Copiii sunt darul cel mai de preţ pe care Creatorul l-a oferit oamenilor. Ei, copiii, reprezintă raza noastră de speranţă într-o lume în continuă shimbare. O familie fară copii e o famile care trăieşte doar din inerţie, necunoscând adevăratul sens al vieţii.
Iată de ce suntem cu toţii datori să ocrotim toţi copiii, să le creăm acestora un viitor în care aceştia să aibă şansa să se afirme, să clădească o lume mai bună. Grăbiţi de grijile cotidiene, uităm cel mai adesea să le oferim acestora un zâmbet, o vorbă bună, o mângâiere.
Cu ocazia Sărbătorii Copilului din Republica Turcia, uniunea noastră a organizat şi în acest an o reuşită acţiune la Palatul Copiilor din Constanţa, o acţiune dedicată copiilor comunităţii noastre. Drept mulţumire aceştia ne-au oferit ceva ce nu se poate descrie în cuvinte, un zâmbet de copil fericit.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Sosirea primăverii este sărbătorită de toate popoarele născătoare de datini şi obiceiuri. Alături de români, această bucurie este împărtăşită de toţi compatrioţii lor: turci, tătari, aromâni, greci, evrei, ruşi lipoveni. Devenită deja tradiţie, sărbătoarea Nevruzului, sărbătoarea de primăvară a turcilor de pretutindeni, ne-a strâns laolaltă într-un cadru intim, ca în sânul unei mari familii. Festivalul „Primăvara Comunitară“, ajuns la cea de-a VI-a ediţie a provocat şi în acest an elevii claselor I-VIII la competiţie, în cadrul unui concurs de desene. La concurs au participat 60 de elevi. Ne bucurăm pentru că, an de an, numărul participanţilor creşte. Câştigătorii au fost premiaţi de uniunea noastră: clasele I-IV – Abdula Elis (premiul I), Esergep Esma (premiul II), Orazali Sedan (premiul III); clasele V-VIII – Tarakçı Oğuzhan (premiul I), Abduraim Defne Elif (premiul II), Abduraim Reihan (premiul III), Reşid Unal (premiul III); clasele IX-XII – Toader Mariana (premiul I), Turnea Adriana Daniela (premiul II), Halil Emel (premiul special).
Festivalul a debutat în prima parte a zilei cu simpozionul „Obiceiuri şi datini de primăvară“ a cărui deschidere a fost făcută de d-na Serin Gafar, şefa comisiei de cultură din cadrul uniunii noastre, cu un discurs cald, prietenos, aducând aminte de vechile şezători:
„Ne-am strâns azi aici, în acest cadru intim, prieteni buni, iubitori de tradiţii şi folclor, cu dorinţa de a păstra vie flacăra culturii pentru a sărbători venirea primăverii. Nevruz este sărbătoarea turcilor de pretutindeni, sărbătoare ce semnifică iubire, frăţie. Sărbătorim împreună cu celelalte minorităţi acest eveniment şi i-am invitat să ne împărtăşească din obiceiurile şi tradiţiile lor de primăvară pe fraţii noştri români, turci, tătari, greci, ruşi-lipoveni.“
Alături de noi s-au aflat prof. Barbu Daniela, prof. Elena Dordea, prof. Dan Bodea, prof. Emin Emel, Zulfie Seidali, Belghizar Memiş, Memet Kîymet, Dinel Sorinela, Muurat Iusuf – Muftiul Cultului Musulman din România, Lohan Livia, Popa Achim Octavian – Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Genan Bolat – Ministerul Culturii şi Cultelor, Aidun Curt-Mola – expert guvernamental, Agiacai Saladin – preşedinte Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Ciufu Alina – Telegraf, Adina Bocai – Cuget Liber, Rodica Simionescu – Radio Constanţa, Osman Fedbi – preşedinte U.D.T.R., Iusein Gemal – prim-vicepreşedinte U.D.T.R., Ervin Ibraim – secretar general U.D.T.R.
D-na prof. Daniela Barbu ne-a vorbit despre sărbătorile de primăvară la români, în special despre Sărbătoarea Floriilor. De un real interes pentru auditoriu a fost legenda Dragobetelui (Dragobete=beat de dragoste), care a impresionat-o aproape până la lacrimi pe d-na prof. Emel Emin.
Primăvara trebuie să ne bucurăm de primele flori, primăvara se formează perechile: flori, păsări, oameni. De Florii este Ziua Atingerii (se spune că femeile capătă puteri miraculoase iar bărbaţii au nevoie în aceasta zi de atingerea femeilor, care le dă putere). D-na Barbu ne-a vorbit despre obiceiurile de primăvară la români, de remarcat fiind unul comun mai multor etnii: săritura peste foc, despre jocurile de primăvară ale copiilor şi ale tinerilor (în perioada lăsatei secului).
Primăvara natura se trezeşte la viaţă după un somn odihnitor.
De asemenea, domnia sa ne-a vorbit despre legenda mărţişorului (obicei pe care îl au mai multe comunităţi). Acum am aflat că şnurul era făcut din lâna unei mioare sfinţite în biserică. În zilele noastre şnurul mărţişoarelor este făcut din fire albe şi roşii (roşul reprezintă femeia, albul reprezintă bărbatul).
Tot d-na Barbu ne-a amintit despre legenda babei Dochia (mama lui Dragobete), despre mucenici, când se face „uitata“ (o pâine fără ochi, în amintirea tuturor strămoşilor pe care nu i-am cunoscut), turte cu diverse semnificaţii şi când bărbaţii beau 40 de păhărele de vin, despre Sfântul Toader (ziua când fetele trebuiau să aibă grijă de părul lor şi se spălau cu ceai din primele plante apărute primăvara). Sosirea primăverii era sărbătorită prin diverse jocuri, curse de cai. Primăvara se făceau legăminte pe viaţă: fraţi şi surori – legământul se facea pe pâine şi sare, în mijlocul naturii, în faţa preotului, naş fiind un bărbat demn de încredere.
D-na Barbu, după frumosul său discurs a urat participanţilor şi prin intermediul mass mediei prezente, tuturor etniilor o primăvară frumoasă şi plină de bucurii.
La simpozion s-a aflat alături de noi şi d-na Elena Dordea, coregraf al ansamblului Dobrogeanca din Ovidiu, care de curând a pus în scenă obiceiul „dragobete“. După frumoasele vorbe spuse de distinsa d-na Barbu, domnia sa nu a mai adăugat decât urările sale de bine.
D-na Sorinela Dinel, reprezentanta comunităţii elene din România ne-a vorbit despre obiceiurile de primăvară la grecii din România, în special despre Buna Vestire.
D-nele Memet Kîymet şi Zulfie Seidali ne-au vorbit despre „Naurez”, obicei bine cunoscut între noi, mai ales având în vedere faptul că în ultimii ani d-na Zulfie, directoarea Grădiniţei Bilingve Turco-Române din Constanţa, a încercat să reînvie acest obicei, mergând cu copiii la colindat.
Chiar dacă de profesie este inginer, d-na Memiş Belghizar ne-a vorbit despre sărbătorirea Nevruzului la neamurile turcice, fapt îmbucurator pentru noi, deoarece încercam să lărgim cercul participanţilor la acest gen de manifestări de la oameni de cultură la oameni cu diverse profesii, păstrători ai tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.
D-nul Dan Bodea ne-a prezentat lucrarea „O privighetoare în primăvara lumii“, o frumoasă lucrare asupra operei şi vieţii lui Yunus Emre.
D-na Emel Emin, amfitrion al acestei manifestări am putea zice, domnia sa fiind o veche colaboratoare a uniunii, şi-a exprimat regretul că nu poate vorbi în limba turcă dar, având atâţtia oaspeti de seamă, a preferat să vorbească în limba română cerându-şi scuze pentru eventualele greşeli (d-na Emin Emel este venită în România din Bulgaria).
Dânsa şi-a exprimat bucuria de a descoperi obiceiuri de primăvară la români şi a fost impresionată de prezentarea d-nei Barbu, în special Dragobetele, care arată respectul faţă de dragoste al românilor; a mulţumit d-nului Dan Bodea pentru elogiul adus lui Yunus Emre şi şi-a exprimat respectul faţă de literatura greacă, literatură care a primit 2 premii Nobel.
„Pentru prima dată, în sec. IX s-a pomenit de Nevruz în documentele chinezeşti, apoi la persani şi chiar dacă are nume diferite, la toţi turcii are semnificaţia de sărbătoarea primăverii. Acum aveau loc diverse întreceri de iscusinţă între băieţi, bărbaţi. În această zi se spuneau poezii între fete şi băieţi, catrene, mani, în acea perioadă se vorbea în formă poetică, fetele şi băieţii nu vorbeau în mod direct, ca în zilele noastre.
În noaptea nevruzului fetele aruncau într-un ulcior un obiect, a doua zi o femeie în vârstă spunea un catren, scotea obiectul şi se presupunea că soarta fetei va fi conform catrenului zis de femeie.
După părerea domniei sale, acum se sărbătoreşte mai mult ca înainte, mass media având un rol important, focul fiind inaugurat chiar de preşedinţi de state. Iată aşadar, focul – obicei comun mai multor comunităţi, precum şi întrecerile sportive şi jocurile copiilor.
Doamna Emin Emel a mulţumit tuturor pentru participare şi speră că această tradiţie a „şezătorii“ să nu se piardă, să sărbătorim împreună în fiecare an venirea primăverii.“
D-nul Genan Bolat, reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor, partenerul nostru la acest proiect de amploare, a felicitat uniunea noastră, prin comisia de cultură, pentru organizarea acestui eveniment, care deja este prins în calendarul evenimentelor ministerului, ca cea mai importantă manifestare a minorităţilor din România.
„Aici am aflat informaţii importante, pe care nu le-am fi aflat poate la o întrunire ştiinţifică. Focul este un obicei comun, care nu aparţine unui anumit popor, ci aparţine umanităţii, simbolul purificării, natura se reînnoieşte iar omul în ritm cu natura se reînnoieşte. Aici, în Dobrogea, populaţiile trăiesc în armonie şi se bucură de bucuria celui de lângă el.“
D-nul Popa Achim Octavian, reprezentantul Departamentului pentru Relaţii Interetnice ne-a mulţumit pentru calda invitaţie, cerându-şi scuze pentru lipsa finanţării din partea D.R.I. în acest an, dar totodată fiind încântat că manifestarea continuă, adevărata bogăţie a României fiind oamenii cu tradiţiile lor. Prin persoana domniei sale am primit felicitările Departamentului pentru Relaţii Interetnice pentru continuarea tradiţiei organizării acestei manifestări.
În continuare, a avut loc lansarea cărţii regretatei Cornelia Călin Bodea, a cărei recenzie am publicat-o în numerele trecute ale revistei noastre.
În final, vorbitorii au primit diplome pentru contribuţia deosebită la simpozion şi invitaţia de a fi alături de noi la spectacolul de gală. Sperăm ca această tradiţie să nu se piardă în negura vremurilor şi să fim împreuna an de an, la sărbătoarea primăverii în natură şi în sufletele noastre.
Festivalul a continuat în a doua parte a zilei cu spectacolul de gală „Primăvara Comunitară“, desfăşurat la Palatul Copiilor din Constanţa, care a adunat laolaltă toate ansamblurile uniunii noastre: Mehtap, Delikanlîlar, Fidanlar, Tuna, Kaynanalar, Sureya şi, în primă apariţie, Şirinler. Lor li s-au alăturat fraţii noştri de la U.D.T.T.M.R., prin corul Boztorgay şi ansamblul de dansuri Karadeniz. Ca oaspeţi, veniţi de departe, i-am avut pe cei de la Zadunaiska Sici (ucrainieni), Baftă (romi), ansamblul comunităţii turce din regiunea Silistra Bulgaria, Gala Galaction. Deschiderea spectacolului de gală a fost făcut ca în fiecare an de iniţiatoarea acestui proiect, d-na Ghiulten Abdula, cu momentul aprinderii focului şi ciocnirii ouălor vopsite.
Minever Omer
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Multe dintre comunităţile din lume sărbătoresc sosirea primăverii şi trezirea la viaţă a naturii în cadrul unor ceremonii diverse şi tradiţionale, ca pe o sărbătoare plină de veselie în care predomină sentimentele de prietenie, frăţie şi unitate. În acest context, ne aflăm astăzi aici pentru a participa la acest eveniment organizat de Uniunea Democrată Turcă din România, care cuprinde diverse manifestări culturale. Doresc să felicit conducerea Uniunii Democrate Turce pentru organizarea acestui program.
Lumea turcă întâmpină primăvara potrivit valorilor sale transmise din generaţie în generaţie, cu sărbătoarea Nevruzului care ne umple sufletele de prietenie, frăţie, pace şi dragoste.
Nevruzul sărbătorit cu bucurie în Anatolia, în Asia Centrală, în zona Caucaz-ului şi în Orientul Mijlociu este o parte componentă a culturii turce, transmisă până în zilele noastre. Această sărbătoare este un exemplu de seamă al legăturilor istorice şi culturale care leagă ţările şi comunităţile înfrăţite.
În speranţa că sărbătoarea Nevruzului, mesagerul zilelor frumoase, ne va aduce speranţa şi dorinţa de a trăi, vă felicit pe toţi şi vă doresc o primăvară frumoasă.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Çorlu Gazeteciler Derneği, ilk olağan genel kurulunu gerçekleştirdi. Selahattin Er’in divan başkanlığını yaptığı genel kurul Çorlu Belediyesi Meclis salonunda yapıldı.
2006 yılının Aralık ayında kuruluşuna resmiyet kazandıran Çorlu Gazeteciler Derneği ilk olağan genel kurulunu Çorlu belediye meclis salonunda üyelerinin ve davetlilerin katılımı ile gerçekleştirdi.
Gündem maddeleri gereği kurucu başkan Ahmet Çakır, açılış ve yoklamanın ardından genel kurula Selahattin Er’in başkanlığındaki heyeti oylamaya sunarak başladı. Saygı duruşunun ardından kurucu üyelerden Zaim Erken tarafından okunan faaliyet raporu ve tahmini gelir bütçeleri oy birliği ile ibra edildi.
Ahmet Çakır başkanlığında genel kurula sunulan tek listede Fatma Serpil Şakar, Naim Yıldız, Zaim Erken, Burak Üntürk, Ozan Turan ve Serdar Şahin yönetim asil üyeliklerinde yar alırken, denetim kurulu asil üyeliklerinde ise Gülgün Keçeci, Emre Bilek ve Erman Yılmaz yer aldı. Liste oy birliği ile kabul edildi.
Genel kurulun dilek ve temenniler bölümünde söz alan kurucu üyelerden Fatma Serpil Şakar ise derneğin kuruluş amacının çevreden gelen yoğun istek üzerine kaçınılmaz bir hal aldığını belirtti. Çorlu Gazeteciler Derneği’nin gazetecilik sıfatını tam anlamı ile taşıyan ve bu görevi gerçek anlamda yerine getiren isimlerden oluşturulduğunu belirten Şakar; mesleğini kötü yönde kullanan kişilerin kesinlikle bu çatı altında barınamayacaklarını söyledi. Kurucu üyelerden Naim Yıldız ise Çorlu Gazeteciler Derneğinin sadece Çorlu ile sınırlı kalmayacağını, yapılan etkinlikler ile uluslar arası projelere imza atılacağını söyledi. Kurucu üyelerden Zaim Erken de son birkaç yıl içersinde Çorlu’da Gazetecilik mesleğinin belirli çevreler tarafından kötüye kullanıldığını, bunun utanç vericiği olduğunu belirterek “Kurucu üyeler olarak, bu tür mesleği zedeleyici olayların karşısında olma adına bu oluşumu titizlikle gerçekleştirdik. Habere yorum katmayan, mesleki değerleri ön planda tutan, tüzüğümüzde de yer alan meslek değerlerine uyan her meslektaşımıza kapımız açık” dedi.
Kurucu diğer bir üye Levent Silistre ise mesleği yaparken zaman zaman zorluklarla karşılaştıklarını dile getirerek “Görev yaptığım günlük yerel gazete için arkadaşlarımız ile birlikte yoğun bir mesai harcıyoruz. Ancak bazı esnaflarımızdan duyduğumuz sözler meslek adına bizleri son derece derinden yaralıyor. Haber konusu olan kişilerin “borcumuz ne kadar?” şeklindeki sözleri Çorlu`da gazetecilik mesleğinin ne duruma geldiğinin korkunç bir göstergesi. Bu yüzden işini doğru yapan kişiler ile bu oluşumu gerçekleştirdik” dedi.
Çorlu Gazeteciler Derneği Başkanı Ahmet Çakır;
“Herkes İşini Doğru Yaparsa Çorlu Kazanacak”
Gerçekleşen genel kurulun ardından üyelerine teşekkür konuşması yapan Ahmet Çakır ise, “Keşke böyle bir oluşuma ihtiyaç duyulmasaydı. Ama ne yazık ki her meslekte olduğu gibi bizim meslekte de bazı kötü kokular, kurum ve kuruluşlara zarar vermeye başladı. Gelen yoğun tepkiler ve yaptığımız araştırmalar sonucunda kalemini art niyetli, işini kendi maddi menfaatleri ve çıkarları doğrultusunda kullanan bir takım kendini bilmezlerin, yakasına kanunlar çerçevesinde yapışma adına Çorlu Gazeteciler Derneğini kurmuş bulunuyoruz. Hiçbir sosyal güvenceye sahip olmadan, özel günlerde gazete çıkartarak “reklam pastasından ne kadar yerim” zihniyetine son verme adına varız. Bir anlamda kayıt dışı tabir edilen bu kişileri, gerçek anlamda vergisini veren, çalışanının sigortasını ödeyen kişilerden ayırarak bu kişileri tespit ederek gerekli mercilere ihbar etmekle mükellefiz. Derneğimizin yönetim kurulu üyeleri ve üyeleri bu doğrultuda hareket ederek, Çorlu`ya ve ülkemize hizmet vermeyi hedefliyor. Şahsım ve yönetimime göstermiş olduğunuz güvenden dolayı herkese teşekkür ediyorum. Sadece bizim kurumda değil her kurumda olduğu gibi herkes işini doğru yaparsa kazanan Çorlu olacaktır” dedi.
Genel kurulun davetlisi olan Teksif Sendikası Çorlu Şube Başkanı Gültekin Bozan ise “Trakya’nın en büyük sanayi ve yerleşim merkezi olan Çorlu’da bir birinden değerli basın mensuplarının bir araya gelerek oluşturduğu dernek, yapacağı icraatlar ile herkesimin takdirini kazanacağı inancındayım. Teksif olarak Çorlu için gereken desteği vereceğiz” dedi.
Genel Kurulda divan katip üyeliğinde yer alan TEMA Çorlu gönülle temsilcisi Ahmet Cömert ise bölgenin yeşillendirilmesi adına basının her zaman desteğini arkasında gördüğünü ifade ederek, TEMA fidanlığından Çorlu Gazeteciler Derneğine yer tahsis edeceği müjdesini verdi.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Din seria acţiunilor cu tradiţie din cadrul U.D.T.R se numără şi sărbătorirea copilăriei pe data de 23 aprilie. Această zi importantă a fost scrisă cu litere de aur în istoria Turciei, când pentru prima oară în lume, marele om de stat Mustafa Kemal Ataturk a dedicat o zi copiilor pe data de 23 aprilie 1928. De atunci a fost sărbătorită această zi în fiecare an, aniversându-se copiii, prin diferite manifestări cultural artistice. Anul acesta sărbătoare a avut o notă de competiţie, entuziasm şi bună dispoziţie, participanţii simţind bucuria copilăriei. Astfel pe platoul din faţa Palatului Copiilor peste 100 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani, s-au întrecut la diferite concursuri: desene pe asfalt, întreceri cu bicicleta, cu rolele, interpretare şi recitare, tradiţii şi obiceiuri ale turcilor dobrogeni. Pentru fiecare secţiune s-au înscris elevi plini de emoţie. Dar, ca la fiecare întrecere cei mai buni au fost premiaţi, iar restul au fost stimulaţi cu cadouri de la Mc Donalds. La secţiunea desene pe asfalt tema a fost: „Primăvara copilăriei” unde au participat 28 de copii cu vârste cuprinse între 4-12 ani. Departajarea a fost foarte grea, deoarece toţi copiii au realizat desene frumoase, dar finaliştii au fost:
Elevii participanţi la concursul de role şi biciclete s-au aliniat la start şi au fost cronometraţi pentru distanţa parcursă. Emoţionaţi erau părinţii şi cadrele didactice ce-i însoţeau, dar şi aici dexteritatea şi-a spus cuvântul premianţii fiind:
Pentru elevii mai mari s-a organizat întrecerea cu sacul unde plini de amuzament şi voie bună au ajuns la sosire primii:
Primii sosiţi la întrecerea cu lingura şi oul au fost:
La secţiunea de interpretare cei mai buni au fost:
Toţi copiii premiaţi, au primit pe lângă diplome şi cadouri constând în: skateboarduri, seturi de bedminton, seturi de role, genţi de voiaj, serviete, aceste cadouri urmând a le aminti de această zi.
Invitat de d-na Yasemin, Uysal clovnul Sică a dăruit copiilor balone personalizate şi le-a pictat feţele copiilor, transformându-i în fluturi, flori, albiniţe şi tot ceea ce exprimă inocenţa copilăriei. Emoţii, bucurii, mici tristeţi soarele blând al lui aprilie a făcut această zi de neuitat. În final fiecare copil a plecat acasă cu diplome de participare şi câte un cadou surpriză de la Mc Donalds. Acţiunea „23 Aprilie – Sărbătoarea Copilăriei” a fost realizată de Uniunea Democrată Turcă din România, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, coordonatorul proiectului fiind d-na Minever Omer. La eveniment au luat parte şi inspectorul şcolar general, Narciz Amza, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Agca, împreună cu soţia d-na Derya Agca, preşedintele UDTR, Osman Fedbi, secretarul general UDTR, Ervin Ibraim şi deputatul UDTR, Ibram Iusein.
Serin Gafar
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
21 Mayıs 2007 tarihindeSanaat Lisesinde Peygamber Efendimiz (sav)’in doğum yıl dönümü münasebetiyle Romanya Müslümanları Müftülüğü, T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ateşeliği ve Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji ortaklaşa düzenlenen “Kutlu Doğum Haftası” programı gerçekleşti.
Proğram Hırşovadaki Sultan Mahmut Camii din gorevlisi sayın Bilal Atar’ın Kuran-ı Kerimden okuyarak başladı. Acılış konuşmasını Romanya Müslümanlar Müftüsü Sayın Murat Yusuf yaptı. Bulgaristandan iştirak eden Dobriç Müftüsü Peygamberimizin komşuluk ilişkilerinden bahsetti. Peygamberimizi anlatan güzel konuşmalarıyla programa T.C. Köstence Başkonsolosu sayın Haluk Ağca ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ateşesi Sayın Ahmet Erdem katıldılar. T.C. Diyanet Işleri Başkanlığı Din Egitimi Dairesi Başkanı sayın Dr.Ulvi Ata’yı Turkiyeden iştirak ederek peygamberimizin hayatından ve azınlık olarak Müslümanların ilişkilerinden bahsetti. Mecidiye “Kemal Atatürk” Ulusal Koleji öğrencilerinden ve 58 numaralı anaokul öğrencileri “Kelebek” grubunu temsil eden minikler ilahiler söyleyerek davetlileri ağlatmaya başardılar
2007 Yılı Kutlu Doğum Haftası nedeniyle, T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Ateşeliği ve Köstence Müfettişliğine tarafından okullarda şiir ve kompozisyon yarışması düzenlendi. Oğrenciler tarafından buyuk ilgi alarak güzel eserler gerçekleştirdiler. Dereceye giren öğrencileri şunlardır:
Kompozisyon yarışmasında dereceye giren öğrenciler:
Şiir Yarışmasında dereceye giren öğrenciler:
Birincilik alan öğrencilerin eserlerini sizlere sunmaktan gurur duyuyoruz:
Peygamberimizin sözüdür
Dinimizin özüdür
Verdi ondan ilk haber
Adı güzel peygamber
Her kapıyı açan O
Bize rahmet saçan O
Bizleri doğru yola koyan O
En güzel peygamberimiz O
Sen büyük peygambersin
Yetimleri seversin
Düşkünlere yardım edersin
Adı güzel peygambersin
Hasta gönüllere ilaçsın
Hastalara can katansın
Gönüllerin tek Sultanısın
Adı güzel peygambersin
Veli Tayfun, Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji, 7.sınıf öğrencisi
Memet İrfan Başpınarlı, "Kemal Atatürk" Ulusal Koleji, Mecidiye
Asırlar ötesinden mutluluğa erişmek için sizden başka hiç kimsesi olmayan ümmetinizden size binlerce selam olsun Ya Rasulallah. Asırlar öncesinden gelişi müjdelenen ve peygamberlerin dahi kendisine ümmet olmak istediği Nebi size binlerce selam ve salat olsun Efendim.
Cehalet altın devrini yaşarken herkes sizi bekliyordu. Gelmeniz müjdelenmişti çok uzaklardan. Alemlerin sultanı gelecek denmişti, sizi Ahmed diye müjdeliyordu Hazreti İsa haverilerine. Siz karanlığın ardından doğan güneş gibi doğmuştunuz. Gelmenizle alem asırlardır özlediği sultanlarına kavuşmuştu. Gençliğinizde size "Emin" demişlerdi, zeten sizden başka kim o sıfata layıktı ki. İnsanlığı cehaletten alimliğe, şirkten tevhide, aşağılardan en yükseklere taşıdınız. Onları gazab-ı ilahiden rıza-i ilahiye, Cehennemden Cennete yükselttiniz. Siz o saadet asrından bizlere "kardeşlerim" diye seslendiniz. Zamanınızda yaşayan müslümanlar arkadaştı, ashabdı ama siz, güzel ahlakını yazmaya kelimelerin aciz kaldığı Sevgili, bizlere kardeş ünvanını veriyor, bizi bu şerefe nail kılıyordunuz.
Size yapılan onca kötülüklere sabrettiniz. "Ben rahmet olarak gönderildim, lanet edici ve isteyici olarak değil" diyor ve tüm insanlığa her konuda olduğu gibi merhamet konusunda da örnek oluyordunuz. Efendim, ama biz en küçük kötülüğe maruz kaldığımızda sabretmek yerine bela okumaya başlıyoruz ve bazen de maalesef daha da kötü tabirler kullanıyoruz. Bu sizin öğrettiklerinize uymuyorsa biz acaba kimin arkasından gidiyoruz Ya Rasulallah.’’Ben güzel ahlakı tamamlamak üzere gönderildim’’sözleri sizin hayatınızın mükemmelliğini, güzelliğini anlatmaya yetiyor. İman etmeyen o kadar insan sizin güzel ahlakınız karşısında hayran kalıyorken biz muslümanlar o ahlakı tam olarak yaşayamamış olmalıyız ki hala hayatımızı sizin ahlakınızla süsleyemiyoruz. Durmadan kötü alışkanlıklarda ısrar ediyoruz ve bunun sebebini kendimize sorsak biz bile bilemiyoruz.
Kapınızı belki de yüzlerce, binlerce aşık çalmıştır. Onlar bir Kıtmir gibi içeriye alınmayı beklemişlerdir ve ihlaslı olanlar elbette övgünüze mazhar olup alınmışlardır içeriye. Ya biz kardeşleriniz defalarca çaldığımız eğlence kapılarından, beyhude kapılardan, dünyaya açılan kapılardan ne zaman vakit bulup da sizin ukbaya, gerçek mutluluğa, ebedi huzura, dünya ve ahiret saadetine açılan kapınızı çaldık mı acaba? Eğer çaldıysak da açılması için kaç yıl, kaç ay ya da kaç gün kapınızda hiç usanmadan, bıkmadan bekledik? Açılmasa da aralanır ümidine sarılıp hiç ayrılmamalıydık oradan. Ama biz bunu da başaramadık Ya Rasulallah. Bizim gibi beklemeye dayanamayanlara kapınızı açıp da lütfeder misiniz Efendim?
Az biraz vücudumuzun bir yeri ağrısa acıdan feryad-ı figan içinde kıvranıp duruyoruz. Geceleri gözümüze uyku girmiyor, yemeden içmeden kesiliyoruz. Hemencecik doktora gidiyor bir çare bulamıyorsak dualara sarılıyoruz. Acılar karşısında bu kadar aciziz. Müslümanlar kardeştir. İslam dini, müslümanlar bir beden gibidir. Bedenin az biraz bir yeri ağrıdı mı tümünün inim inim inlemesi gerekir. Din kardeşlerimizin insanlıkları eziliyorken, gururları kırılıyorken biz ipek yataklarda yatabiliyor, saray sofralarında ziyafet çekebiliyoruz. Belki elimizden onlara bir maddi yardım etmek gelmiyor ama çoğumuz dualarda dahi onlara yer ayıramıyoruz Efendim. Sizin bize öğrettiğiniz kardeşlik bu olmasa gerek. Aslında bize "Biri kendisi için istediğini din kardeşi için de istemedikçe hakiki imana ermiş olmaz" sözleriyle ne kadar aşağılarda olduğumuzu açıkça gösteriyorsunuz ama biz bir türlü gafletten uyanıp da bunu göremiyoruz. Bu güzel sözleri kendimize ilke edinip onlara tutunacak son dal gibi sımsıkı sarılamadık.
Hazreti Ömer bir gün size: ’Şu an nefsimden sonra en sevimli seni buluyorum Ya Rasulallah" demişti de siz "Olmadı, olmadı ya Ömer beni nefsinden çok sevmedikçe tam iman etmiş olmazsın" demiştiniz. Daha sonra "Şimdi seni nefsimden de çok seviyorum" deyince Ömer; Siz tebessüm ederek "İşte şimdi oldu, işte şimdi oldu" demiştiniz. Biz aciz ümmetiniz sizi sadece nefsimizin değil birçok arzumuzun sonrasına koyuyoruz. Belki de nefsimizden sonra değil evden, anadan, yardan, maldan mülkten sonra size gönlümüzde bir yer ayırıyoruz. Bu acizliğimize bakmadan dünyanın kan gölüne dönüştüğü bir dönemde yolunuzdan gitmeye çalışan fakat her ne kadar uğraşsa da tam olarak başaramayan ümmetinize "tamam şimdi oldu" der misiniz Efendim? Bizi hatalarımıza bakmadan yarın mahşer gününde şefaatle şereflendirir misiniz? Bize de Liva-ül Hamd sancağı altında bir yer verir misiniz, Sultanım?
Yakın gelecekte öyle bir gün gelecek ki biz gafletten uyanıp yolunuza doğru akın akın koşacağız. Sizin yolunuzdan çıkmaktan her şeyden çok sakınacağız ve isminizi en yükseklere taşıyacağız. Sizin güzel ahlakınızı yaşayıp dünyada en güzel örnek olacağız. Nasıl ki, Mekke’de hakarete uğrayan, Taif’te taşlanan size Medine kucak açtı ve gün geldi de Medine, Mekke’yi kuşattı; Taif’i de. Biz de bugün hor görülüyorsak sizin yolunuz bize kucak açıyor. Ona sarıldığımız müddetçe bizi hor görenlere de örnek olacağız, Efendim. Gün gelecek İslam yeniden hak ettiği yere en zirvelere yükselecek ve bunun mimarı elbette Sizsiniz Efendim.
Sayfayı hazırlayan: Firdevs Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Edirne’de bulunan Trakya Üniversitesi Sultan II.Bayezid Külliyesini her yıl artan sayıda turist ziyaret ediyor. 2004 yılında 100 bine yakın kişi tarafından gezilen müze, Avrupa Konseyi tarafından 48 ülkeden katılan 60 aday müze arasında Avrupa Müze Ödülü kazanması ile daha çok ilgi görüyor. “Ney” müziği eşliğinde gezilen sağlık müzesinde çeşitli tedavi bölümleri görülebiliyor.
Osmanlı imparatorluğunun 2. Başkenti durumunda olan Edirne’ye bir darüşşifa kazandırmak amacıyla temeli 1484 yılında atılan ve mimar Hayrettin tarafından 4 yıl da bitirilerek 1488 yılında kullanıma açılan hizmet binası, Fatih Sultan Mehmet’in oğlu Sultan Bayezid tarafından gerçekleştirilmiş.
Sitenin kuruluş amacı, büyük şehir, ikinci başkent, ticaret şehri ve gelen gidenin çok oluşu nedeniyle Edirne’yi bir darüşşifaya (Hastaneye) kavuşturmak olmuş. Diğer üniteler, hastane hizmetlerini doğrudan veya dolaylı olarak tamamlayan sosyal, kültürel ve dini nitelikli yapılar dönemin sağlık ve sosyal yardım anlayışını yansıtarak işlev görmüş. Bu yapı sisteminin 4 yıl gibi kısa sürede bitirilebilmiş olması imparatorluğun teknik ve ekonomik gücünün göstergesi olarak kabul edilmiş.
Külliye: Darüşşifa (Hastane), Tıp Medresesi, Tabhane (Misafirhane), Camii, İmaret (Aşevleri-Depo) ve Köprü’den oluşmaktadır.
Günümüzde Sağlık Müzesi olarak hizmet veren bina üç bölümden oluşuyor. Birinci bölüm poliklinik, özel diyet mutfağı ve personel odaları, ikinci bölümde ilaç deposu ve üst düzey personele ait üniteler, üçüncü bölüm ise 6 kışlık ve dört yazlık yatak odası ile bir musiki sahnesinden oluşuyor. Odalar ve sahne görkemli bir kubbe ile örtülü, şadırvanlı bir salon etrafında çevrelenmiş. Odaların dış bahçeye ve iç salona açılan pencereleri olup, Ortadaki büyük kubbenin tepesinde fenerden gelen ışık iç mekânı aydınlatırken kirlenen hava ile pis kokuları dışarı atılması sağlanmış. Bir merkez etrafında toplanan hasta odaları az personelle hizmet verilmesi sağlarken personel tüm odaları rahatlıkla gözetleyebilir ve gereğinde acil olarak hasta yardımına koşabilmeleri sağlanmış. Zamanında her türlü hastaların tedavi edildiği şifahane sonraki yıllarda sadece akıl ve ruh hastalarının tedavi edildiği bir merkez haline gelmiş. Dönemin hekimlik bilgilerinin yanı sıra su sesi, müzik ve güzel kokularda kullanılmış.
Müzikle tedavi şekli bu hastanenin özellikleri arasında yer almış. 10 kişiden oluşan musiki topluluğunun, akustiği oldukça hassas olan bu mekânda haftada 3 gün verdiği musiki konserleri yankılanmadan binanın her tarafından rahatlıkla dinlenebilmiş. Hastanın huzur bulması için tedavide şadırvandan fışkıran su sesinden ve güzel kokulardan da yararlanılmış. Şifahane de tedavi ücretsiz olup şehirdeki hastalara haftada iki gün parasız ilaç dağıtılmış.
Evliya Çelebi Darüşsifa’da 1682 yılında Edirne’yi ziyaret eden Evliya Celebi, külliyeden “Orada bir Darüşşifa vardır ki dil ile tarif ve kalemler ile yazılmaz”. Diye bahsetmiş. Ünlü seyyah külliye için şu ilginç tanımlamaları kullanmış. “Böyle dikkat ve özenle yapılmış şifa yurdunun anlatılan odalarında çeşitli hastalıklara tutulmuş zengin ve fakir, ihtiyar ve genç doludur”… “Bazı odalarda ilkbaharda delilik mevsiminde Edirne’nin aşk denizi derinliğine düşmüş sevdalı âşıklar çoğalıp, hekimin emriyle bu tımarhaneye getirilerek altun ve gümüş yaldızlı zincirlerle kerevetlerine takılıp, her biri aslan yatağında yatar gibi kükreyip yatarlar… Kimisi havuz ve şadırvanlara bakıp kalender hülyası kabilinden söz eder, nicesi dahi o kemerli kubbenin etrafında olan gülistan ve bağ ve bostan içindeki binlerce kuşların cıvıltılarını dinleyip, delilerin perdesiz ve ölçüsüz sesleriyle feryada başlarlar”.
Evliya Çelebi, hastanenin musiki ile tedavi konusunu da şöyle anlatmış.
“Merhum ve Mağfur Bayezid Veli Hazretleri Vakfiyesinde, hastalara deva, dertlere şifa, divanelerin ruhuna gıda ve defi seva olmak üzere 10 adet hanende ve sazende gulan tayin etmiş ki, üçü hanende, biri neyzen, biri kemancı, biri musikarcı, biri santurcu, biri çengi, biri çenk santurcu, biri udcu olup, haftada üç kez gelerek hastalara ve delilere musiki faslı ederler. Allahın emriyle, nivesi saz sesinden hoşlanır ve rahat ederler. Doğrusu musiki ilminde neva, rast, dügah, segah, çargah, suzinak makamları onlara mahsustur. Ama zengule makamı ile buselik makamında rast karar kılsa insana hayat verir. Bütün saz ve makamlarda ruha gıda vardır…”
Külliye’nin cami haricinde diğer bölümleri Vakıflar Genel Müdürlüğünce 1984 yılında Trakya Üniversitesine devredilmiş. Darüşşifa’nın Sağlık Müzesine dönüştürülmesi 23 Nisan 1997 de gerçekleşmiş.
Edirne’nin Sultan II. Bayezid Külliyesin de ziyaret edilen tarihi sağlık müzesi, 48 ülkeden katılan 60 aday müze arasında 2004 yılında Avrupa Konseyi tarafından Avrupa Müze ödülü kazanmış. Sağlık Müzesinin ödülü 27 Nisan 2004 tarihinde Stasbourg’da düzenlenen törende müze yöneticilerine sunulmuş.
Günümüzde müzede, dönemin tedavi şekilleri cansız mankenler ve kompozisyonlarla yansıtırken, yerli ve yabancı ziyaretçiler ney müziği yayını eşliğinde müzeyi mesai saatleri içinde ücret ödeyerek her gün gezebiliyorlar.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
|
În perioada 10-14 aprilie a.c., la Colegiul Naţional „K. Atatürk“ din Medgidia a avut loc Olimpiada de lb. şi lit. turcă – faza naţională. |
10-14 Nisan tarihleri arasında Mecidiye M.K.Atatürk Milli Kolejinde Türk Dili ve Edebiyatı Milli Olimpiyatı yer aldı. Cuma günü 13 Nisan tarihinde kapanış törenine: Köstence İl Müfettişliğin baş müfettiş yardımcısı sayın Andrei Steluta hanım, Eğitim ve Araştırma Bakanlığın devlet sekreteri sayın Gabriela Pastor hanım,Romanya Demokrat Türk Birliği milletvekili sayın İbraim İusein bey, Romanya Demokrat Türk Birliği başkanı sayın Osman Fedbi bey, Romanya Demokrat Türk Birliği genel sekreteri sayın İbraim Ervin bey, Romanya Demokrat Türk Tatar Müslümanlar Birliği milletvekili sayın Amet Aledin bey, Romanya Demokrat Türk Tatar Müslümanlar Birliği başkanı sayın Saladin Agiacai bey, Eğitim ve Araştırma Bakanlığın Türkçe müfettişi, olimpiyat komisyon başkanı sayın Ali Leman hanım, Türkçe Olimpiyatı komisyon üyesi Türk Dili ve Edebiyatı öğretmeni sayın Şemseddin Şeker bey, Romanya Müslümanlar müftüsü sayın Yusuf Muurat bey, T.C. Köstence başkonsolosu sayın Haluk Ağca bey ve eşi sayın Derya Ağca hanım katıldılar. |
| Nume şi Prenume | Cls. | Şcoala | Premiul |
|---|---|---|---|
| IŞIK SEVDA | VII | ICHC | I |
| REŞID ÜNAL | VII | Şc. 30 C-ta | II |
| IBRAM MELIS | VII | Şc. 12 C-ta | III |
| GÜVENÇ ASLI | VII | Col. K. Atatürk | M1 |
| IUSEIN ALEN | VII | Şc. 4 Medgidia | M2 |
| ZEINALI SEVIDAN | VII | Col. K. Atatürk | M3 |
| ALI SECEN | VII | Şc. 4 Medgidia | M3 |
| MUSTAFA HULYA | VIII | Şc. Castelu | I |
| GEMIL ENIS | VIII | Şc.C-tin Brâncuşi | II |
| BOLAT ELVİR | VIII | Şc. C-tin Brâncuşi | III |
| DERVİŞ GEŞCUN | VIII | Şc. 7 Medgidia | M1 |
| AŞİM SEMRA | VIII | Gr. Şc. Cobadin | M2 |
| İBRAM BİRGHİUL | VIII | L. P. Sportiv C-ta | M2 |
| SEİT AMET ELİF | IX | I.C.H.C. | I |
| CURPEDİN SUHEYLA | IX | Col. K. Atatürk | II |
| MEMEDULA MELEC | IX | I.C.H.C. | III |
| AMET İLHAN | IX | Col. K. Atatürk | M1 |
| MEMİŞ HAYAT | X | Col. M. cel Bătrân | I |
| EMİN MELİS | X | I.C.H.C. | II |
| MAMUT RUHAN | X | Col. K. Atatürk | II |
| GAFAR ŞENİS | XI | Col. M. cel Bătrân | I |
| MEMET İRFAN | XI | Col. K. Atatürk | II |
| ASMİ NESRİN | XI | Col. K. Atatürk | III |
| ASAN HULYA | XI | Col. K. Atatürk | M1 |
| İAİA SELMA | XII | I.C.H.C. | I |
| CADIR EDIZ | XII | Col. K. Atatürk | II |
| GEALMAMBET FARİDA | XII | Col. K. Atatürk | III |
| ABİBULA TANER | XII | Gr. Şc. Cobadin | M1 |
| AZIZ ERDİN | XII | Col. K. Atatürk | M2 |
| ZİADİN MERDAL | XII | Col. K. Atatürk | M3 |
Sayfayı hazırlayan SUBIHAN IOMER
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Islam dininin peygamberi olan son peygamber Hz Muhammed (S.A.V.)’in doğum gecesi Romanyanın tüm camilerinde mevlid ve ilahiler okunarak kutlandı. Harşova camiide imam Bilal Atar hocayla birlikte yaklaşık 50 kişi mevlid ve ilahiler söyleyerek Peygamberimizin doğum gecesini kutladılar. Hanımlar helva, kandil simitleri ve şerbet hazırlayarak ikram ettiler. Türk Birliğin Harşova şube Başkanı Sn. Hagi Memet Ridvan tüm katılanlara Mevlidi Şerif ve yardımlar dağıttı.
Sărbătoarea Mevlid, naşterea profetului a fost marcată şi la filiala Tuzla a Uniunii Democrate Turce din România, unde a participat un număr mare de credincioşi. La această acţiune au fost prezente Melec Amet – preşedinta comisiei de femei, Durie Accoium – vicepreşedinta comisiei de femei şi redactori ai revistei Hakses. Din partea filialei Tuzla au fost prezenţi toţi membrii conducerii împreună cu preşedintele Salim Geavit. S-au împărţit broşuri cu mevliduri care i-au încântat nespus de mult pe etnicii participanţi. La sfârşitul programului doamnele au pregătit o masă cu mâncăruri tradiţionale.
Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisyonu, Suleyman Çelebi'nin yazmış olan Mevlid-i Şerif ve kısa dualarla birlikte broşur çıkardı. Romanya Müslümanlar Müftülüğü ile birlikte ve Müftünün onayı ile 6.000 mevlid yayınlanıp camii ve Türk Birliği şubelerine dağıtıldı. Din komisyonun başkanı Sn. Remzi İslam hususuyla ilgilenerek Mevlidi şerifler Mevlid kandilinde dağıtıldı. Romanya Demokrat Türk Birliğin Başkanına Sn. Osman Fedbi’ye yardımlarından ve desteğinden dolayı teşekkür ederiz.
Comisia de religie a Uniunii Democrate Turce a editat broşura Mevlid-i Şerif scrisă de Suleyman Çelebi care cuprinde rugăciuni şi cântece interpretate la slujbele religioase. În colaborare cu Muftiatul Cultului Musulman şi cu avizul Muftiului s-au editat 6.000 de broşuri care au fost împărţite la geamiile din ţară şi filialelor U.D.T.R. Preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi s-a implicat în mod direct şi s-a reuşit ca aceste broşuri să se distribuie de sărbătoarea religioasă Mevlid, naşterea profetului Muhammed. Aducem mulţumiri conducerii U.D.T.R.,d-nului preşedinte Osman Fedbi care a sprijinit şi a încurajat mereu această comisie.
Sazfayı hazırlayan: Firdevs Musledin
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Fatma Sadık
Altay Kerim anısına
Senin özlemin türkü, Türklük, Türkiye’ydi
Kalem defter aldın mı yanına giderken
O uzun karanlık yollarına
Görüyorsun havalar soğuk kış geldi
Yapraklar ağaçlar çırıl çıplak bıraktı
Düşündüm belki üşürsün bize söyle
Biraz kitap, biraz defter, sevgi getirelim
Turkoloji kongresine hazırlanan
Türkçe damar atışını Dünya haritasını çiziver
Güzel dostum, güzel insan seni özledim.
Bir gün hatırlarsın sen ve ben Türkçe’den
O güzellikten bahsederdik
Yıllar geçti şimdi sen yoksun
Yarın bende oraya gideceğim
Romanya’da gemiyi süren ışıklar Türkçe şarkılar
Yeni insanlar, kalan ihtiyarlar, özünü sözünü
O kocaman köprü bizsiz inan
Gölgen ziyaretimize geldiğinde sızlamayacak
Topraktan var olan ellerine
Türkçe’den renkli sesler düşecek
Biz bizden sayende doğacağız
Ağlayacaksın gözyaşını göstermeden
Upuzun gölgen duvarda resim olacak
Avuçlarımda şafak sökünce
Konuşmasak bile senin yanında olacağım.
Fatma Sadık
Altay Kerim anısına
Bu nasıl bir haber
Fırtınalı ruhum dona kaldı
Ağlarım ağlarım
Gözyaşlarım toprağına uzanana kadar
Bir oyun gibi şakacıktan gitmişsin
Biliyorsun daha çok işimiz var
Uzanan gölgeler son hıçkırıklar
Yurdun acısıdır sensiz şarkılar
Bir ömür idi yıllar geri tepip
Koşu sevdası taş olup birden bitti
Yetmezler yetmeyecekler ileri geri haykırmalar
Sen geri dön dakika durmuş ağlıyor öksüzler
Neredesin adres ver geleyim
Yüzün dönük uzaklarda görünmüyor
Turkoloji toplantısı var senin har yerde
Nerdesin adres ver geleyim
Fazla kalma oralarda ters çevir
Dünyayı bir kerede olsa satıver
Zamanı zamandan oldukça ertele
Belki üşüdün sarıl güllere gül ol
Nefesini tutma duman olsun çöllere
Mikrofonları çalıştır amperleri cilala
Unutma yarın günün biri
Çak gazetelere dergilere kardeşçe selam
Bir yıldız baharda göküzüne yükseldi
Korku perdesini elleriyle okşuyor
Bakın umursamadan gülümsüyor
Nasılda öğretiyor insan sevgisini
Tanıdın mı seni haykıran düşünen
Atamadığın yüreğinden sancı
Kaç şansını dene
Yen buz ölümü
Uzakta olsam da vardım
Veda etmeden gitmezdim
Haritanın bir yerinde sen
Bir yerinde ben ağladım
Sayfayı hazırlayan: Nurcan İbraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
AHMET ALI – 1934
Imperatorul (Carol VI) punea atât de mare preţ pe Orşova, încât a hotărât reocuparea acesteea în războiul anului viitor arătând-o comandantului armatei, contelui Vallis, ca cel mai important scop al campaniei.
Acest scop totuşi nu a putut fi ajuns.
În acest timp contele Feldmareşal Neipperg fu împuternicit a trata pacea şi totodată se aducea la cunoştinţă, dorinţa împăratului că Orşova sub nici un cuvânt să nu fie părăsită. După lupta de la Cornia, cu pierderi de ambele părţi şi după căderea Mediei, Turcii ridicară în pripă asediul cetăţii Ada-Kaleh lăsând tunurile, muniţiunea şi proviantul în mâinile creştinilor.
Dar neurmăriţi de Könisberg se reculeseră şi apărură din nou.
În urma isbânzilor asupra Turcilor poporul austriac se găsea într-o nespusă bucurie, dar starea aceasta nu ţinu mult, fiindcă apare marele vizir Hagi Mahomed cu 60.000 oameni asupra Serbiei în scop de a recuceri Belgradul şi auzind de înfrângerile din Banat trimise contra Austriacilor pe Aga ienicerilor din Vidin, iar el vine să asedieze cetatea Ada-Kaleh.
Un comandant austriac povesteşte că: „Tocmai în momentul când 59 comp, de grenadiri înaintau spre Orşova, iar 7 batalioane de infanterie pregăteau trecerea la Ada-Kaleh, 7000 spahii se aruncară fără veste asupra coloanelor noastre, care mergeau înainte fără grije, ca şi când nu s-ar fi aflat în vreme de război. Ofensiva fu atât de surprinzătoare, atacul atât de energic, încât grenadierii abia mai aflară timpul a se împreuna cu grosul armatei, iar batalioanele auxiliare şi oamenii ocupaţi cu transportul tunurilor părăsite de Turci, numai după pierderi grele, putură să se arunce în şanţuri şi de acolo să se retagă pe insulă“. Se aminteşte că o panică grozavă isbucnise între soldaţi şi conducători, şi chiar Francisc era să devină jertfă „orbecării şi neorientării cartierului general“.
„Marele Herţog, scrie părintele Stoica în cronica sa, după întâia veste că s-au dus Turcii, cu generalii stabes-oficeri, de dimineaţă într-o zi de la Mehadia la Orşova a plecat şi cale de un ceas ar fi mers întâmpinând pe Românii spioni trimişi către Ostrov (Ada-Kaleh) între care unul Petru Vancea, a fost, care din pădure jos alergând obercăpitanului său şi acesta generalului arăta, că trupele dinainte, cu oaste turcească ce vine s-au întâlnit şi apărându-se bine, îndărăt se retrag, aşadar toţi la Mehadia s-au întors“.
„Sunt oameni care pretind că Nemţii propun dărâmarea Ada-Kalehului, lucru pe care Poarta refuză să-l admită“.
La 20 Noiembrie 1738 Mîrza Paşa fu trimis în altă parte, el care fusese la atacul Ada-Kalehului. La 5 Decembrie acelaşi an Tos Paşa era însărcinat să ocupe postul din Ada-Kaleh. Acest lucru însă nu fu găsit necesar, garnizoana de aci fiind suficientă.
La 10 şi 11 Februarie 1739 generalul de artilerie din Ada-Kaleh fu numit prin firman, general al artileriei de câmp imperială.
La 12 Martie 1739 Ahmed Paşa era amiralul Dunerei.
La 24 Martie 1739 marele vizir îi porunci lui Tos Mehmed Paşa ca la 29 Martie să părăsească Vidinul şi să se ducă la Ruşova şi acolo să aştepte ordine noi.
La 9-10 Iulie general al Timişoarei era comandantul Neipperg, care trebuia să reântâlnească pe Walis.
5 vase fură trimise de germani spre Ada-Kaleh (ca să bată pe Turci) să-l lovească „en breche“, Noemb. 1858; iar pe vase erau materiale ca să construiască un pod ce trebuia aruncat peste Dunăre.
Turcii însă le-au bombardat fără să le scufunde, dar le-au forţat să se întoarcă din drum şi să se refugieze la Belgrad.
Notă: Textul este scris în 1934 cu ortografia specific perioadei interbelice.
(va urma)
Pagină realizată de Sureia Şachir.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bucureşti, 7-8 iulie 2000
Cazul României poate servi drept pildă pentru întreaga regiune în care ne aflăm.
Acest model arată cum o ţară care a ieşit din comunism poate învăţa să trăiască în diversitate sau-aşa cum este cazul nostru-să transforme pericolul potenţial reprezentat de diversitate într-un avantaj spre beneficiul întregii societăţi.
Cred că în ultimii zece ani nimeni nu şi-a imaginat că se construieşte un model de relaţii interetnice în România. Am dorit doar pace şi toleranţă mai multă, am dorit să reducem şi chiar să eliminăm acea tensiune potenţială acumulată încă dinainte de revoluţia noastră anticomunistă. Şi am reuşit cu toţii împreună, tocmai pentru că nu am avut de gând să construim un model. Nu am făcut-o intenţionat. Totuşi, se poate vorbi astăzi în România despre un model de relaţii interetnice. Cazul României poate servi drept pildă pentru întrega regiune în care ne aflăm. Acest model arată cum o ţară care a ieşit din comunism poate învăţa să trăiască în diversitate, sau – aşa cum este cazul nostru – să transforme pericolul potenţial reprezentat de diversitate într-un avantaj spre beneficiul întregii societăţi.
Nu a fost uşor să învăţăm lecţia armonizării diversităţii şi egalităţii. Într-o societate democratică aceasta este o ecuaţie clară. Însă pe noi, comunismul ne-a tratat pe toţi la fel, nepermiţându-ne să fim diferiţi. Atunci nu se punea problema toleranţei. Atâta vreme cât nu iei la cunoştinţă, ca stat, despre existenţa diversităţii, nu eşti nevoit să fii tolerant.
În ultimii zece ani, cetăţenii români, societatea civilă şi liderii politici au dezvoltat treptat, câteodată trecând prin experienţe dureroase, o cultură de toleranţă şi respect pentru diversitate, devenind conştienţi de ea şi acceptându-i existenţa. Cu timpul, s-au identificat modele ştiinţifice de integrare a diversităţii. Nu a fost întotdeauna uşor să se găsească echilibrul fragil dintre promovarea diversităţii şi asigurarea şanselor egale prin intermediul politicilor de stat dorite. Angajamentele internaţionale ale României au asumat liber contextul participării noastre ca ţară la Naţiunile Unite, Comunitatea Europeană sau în Consiliul Europei, care sunt vehicule importante ce înlesnesc acest proces. Elementul cheie în experienţa de abordare a diversităţii în România este reprezentat de procesul de mutare a accentului de pe identitatea etnică pe identitatea civică. S-ar putea să nu fie aceasta reţeta universală sau remediul cel mai bun pentru fiecare stat în abordarea diversităţii etnice, dar este în mod cert un ingredient de bază .
Identitatea civică are o natură integrativă şi-mai important- comportă un aspect de motivaţie. Ea conduce implicit la participarea egală în viaţa publică a tuturor indivizilor care se identifică prin acest termen. Mai mult, ea încurajează indivizii să îşi asume nu doar drepturi egale, dar şi responsabilităţi egale.
În România, reprezentanţii minorităţilor etnice se regăsesc în guvern, ceea ce este un fapt fără precedent nu doar în istoria neamului nostru, dar şi în cea a regiunii în care ne situăm. În Parlament, în Academia Română, în fruntea unor afaceri prospere, aceşti concetăţeni sunt integraţi în societate nu pe baza originii etnice, ci pe baza calităţii realizărilor lor, pe baza abordării specifice a diversităţii, care este rezultatul unor practici sănătoase. Voi menţiona doar câteva: măsuri speciale în educaţie şi în legislaţie, care să promoveze reprezentarea minorităţilor în Parlament; compoziţia multietnică a guvernului; dialogul permanent între autoritîţi şi minorităţile etnice prin intermediul Consiliului Naţional al Minorităţilor; înfiinţarea unui departament guvernamental condus de Ministrul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale; existenţa unei comisii parlamentare a reprezentanţilor minorităţilor minorităţilor; educaţie multiculturală de la grădiniţă până la învăţământul superior; existenţa unui ombudsman care se ocupă în mod special de problematica drepturilor minorităţilor; păstrarea moştenirii culturale şi a identităţii religioase a comunităţilor etnice şi religioase prin restituirea proprietăţilor ce le-au aparţinut; elaborarea şi promovarea unei politici coerente de luptă împotriva discriminării, lipsei de toleranţă, rasismului şi tuturor fenomenelor legate de aceste aspecte.
Un alt exemplu de practici bune în domeniul abordării diversităţii etnice şi acomodării diverselor grupuri de interese este cuprinderea în toate tratatele bilaterale încheiate cu vecinii noştri a unor prevederi referitoare la minorităţi. Fără acestea, documentele menţionate nu ar fi fost posibile. Tratatele de prietenie şi colaborare cu Ungaria şi Ucraina includ articole speciale referitoare la minorităţi şi la modul de abordare a problemelor spacifice ale minorităţilor.
În ceea ce priveşte participarea minorităţilor la viaţa politică, este demn de menţionat că impactul etnicităţii în politica partidelor este în declin. Ar trebui să continue să fie aşa, deşi partidele politice organizate în principal pe criterii etnice sunt încă o componentă semnificativă a scenei politice româneşti. Câteodată etnicitatea poate adăuga valoare în politică, cum a fost cazul la la alegerile locale din Sibiu, unde candidatul principal la primărie, care a câştigat cursa, este un sas, deşi minoritatea germană în acest oraş transilvănean este- din păcate- foarte redusă.
Să fii privit ca un model nu este de ajuns. Să te comporţi exemplar este un scop demn de urmărit. În această privinţă România are şansa uriaşă de a-şi împărtăşi experienţa pozitivă în felul cum abordează diversitatea etnică în cadrul stabilitîţii din această parte a Europei sud-estice. Cu câteva zile în urmă, România a preluat preşedinţia la masa de lucru a democratizării şi drepturilor omului. În următoarele şase luni România va avea şansa nu doar să coordoneze exerciţiul de cooperare într-un mod fără precedent, ci şi să se pregătească într-un mod activ pentru preşedinţia OSCE din 2001.
Dorinţa mea cea mai arzătoare este să văd exemple bune care să fie mai molipsitoare, în sensul pozitiv al cuvântului, decât cele rele; în ultimul deceniu exemplele negative, chiar dezastruoase, rezultate din neînţelegerea şi abordarea greşită a diversităţii şi multiculturalităţii, au contaminat o întreagă regiune a Europei. Fără a îndrăzni să sugerez că aceasta este soluţia cea mai bună, cred că singura modalitate eficientă de abordare a acestor probleme este aceea de a demasca şi de a pune capăt naţionalismului excesiv cât mai curând posibil. Naţionalismul excesiv şi pompos este în mod cert depăşit; poţi acapara atenţia electoratului cu ajutorul lui, şi în ultimă instanţă puterea, dar în acelaşi timp te poate costa şi vieţi omeneşti.
Pagină realizată de Sureia Şachir
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Înainte de anul 1950, mirele era condus până la odaia de nuntă imediat după miezul nopţii, alteori, după rugăciunea de seară de la geamie numită yatsı namazı, mirele era condus la odaia de nuntă după ce se termina „Masa mare“. Odaia de nuntă rămânea împodobită şi după nuntă vreme de câteva luni, având pe pereţi prosoape şi batiste înflorate.
În Turcia, înainte de anul 1950, flăcăii conduceau mirele până la odaia de nuntă în lumina făcliilor şi rosteau cu glas tare: „Allah este cel mare!“ (Allahu ekber) şi cântau cântece religioase musulmane (ilahiler). Iată un fragment dintr-un astfel de cântec:
„Bir ilahi sohbet olsun bu gece,
Haneler nur ile dolsun bu gece
Döne döne caziplensip ıţıklar,
Cümle irfan takdimolsun bu gece.
Halka olup zevk ile zikredelim,
Ahir meclis aţka gelsin bu gece,
Seyr edenler bundan mahrum kalmasın,
Dost iken bunda bulunsun bu gece”.
Când mirele intra în casă, el săruta mâna tatălui său, a unchilor şi rudelor bărbaţi, mai în vârstă, din încăpere, cam 15-16 persoane, care la rândul lor puneau bani în buzunarele mirelui. Cei prezenţi la această ceremonie din faţa odăii de nuntă erau serviţi cu şerbet şi mâncare. Înainte ca mirele să intre în odaia de nuntă, mireasa era încredinţată femeii care aranja aşternuturile. La intrarea mirelui, femeia părăsea încăperea. Mirele şi mireasa, în noaptea nunţii se vedeau pentru prima oară.
La turcii dobrogeni, în noaptea nunţii, vechilul (kart aga) poruncea mirelui să salute mireasa considerată „marele musafir“. Acest moment este solemn, lăutarii nu cântă. Cei prezenţi fac spălarea musulmană împreună cu mirele şi cu cavalerul de onoare, apoi vechilul îl ia pe mire în dreapta sa, pe sfătuitori în stânga, ceilalţi bărbaţi în urmă şi toţi îl duc pe mire până la uşa casei sale. Acolo fiecare dă mirelui câte un pumn în spinare şi se retrage. Se considera că aceşti pumni dinamizează sângele mirelui şi îi alungă somnolenţa.
Unii flăcăi mai rămâneau în faţa uşii odăii de nuntă. De uşa respectivă se lega un prosop sau o blană. Când mirele deschidea uşa şi apoi o închidea în urma sa, flăcăii mai îndemânatici luau prosopul sau blana de la uşă pe care apoi o valorificau.
Înainte de anul 1950, cununia religioasă se făcea la casa mirelui înainte ca acesta să intre în odaia de nuntă. Şi era considerată a fi cununia propriu-zisă. Dacă vreun bărbat vedea înainte mireasa dansând, cununia religioasă se considera în neregulă. Hogea punea mirele să se pocăiască pentru păcatele săvârşite. Mireasa era întrebată şi ea de hoge, prin uşă, dacă este auzit. După ce mireasa răspundea afirmativ, era pusă şi ea să se pocăiască pentru păcate. Apoi, avea loc cununia religioasă. Hogea îi punea pe cei doi tineri să repete după el următoarele cuvinte: „Cu îngăduinţa lui Allah, mă căiesc pentru păcatele şi greşelile pe care le-am făcut şi cer iertare de la Allah. Pentru toate păcatele noastre să rostim Estagfurullah!(Allah să ierte!)“ după care hogea rostea o rugăciune şi efectua cununia religioasă.
După anul 1950, hogea venea la casa mirelui sau mirele şi mireasa împreună cu vechilul şi soţia acestuia se duceau cu toţii la geamie unde hogea efectua cununia religioasă. Vechilul îl punea pe mire, iar soţia pe mireasă să facă rugăciuni şi să se închine până la pământ de două ori.
După anul 1970, cununia religioasă nu se mai face în timpul ceremoniilor din noaptea nunţii.
Se credea că toate rugăciunile făcute după rugăciunea de la geamie, vor fi primite şi îndeplinite de către Allah şi diavolul (şeitan) va fi alungat din preajma tinerilor căsătoriţi. Dacă, în noaptea nunţii nu se făceau rugăciunile respective, se considera că diavolul va veni în odaia de nuntă şi va înfige în perete un cui de fier şi treburile tinerilor căsătoriţi aveau să meargă prost toată viaţa.
Intenţiile mirelui şi miresei trebuia să fie curate. Se credea că tot ceea ce vor cere tinerii căsătoriţi în rugăciunile de după slujba de la geamie, va fi acceptat şi dăruit de către Allah. Se credea că dacă nu se fac aceste rugăciuni însoţite de două închinări până la pământ, copiii tinerilor căsătoriţi nu vor fi normali şi nu vor avea parte de noroc. De asemenea se considera că rugăciunile respective îi vor feri pe cei doi tineri de diavol pe tot parcursul vieţii.
Oğlan oğlan ne güzel oğlan
Elim sana yastık
Saçlarım yorgan
Ne güzel oğlan, yalabuk çoban.
Oğlan oğlan ne güzel oğlan
Oğlan oğlan ne güzel oğlan
Seviyorum seni gel yanıma
Ne güzel oğlan, yalabuk çoban.
Baygın bakışın yaktı beni
Baygın bakışın yaktı beni
Derdinden ölüyorum gel yanıma
Gel sen bana, gel yanıma.
Oğlan oğlan kalk gidelim
Oğlan oğlan kalk gidelim
Cigarannan fenerini yak gidelim.
Ne güzel oğlan, yalabuk çoban.
Cigarannan fenerini yak gidelim
Ne güzel oğlan, yalabuk çoban.
Pagini realizate de Nurgean Ibraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Lipsa locurilor de muncă şi a condiţiilor minime de subzistenţă reprezintă două probleme fundamentale cu care se confruntă etnicii turci care trăiesc în zonele defavorizate din judeţele Constanţa şi Tulcea. Conducerea Uniunii Democrate Turce din România se deplasează periodic la filialele din teritoriu şi monitorizează situaţia materială a comunităţii turce încercând să găsească soluţii pentru ca etnicii turci să-şi găsească un loc de muncă.
În acest sens, preşedintele UDTR Fedbi Osman şi deputatul Iusein Ibram au negociat cu reprezentanţii firmei Enka asociata firmei Bechtel în realizarea proiectului Autostrada Transilvania, facilităţi pentru obţinerea de zeci de locuri de muncă pentru etnicii turci din România.
Alături de dulgheri, macaragii,electricieni, şoferi, bucătari, muncitori necalificaţi firma este interesată să recruteze tineri care vorbesc limba turcă pentru a-i angaja ca traducători pentru personalul specializat venit din Turcia.
Autostrada Transilvania este cel mai mare proiect european de infrastructură şi finalizarea acesteia în 2012 va reprezenta un tronson important în cadrul sistemului naţional de autostrăzi. Proiectul Autostrada Transilvania reprezinta o autostrada cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce porneste din centrul Romaniei, de la nord-vest de Brasov şi va traversa România până la Oradea. Costul total al lucrării este de aproximativ 2,7 miliarde de USD.
Uniunea Democrată Turcă din România a hotărât în ultima şedinţă a Comitetului Director amplasarea bustului lui Mustafa Kemal Atatürk la Constanţa şi Tulcea. Iniţiativa aparţine deputatului UDTR Iusein Ibram care le-a cerut celor doi primari Radu Ştefan Mazăre şi Constantin Hogea să fie de acord ca bustul lui Atatürk, întemeietorul Turciei moderne să fie amplasat în parcul din zona Capelei Militare din Constanţa şi în Parcul Personalităţilor din Tulcea. Cheltuielile de construcţie, transport şi amplasare vor fi suportate de Republica Turcia.
Uniunea Democrată Turcă din România a mai hotărât în aceeaşi şedinţă ca cel puţin 3 străzi din Constanţa şi Tulcea să poarte numele unor personalităţi care au marcat destinele turcilor de pretudindeni prin reformele economice şi sociale impuse sau prin puterea cuvântului scris. Aceste personalităţi sunt Mustafa Kemal Ataturk (1881-1938) primul preşedinte al Republicii Turcia, Ismet Inönü (1884-1973) militar de carieră, prim ministru şi preşedinte al Turciei, Yunus Emre (1238-1320), poet mistic sărbătorit de UNESCO, Emin Atila (1933-1996) inginer, publicist şi scriitor primul redactor şef al ziarului Hakses, Ismail Amet Daud (1918-2001) publicist şi scriitor.
Uniunea Democrată Turcă din România şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa printr-un proiect de parteneriat cu investitori turci vor restaura Poarta Otomană de la Galaţi. Preşedintele UDTR Fedbi Osman şi secretarul general Ervin Ibraim s-au deplasat la Galaţi împreună cu consulul general al Turciei la Constanţa Haluk Agca pentru a identifica mijloacele materiale şi logistice de reconstrucţie şi restaurare a Porţii Otomane. Acestea vor fi începute după ce se va primi avizul favorabil din partea Ministerului Culturii şi Cultelor. Poarta Otomană este monument istoric, se află în apropiere de faleza de pe malul Dunării şi după restaurare va putea fi introdusă în circuitul turistic.
Conducerea UDTR s-a întâlnit şi cu lideri ai comunităţii turce din Brăila. În urma discuţiilor purtate s-a hotărât construirea unei geamii deoarece cei 200 de credincioşi musulmani nu au nici un lăcaş de cult la Brăila.
La sfârşitul lunii martie s-a desfăşurat la Sibiu seminarul cu tema „Posibilităţi de accesare a fondurilor europene”. Seminarul a fost organizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice cu scopul de a-i informa pe reprezentanţii comunităţilor etnice despre posibilităţile de a obţine finanţare din fondurile Uniunii Europene, în domeniul instruirii educaţionale şi modalităţile de accesare de fonduri pentru proiecte culturale şi de dezvoltare regională.
Lucrările seminarului au fost deschise de Zeno Karl Pinter, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice iar Thomas Gerlach de la Ambasada Germaniei a prezentat priorităţile preşedinţiei Germaniei la Uniunea Europeană. Discuţiile în cadrul seminarului s-au axat în principal pe fondurile alocate României în calitate de stat membru UE, conform Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 dar şi pe fondurile gestionate de Ministerul Integrării Europene şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Participanţii s-au implicat direct în alcătuirea structurii unui proiect şi a schemelor acestuia şi au prezentat idei de proiecte ce pot fi finaţate de organizaţii neguvernamentale active în domeniul relaţiilor interetnice.
Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de Vildan Bormambet, preşedinta comisiei de învăţământ.
Nilgun Panaitescu redactor şef adjunct la revista Hakses participă în perioada 7-28 aprilie la Programul “Edward R. Murrow for Journalists”. Ziarista constănţeană a fost selecţionată în urma unor teste dificile de limbă engleză şi cultură generală dintr-un număr de câteva zeci de jurnalişti români cu experienţă şi va pleca împreună cu un redactor de la postul de televiziune Antena 1.
Bursa de studii obţinută de ziarista constăţeană face parte din Programul “Vizitatori internaţionali” administrată de Biroul pentru Relaţii Culturale şi Educaţionale al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Bursa de studii este autorizată de “Mutual Cultural Exchange” iniţiat în 1961 şi cunoscut sub numele de Fulbright-Hays în scopul facilitării înţelegerii reciproce între SUA şi alte ţări.
Pe parcursul celor trei săptămâni de şedere în SUA ziarista va participa la numeroase work shop-uri alături de jurnalişti specializaţi în presa minorităţilor naţionale din Europa.În cadrul workshop-urilor ziariştii vor expune problemele cu care se confruntă publicaţiile de limbă maternă din Europa şi vor experimenta modelul american al presei minorităţilor naţionale. Stagiul de perfecţionare în jurnalism mai cuprinde vizite la Departamentul de Stat şi la alte instituţii guvernamentale din Washington DC.
Sorina Asan
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Çocuğunuzun okulda yediklerini her zaman izlemiyor olabilirsiniz. Bu durumda ikindi öğünlerinde et ve balık gibi zengin proteinli besinlerle hazırlanmış onun seveceği türden yemekler hazırlayın.
Süslemek için:
Yeteri kadar Hindistan cevizi, pasta süsleri
Pasta kremasını soğuk sütle üzerindeki tarife göre miksele çırpın. Pasta keklerinin arasına yeterince krema sürüp dövülmüş ceviz serpin. Üst kapaklarını kapatıp tekrar krema ile sıvayın. Servis tabağına bir yuvarlağı yerleştirin. (bu tavşanın kafası olacak). Diğer kekin iki kenarından kulakları kesin. Ortada kalan parça papyon şeklini alacaktır. Kulaklarını yerine yerleştirin. Papyonu takın. Üzerine şekerlemelerden göz, ağız ve burun yapın. Dolapta bir gece bekletip servise sunun.
Tüm bu ufak ayrıntılara dikkat ederek yemek yapmanın zevkini çıkarın.
Sayfayı hazırlayan: Nurcan İbraim
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Bir varmış bir yokmuş, hayvanların başından geçenler dağdan taştan, ormanlardaki ağaçlardan daha çokmuş. İşte bugünlerden birinde, güzel bir sonbahar sabahı kaplumbağayla tavşan yolda karşılaşmış;
“Yolun nereye böyle kaplumbağa kardeş” demiş tavşan. “Hava öyle güzel ki, şöyle bir dolaşmaya çıktım. Ama madem kısmetimizde bugün karşılaşmak varmış, bu güzel gün farklı olsun, eğlence düzenleyelim.” Hemen bir tekne bulmuşlar ve pirinç unundan hamur yapmaya başlamışlar. Amaçları börek yapmakmış. Ama beraberce çalışırken, tavşanın aklı fikri kaplumbağayı kandırmakmış, sürekli onu nasıl kandırabileceğini düşünüyormuş.Çünkü o böreğin hepsini tek başına mideye indirmeyi planlıyormuş. Düşünmüş taşınmış ve sonunda kaplumbağaya şöyle demiş:
“Kaplumbağa kardeş bence şöyle yapalım;bu tekneyi tepeden aşağıya yuvarlayalım, kim daha önce yakalarsa böreği o yesin.”
Kaplumbağa önce kesinlikle bu bahse girmek istememiş.Çünkü çok hızlı bir hayvan olan tavşanın , onu yarışta geçeceğinden eminmiş.Ama tavşan o kadar ısrar etmiş ki, sonunda kaplumbağa da olur demek zorunda kalmış. Bu arada da aklına bir kurnazlık gelmiş. Bir ara tavşan ona bakmazken, börek yapışmasın diye teknenin içine su serpmiş.
Sonra tavşan tekneyi tepeye taşımış, aşağı doğru yuvarlamış ve arkasından nefes nefese koşmaya başlamış. Öylesine heyecanla koşuyorymuş ki, böreğin tekneden düşüp bir ağaca yapıştığını görmemiş bile.
Kaplumbağa ise yavaş yavaş tepeden aşağı iniyormuş. Ağacın yanına gelince de böreği yemeye başlamış.
Tavşan sonunda tekneyi yakaladığında bir de bakmış ki börek yok! Hemen tekrar tepeye doğru koşmaya başlamış. Ta uzaktan kaplumbağanın böreği afiyetle yemeye başladığını görmüş.
Tavşan, girdikleri bahse göre böreği ilk yakalayanın yiyeceğini biliyormuş Yapacak bir şeyi yokmuş. Ama karnı da çok aç olduğundan yalvarmaya başlamış;
“Canım kaplumbağa…Üst tarafını sen ye, ama alt tarafını bana bırak ne olursun…”
“Alt tarafını üst tarafını bilmem, bu börek biraz çiğ ama yine de çok lezzetli olmuş” demiş kaplumbağa.
Böylece hepsini yemiş, silimiş süpürmüş. Karnı da patlayacak gibi doymuş ve tavşana dönüp şöyle demiş:
“Sevgili tavşan kardeş. Bu gerçekten de çok güzel bir ziyafet oldu. Çok teşekkür ederim, istersen seneye tekrar ederiz.”
Sonra da evine gitmiş. Tavşanın ise ağzının suyu akıyormuş. Çünkü karnı gerçekten çok açmış. Ağacın üzerinde biraz börek kırıntısı olduğunu görünce orayı kemirmeye başlamış.
İşte, tavşanlar o gün bu gündür ağaçların kabuklarını kemirmeyi çok severler.
▲ Cuprins ▲ İçindekiler ▲ Contents ▲
Cu remarcabila dumneavoastră forţă de convingere, calul în acest an va reuşi să depăşească toate obstacolele ce le întâlneşte. O mare atenţie trebuie să daţi sănătăţii, pentru a nu stopa planurile care le aveţi în acest an. Cu personalitatea dumneavoastră de excepţie veţi reuşi să vă faceţi noi cunoştinţe cu care veţi realiza foarte multe în acest an pe plan financiar. Arătaţi o mare sexualitate şi vă veţi îndrăgosti foarte uşor, dar tot la fel de uşor vă va trece. Un an bun pentru cal, mai ales în plan profesional şi financiar.
Deşi persoana născuta sub semnul zodiacal al Oii este cunoscută prin firea sa blândă şi plină de compasiune, în acest an poziţia dumneavoastră este dezechilibrată şi nu veţi putea să ţineţi legăturile cu familia şi prieteni pentru că îi suspectaţi pe aceştia de minciuni şi înşelătorii. Veţi obţine fondurile pentru care aţi muncit foarte mult şi care până acum v-au fost refuzate. Dragostea va străluci în acest an şi vă va face să fiţi tot timpul foarte optimişti. Surprize plăcute de la cei dragi.
În acest an inteligenta maimuţă va avea dispute financiare şi necazuri cu justiţia, dar fiind un geniu al agerimii, flexibilă şi inventivă, va rezolva problemele în stilul ei. Sănătatea dar şi dragostea vor fi de partea ei şi, cum optimismul o caracterizează, va rezolva şi cele mai complicate probleme. Va fi un prieten de nădejde şi toată lumea o va aprecia. Reuşita financiară neaşteptată şi cerere în căsătorie pentru cei singuri.
Magnificul cocoş va avea un an în general bun dar trebuie să fie foarte atent la sfaturile prietenilor, mai ales atunci când sunt în joc banii proprii. Fiind tot timpul un cercetător, veţi străluci tot timpul prin cinste, curaj şi o foarte bună organizare. În acest acest an veţi avea o renaştere pe toate planurile, totul datorită muncii dumneavoastră. Noroc în dragoste şi la bani vor fi cele mai importante argumente ale acestui an.
Loialul câine îşi va face noi prieteni şi foarte influenţi aleşi numai de el. Este un an cu rezultate bune pentru dumneavoastră pentru că veţi avea parte de câştiguri neaşteptate. Fiind o persoană serioasă, vă veţi duce la bun sfârşit tot ceea ce veţi întreprinde în acest an. O mare atenţie trebuie să daţi sentimentelor pe care le aveţi faţă de persoana iubită şi să comunicaţi mai mult cu cei din jurul dumneavoastră. O surpriză plăcută din partea cuiva drag vă va schimba viaţa.
Un an deosebit pentru dumneavoastră pe toate planurile. Popularitatea dumneavoastră va fi la cote maxime şi va fi mereu primul pas în stabilirea raporturilor cu ceilalţi. Veţi avea parte de câştiguri neaşteptate şi vă veţi face noi prieteni. Va trebui în acest an să nu neglijaţi sănătatea. De asemenea ar fi bine să fiţi atenţi cu cine veţi intra în conflict, deoarece este singurul dumneavoastră punct vulnerabil.