de gală care a reunit următoarele ansambluri: Rapsodia Mării-Clubul Elevilor Constanţa, Süreyya – U.D.T.R, Fidanlar – U.D.T.R, Delikanlılar – U.D.T.R., Tuna-U.D.T.R, Karadeniz-U.D.T.T.M.R, Mehtap-U.D.T.R, Kaynanalar-U.D.T.R, Cavalerii Prieteniei-Galaţi Molotz-Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Filizler-U.D.T.R, Serenada-Asociaţia Liga Albanezilor din România. Sala de spectacol a Teatrului Fantasio a fost neîncăpătoare.
Acest eveniment a avut ca parteneri: Ministerul Culturii şi Cultelor şi Consiliul Judeţean şi Prefectura Constanţa.
Simpozionul s-a desfăşural în sala de conferinţe a Hotelului Flora.
În cadrul simpozionului au fost prezentate comunicări ştiinţifice privind tradiţiile de primăvară legate de echinocţiul de primăvară, tradiţii păstrate de-a lungul timpului, în localităţile dobrogene.
Din partea comunităţii greceşti a vorbit d-na Dinel Sorinela despre sărbătoarea de „Lăsata secului” sau „Carnavalul“ când grecii de toate vârstele ies pe străzi să se bucure făcându-şi urarea de „Kali saracosti” adică „postul cu bine”. Cu acest prilej au loc trei festivităţi: „Protofoni” – Prima voce, „Kreatini” – „Plina de carne”, „Tirini” – „Plina de brânză”. Este perioada de celebrări şi bucurii. Adulţii, alături de copii se îmbracă în costume de toate felurile, poţi găsi femei în vârstă cu văl pe faţă sau mânjite cu funingine de la sobe pentru a-i speria pe cei mici. De asemenea pe data de 25 martie se marchează cerebrarea Sărbătorii de Buna vestire a Fecioarei Maria, această zi coincide cu Ziua Independenţei, a afirmat doamna Dinel Sorinela.
Liga albanezilor ne-a prezentat Ziua Verii fiind o sărbătoare de origine antică, ce se sărbătoreşte pe 14 martie fiind şi sărbătoare naţională. Cu ocazia acestei sărbători se fac focuri de purificare pentru a da putere soarelui în grădinile lor. În Albania deşi e o sărbătoare păgână, oamenii înconjoară cu mărţişoare crengile ienuperilor, dafinelor şi sălciilor culeg crengi înverzite şi le pun în pragul caselor. Această sărbătoare este împărţită, creştinii o sărbătoresc pe data de 1 Martie şi musulmanii o sărbătoresc pe 14 Martie. Data de 14 Martie este considerată ziua naţională a verii, a prezentat Miku Shqiptarit.
Din partea comunităţii evreieşi d-na Iulia Deleanu a prezentat sărbătoarea Hamişusăr fiind momentul când se binecuvântează fructele, recolta nouă, apoi se servesc şi copiii sădesc pomi. În tradiţia lor pomul este considerat un simbol al grijii faţă de urmaşi. Dintr-o povestire midraşică aflăm despre discuţia înţeleptului Honi Amagel cu un bătrân care planta un pom : „Când va da rod?”, l-am întrebat „Peste 70 de ani” a venit rîspunsul „Poţi aştepta până atunci?””Aşa cum părinţii mei au sădit pentru mine, aşa fac şi eu pentru copii şi nepoţii mei”. Anul Nou al pomilor în comunităţile evreieşti este o stare de spirit: încrederea în ziua de mâine. Tot primăvara pe 14 martie este sărbătoarea de Adar, eveniment petrecut acum peste 2600 de ani, în Babilon, numele venind de la cuvântul persan Purim, care înseamnă sorţi. Obiceiul constă în rememorarea Cărţii Esterei, în care este relatat un episod din Imperiul Babilonean. A treia sărbătoare de primăvară fiind cea de Pesah, sărbătoarea eliberării evreilor din Egiptul antic, a afirmat d-na Iulia Deleanu.
Din partea italienilor d-na Iona Grosaru ne- vorbit despre sărbătoarea de „Carnaval” care se organizează în ultima miercuri înaintea de începerea postului.
D-na prof. Ioana Barbu ne-a vorbit despre sărbătorile de primăvară la români, în special despre sărbătoarea Floriilor. De un real interes pentru auditoriu a fost legenda Dragobetelui. Primăvara trebuie să ne bucurăm de primele flori, primăvara se formează perchile: flori, păsări, oameni. De Florii este Ziua Atingerii când se spune că femeile capătă puteri miraculoase iar bărbaţii au nevoie în această zi de atingerea femeilor care le dă putere.
Din partea Uniunii Democrate Turce au prezentat lucrări despre nevruz d-na Mark Nazichiar şi Serin Turkoğlu.
D-na Memet Kîymet ne-a vorbit despre „Naurez”, obicei bine cunoscut în Dobrogea de etnicii tătari.
Simpozionul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială în cadrul căreia s-au dezbătut mai multe probleme cum ar fi „Ce înseamnă tradiţiile şi rădăcinile multiseculare în realitatea unui climat sufocat de producţia de masă, de apariţia non valorii şi în mediul cultural. Dialogul între culturi care s-a lansat în acest an mai poate fi şi o recunoaştere a faptului că numai prin cultură se poate realiza un dialog viabil. Putem spune că pentru noi turcii din România acest dialog intercultural cât şi respectul pentru diversitate a existat la noi de sute de ani. Dorinţa noastră, a Uniunii Democrate Turce, este să nu lăsăm aceste sărbători străvechi să dispară, pentru că ele ne aduc bucurie şi puritate în casele noastre.
La aceste manifestări alături de noi au participat următoarele oficialităţi: Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Haluk Ağca, Consulul General al Rusiei, d-nul Viktor Demin, prefectul Judeţului Constanţa d-nul Dănuţ Culeţu, d-nul Valentin Platon subsecretar de stat în D.R.I., Rodica Precupeţu director de programe în D.R.I, Aidun Curtmola consilier superior î n D.R.I.
Din partea Uniunii Democrate Turce din România au fost prezenţi Osman Fedbi – preşedinte, Iusein Gemal – prim-vicepreşedinte, Ervin Ibraim – secretar general, Ibram Iusein – deputat.
Serin Türkoğlu.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
La începutul lunii aprilie, două nave de suprafaţă, TCG Volkan şi TCG Marti precum şi submarinul TCG 18 Mart au ancorat în Portul Constanţa. Pe parcursul vizitei la Constanţa, comandanţii celor trei nave au fost primiţi de oficialităţile locale şi au purtat o rundă de convorbiri cu liderii flotei româneşti la sediul Comandamentului Marinei Române.
În cadrul vizitei la Constanţa a fost inclusă şi cea la Consulatul General al Republicii Turcia, unde comandanţii de nave au fost primiţi de consulul general Haluk Ağca. Membrii echipajelor celor două nave şi cei ai submarinului au mai vizitat obiectivele turistice din oraşul Constanţa dar şi staţiunea Mamaia.
Pe parcursul celor 5 zile de staţionare în Portul Constanţa navele turceşti au participat la exerciţii de comunicaţii, de monitorizare şi raportare a traficului comercial, în cooperare cu o navă purtătoare de rachete din România.
La finalul vizitei, Consulatul General al Republicii Turcia a oferit o recepţie la hotelul Palm Beach din staţiunea Mamaia la care au fost invitaţi să participe comandanţii celor trei nave, dar şi din flota română, reprezentanţi ai consulatelor din Constanţa, lideri ai comunităţilor turce şi tătare.
Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat: preşedintele Osman Fedbi, secretarul general Ervin Ibraim, preşedintele de onoare Asan Murat, preşedinta comisiei de femei, Amet Melec şi preşedinta comisie de cultură, Serin Gafar.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Yeni bir Eğitim ve Kültür Merkezi18 Nisan tarihinde Romanya Müslümanlar Müftülüğü ilk Eğitim ve Kültür Merkezi acılışını kutladı. Programda Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Yusuf Murat merkezin insanlara daha faydalı olmasını, Kuran okuma dersleri, dini toplantılar ve kitap okuma programları olacağını belirtti. Aynı zamanda Eğitim Merkezinde açılan kütüphane Romanya'daki muslumanlar için faydalı olacağını söyledi. Programa Afiyonkarahısar il Müftüsü Sn. İlhami Kemaloğlu, T.C. Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca, T.C Köstence Başkonsolosu Din Ateşesi Sn. İsmail Özkan, Romanya Demokrat Türk Birliğin Başkanı Sn. Osman Fedbi, Romanya Demokrat Türk Birliğin Milletvekili Sn. İbram İusein ve Genel Sekreter Sn. Ervin Ibraim, Din komisyonun başkanı Sn. İslam Remzi katıldılar. TİAD Dobruca tarafından Sn. Zeki Uysal ve Köstence Vali tarafından Sn. Leyla Haci- Salim katıldılar. |
Un nou centru de educaţie şi culturăÎn data de 18 aprilie Muftiatul Cultului Musulman a inaugurat prima deschidere a unui Centru de educaţie şi cultură. În cadrul programului de deschidere Muftiul Cultului Musulman d-nul Iusuf Murat a declarat că acest centru va fi unul benefic pentru musulmani deoarece în cadrul acestui centru vor avea loc lecţii de Coran, şedinţe, programe pentru tinerii care vor veni să citească cărţi din noua bibliotecă înfiinţată. La acest eveniment au fost prezenţi muftiul Regiunii Afiyonkarahisar d-nul İlhami Kemaloğlu, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa d-nul Haluk Ağca, Ataşatul pe probleme de religie d-nul Ismail Özkan. Din partea Uniunii Democrate Turce au participat preşedintele U.D.T.R d-nul Osman Fedbi, deputatul U.D.T.R d-nul Ibram Iusein şi secretarul general al U.D.T.R, d-nul Ibraim Ervin, preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi. Din partea Asociţiei oamenilor de afaceri turci Dobrogea a fost prezent d-nul Zeki Uysal iar din partea Prefecturii Constanţa a fost prezentă d-na Leyla Haci-Selim. |
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Premiere la MedgidiaÎn data de 24 aprilie la geamia Abdulmegid din Medgidia a avut loc ceremonia de înmânare a diplomelor doamnelor care au participat în perioada octombrie 2007-aprilie 2008 la cursurile de învăţare a citirii din Coran şi a elementelor de bază ale Islamului. Cele paisprezece doamne au fost îndrumate de d-nul Harun Küçük, imam la această geamie. În cadrul festivităţii doamnele au recitat din Coran şi au interpretat cântece religioase. La această manifestare au fost prezenţi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa d-nul Haluk Ağca, ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Ismail Ozkan. Din partea Muftiatului Cultului Musulman a fost prezent d-nul Musledin Revin care a ţinut să felicite doamnele. La ceremonie a participat şi d-na Şerife Coşkun împreună cu elevele sale de la Centrul de educaţie şi cultură din Constanţa. La sfârşitul programului cele 14 doamne au primit diplome. |
Mecidiye'de Belge Toreni24 Nisan tarihinde Mecidiye Abdulmegid camiide Kuran-i Kerim okuyan hanımlara belge verme töreni gerçekleşti. Programda hanım ögrenciler Kuran-ı Kerim okudular ve ilahiler söylediler. Törende T.C. Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca, T.C. Köstence Başkonsolosu Din Ateşesi Sn. İsmail Özkan, Romanya Müslümanlar Müftülüğü tarafından Sn. Musledin Revin katıldılar. Köstence Eğitim ve Kültür Merkezinden Sn. Şerife Coşkun hanım öğrencileriyle katıldılar. Programın sonunda hanımlar belge aldılar. |
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Mustafa Kemal Atatürk
Atamızı bir kez daha saygıyla anıyoruz ve bize bu önemli ve değerli günü armağan ettiği için sonsuz teşekkürlerimizi sunuyoruz.
23 Nisan 2008 tarihinde, „Çocuk Sarayında“ Romanya Demokrat Türk Birliğin, T.C. Köstence Başkonsolosluğu ve Köstence Milli Eğitim Müdürlüğü iş birliğiyle düzenlendiği 23 Nisan şenliklerine katıldık. „Her çocuk çiçektir“ sloganı altında düzenlenen faaliyete yaklaşık 200 çocuk katıldı. Onlara destek ve eğitim veren saygı değer öğretmenleri eşlik ettiler. Davetliler arasında Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğundan sayın Başkonsolos Haluk Ağca ve eşi, Romanya Müftülük tarafından sayın Onder Ablachim, Romanya Müslüman Tatar Türkleri Birliğin Başkanı sayın Agiacai Saladin, Milli Eğitim Müdürlüğünden Ene Ulgean hanımefendi, Türk İş Adamları Derneğinden Zeki Uysal beyefendi ve R.D.T.B. tarafından genel başkan Osman Fedbi, milletvekili İusein İbram ve genel sekreter İbraim Ervin bey katıldılar.
Yarışma şeklinde düzenlenen faaliyet çocuklara iyi ve güzel vakit geçirmeyi sağladılar. Yarışmalar, genel kültür ilk okul ve ortaokul için, kompozisyon, çuval koşması, dans, kaşık ve yumurta oyunu, bisiklet, kıyafet, rol gibi idi. Sonuçları şunlardır:
ilkokul genel kültür – I Omer İsabel; II Ebit Ersan ve III Şachir Yaren;
ortaokul genel kültür: I Ali Selda, II Giumazie Serhan, III Mustafa Serhan;
Kompozisyon: I Osman Sezen, II Asan Aylin, III Suliman Elif;
çuval koşması: I Mustafa Serhan, II Mustafa Bulent, III Soiun Aigean;
dans: I Mustafa Emral, II Curtgeafar Ayla, III Recep Ghiula, IV Raducescu Hulya, V Omer İsabel;
kaşık ve yumurta oyunu: I Islam Selin, Bilal Aigean, III abdula Ainur;
rol: I Mologani İman, II Omer Isabel, III Cherim İasmin;
kıyafet: I İslam Selin, II Curtacı Burcu, III Cherim İasmin;
bisiklet: I Mambedie Geaner, II Mustafa Bulent, III Uçan Hakan.
Çocuklarımız kendi örf, adet ve geleneklerini sürdürmek için birliğimizin folklor dans ekibinden iki genç onlara sergiledikleri oyunlardan birkaç örnek vererek eğittiler. Zevk ile çocuklar izleyip aynı şekilde onamayı denediler.
Yarışmalar sonrası ödül töreni ve eğlence yer aldı. Romanya Demokrat Türk Birliği ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu çocuklarımızı güzel ödüller ile büyülediler. Eğlenmeleri için de T.İ.A.D. tarafından popcorn ve şekerden pamuk ikram edildi. Aynı zamanda çocuklara face painting uygulandı ve herbiri masallardan bir kahraman oldular.
Bu rüya gibi günün sonunda çocuklar mutlu ve sevinç dolu evlerinin yolunu tuttular.
Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Kutlu Doğum Programı17 Nisan tarihinde Köstence Sanat Lisede Kutlu Doğum programı gercekleşti. Programı Romanya Muslumanlar Müftülüğü ile T.C Köstence Başkonsolosluğu ortaklaşa düzenledi. Programın açılış konuşmasını Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf yaptı. Konuşmalarında kardeşlik, birlik, beraberlik ve peygamberimizin yolunda örnek müslüman olmak hakkında bahsetti. Misafir olarak Afiyonkarahisar il Müftüsü Sn. İlhami Kemaloğlu hazreti Muhammedin örnek hayatını anlattı ve cahiliye döneminden bahsetti. T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca ve T.C Köstence Başkonsolosu Din Ateşesi Sn. Ismail Özkan Kutlu Doğum haftasını konuşmalarıyla tebrik ettiler. Programa Bulgaristan'dan Şumnu Ilahiyat öğrencileri peygamberimizi anlatan şiirlerle katıldılar. Programın sonunda Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji öğrencileri ilahiler söylediler. Kutlu Doğum nedeniyle okullarda düzenlenen şiir ve kompozisiyon yarışma sonuclarını Sn. Haluk Ağca ve Sn. İlhami Kemaloğlu ödülleri sundular. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından Genel Sekreter Sn. Ibraim Ervin, Din Komisiyon Başkanı Sn. İslam Remzi ve başka üyeler katıldılar. |
Săptămâna naşterii profetuluiÎn data de 17 aprilie la Liceul de Artă din Constanţa a avut loc un program legat de naşterea profetului Muhammed. Acest program a fost organizat de către Muftiatul Cultului Musulman în parteneriat cu Consulatul Republicii Turcia la Constanţa. La deschidere programului a luat cuvântul muftiul Cultului Musulman d-nul Murat Yusuf care a vorbit despre unitate şi convieţuire paşnică arătând viaţa exemplară a profetului Muhammed. Invitat ca vorbitor muftiul regiunii Afiyonkarahisar d-nul Ilhami Kemaloğlu a dezbătut viaţa profetului Muhammed şi a vorbit despre perioada de dinaintea islamului. Au luat cuvântul Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Haluk Ağca şi Ataşatul de cult islamic d-nul Ismail Özkan care au felicitat săptămâna naşterii profetului. La acest eveniment au fost invitate eleve din Bulgaria de la Facultatea de Teologie din Şumnu care au recitat poezii dedicate profetului. La sfârşitul programului elevii Colegiului Kemal Atatürk din Medgidia au interpretat cântece religioase şi au fost înmânate premiile de la concursul de poezii şi compuneri organizate în cadrul şcolilor. Aceste premii au fost înmânate de către d-nul Haluk Ağca şi d-nul Ilhami Kemaloğlu. La acţiune din partea Uniunii Democrate Turce au fost prezenţi secretarul general d-nul Ibraim Ervin, preşedintele comisiei de religie, d-nul Islam Remzi şi alţi membrii ai UDTR. |
Firdes Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Babasının 1326 yılında vefatından sonra Osmanlı tahtına Orhan Gazi oturmuştur. 1281 yılında doğduğuna göre, padişah olduğunda 45 yaşında bulunuyordu. Nice savaşlara katılmış, nice fetihler gerçekleştirmiştir. Devlet idaresinin ne olduğunu iyice kavramış, babasının gayesini gerçekleştirmek için çaba harcaya başlamıştı.
Osman Gazi, oğlunun başarılarına çok sevinmekte ve O’nun, kendi yerini almasını istemekteydi. Bu sebeple bütün büyük fetihlere O’nu göndermiş, Bursa’nın fethine de yine O’nu memur etmiştir.
Orhan Bey’in kardeşi Alaaddin Paşa ise savaşlarla pek ilgilenmemiş ve kendisini, dedesi Şeyh Edebali’nin hizmetine vererek, daha çok dini, idarı ve hukukı meseleler üzerinde durmuştu.
Osman Gazi’nin vefat etmekte olduğunu Bursa’yı fethettikten sonra haber alan Orhan Bey hemen Yenişehir’e gelmiş, babasının vasiyetini dinlemiş ve sonunda, kardeşi Alaaddin Paşa ve devletin ileri gelenlerinin reyi ile Osmanlı padişahı olmuştur.
Tam bu günler içinde Orhan Bey’in sevgili eşi Nilüfer Hatun Süleyman Paşa’dan sonra doğan ikinci oğlu Murad-dünyaya getirmiş, babasının vefatına üzülen Orhan Bey Bursa’nın fethi ve oğlunun doğumu ile biraz teselli bulmuştur.
Orhan Bey her şeye rağmen büyük bir alçakgönüllülük göstererek padişahlığı kardeşi Alaaddin Paşa’ya teklif etmiş, fakat o bunu kabul etmeyerek, kendisine vezir olmayı daha uygun görmüştü. İki kardeş arasındaki karşılıklı güven ve anlayış bütün ülkede büyük bir sevinç ve saygı doğurmuştur. Hammer Tarihi’nde bu olay şöyle anlatılmaktadır:
„Osmanlı imparatorluğu’nun ilk siyasal ve idari kurumlarının kurucusu olan Alaaddin, Orhan’ı biricik mirasçı göstermiş bulunan babasının vasiyetine saygı göstererek, kardeşinin sürülerinin yarısını bile kabul etmedi. Sadece Nilüfer Çayı’nın batı yakasına düşen Kete Vadisi’nde bir köyü istedi. Bunun üyerine Orhan; „Madem ki sana teklif ettiğim atları, inekleri, koyunları almadın; öyleyse milletimin çobanı (veziri) ol“ dedi.
Alaaddin bunu uygun gördü ve imparatorluk yükünün ağırlığını padişah ile bölüştü. Savaş sanatına aldırışsız olduğundan hükümetin ihtiyaçları ile uğraşarak, kardeşi yeni fetihlerle sultanlık sınırlarını durmadan genişletirken, O da devletin esaslarını yeni kurumlarla kuvvetlendirdi.“
Orhan bey ve kardeşi vassiyeti üzerine, babalarının cenazesini Bursa’ya getirtip Gümüşlü Kümbet denilen yere defnettirmiş, Bursa’yı da devletin başkenti yaparak yeni fetihlere girişmişlerdir.
Bursa’nın fethinden hemen sonra Osmanlı komutanlarından Akçakoca ve Konuralp, Şamandıra ve Aydos’u fethederek, Orhan Gazi’nin en büyük emellerinden olan iznik’in fethini kolaylaştırdılar.
İznik, Osman Gazi zamanından beri kuşatma altına alınmış, civarındaki kaleler fethedilmiş ve Bizanslıların bu eski başkenti artık fethedilmeye hazır hale getirilmişti.
1329 veya 1331 yıl Mayıs’ında Orhan Bey kuvvetlerini toplayarak iznik önlerine geldi. Uzun bir süre muhasara altında tutulan ye büyük bir sıkıntı içinde yaşayan iznik Tekfuru ve halkı ve yapacaklarını şaşırdılar. Tam bu sırada, hem Bizans sınırlarına iyice deyanan Osmanlılara ağır bir ders vermek, hem de en önemli merkezlerinden biri sayılan iznik’i kurtarmak düşüncesiyle Bizans imparatoru III. Anronikos büyük bir kuvvetle Anadolu yakasına geçti. Bunu haber alan Osmanlı Padişahı, iznik kuşatmasını sürdürmek üzere bir kısım askerlerini geride bırakarak, 8000 kişilik ordusuyla imparatoru karşılamaya çıktı. İki ezeli düşman Gebze Varıcası civarındaki Pelekanon mevkiinde kariı karşıya geldiler. Bu büyük ve kanlı çarpışmada, Bizans kuvvetleri ağır bir mağlubiyete uğrayıp savaşı kaybettiler. Ümparator Anronikos yaralandı. Kendini kurtarmak için binbir güçlükle İstanbul’a çekildi. (1329 veya 1331)
Osmanlılarla Bizansılıların ilk büyük meydan muharebesi sayılan bu savaş sonunda iznik Kalesi kendiliğinden düşü. Orhan Gazi’nin şanlı askerleri iznik’e girdiler.
Kalenin kendiliğinden teslim olması sebebiyle Orhan Gazi, halka çeşitli haklar tanıdı. İsteyen eşyasını alarak şehri terkedecek, isteyen yerinde kalacaktı. Bunun özerine iznik muhafızı olan Rum Beyi ve çevresindeki az sayıda Rum şehri terkederek İstanbul’a gittiler. Halkın büyük bir çoğunluğu Müslüman Türklerin adil ve olgun idaresi altında yaşamayı tercih etti.
Fetihden sonra Orhan Gazi İznik’i imar etmeye, kiliseleri cami yapıp yeni binalar ve medreseler kurmaya başlamıştır.
Şehrin en büyük kilisesi olan Ayasofya Kilisesi’ni cami haline getiren ve bitişğşne ve bir medrese (üniversite) kuran Orhan Gazi buraya, devrin en tanınmış alımlerinden sayılan Mevlana Şeyh Davud-u Kayseri’yi müderris (profesör) olarak tayin etmiştir.
Üstelik şehrin harp sahasına yakın olması ve gelişmiş bir şehir olması sebebiyle burası Osmanlı Devleti’nin karargahı durumuna getirilmiştir.
Nilüfer Hatun, oğlu Süleyman Paşa ve diğer hayır sahiplerinin yaptırdığı medrese, imaret ve bu gibi ilim ve gayır müesseseleri sayesinde İznik tam bir Türk şehri haline getirilmiştir.
İznik’infethi ve Bizans İmparatoru’nun ağır yenilgisi Orhan Gazi’nin gücünü artırdı. 1334’de Gemlik, 1335 yılında Armutlu Kalesi fethedilerek, iznik Gölü tamamıyla Osmanlıların eline geçti.
Bu arada Osman Gazi’nin olduğu kadar Orhan Gazi’nin de ünlü komutanlarından olan Akçakoca’nın “Kocaeli“ denilen yerleri fethetmiş olması devletin sınırını Karadeniz kıyılarına kadar ulaştırdı.
Artık Bizansa çok daha yakın olan İzmit’in fethedilmesi bir zaruret halini alımıştı.
Ahmet Efe
Çocuklar ve Gençler için Olsmanlı Tarihi Ansiklopedisi
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Hogea se întoarce spre musulmanii prezenţi şi spune: „Ei, voi, musulmanilor, atât i-a fost rânduit acestui om să mănânce şi să bea pe această lume. Nu trebuie să plângeţi. Trebuie doar, de acum, să faceţi numai fapte bune“.
Hogea rosteşte aceste cuvinte în turceşte, apoi, dacă printre participanţii la înmormântare se află şi români, vorbeşte româneşte. În marile oraşe, dacă mortul a fost o personalitate, înainte de rugăciunile musulmane la căpătâiul acestuia se ţin scurte discursuri rostite de prietenii români ai mortului. Apoi, hogea îi întreba pe cei prezenţi dacă mortul s-a comportat bine în viaţă şi dacă merită binefacerile lui Allah. Toţi musulmanii răspund afirmativ. Aceeaşi întrebare o adresează hogea şi românilor aflaţi la înmormântare şi aceştia răspund afirmativ. Apoi toţi musulmanii rostesc rugăciunea: „Să nu zacă în pământ, ci să se odihnească în lumină!“.
Hogea rosteşte rugăciunile cuvenite la căpătâiul mortului, după ce citeşte cu glas tare fragmente din Coran spune: „Să-l aibă Allah întru mila lui! (Allah rahmet eylesin)“. Cei prezenţi răspund „Amin!“. Începe slujba de înmormântare, participanţii nemusulmani se retrag, musulmanii se aşează în spatele hogei şi împreună cu acesta fac rugăciunile din cadrul slujbei. Slujba este scurtă. În esenţă constă, din două aplecări ale corpului în faţă, în timp ce toţi participanţii stau în picioare. Fiecare din cele două plecăciuni se încheie cu rostirea de trei ori a expresiei „Allah este cel mare“ (Allahuekber), urmată de ridicarea şi apoi aplecarea uşoară a capului. În finalul slujbei se urează pace tuturor.
Chiar dacă mortul este femeie, participarea femeilor la obiceiurile de înmormântare se reduce doar la spălarea şi înfăşurarea în giulgiu a celei decedate. Femeile nu însoţesc mortul la cimitir şi nu participă la înmormântarea propriu-zisă. Femeilor le este strict interzis să meargă la groapa mortului.
Mortul este transportat de patru bărbaţi care sprijină pe umei scândurile aşezate sub sicriu. La ţară, în timpul transportării sicriului spre cimitir, cei care îl poartă pe umeri se schimbă mereu după ce parcurg cinzeci de metri. Dacă înmormântarea are loc la oraş şi cimitirul este departe sicriul este transportat de regula cu maşina.
Alături de sicriu se duce scândura de mormânt (gönder), care este purtată fie de un bătrân fie de un tânăr înrudit cu mortul. Scândura este transportată fie după sicriu sau în lateral, fie este purtată în fruntea cortegiului funerar. Persoana care transportă această scândură (ce se pune la capul mormântului), primeşte în dar ştergarul legat de ea.
Mortul este îngropat a doua zi după deces. El trebuie înmormântat înainte de a se răci.
În jurul anului 1906, mortul este îngropat în timpul nopţii fară nici un fel de ceremonie specială. Dacă persoana respectivă deceda în timpul zilei, atunci era îngropată la cinci – şase ore după moarte. Mormântul era pregătit înainte de sosirea la cimitir a cortegiului funerar. Înainte de înmormântare, dacă presoana decedată era femeie, lângă mormânt se ţinea întinsă o perdea, pentru ca nici o persoană, care nu îi era rudă, să nu o poată vedea. După ce de o parte a mormântului se întindea o perdea sau o feregea, rămâneau să privească femeia decedată doar rudele. Ceilalţi participanţi la înmormântare se retrăgeau dincolo de perdea. Sicriul este coborât în groapă doar de rudele mortului, soţul decedatei, de pildă, sau străinii nu au voie să aprticipe la operaţiune. Doar fiii şi fraţii decedatei coboară sicriul în groapă. Mortul este îngropat fără sicriu, doar înfăşurat în giulgiu. Mormântul este orientat spre Mecca, iar mortul este aşezat cu piciarele spre Mecca, cu faţa îndreptată în aceeaşi direcţie.
În mormânt, împreună cu mortul, se aşează o serie de obiecte cum ar fi: o pătură care se pune sub mort, unghiile tăiate şi adunate în timpul vieţii, împreună cu dinţii care i-au fost extraşi, dacă persoana decedată este femeie, sub capul acesteia se aşeza perna umplută cu părul tăiat sau căzut în timpul vieţii, dacă mortul era elev sau student, în mormânt i se pun alături cărţile.
După ce mortul este aşezat în mormânt, există o tradiţie semnalată încă din anul 1906, existentă şi în zilele noastre la Medgidia, potrivit căreia, în timp ce hogea rosteşte rugăciuni lângă mormânt, fiecare musulman prezent ia un pumn de pământ şi-l aruncă peste mort. După aceasta participanţii întorc spatele la mormânt, se îndepărtează în grabă şi nu se mai întorc şi nici nu se mai uită înapoi. Doar hogea ramâne lângă mormânt şi continuă rugăciunile.
În final, la capul mormântului se aşează o scândură de identificare şi de pomenire, în timp ce hogea (sau o persoană invitată) citeşte cu glas tare fragmente din Coran.
Bibliografie: „Din folclorul turcilor dobrogeni“ Mehmet Naci Önal
Pagină realizată de: Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
2008 yılı Kutlu Doğum Haftası münasebetiyle Din Hizmetleri Ataşeliğimiz, Romanya Müslümanları Müftülüğü ve Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji işbirliğiyle, Köstence ve çevresindeki okullarda şiir ve kompozisyon yarışması düzenlenmiştir. Yarışma İlköğretim 1-4. Sınıflar, 5-8 Sınıflar ve Liseler (9-12) sınıflar olmak üzere 3 düzeyde, ilköğretim öğrencileri için şiir ve lise öğrencileri arasında da kompozisiyon olarak gerçekleştirilmiştir.
| Derece | Adı-Soyadı | Okulu | Sınıf |
|---|---|---|---|
| Birinci | MEMET İRFAN | M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ | 12 |
| İkinci | ALİ GÜLHAN | M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ | 10 |
| Üçüncü | UTİ ÇİĞDEM | M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ | 10 |
| Mansiyon | BİLAL AİHAN | SPOR LİSESİ | 10 |
| Mansiyon | ASİM SEMRA | KOBADİN MESLEK LİSESİ | 9 |
Anılan yarışmanın 1-4 Sınıflar şiir kategorisinde dereceye giren öğrenciler:
| Derece | Adı-Soyadı | Okulu | Sınıf |
|---|---|---|---|
| Birinci | AYŞE NUR ZEHRA | ULUSLARARASI LİSE | 3 |
| İkinci | EMİRASAN SERGHAN | HASANÇA 8 NO. LU OKULU | 2 |
| Üçüncü | MEMET FİDAN ELİF | KÖSTENCE 12 NO. LU OKUL | 3 |
| Mansiyon | ALZAİTRİ ANAS | KÖSTENCE 12 NO. LU OKUL | 4 |
| Mansiyon | EMİRULA ONUR | HASANÇA 1 NO. LU OKULU | 3 |
Anılan yarışmanın 5-8. Sınıflar şiir kategorisinde dereceye giren öğrenciler:
| Derece | Adı-Soyadı | Okulu | Sınıf |
|---|---|---|---|
| Birinci | VELİ TAIFUN | M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ | 8 |
| İkinci | ALZAITRİ ALAA | KÖSTENCE 12 NO. LU OKUL | 6 |
| Üçüncü | CUMALI KIYMET | HASANÇA 1 NO. LU OKULU | 6 |
| Mansiyon | MIRZALI NILGHIUN | HASANÇA 1 NO. LU OKULU | 6 |
| Mansiyon | BARI EVGHIN | HASANÇA 1 NO. LU OKULU | 6 |
Fırsatlar variken zamanın değerini bilemedik,
Kendimizi gözgöre anlayışlı hale getiremedik.
Dikkatimizi çeken günler su gibi akar,
Hatalarımız, eksiklerimiz, kucağımızda yatar.
Görmezden gelenler, gözlerini kapatanlar,
Milletimizin sorumundan uzak kalırlar.
Görgüsüzlük altında devamlı yaşayanlar,
Hiç bir zaman, düzgün yola varamazlar.
Dinisleam Reuf
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cu patru decenii în urmă, în acea primăvară 1968, vizitam ultima oară insula de care mă legau multe momente ale copilăriei şi tinereţii mele. Bogăţia de verdeaţă ce exploda pe insulă în primăverile de odinioară, lăsase loc acum doar cioturilor de copaci tăiaţi, rămăşiţelor de ziduri, grabei cu care ultimele zvâcniri ale vieţii erau evacuate. Falnicii chiparoşi din cimitir zăceau acum la pământ, la fel cum dispăruse minaretul geamiei, zidurile deveniseră grămezi de cărămidă demolată, multă devenită moloz, pietrele porţilor aşteptau şi ele la margine de drum… La fel ca şi casele, dintre care puţine mai erau în picioare…Materialele vechii cetăţi aşteptau încărcarea în şlepuri spre a fi transportate în aval, pe insula Şimian, pe care omul ce-mi era alături revedea Ada Kale-ul trăind o altă viaţă…
Această ultimă vizită în insulă o făceam alături academicianul C. S. Nicolăescu-Plopşor, omul care îndrăgise atât de mult această oază orientală şi întrevedea cel mai clar viaţa pe care o va retrăi insula, aşezarea turcească, oamenii ei acolo, mai jos pe Dunăre…
Peste doar câteva luni şi academicianul şi insula coborau în adâncuri…
Şi iată-mă în primăvara 2008, anotimp aşteptat toată iarna pentru a retrăi câteva momente legate direct de viaţa din ostrovul scufundat. Ştiam ce va urma încă din septembrie trecut, când l-am întâlnit şi am dialogat cu regizorul Ismet Arasan sub ochiul camerei de luat vederi, relatându-i amintiri personale din Ada Kale, dar şi despre cartea mea dedicată insularilor, care-l însoţea şi pe care-mi ceruse un autograf. Două săptămâni mai târziu primele secvenţe de film erau prezentate foştilor insulari la Istanbul. Eram acolo, invitat de fostul coleg de şcoală, acum cunoscut om de afaceri pe malul Bosforului, domnul Yılmaz Onbaşi, cel care sponsorizase reuniunea aceea, dar şi deplasarea unui grup de colegi pentru a vedea Marele Istanbul…
Premiera bucureştenă a filmului lui İsmet Arasan a avut loc în aprilie, în cadrul unei gale onorată de prezenţa Excelenţei sale, domnul Ahmet Rıfat ÖKCÜN, ambasadorul Turciei în ţara noastră, de reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi televiziunii publice. Prezentarea documentarului de metraj mediu a fost făcută personal de regizorul Ismet Arasan. Publicul cunoştea acum rodul unei documentări întreprinsă de regizorul Ismet Arasan vreme de 18 ani, a doi ani de filmări (mare parte în Orşova şi deasupra locului unde s-a aflat odinioară insula cu iz de Orient), la acestea participând 58 de persoane aflate în mai multe ţări, inclusiv la Bucureşti, Constanţa, Drobeta Turnu Severin şi Orşova. Plus, fireşte, a multor ore de montaj, de finisaj. Totul concentrat în 52 minute de proiecţie, despre Ada Kale-ul de odinioară, pentru „locul în care s-au reunit toate culturile dunărene atingând o sinteză unică; era o oază de libertate în mijlocul Dunării” – cum comenta însuşi Ismet Arasan.
La doar câteva ore distanţă de momentul bucureştean, la Orşova era lansat volumul „Legendele insulei Ada Kaleh” de Iunian Teodor Ciobanu, carte editată în memoria tatălui său de profesorul Radu Ciobanu din Târgu Jiu.
Autorul volumului, profesorul Iunian Teodor Ciobanu, a trăit mult pe insulă, ca militar în anii interbelici şi cei ai ultimului război mondial, căsătorindu-se chiar cu o localnică. Legendele inserate în volum – cea a lui Regep Aga şi cea a lui Tahir-Paşa – au fost culese de autor în perioada cât a stat la Ada Kaleh. Sunt povestiri legate de istoria insulei, cu personaje şi întâmplări incitante, de excepţie, adesea purtând un iz exotic.
Alegerea Orşovei ca loc de lansare a cărţii – aşa cum Radu Ciobanu ne relata – este datorată faptului că insula de odinioară a fost legată structural de localitatea de la gura Cernei, făcând, într-un fel, la început, chiar parte din el.
Dar amintirile cu Ada Kale nu s-au încheiat aici, căci iată, în cunoscutele, deja, emisiuni ale lui Cristian Tabără de la ProTV insula a renăscut, de data aceasta prin amintirile lui Enghiul Ahmet, singurul locuitor al insulei care a fost, a cărui mamă a fost îngropată pe ostrovul Şimian, viitorul Ada Kale… Pe insula viitorului nerealizat însă. Amintiri pe care am avut bucuria de a le completa eu, făcând referiri la istoricul insulei.
Dar ultima filă a acestei primăveri cu Ada Kale nu s-a scris: curând va fi lansat volumul „ADA KALEH. Roman de dragoste”, al scriitorului Ilie Sălceanu, orşovean de baştină, dar stabilit de ani buni în Maramureş, „acasă” revenind doar din când în când. Iar la revenirea sa pe malul Golfului Cerna din zilele trecute, Ilie Sălceanu a adus şi acest roman, primul, după mărturisirea domniei sale, dintr-o trilogie dedicată – aşa cum autorul notează într-o consistentă „dedicaţie” – celor dragi de odinioară şi de azi „fratelui meu de cruce Mahmud Ibrahim, părinţilor săi Luney şi Hasan Ibrahim, preotului Regep Salih şi fiicei sale Ghenceay, surorilor Nesrin şi Ermin Haki Şukiran, în memoria marilor bărbaţi ai insulei Ali şi Mehmed Kadri, cu familia lor Kadrye, Rifat şi Sefidin, frumoaselor Ghiulizar şi Emine şi colegilor mei de şcoală Ziya Suliman Ergean şi Hayri Ghiurbuz, toţi din Ada Kaleh”. Romanul urmează să fie lansat la Orşova în luna viitoare, momentul stârnind deja interes printre concetăţenii săi care au auzit, uni chiar au citit, romanele sale plasate ca naraţiune în vremea Domnului Tudor.
Şi tot la sfârşitul acestei primăveri un nou reportaj de televiziune va fi realizat chair la Drobeta Turnu Severin. Spre deosebire de filmele care l-au premers, acesta se anunţă o adevărată premieră mondială, deoarece realizatoarea care-l pregăteşte, domnişoara Laura BADITA aparţine, prin descendenţa ei maternă, mirificei vieţi din ostrovul de odinioară. Ar fi prima filă de artă despre mirificul ostrov, operă a unei foste (chiar şi prin descendenţă) „insulare”, a unei creatoare de operă artistică „în venele căreia curge sânge din Ada Kale”, cum domnişoara Laura însăşi recunoaşte mândră. Iar la realizarea scenariului ţi, de ce nu, a filmărilor o vor ajuta, mai mult ca sigur, bunica şi mama ei, pentru care viaţa din Ada Kale este încă vie.
Constantin JUAN-PETROI
Pagină realizată de Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sufixele care participă la formarea acestei categorii de nume topice sunt sufixele cele mai productive
Amzacı – Amzacea – Constanţa: < tc. imza „purtător de sigiliu, semnătură“
Arabacılar – Haţeg – Constanţa; < tc. arabaci „căruţaşi“
Baltacı – Băltăgeşti- Constanţa; < tc. baltaci „toporar“
Balcı – Albina – Constanţa,
Kırcılar – Cîrjelari – Tulcea; „Satul are această denumire de la numele de Moş Cârje“; tc. kircilar „câmpeni“
Kuvancılar – neidentificat- Constanţa; < tc. kovancilar „ prisăcari“
Kiracı – Cotu Văii – Constanţa; < tc. kiraci „chiriaş“
Keçegi – neidentificat- Constanţa;: < tc. Keçigi „căprar“
Kalaycı- Făurei- Constanţa; < tc. kalazci „spoitor“
Kopukçu – Arsa – Constanţa; < tc. kopukçu „vânzător de porumbei“
Kapucu – Crişan- Constanţa, < tc kapici „uşier“
Kaşıkcı – Casicea, Comana – Constanţa, < tc. kaşik. i „lingurar“;
„Pe la 1850 s-au mai aşezat – aici tătari veniţi din Crimeea, din Casiccia, nume ce s-a dat apoi şi satului“ Al. Nicolae
Demirci – Mirceşti- Constanţa; < tc. demirci „fierar“
Demirci – Olteni- Constanţa; < tc. demirci „fierar“
Düğüncü – Nuntaşi- Constanţa; < tc.düğüncü „nuntaş“
Çıkırıkçı – Sibioara – Constanţa; < tc çıkırıkçı „rotar“
Hamamcı – Baia – Tulcea- ; < tc hamamcı „băieş“
Hasançı – Valu Traian- Constanţa; < tc Hasan „discipolul lui Hasan“
„Se pare că satul e foarte vechi, a fost aici o aşezare şi pe timpul romanilor Actualii Tătari au venit după războiul Crimeii“ Nic. Iacobescu şi Gh. Vlăduţ
Nazarcea – Galeşu – Constanţa; < tc nazarcı „privitor, cel care deoache“
Mambetçi – Straja- Constanţa; < tc Mambetçi „discipolul lui Mambet
Muhammetçi – Stânca – Tulcea; < tc Muhammetçi „discipolul lui Muhammet“
Osmancı – Osmancea – Constanţa, < tc Osmancı „discipolul lui Osman“
Davutçu – Curmătura – Tulcea; < tc Davutçu „discipolul lui Davut“
Pastramacı – neidentificat – Constanţa; < tc pastramacı „păstrămar“
Polukçu < rom. Plug+çu; Adîncata – Constanţa; „plugar“; „Bătrânii veniţi aici din satul alăturat Vlahchioi- sat românesc cu populaţie veche, ca şi Rasova şi Alimanul – ca şi cei veniţi din Transilvania, povestesc că la venirea lor, după plecarea turcilor, singurul locuitor rămas a fost grecul Haralambe Panait (turcii au plecat pe la 1881); urmaşii acestuia mai sunt şi astăzi în sat“. Gr. Dobrescu
Sabancı – Sabangia – Tulcea; < tc. sabancı- „plugar“; „Locuitorii din acel timp se ocupau cu oieritul şi creşterea vitelor în perioada războiului crimeie“ Valeriu Datcu
Tuğlacı – neidentificat – Tulcea; < tc tuğlacı „cărămidar“
Turbeci – neidentificat – Tulcea; < tc turbeci „cel care lucrează monumente funerare“
Hasarlık – Cetatea – Constanţa; < tc hisarlık „cetăţi“
Yılanlık – Vama Veche – Constanţa – < tc yılanık “şerpărie“; Înainte de 1887 era locuit de turci şi tătari“ Gh.Alexandrache
Pazarlık – Tîrguşor – Constanţa; < tc pazarlık „târguială“
Kargalık – Corbu- Constanţa; < tc kargalık „ciorărie“
Karanlık – Negureni – Constanţa; < tc karanlık „loc întunecos“
Kireçlik – Cheia – Constanţa; < tc kireçlik „vărărie“
Beylik – Viile – Constanţa; < tc beylik „ clădire pentru găzduirea trimişilor otomani în Tările Româneşti; 2. Cumpărătură de oi (făcută de-a sila) pe seama sultanului, la preţuri stabilite dinainte; dijmă (în oi) plătită stăpânitorului (Dicţionarul limbii române moderne, pp. 75-76) Petre Diaconu este de părere că toponimicul Bezlik este legat de cea de a doua semnificaţie a cuvântului.
Hasiduluk – Cumpăna – Constanţa – „Satul românesc are începutul în jurul anului 1880… Am început să ne apucăm de agricultură“
Subihan Iomer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Ülkemizin çok uzun zamandır Ermeni çevreleri tarafından asılsız iddialarının tanınması amacıyla yürütülen sistemli bir kararlama kampanyası ile karşı karşıyadır.
Ermeni çevreleri 1915 olaylarına ilişkin asılsız iddialarının kitaplarda yer alması ve Ermeni görüşlerini destekleyen yazarların makalelerinin tirajı yüksek gazete ve dergilere yayınlanması için türlü çabayı sarf etmektediler.
Ermeni lobi kuruluşları iddialarına kamuoyu desteği sağlamak amacıyla çok fazla sayıda toplantı, konferans ve sempozyumlar düzenlemektedir. Ayrıca, iddialarını destekleyici belgesel filmler çekmekte ve bu filmlerin mümkün olduğu kadar çok televizyon kanalında yayınlaması için çaba harcamaktadır.
Ozellikle Batı ülkelerinin kamuoyları bu tür fılmler, kitaplar ve makalelerden etkilenmekte ve çeşitli ülkelerinparlamentoları Ermeni iddialarının „inkar edilemez bir tarihi gerçek“olarak tanınması için yoğun bir baskı altında bırakılmaktadır.
Son dönemde, Ermeni çevrelerinin asılsız iddialarının çeşitli ülkelerin ulusal ve yerel parlamentoları tarafından tanınması sağlamak amacıyla yürüttükleri faaliyetleri önemli ölçüde artırdıkları gözlemlenmektedir.
Türkiye, öteden beri tarihinin tartışmalı dönemleri hakkında ulusal Parlamentolar ve yetkisiz kurumlar tarafından yargıda bulunulmayacağını, tarihin tarihçiler tarafından değerlendirilmesi gerektiğini savunmaktadır.
Zira, hafıza ve tarihi gerçekler çoğu zaman birbirleriyle örtüşmez. Bir toplumun belirli bir olayla ilgili hafızasını diğer bir toplumun aynen benimsemesini istemek hem yanlıştır hem de haksızlıktır. Türklerin ve Ermenlerin ortak tarihlerinin bir dönemini ilgilendiren 1915'de yaşanan acı olaylar konusunda da durum budur.
Ülkemizin Birinci Dünya Savaşı şartları altında yaşanmış ve Türk ve Ermeni halklarının ortak tarihlerini ilgilendiren dönemin tarihçiler ve uzmanlar tarafından araştırılmasını teşvik emektedir. Tezimizi desteklesin veya desteklemesin, konuya ilişkin yayınlar Türkiye'de okuyucuya sunulmakta, kitapçılarda ve kütüphanelerde bulunmaktadır.
Türkiye tarihiyle yüzleşmekten çekinmemektedir. Türkiye ile Ermenıstan'ın ortak tarihini ilgilendiren dönemin tarihçilerce incelenebilmesi için 10 Nisan 2005 tarihinde Sayın Başbakanımız tarafından Ermenistan Cumhurbaşkanı Koçaryan'a bir mektup gönderilmiştir. Sözkonusu mektupa, iki ülke tarihçilerinin biraraya gelmeleri, bu tarihçilerden kurulacak bir ortak komisyon sözkonusu dönemi öncesi ve sonrasıyla Türk, Ermeni ve ilgili üçüncü ülkelerin arşivlerini ele alarak incelemeleri ve bulgularını bütün dünyaya açıklamaları teklifinde bulunmuştur.
Türkiye Büyük Millet Meclisi de 13 Nisan 2005 tarihinde yayınladığı bir bildiriyle yapılan bu tarihi teklifi oybirliğiyle desteklediğini ilan etmiştir.
Türklerin ve Ermenilerin 1915 olaylarına ilişkin görüş ayrılıklarını samimi ve açık bir diyalog yoluyla ortadan kaldırmayı amaçlayan Ortak Tarih Komisyonu teklifimiz halen geçerlidir. Bu teklifin Ermenistan tarafından kabulü, iki ülke arasındaki ilişkilerin normalleştirilmesi yönünde de bir ilerleme sağlayabilecektir.
Ayrıca, sözkonusu döneme ilişkin birincil kaynakları oluşturan Osmanlı arşivleri, askeri arşivler de dahil olmak üzere bütün araştırmacıların hizmetine sunulmuştur. Osmanlı arşivlerine internet üzerinden ulaşım imkanı da mevcuttur.
Öte yandan, Türk-Ermeni ilişkilerinin ve 1915 olaylarının bütüncül ve nesnel bir analizinin yapılabilmesi için Ermeni arşivleri de araştırmacıların hizmetine sunulmalıdır. Zira, Erivan'daki Ermeni Devlet Arşivi'nin ve ASALA terör örgütüne ait arşivlerin, Boston'daki Taşnak ve Ermeni Cumhuriyeti Heyeti Arşivleri ve Kudüs'teki Ermeni Patrikhanesi kapalıdır.
– devam edecek –
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Hogea s-apucă odată ca să-şi facă un cuptor,
Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor;
După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a plăcut,
Veni un vecin şi-i zise că nu e bine făcut,
Pentru că l-a-ntors cu gura către vântul de apus,
Ci era să fie bine spre miazăzi să-l fi pus;
Altul viind zise iară: – Hogea, ce bine făceai
Cătră răsărit cu gura cuptorul de-l întorceai;
Altul iar îi zise: – Hogea, eu în locu-ţi de eram,
Cuptorul spre miazănoapte cu gura lui îl puneam.
Văzând Hogea că la nimeni lucrul lui nu i-a plăcut,
Îl strică ş-apucând iarăşi, pe rotile l-a făcut;
Dup-aceea din prieteni în vreun fel de îi zicea,
El se apuca îndată ş-într-acolo-l întorcea.
Şi aşa Nastratin Hogea cu cuptorul învârtit,
Al fiecăruia gustul şi plăcerea i-a-mplinit
Zicând: – Câtă osteneală pentr-un cuptor avui eu,
Ca să-l fac pe gustul lumii, iar nu după placul meu.
Ak dut, mor dut ve kara dut
Adlarıyla anılırım.
Tatlı, ekşi ya da mayhoş
Türlerimle tanınırım.
Akımın kökü Çin’dedir.
Kaeanın Batı Asya’da.
Morun kökü Amerika,
Sevilir mayhoş olsa da.
Uzun saplı bir meyveyim
Taze iken yenilirim
Kurutulmuşum lezizdir.
Yiyene kuvvet veririm.
Böğürtlene benzetirler
Pestil ve pekmez yaparlar.
Pestilimi, pekmezimi
Tavsiye ile satarlar.
Kara şurubumu alır
Boğazı iltihaplanan.
Gargaradan fayda bulur.
Pamukçağa yakalanan.
İ. Hakkı Akçay
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
2 su b. Su
50 gr. Margarin
1 tatlı k. Tozşeker
1 çay k. Tuz
2,5 su b. Un
3- 4 yumurta
1 çorba k. Nişasta
Kızartmak için:
Sıvıyağ
Şerbeti için:
3,5 su b. Tozşeker
2,5 su b. Su
1 dilim limon
Tencereye 2 su bardağı suyu alın.Üzerine margarin,toz şeker,tuz ilave edip suyun kaynamasını sağlayın.Su kaynadıktan sonra üzerine 2.5 su bardağı unu ekleyin. Devamlı karıştırarak 3 yada 4 dakika pişirin. Ocaktan aldıktan sonra üzerine üzerine tek tek yumurtaları kırarak devamlı karıştırın.En son üzerine 1 çorba kaşığı nişasta ekleyin. Hamurdan vezir parmağı şeklini verin.Soğuk sıvıyağa alın. Vezir parmağını kızartın. Şerbeti için tencereye toz şekeri ve susyu alıp kaynatın. Vezir parmaklarını servis tabağına alıp üzerine şerbeti dökün.
1 kg patates
6 baget tavuk
3 domates
3 biber
1 çorba k. biber salçası
tuz,sıvıyağ
defne yaprağı
kekik, kırmızı biber, karabiber
Güvecin el altına tavuk bagetleri çiğden dizin. Üzerine irice doğranmış patatesleri koyun. Biber salçasını,tuzu ekleyin. üzerine doğranmış biberleri ve domatesleri ekleyin. En son defne yapraklarını ve zeytinyağını ekleyin. Arzuya bağlı olarak baharat ekleyebilirsiniz. Önce yağlı kağıtla ardından da aliminyum folyo ile ağzını kapatın. Kaynayıncaya kadar ocağın üzerinde pişirin daha sonra fırına koyun. 180 derecede en az 1 saat pişirin. Fırından çıkardıktan sonra ağzını açmadan 1 saat dinlenmeye bırakın. Daha sonra yanında pilavla sıcak ikram edin. Nefis bir güveç.
Malzeme:
yarım kg. dana kıyma
1 kuru soğan
kurutulmuş ekmek içi
köfte baharı
tuz
Islama malzemesi:
ince dilimlenmiş bayat ekmek
kemiksuyu
kırmızı biber
sıvıyağ
Süslemek için:
2 domates
2 yeşil biber
Köfte malzemesi ile istediğiniz büyüklüklerde köfte hazırlayın. Diğer tarafta kemik suyu hazırlayın.İçine biraz sıvıyağ ve rengi kırmızı olacak şekilde toz kırmızı biber ve tuz ekleyin. Bayat ekmekleri bu suya batırıp bekletmeden alın. Köfteleri ve ekmekleri ızgarada pişirin. Domates ve biberleri de pişirdikten sonra en alta ekmekleri üzerine köfteleri ve en üstüne de domates biberleri koyarak sıcak servis yapın. Hem bayat ekmekler değerlenmiş olacak. Hem de bereketli bir yemek ortaya çıkacak.